Republica Moldova face o reformă administrativă pentru care România nu are curaj: nici o comună fără măcar 3.000 de locuitori și să poată acoperi cheltuieli pentru măcar 12 angajați

Republica Moldova face o reformă administrativă pentru care România nu are curaj: nici o comună, unitate administrativ-teritorială, nu va mai exista fără să aibă măcar 3.000 de locuitori și care să poată acoperi cheltuieli pentru măcar 12 angajați.

Cabinetul de miniștri a aprobat miercuri, 15 martie, Strategia de reformă a administrației publice pentru anii 2023 – 2030, scrie Europa Liberă Moldova.

Moldova face o reformă pentru care România nu are curaj

Pentru existența unei unități administrativ teritoriale mai este nevoie:

• să existe legături rutiere între toate unitățile administrative vechi;
• distanța din centrul noii UAT până la cel mai îndepărtat sat să fie nu mai mică de 25-30 km

Acest proces urmează să aibă loc voluntar până în anul 2027, iar, ulterior, va fi reglementat în legislație. În funcție de rezultatele obținute în urma amalgamării, raioanele ar putea dispărea și ar putea să fi formate cinci regiuni.

Citește și: Asociația Pro Infrastructură: „Mecanicii au condiții de odihnă proaste și conduc trenul sub influența alcoolului”. Plus: „Sistemul german de oprire automată al CFR datează din 1960”

După consultările publice a proiectului strategiei, în varianta finală a documentului a fost inclusă o modalitate alternativă de reorganizare a raioanelor - în zece districte.

România are 3.228 de primari care administrează tot atâtea „unități administrativ-teritoriale“ (UAT), respectiv comune, orașe sau municipii. Însă 375 de comune au sub 1.500 de locuitori, arată datele din 2020 ale Ministerului Dezvoltării.

Urmare a depopulării masive, 23 de orașe au ajuns sub 5.000 de locuitori. Potrivit legii, un oraș nu ar trebui să aibă mai puțin de 10.000 de locuitori, iar comunele n-ar trebui să fie cu mai puțin de 1.500 de
cetățeni.

În prezent, R. Moldova numără 32 de raioane și 896 sate, comune, orașe și municipii.

Între 1990 și 2016, numărul comunelor din România a crescut, printr-o serie de legi, de la 2.688 la 2.861. Asta a presupus apariția a aproape 200 de funcții de primar, plus întregul aparat administrativ necesar conducerii unei localități. În același interval de timp, 60 de comune au devenit
orașe.

Ultimul studiu la nivel național privind starea financiară a acestor comune a fost prezentat de Expert Forum, în 2011, și arată că trei sferturi din comune nu își pot plăti salariile.