marți 17 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: moldova

265 articole
Eveniment

Decizie strategică la München: acord trilateral România, Ucraina, Moldova

O declarație privind consolidarea rezilienței României, Republicii Moldova și Ucrainei în domenii esențiale – securitate energetică, securitate cibernetică și conectivitate terestră – a fost adoptată în cadrul reuniunii ministeriale a formatului trilateral „Triunghiul Odesa”. Evenimentul a avut loc în marja Conferința de Securitate de la München. Potrivit unui comunicat al Ministerul Afacerilor Externe al României, la reuniune au participat ministrul român de Externe, Oana Țoiu, alături de omologii săi din Ucraina și Republica Moldova. Tripla Alianță Cibernetică: acord trilateral pentru combaterea amenințărilor online Un punct central al discuțiilor l-a reprezentat lansarea unui acord trilateral în domeniul securității cibernetice, denumit Tripla Alianță Cibernetică. Citește și: Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației și termene clare pentru digitalizare „Prin formatul Triunghiul Odesa accelerăm proiectele comune de infrastructură, întărim vocea regională pe scena globală și adresăm nevoile concrete ale comunităților noastre istorice”, a declarat Oana Țoiu. Memorandumul de înțelegere pentru Tripla Alianță Cibernetică, care vizează o cooperare mai strânsă în combaterea amenințărilor informatice, este dezvoltat la nivelul Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică și al instituțiilor omoloage din Ucraina și Republica Moldova. Documentul urmează să intre în vigoare după semnarea planificată în această lună. Ministrul român a subliniat că atât instituțiile publice, cât și mediul privat din cele trei țări dispun de expertiză solidă în domeniu, iar obiectivul comun este consolidarea poziției internaționale ca parteneri și furnizori de securitate cibernetică. Conectivitate energetică și infrastructură regională, priorități comune Cei trei miniștri au discutat și despre extinderea conectivității regionale în domeniul energiei, în contextul problemelor generate de atacurile Rusiei asupra infrastructurii ucrainene. Obiectivul este consolidarea interconectării energetice pentru a susține dezvoltarea economică regională și pentru a proteja industriile strategice ale celor trei state. Totodată, a fost apreciată solidaritatea societății civile, inclusiv campaniile de donații pentru generatoare electrice destinate Ucrainei, inițiative care au fost bine primite de populația și autoritățile de la Kiev. România, rol strategic în integrarea europeană a Ucrainei și Republicii Moldova Declarația comună reafirmă rolul strategic al României în sprijinirea parcursului european al Ucrainei și Republicii Moldova, atât la nivel politic și instituțional, cât și prin contribuția activă a societății civile. Finanțarea europeană pentru proiectele de conectare regională reprezintă o prioritate comună în negocierile viitoare la nivelul Uniunii Europene. Accesarea fondurilor europene este esențială pentru implementarea proiectelor strategice în domeniul rutier, feroviar și energetic. Educația în limba română din Ucraina, pe agenda discuțiilor În cadrul reuniunii, ministrul român de Externe a adus în atenție și situația comunităților vorbitoare de limbă română din Ucraina, subiect abordat constant în dialogul bilateral la nivel înalt. Oana Țoiu a subliniat importanța garantării educației în limba maternă, inclusiv în contextul reformei sistemului educațional ucrainean. Potrivit comunicatului MAE, discuțiile dintre ministerele educației trebuie să continue pentru identificarea unei soluții comune, înainte de implementarea noilor reforme prevăzute pentru 2027.

München , acord trilateral România, Ucraina, Moldova (sursa: Facebook/Oana Țoiu)
Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va încerca din nou Foto: Kremlin.ru
Internațional

Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va încerca din nou

Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va învăța și va încerca din nou. Raportul anual al acestui serviciu, publicat marți, dedică un întreg capitol tentativei Rusiei de a manipula alegerile din Republica Moldova: „Bătălia pierdută a Kremlinului în Moldova”. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul „Kremlinul analizează lecțiile învățate, trage concluzii și își actualizează metodele. Rusia va face cu siguranță o nouă încercare  de a prelua controlul asupra instituțiilor statului moldovenesc”, apreciază informațiile estoniene.  Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va încerca din nou Ce arată raportul spionajului estonian: „În septembrie anul trecut, Kremlinul a intervenit cu forță în alegerile parlamentare din Moldova, cu scopul de a răsturna guvernul pro-occidental al țării. Informațiile din surse deschise sugerează că Moscova a cheltuit aproximativ 150 de milioane de dolari pentru această campanie masivă de influențare, folosind practic toate instrumentele din arsenalul său. Și a pierdut. ORCHESTRATĂ DE ADMINISTRAȚIA PREZIDENȚIALĂ Campania de influențare împotriva Moldovei a pornit direct de la Kremlin. A fost concepută în cadrul Administrației Prezidențiale Ruse și a fost implementată direct de aceasta. Campania s-a bazat pe un set extins de instrumente, de la tactici «soft» cunoscute până la măsuri cu un caracter distinctiv militar. La un capăt al spectrului, s-au aflat propaganda, dezinformarea și campaniile de denigrare, care au constituit mult timp elemente cheie ale activității de influențare a Rusiei. De zeci de ani, canalele de televiziune, ziarele, site-urile web și platformele de socializare controlate de Moscova și-au vizat în mod constant publicul cu o abordare metodică și consecventă. Cu toate acestea, campania împotriva Moldovei a introdus câteva inovații. De exemplu, după ce au urmat cursuri de formare în Rusia, clericii Bisericii Ortodoxe Moldovenești și-au mutat activitatea de propagandă pe rețelele de socializare, unde au diseminat dezinformarea rusă într-un format digital modern. La celălalt capăt al spectrului se aflau grupuri de atac compuse din bărbați cu pregătire tactică și militară. Sarcinile lor în timpul și după alegeri includeau provocări violente, ciocniri cu forțele de ordine din Moldova și, probabil, atacuri directe asupra unor obiective cheie selectate. Serviciile de securitate ruse au recrutat aproximativ 150 de bărbați, care au beneficiat de pregătire specializată în Serbia, într-un complex turistic pitoresc, închiriat în apropierea frontierei cu Bosnia și Herțegovina. Între aceste două extreme existau o gamă largă de instrumente și metode suplimentare. Acestea includeau înființarea, îndrumarea, consilierea și finanțarea partidelor de opoziție din Moldova; mituirea alegătorilor și a funcționarilor; utilizarea sondajelor de opinie pentru a influența electoratul; efectuarea de atacuri cibernetice și amenințări cu bombe; și încercarea de a manipula voturile diasporei moldovenești.  Întreaga campanie împotriva Moldovei s-a bazat în mare măsură pe finanțare ilegală din Rusia. Motivul era simplu: majoritatea acestor activități necesitau, într-un fel sau altul, plăți. Fondurile au fost canalizate prin metode tipice spălării de bani și altor infracțiuni financiare, inclusiv scheme de plăți ascunse și criptomonede.  Obiectivul principal al Rusiei – acela de a priva Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), pro-occidental, de majoritatea parlamentară – a eșuat. Moldova a respins cu succes operațiunea complexă datorită acțiunilor decisive ale agențiilor sale de aplicare a legii și ale puterii executive. O serie de organizații care acționau ca pioni ai Rusiei au fost închise sau desființate, iar persoanele care serveau intereselor Kremlinului au fost reținute. Un alt factor care a contribuit la succesul Moldovei a fost faptul că organele sale de aplicare a legii dispuneau de mijloacele și autoritatea necesare pentru a-și îndeplini sarcinile. Fără aceste capacități, ar fi fost imposibil, de exemplu, să se identifice și să se blocheze fluxurile financiare ilicite provenite din Rusia.  Dacă Rusia și-ar fi atins obiectivele, Moldova s-ar fi confruntat probabil cu haos politic, alegeri anticipate și cel puțin o revenire parțială în sfera de influență a Moscovei. Acest lucru s-ar fi întâmplat într-un moment în care poziția geografică a Moldovei are o importanță strategică considerabilă: țara are graniță comună cu Ucraina, care a rezistat cu succes războiului de cucerire al Rusiei timp de patru ani, și cu România, membră NATO. Se opresc aici încercările Rusiei de a controla Moldova? Aproape sigur că nu. Kremlinul analizează lecțiile învățate, trage concluzii, își ajustează metodele acolo unde este necesar, recrutează noi agenți și dezvoltă noi instrumente. Prin urmare, este aproape sigur că Rusia va face o nouă încercare de a prelua controlul asupra instituțiilor statului moldovenesc”.   

Autostrăzile A7 și A8, investiții masive în Moldova (sursa: Facebook/Compania Națională de Investiții Rutiere)
Eveniment

Autostrăzile A7 și A8 vor transforma regiunea Moldovei într-un magnet pentru afaceri (PwC)

Iașiul și Moldova se poziționează pentru un boom al investițiilor, chiar dacă autostrăzile A7 și A8 nu sunt încă finalizate, antreprenorii locali derulând deja afaceri de miliarde de lei. Autostrăzile A7 și A8, investiții masive în Moldova Viitoarele rute rapide vor conecta regiunea de București și Europa de Vest, însă mediul de business din Nord-Est a accelerat independent, cu 318 firme românești în Top 5.000 național. Citește și: EXCLUSIV Cum a ajuns Claudiu Manda latifundiar milionar printr-o firmă fără angajați și cu profit minuscul. Rețeaua interlopilor, condamnaților și intermediarilor Aceste companii, concentrate mai ales în județele Iași și Bacău, cumulează afaceri de 75,9 miliarde de lei și aproape 69.400 de angajați, potrivit unei analize realizate de PwC România. În timp ce Moldova, Dobrogea și Oltenia sunt dominate de firme locale (peste 75%), București-Ilfov rămâne terenul companiilor străine, iar Transilvania păstrează un echilibru între capitalul românesc și cel extern. Continuarea, în Ziarul de Iași

Șucu își extinde imperiul patronal în estul României prin Concordia Hub Est (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Șucu își extinde imperiul patronal în estul României prin Concordia Hub Est

Regiunea Moldovei se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări în dezvoltarea economică: infrastructura deficitară, care frânează investițiile, dar și lipsa unei voci puternice care să ducă problemele reale ale mediului de afaceri din estul țării la nivelul decidenților de la București. Dan Șucu a lansat Concordia Hub Est În acest context, Concordia Hub Est vine ca o soluție, oferind un mecanism prin care companiile din regiune pot comunica eficient cu autoritățile centrale, fără a mai depinde exclusiv de promisiuni politice. Citește și: Claudiu Manda, care se vrea șef la SRI, cere subvenție pentru o fermă de cartofi - presă. Banii, de la o instituție condusă de un alt pesedist, ex-milițianul Chesnoiu Concordia Hub Est a fost inaugurat la Iași și face parte din Confederația Patronală Concordia, condusă de omul de afaceri Dan Șucu. Organizația reunește peste 4.200 de companii din 20 de industrii, care generează aproximativ 30% din PIB-ul României și asigură locuri de muncă pentru circa 500.000 de angajați, având ca obiectiv principal reprezentarea unitară a mediului de afaceri în dialogul cu Guvernul și factorii de decizie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

În plină discuție despre unire, Poliția anulează cărțile de identitate a peste 100.000 de moldoveni Foto: Jurnalul.md
Eveniment

În plină discuție despre unire, Poliția anulează cărțile de identitate a peste 100.000 de moldoveni

În plină discuție despre unire, Poliția Română anulează cărțile de identitate a peste 100.000 de cetățeni moldoveni care au și cetățenie română, întrucât aveau domiciliul la o adresă considerată fictivă, unde mai figurau alte zeci de persoane. Poliția nu i-a anunțat pe cei vizați de această măsură, deși, într-un comunicat oficial afirmă: „Se impune precizarea că, potrivit procedurilor, persoana este informată de cel puțin trei ori în scris cu privire la procedură prin comunicări transmise la adresa de domiciliu”.  Citește și: Claudiu Manda, care se vrea șef la SRI, cere subvenție pentru o fermă de cartofi - presă. Banii, de la o instituție condusă de un alt pesedist, ex-milițianul Chesnoiu În plină discuție despre unire, Poliția anulează cărțile de identitate a peste 100.000 de moldoveni În schimb, cetățenii ruși care au și cetățenie română au fost mult mai puțin afectați: la puțin peste 1.600 s-au anulat cărțile de identitate. „Este foarte posibil ca printre aceștia să se afle și urmași ai românilor din Basarabia care au fost deportați după ce fosta provincie română a fost anexată de către URSS”, arată Digi 24.  Digi 24 relatează cazul unui român cu dublă cetățenie care a aflat că i-a fost anulată cartea de identitate chiar când dorea să treacă granița. „În aceeași situație s-au trezit alte zeci de mii de persoane, fie când au fost opriți în trafic pentru un control de rutină, fie când au fost să ridice un cazier judiciar și li s-a spus că au un buletin «ilegal». Mulți dintre cei cu care am vorbit ne-au spus la unison că s-au simțit umiliți sau chiar «suboameni», termen care trimite la sinistra politică «Untermensch». Aceștia ne-au relatat că în unele cazuri polițiștii care le-au luat buletinele, nici măcar nu au oferit un proces verbal, după cum ar fi legal”, a relatat Digi 24, iar relatarea a fost preluată de mai multe site-uri din Republica Moldova, inclusiv Radio Chișinău.  Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor a arătat că au fost afectate persoane din 86 de state: „De la momentul inițierii procedurilor de referință (2023) și până la 31 decembrie 2025 au fost anulate 162.036 acte de identitate. De reținut următoarele aspecte care rezultă din administrarea informațiilor din R.N.E.P.: a) 66% dintre persoanele cărora le-a fost anulat actul de identitate au locul de naștere în Republica Moldova; b) 17% au locul de naștere în România; c) 12% au locul de naștere în Ucraina; d) câte 1% au locul de naștere în fiecare dintre următoarele state: Italia, Germania, Marea Britanie, Franța, Federația Rusă și Spania; e) câte aproximativ 0,5% în fiecare dintre următoarele state: Irlanda, S.U.A., Belgia, Grecia și Cehia; f) Restul (de regulă sub 50 de persoane în această situație) în alte 73 de state”. 

Moscova atacă ideea unirii Moldovei cu România (sursa: tass.ru)
Internațional

Moscova spune că unirea cu România ar submina Republica Moldova

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat marți că eventualele planuri ale Republicii Moldova de a se uni cu România ar fi „distructive” pentru statalitatea statului moldovean. Afirmația a fost făcută în contextul tensiunilor geopolitice din regiune și al apropierii Chișinăului de Uniunea Europeană. Poziția pro-unire exprimată de Maia Sandu Reacția Moscovei survine la scurt timp după ce președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat că ar vota în favoarea unirii cu România, în cazul organizării unui referendum. Citește și: DOCUMENTE Vodafone a distrus sistemul informatic al Registrului Comerțului după ce a încasat 138 de milioane de lei în parteneriat cu alte două firme Șefa statului a explicat că un asemenea pas ar putea contribui la protejarea democrației fragile a Republicii Moldova în fața presiunilor exercitate de Rusia. România, membră UE și NATO, factor de securitate regională România este stat membru al Uniunii Europene și al NATO, aspect care conferă o dimensiune strategică suplimentară dezbaterii privind viitorul Republicii Moldova. Autoritățile de la Chișinău au subliniat în mod repetat importanța apropierii de structurile occidentale pentru consolidarea securității și a statului de drept. Acuzații repetate de ingerință rusă în Republica Moldova Maia Sandu a acuzat în mod constant Rusia de amestec în treburile interne ale Republicii Moldova. Statul, fostă republică sovietică, are aproximativ 2,4 milioane de locuitori, majoritatea vorbitori de limba română, alături de o minoritate semnificativă vorbitoare de limba rusă. Rusia regretă distanțarea Chișinăului de CSI În aceeași intervenție, Serghei Lavrov a declarat că Rusia „nu poate decât să regrete” decizia Republicii Moldova de a iniția denunțarea a trei acorduri fundamentale care stau la baza apartenenței sale la Comunitatea Statelor Independente. Potrivit Moscovei, aceste acorduri reprezintă piloni esențiali ai relațiilor dintre fostele state sovietice. Declarațiile, făcute în bilanțul diplomatic al Rusiei pentru 2025 Șeful diplomației ruse a făcut aceste afirmații în cadrul conferinței sale anuale de presă, consacrată bilanțului politicii externe a Rusiei pentru anul 2025. Evenimentul a avut ca temă centrală războiul din Ucraina și relațiile tensionate ale Moscovei cu statele din vecinătatea sa estică și cu Occidentul.

Patru noi poduri peste Prut se vor construi în următorii ani. Primul, deja în proiectare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Patru noi poduri peste Prut se vor construi în următorii ani. Primul, deja în proiectare

Consiliul Județean Iași a emis certificatul de urbanism pentru podul peste Prut care urmează să fie construit în zona Răducăneni, un proiect de infrastructură rutieră cu impact transfrontalier. Primul pod, deja în proiectare Deși denumirea oficială face trimitere la comuna Răducăneni, amplasamentul real se află între aceasta și râul Prut, în zona celor trei sate ale comunei Grozești. Totuși, CNAIR a ales această denumire pentru viitorul obiectiv de investiții. Citește și: Un fost director de pușcărie, îmbuibat cu sinecuri, numit director interimar la Tarom Pe malul din Republica Moldova, noul pod va avea capătul în localitatea Bărboieni, singura localitate a comunei cu același nume din raionul Nisporeni, facilitând legătura rutieră între cele două state. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere are în plan construirea a patru poduri peste Prut, ca parte a strategiei de dezvoltare a infrastructurii de transport dintre România și Republica Moldova. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Președintele României spune că instituțiile statului nu știu cine l-a finanțat pe Georgescu Foto: Facebook Nicușor Dan
Politică

Președintele României spune că instituțiile statului nu știu cine l-a finanțat pe Georgescu

Președintele României, Nicusor Dan, spune că instituțiile statului nu prea știu nici acum cine l-a finanțat pe Georgescu și cine i-a pregătit, din 2019, ascensiunea: „Ce nu ştim, în continuare, este cine este compania care a coordonat, care a făcut toată strategia. Nu ştim. Şi de asemenea ştim extrem de puţin despre fluxurile de bani”, a spus el, într-un interviu pentru Cotidianul.  Citește și: Judecătoarele lui Grindeanu, atac grupat împotriva lui Kelemen Hunor: judecătorii nu dau „consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale” Șeful statului a mai spus că „lucrurile au început cu o scanare sociologică în 2019”, dar nu se știe ce companie a făcut această „scanare” și cine a plătit-o. Președintele României spune că instituțiile statului nu știu cine l-a finanțat pe Georgescu „Deci ceea ce ştim, ştim modul în care s-au influenţat reţele de socializare. Asta o ştim. (...)  Deci ştim cum s-a făcut. Ştim că pentru o parte din fire, fie pe conturi false, fie pe agenţii de publicitate care au plătit pentru publicitate online, care au plătit, avem dovada că ele se duc în Rusia. Ce nu ştim, în continuare, este cine este compania care a coordonat, care a făcut toată strategia. Nu ştim. Şi de asemenea ştim extrem de puţin despre fluxurile de bani. Adică mai puţin chestiune pe care sunt cunoscute publicul. Bogdan Peşchir şi toate astea”, a declarat preşedintele, precizând că aceste date se ştiu înainte de raportul procurorului general, adică cam de acum 8-9 luni. „Nu ştim foarte mult despre, pentru că ce ştim, şi din nou ne-a spus procurorul general, că lucrurile au început cu o scanare sociologică în 2019. Ştim compania care a făcut-o? Nu ştim cine a plătit-o şi cât a costat”, a completat Nicuşor Dan. El a afirmat că o parte dintre fire duc la Kremlin. „Ştim că o parte dintre ele se duc la Kremlin, da. Ştim mai mult. Adică e mult mai evident în Moldova decât în România. Dar pentru România sunt, aşa cum am zis, fie conturi, reţele de conturi care sunt acolo, fie firme de publicitate online care sunt acolo. E posibil că pe alegerile din România să fi fost şi cumva există suspiciuni pentru o reţea de români care să fi fost în spatele lui Călin Georgescu. Unele informaţii sunt mai cunoscute, altele sunt mai puţin cunoscute, altele sunt doar la momentul ăsta, doar la nivel de intuiţie”, a mai afirmat șeful statului. 

Comisia Electorală Centrală din R.Moldova a tăiat subvenția pentru aliații lui Simion, PPDA Foto: Facebook PPDA
Politică

Comisia Electorală Centrală din R. Moldova a tăiat subvenția pentru aliații lui Simion, PPDA

Comisia Electorală Centrală (CEC) din R. Moldova a tăiat subvenția pentru aliații lui Simion, Partidul Platforma Demnitate și Adevăr, PPDA, condusă de Vasile Costiuc. Azi, CEC a aprobat procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă Rezultatele trebuie validate de Curtea Constituțională.  Comisia Electorală Centrală din R. Moldova a tăiat subvenția pentru aliații lui Simion, PPDA În cazul PPDA, CEC a constatat că partidul nu a raportat cheltuieli pentru publicitate pe internet. Totodată, a inclus în registrul voluntarilor doar trei persoane. În același timp, a înregistrat și confirmat 91 de reprezentanți care nu au fost reflectați în niciun fel în raportul financiar, scrie newsmaker.md. „În cazul Partidului «Democrația Acasă» s-a decis aplicarea unei sancțiuni sub formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat pentru o perioadă de 12 luni, începând cu luna noiembrie 2026. Amintim că, pe 3 octombrie 2025, aceluiași partid i s-a aplicat o sancțiune similară pentru perioada noiembrie 2025 – noiembrie 2026”, arată newsmaker.md.  George Simion a făcut puternic campanie anti-PAS în Moldova și a susținut un pro-rus legat de KGB: pe TikTok a fost distribuit un mesaj al liderului AUR care cerea alegătorilor moldoveni să voteze cu partidul lui Vasile Costiuc, Democrația Acasă.  Însă acest partid ar putea să-și piardă locurile în Parlament.  Comisia Electorală Centrală (CEC) a constatat, în ședința din 3 octombrie, implicarea formațiunii într-o campanie de promovare online coordonată, inclusiv prin conturi false pe TikTok, în care ar fi fost implicat și liderul AUR România, George Simion – declarat persoană indezirabilă în Moldova. În consecință, CEC-ul din Republica Moldova a sesizat Curtea Constituțională, cerând anularea înregistrării partidului. 

Peste 65% din voturi numărate în Moldova, PAS se apropie de victoria clară Foto: Facebook
Politică

Peste 65% din voturi numărate în Moldova, PAS se apropie de victoria clară. Diaspora abia se numără

Peste 65% din voturi numărate în Moldova, PAS se apropie de victoria clară: formațiunea Maie Sandu a strâns 44,32% din voturi, comuniștii lui Dodon, Blocul Patriotic, 27,85%, Alternativa lui Ceban - 8,61%, partidul lui Usatîi - 6,59%, iar PPDA-ul conduse de Vasile Costiuc, susținut de George Simion - 6,11%. O simulare a distribuirii mandatelor arată că PAS ar avea 49 de mandate din 101, deci îi lipsesc două locuri în Parlament ca să dețină majoritatea.  Citește și: Simion face puternic campanie anti-PAS în Moldova și susține un pro-rus legat de KGB PAS crește ușor, în continuare.  Peste 65% din voturi numărate în Moldova, PAS se apropie de victoria clară La ora redactării acestei știri se contabilizaseră peste un milion de voturi din peste 1,6 milioane.  Diaspora abia se numără: se contabilizaseră sub 20.000 de voturi din peste 270.000. PAS avea 81%, iar partidul lui Usatîi și comuniștii lui Dodon - sub 4,5%.  La Chișinău se număraseră voturile din 71% din secții, iar PAS avea un scor de peste 52%.  „Noi cunoaștem că guvernarea PAS este în panică, nu s-a aștept la asemenea rezultate. În special este vorba de votul din diaspora care sperau că va fi cu totul altul. Sperau că vor fi cu mult mai multe voturi în afara țării, în speranță că vor merge cu falsificări masive”, susținea fostul președinte Igor Dodopn acum circa două ore.  El a reiterat invitația către mai multe formațiuni politice de a participa mâine la un protest pașnic în fața Parlamentului, „fără drapele de partid”.

Rezultate preliminare Moldova: PAS, peste 40% Foto: Facebook
Politică

Rezultate preliminare Moldova: PAS, peste 40%, deși numărătoarea în Diaspora abia a început

Rezultate preliminare Moldova: partidul Maiei Sandu, PAS, peste 40%, deși numărătoarea în Diaspora și la Chișinău abia au început. La ora redactării acestei știri se contabilizaseră 31,75% din secțiile de votare, dar doar 240.000 de voturi din 1,6 milioane, adică circa 15%. Citește și: Simion face puternic campanie anti-PAS în Moldova și susține un pro-rus legat de KGB Rezultate preliminare Moldova: PAS, peste 40% Primele date arată că PAS a strâns aproape 41% din voturile numărate, fiind urmat de blocul comunist-socialist, „Patriotic”, cu 31,03%, Alternativa lui Ion Ceban (primarul pro-rus din Chișinău) - 7,48%, PPDA-ul lui vasile Costiuc (susținut de AUR) - 7,07% și 6,52% pentru formațiunea lui Renato Usatîi. Alte formațiuni nu trec pragul electoral. Trenul arată că PAS crește pe măsură ce se anunță rezultatele votului.  Însă în Diaspora se număraseră voturile din doat șapte secții de votare din 311, iar la Chișinău erau contabilizate 43 din 313 secții de votare. 

Fondatorul Telegram acuză Franța de cenzură (sursa: X/Pavel Durov)
Internațional

Fondatorul Telegram și-a amintit că i s-ar fi cerut să blocheze canale moldovenești din aplicație

Fondatorul Telegram acuză Franța de cenzură. Pavel Durov, miliardarul fondator al aplicației Telegram, a acuzat duminică serviciile de informații franceze că i-ar fi cerut printr-un intermediar să cenzureze anumite canale din Republica Moldova, în schimbul sprijinului într-un proces pe care îl are în Franța. Fondatorul Telegram acuză Franța de cenzură Acuzațiile au fost lansate chiar în ziua alegerilor parlamentare din Republica Moldova, scrutin considerat decisiv pentru apropierea țării de Uniunea Europeană, în contextul opoziției proruse. Citește și: Victorie uriașă în Moldova: PAS, partidul Maiei Sandu, va avea majoritate parlamentară și nu are nevoie de aliați Ministrul francez de Externe a reacționat pe rețeaua X, amintind că Durov a făcut acuzații similare și în timpul alegerilor din România, la începutul anului: „După România, Moldova. Lui @durov îi place să facă acuzații în timp ce sunt în desfășurare alegeri”, a scris oficialul francez. Procesul din Franța și acuzațiile de crimă organizată În 2024, Pavel Durov a fost reținut pe un aeroport din Franța și inculpat pentru mai multe infracțiuni legate de crimă organizată. Instanța l-a acuzat că nu a luat măsuri împotriva distribuirii de conținut infracțional pe Telegram. Durov își susține nevinovăția și afirmă că acuzațiile sunt „absurde din punct de vedere legal și logic”. Declarațiile lui Durov despre presiunile franceze În postarea sa pe Telegram, Durov a susținut că, în timp ce era blocat la Paris, a fost abordat printr-un intermediar de serviciile de informații franceze, care i-au cerut să elimine canale moldovenești înainte de alegerile prezidențiale din Moldova. Potrivit acestuia, unele canale care încălcau regulile platformei au fost eliminate, iar intermediarul i-ar fi spus că, în schimb, serviciile secrete franceze „vor spune lucruri bune” despre el judecătorului care a ordonat arestarea sa. Durov a catalogat situația drept „inacceptabilă”, considerând-o fie o încercare de a interveni în procesul său judiciar, fie o exploatare a situației sale legale pentru influențarea politicii din Europa de Est. Precedentul din România Nu este prima dată când Durov lansează astfel de acuzații. În luna mai, el a afirmat că serviciile franceze i-ar fi cerut să blocheze vocile conservatoare din România înainte de alegeri. Autoritățile franceze au respins categoric aceste afirmații. Telegram, o platformă influentă în spațiul ex-sovietic Pavel Durov a fondat Telegram după ce a părăsit Rusia în 2014, refuzând cererile autorităților de a cenzura opoziția pe rețeaua sa VK, pe care ulterior a vândut-o. Astăzi, Telegram este una dintre cele mai influente aplicații de mesagerie criptată din lume, având peste 1 miliard de utilizatori activi lunar, cu un rol major în statele din spațiul ex-sovietic, inclusiv Rusia și Ucraina.

Simion face puternic campanie anti-PAS în Moldova Foto: Facebook George Simion
Politică

Simion face puternic campanie anti-PAS în Moldova și susține un pro-rus legat de KGB

George Simion face puternic campanie anti-PAS în Moldova și susține un pro-rus legat de KGB: pe TikTok este distribuit un mesaj al liderului AUR care cere alegătorilor moldoveni să voteze cu partidul lui Vasile Costiuc, Democrația Acasă, scrie site-ul context.ro. Citește și: Zelenski, despre alegerile din Moldova: „Nu sunt o afacere internă, deoarece R. Moldova este un viitor membru al UE” Simion face puternic campanie anti-PAS în Moldova Și parlamentarul AUR Dan Tanasă, purtător de cuvânt al partidului lui Simion, a scris, pe Facebook, că moldovenii să aleagă să aducă „Democrația Acasă”, o aluzie deloc subtilă la partidul lui Costiuc. „Fraților care voiați să puneți ștampila duminică pe AUR, sau pe oricare alt candidat, uitați, imediat după PAS, e acolo Democrația Acasă, DA. Pac!”, a fost mesajul lui Simion. „Ești cetățean al Republicii Moldova? Atunci duminică ai obligația morală de a merge la vot. Susține un partid care poate opri abuzurile și care garantează un echilibru în Parlament. Alege pentru binele imediat al moldovenilor, alege să aduci Democrația Acasă și libertatea!”, a scris Tanasă.  Costiuc a candidat pentru un loc în Parlamentul României din partea AUR și a făcut campanie electorală pentru Simion la alegerile prezidențiale din România.  G4Media scrie că Costiuc a făcut afaceri în Federația Rusă și a participat la un eveniment organizat la Moscova de Alexandr Kondyakov, fost consultant politic al lui Vladimir Putin, acuzat de Traian Băsescu că a avut un rol în suspendarea sa din 2007. Un politician din Moldova și jurnalistul Sorin Ozon susțin că Alexandr Kondyakov a fost general KGB. O investigație Context.ro, bazată pe o analiză Expert Forum, a dezvăluit existența unei rețele de conturi TikTok care îl promovau intens pe Vasile Costiuc. Această rețea a produs peste 400 de clipuri video și a atras mii de urmăritori suspecți.

Judecătorii din Grecia au decis că Plahotniuc va fi extrădat în Moldova Foto: Facebook
Justiție

Judecătorii din Grecia au decis că Plahotniuc va fi extrădat în Moldova. Sorin Oprescu rezistă

Judecătorii din Grecia au decis că oligarhul Vladimir Plahotniuc va fi extrădat în Republica Moldova. Avocatul lui Plahotniuc, Lucian Rogac, arătat că decizia de azi „este foarte importantă” și că rămâne doar ca ministerele de justiție din Grecia și R. Moldova să se ocupe de procedurile tehnice privind aducerea clientului său în Chișinău. Citește și: ANALIZĂ Atacuri în serie împotriva lui Nicușor Dan în noua publicație controlată de Budeanu, G4Media Judecătorii din Grecia au decis că Plahotniuc va fi extrădat în Moldova Fugarul Plahotniuc a fost reținut pe 22 iulie, pe Aeroportul din Atena, în baza unui mandat internațional de căutare, împreună cu ex-deputatul democrat, luptătorul Constantin Țuțu. Ambii au fost plasați în arest preventiv într-un penitenciar din Grecia. Fost lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc a fugit din R. Moldova în iunie 2019, după ce în Parlament a fost creată o coaliție între Partidul Socialiștilor și blocul ACUM, care a înlăturat de la putere PDM. După dispariția lui din Moldova, i-au fost deschise mai multe dosare penale, în care este acuzat de crearea și conducerea unui grup criminal organizat, de complicitate în „furtul miliardului” și escrocherie la întreprinderea de stat Metalferos.   În Moldova pe numele lui sunt emise patru mandate de arest.   În acest timp, Sorin Oprescu rezistă în Grecia.   Fostul primar al Capitalei este condamnat defintiv la zece ani și opt luni de închisoare și a fugit din România în mai 2022, chiar înainte de condamnare. Însă autoritățile grecești nu au acceptat extrădarea și l-au lăsat liber după plata unei cauțiuni de doar 5.000 de dolari. 

Ce ne spun despre proiectul lui Nicușor Dan propunerile la SRI și SIE Foto: Inquam/George Calin
Politică

ANALIZĂ Ce ne spun despre proiectul lui Nicușor Dan propunerile la SRI și SIE: atacă, indirect, AUR

Ce ne spun despre proiectul lui Nicușor Dan propunerile sale la SRI și SIE, Gabriel Zbârcea și Marius Lazurca (chiar dacă ele nu sunt confirmate oficial): șeful statului atacă, indirect, AUR cu un nou proiect naționalist, conservator și unionist. Nu este clar care va fi finalitatea acestui proiect și cum îl va folosi Nicușor Dan. Ar putea fi un partid nou care să se afirme în 2028, ar putea fi o platformă civică, un ONG, care să-l ajute în campania din 2029 sau multiple alte variante.  Ce ne spun despre proiectul lui Nicușor Dan propunerile la SRI și SIE De ce Nicușor Dan lovește, de fapt, în AUR, cu acest proiect: se va adresa unui public creștin-ortodox, familist. Aceasta ar explica și vizitele sale la mănăstirea Sâmbăta, împreună cu familia preia de la George Simion mesajul unionist. Simion a abandonat acest mesaj, este plin de ură față de Republica Moldova și vrea să o pedepsească pentru că nu l-a votat la prezidențiale și are interdicție de intrare pe teritoriul acestui stat. Nicușor Dan, dimpotrivă, s-a dus în vacanță în Basarabia și s-a afișat cu Maia Sandu.  Marius Lazurca, propus la SIE, are expertiză pe Republica Moldova și ar putea fi definit drept un unionist pragmatic: nu vorbește despre unire, dar a lucrat la realizarea ei. Lazurca este creștin-ortodox și un familist care însă refuză intervenția statului în această chestiune.  Zbârcea este un naționalist-suveranist asumat, dar asta nu îl face vreun aurist sau vreu fan Călin Georgescu. Marea sa problemă rămâne implicarea firmei sale de partea Gold Corporation, în procesul Roșia Montana. Firma sa a luat nouă milioane de euro de la Gabriel Resources pentru reprezentare în procesul cu statul român.  De unde vine opoziția la presupusele propuneri ale lui Nicușor Dan: pasivitatea SRI și SIE erau esențiale pentru diferitele grupări corupte de la vârful României. Reactivarea serviciilor secrete în lupta cu corupția - definită drept un abuz de cei care se simt vizați - este un pericol pentru pentru corupția la vârf.  De aceea adversarii săi încearcă să definească proiectul de dreapta, conservator, al lui Nicușor Dan drept „legionar” sau asemănător cu proiectele AUR și Călin Georgescu. Dar Nicușor Dan - la fel ca, de exemplu, premierul italian Giorgia Meloni - este un susținător al luptei Ucrainei cu Rusia. În plus, tot ce face este în sprijinul Republicii Moldova, ceea ce nu poate decât să enerveze Rusia.  Indiferent dacă Zbârcea și Lazurca vor ajunge sau nu la SRI și SIE, Nicușor Dan începe să transmită, mai degrabă non-verbal, că are un proiect de țară. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră