Internațional
Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va încerca din nou
Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va învăța și va încerca din nou. Raportul anual al acestui serviciu, publicat marți, dedică un întreg capitol tentativei Rusiei de a manipula alegerile din Republica Moldova: „Bătălia pierdută a Kremlinului în Moldova”.
Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul
„Kremlinul analizează lecțiile învățate, trage concluzii și își actualizează metodele. Rusia va face cu siguranță o nouă încercare de a prelua controlul asupra instituțiilor statului moldovenesc”, apreciază informațiile estoniene.
Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va încerca din nou
Ce arată raportul spionajului estonian:
„În septembrie anul trecut, Kremlinul a intervenit cu forță în alegerile parlamentare din Moldova, cu scopul de a răsturna guvernul pro-occidental al țării. Informațiile din surse deschise sugerează că Moscova a cheltuit aproximativ 150 de milioane de dolari pentru această campanie masivă de influențare, folosind practic toate instrumentele din arsenalul său. Și a pierdut.
ORCHESTRATĂ DE ADMINISTRAȚIA PREZIDENȚIALĂ
Campania de influențare împotriva Moldovei a pornit direct de la Kremlin. A fost concepută în cadrul Administrației Prezidențiale Ruse și a fost implementată direct de aceasta. Campania s-a bazat pe un set extins de instrumente, de la tactici «soft» cunoscute până la măsuri cu un caracter distinctiv militar.
La un capăt al spectrului, s-au aflat propaganda, dezinformarea și campaniile de denigrare, care au constituit mult timp elemente cheie ale activității de influențare a Rusiei. De zeci de ani, canalele de televiziune, ziarele, site-urile web și platformele de socializare controlate de Moscova și-au vizat în mod constant publicul cu o abordare metodică și consecventă. Cu toate acestea, campania împotriva Moldovei a introdus câteva inovații. De exemplu, după ce au urmat cursuri de formare în Rusia, clericii Bisericii Ortodoxe Moldovenești și-au mutat activitatea de propagandă pe rețelele de socializare, unde au diseminat dezinformarea rusă într-un format digital modern.
La celălalt capăt al spectrului se aflau grupuri de atac compuse din bărbați cu pregătire tactică și militară. Sarcinile lor în timpul și după alegeri includeau provocări violente, ciocniri cu forțele de ordine din Moldova și, probabil, atacuri directe asupra unor obiective cheie selectate. Serviciile de securitate ruse au recrutat aproximativ 150 de bărbați, care au beneficiat de pregătire specializată în Serbia, într-un complex turistic pitoresc, închiriat în apropierea frontierei cu Bosnia și Herțegovina.
Între aceste două extreme existau o gamă largă de instrumente și metode suplimentare. Acestea includeau înființarea, îndrumarea, consilierea și finanțarea partidelor de opoziție din Moldova; mituirea alegătorilor și a funcționarilor; utilizarea sondajelor de opinie pentru a influența electoratul; efectuarea de atacuri cibernetice și amenințări cu bombe; și încercarea de a manipula voturile diasporei moldovenești.
Întreaga campanie împotriva Moldovei s-a bazat în mare măsură pe finanțare ilegală din Rusia. Motivul era simplu: majoritatea acestor activități necesitau, într-un fel sau altul, plăți. Fondurile au fost canalizate prin metode tipice spălării de bani și altor infracțiuni financiare, inclusiv scheme de plăți ascunse și criptomonede.
Obiectivul principal al Rusiei – acela de a priva Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), pro-occidental, de majoritatea parlamentară – a eșuat. Moldova a respins cu succes operațiunea complexă datorită acțiunilor decisive ale agențiilor sale de aplicare a legii și ale puterii executive. O serie de organizații care acționau ca pioni ai Rusiei au fost închise sau desființate, iar persoanele care serveau intereselor Kremlinului au fost reținute.
Un alt factor care a contribuit la succesul Moldovei a fost faptul că organele sale de aplicare a legii dispuneau de mijloacele și autoritatea necesare pentru a-și îndeplini sarcinile. Fără aceste capacități, ar fi fost imposibil, de exemplu, să se identifice și să se blocheze fluxurile financiare ilicite provenite din Rusia.
Dacă Rusia și-ar fi atins obiectivele, Moldova s-ar fi confruntat probabil cu haos politic, alegeri anticipate și cel puțin o revenire parțială în sfera de influență a Moscovei. Acest lucru s-ar fi întâmplat într-un moment în care poziția geografică a Moldovei are o importanță strategică considerabilă: țara are graniță comună cu Ucraina, care a rezistat cu succes războiului de cucerire al Rusiei timp de patru ani, și cu România, membră NATO.
Se opresc aici încercările Rusiei de a controla Moldova? Aproape sigur că nu. Kremlinul analizează lecțiile învățate, trage concluzii, își ajustează metodele acolo unde este necesar, recrutează noi agenți și dezvoltă noi instrumente. Prin urmare, este aproape sigur că Rusia va face o nouă încercare de a prelua controlul asupra instituțiilor statului moldovenesc”.
