vineri 26 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7545 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Socialiștii bulgari nu vor guvern Petkov

Socialiștii bulgari nu mai vor să susțină un nou guvern Petkov fiindcă acesta a expulzat 70 de diplomați ruși, anunță Reuters. Poziţia socialiştilor va aduce probabil Bulgaria mai aproape de noi alegeri în toamnă, al patrulea scrutin din aprilie 2021. Socialiștii bulgari nu mai vor să susțină un nou guvern Petkov Formaţiunea socialistă a numit expulzarea diplomaţilor în baza unor suspiciuni de spionaj drept "inacceptabilă". "Suspendăm orice convorbiri cu partidul PP (Continuăm Schimbarea) pentru formarea unui nou guvern", a declarat lidera socialistă şi fosta adjunctă a şefului guvernului Kornelia Ninova. "Decizia de a expulza 70 de diplomaţi ruşi este fără precedent... Pentru noi este complet inacceptabilă", a spus ea. Ninova a spus că Petkov a luat decizia de a-i expulza pe diplomaţi fără aprobarea guvernului şi că partidul ei s-ar putea întoarce la negocieri pentru un guvern de coaliţie cu PP dacă Petkov nu va mai fi nominalizat ca prim-ministru. Preşedintele Rumen Radev a refuzat să comenteze asupra expulzărilor, afirmând că îi lipsesc informaţiile detaliate, dar şi-a exprimat speranţa că Petkov a luat în considerare consecinţele deciziei sale. Partidul PP încearcă să adune o majoritate pentru un nou guvern, după ce cabinetul său a fost înlăturat în urma unei moţiuni de cenzură săptămâna trecută, dar analiştii erau sceptici că ar putea reuşi încă înainte de decizia socialiştilor. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Petkov a avut o poziţie neobişnuit de fermă împotriva Rusiei pentru o ţară care are legături culturale, religioase şi istorice cu Rusia şi a fost multă vreme o atracţie pentru turiştii ruşi, comentează Reuters.

Socialiștii bulgari nu mai vor să susțină un nou guvern Petkov Foto: Premierul Petkov și Laura Codruta Kovesi
Fostul deputat PSD Mircea Drăghici, trimis în judecată
Politică

Fostul deputat Drăghici trimis judecată

Fostul deputat PSD Mircea Drăghici a fost trimis în judecată cu acord de recunoaştere a vinovăţiei, anunță DNA. Procurorii DNA au dispus sesizarea instanţei de judecată cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei inculpatului Mircea Drăghici, fost trezorier al PSD şi fost deputat social-democrat, cercetat în stare de detenţie, pentru utilizarea subvenţiilor în alte scopuri decât acelea pentru care au fost acordate şi delapidare, ambele infracţiuni în formă continuată. Fostul deputat Mircea Drăghici, trimis în judecată Potrivit acordului de recunoaştere a vinovăţiei, în perioada 10 aprilie 2017 - 22 mai 2018, Mircea Drăghici, având atribuţii de gestionare şi administrare a bunurilor şi fondurilor băneşti aparţinând Partidului Social Democrat, ar fi utilizat suma totală de 550.522 lei din conturile partidului pentru achitarea, către o societate comercială, a unor cheltuieli ocazionate de deplasarea şi/sau cazarea în destinaţii turistice exotice a sa şi a altor persoane, informează Direcţia Naţională Anticorupţie într-un comunicat transmis, miercuri, AGERPRES. Din suma menţionată, 231.040 lei ar fi reprezentat o parte din subvenţia acordată partidului de către Autoritatea Electorală Permanentă. "Pe parcursul urmăririi penale s-au depus, într-un cont deschis de ANABI pe numele inculpatului, sumele reprezentate de paguba cauzată şi cheltuielile judiciare efectuate în etapa urmăririi penale, fiind dispuse măsuri asiguratorii pe acele sume de către procurorii DNA", arată sursa citată. Drăghici este deja la închisoare În prezenţa avocatului, inculpatul a declarat expres că recunoaşte comiterea faptelor reţinute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi este de acord cu felul şi cuantumul pedepsei aplicate, precum şi cu forma de executare a acesteia, respectiv şase ani de închisoare cu executare şi interzicerea, atât pe perioada executării pedepsei cât şi pe o perioadă de trei ani după executarea acesteia, a mai multor drepturi - de a fi ales în autorităţile publice sau în oricare alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii (trezorier partid politic) şi de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, precizează DNA. Dosarul de urmărire penală împreună cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei au fost înaintate la Tribunalul Bucureşti cu propunere de a se menţine măsurile asiguratorii luate în cauză. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Drăghici a mai fost trimis în judecată pentru săvârşirea unor infracţiuni similare, fiind condamnat la o pedeapsă de cinci ani închisoare cu executare.

Un semnal către China: Japonia și Coreea de Sud participă la summit-ul NATO de la Madrid Foto: premierul Japoniei, Fumio Kishida și președintele SUA, Joe Biden
Eveniment

Japonia Coreea de Sud summit-ul NATO

Japonia și Coreea de Sud participă, pentru prima oară, la summit-ul NATO de la Madrid. La reuniune vor sosi și liderii Australiei și Noii Zeelande. NATO urmează să anunțe, la acest summit, că China comunistă este „o provocare sistematică”. Japonia și Coreea de Sud, la summit-ul NATO În plus, China şi Rusia au devenit tot mai apropiate în ultimii ani, iar în februarie Vladimir Putin şi Xi Jinping s-au angajat într-un amplu parteneriat strategic menit să contracareze influenţa SUA şi au declarat că ţările lor nu au "nicio zonă de cooperare interzisă". Urmare a activității Chinei, Japonia a abandonat pacifismul tradițional, de după cel de-al doilea război mondial, și a decis să-și consolideze armata. Cheltuielile cu apărarea vor depăși 1% din PIB. Kishida arrives at NATO locked and loaded https://t.co/dLtyjmpE3D— Asia Times (@asiatimesonline) June 29, 2022 Coreea de Sud se află într-o poziție similară cu Japonia, explică Bloomberg. Președintele Yoon Suk Yeol, un conservator recent ales, a căutat să-și lege țara mai strâns de SUA și de aliații săi din Europa. Legătura cu NATO „ar putea proteja interesul Coreei de Sud împotriva celui al Beijingului în cazul scăderii influenței SUA în regiunea Pacificului pe termen lung”, a declarat Cheon Seong-whun, fost secretar pentru strategia de securitate din cadrul biroului prezidențial al Coreei de Sud. China, tot mai amenințătoare „Aliații SUA (...) din Asia nu sunt convinși că ascensiunea Chinei este pașnică. În ultimii ani, Beijingul a intensificat activitatea militară în jurul Taiwanului și a devenit mai agresiv asupra teritoriilor disputate din largul coastei sale, din Japonia până în Filipine. A stimulat cooperarea în materie de securitate cu statele insulare din Pacific din apropierea Australiei și a declanșat cea mai mortală luptă de la graniță cu India din ultimele decenii”, mai arată Bloomberg. Prime Minister Kishida Fumio is set to become the first Japanese leader to attend a NATO summit. https://t.co/9EXbvTMRUq— NHK WORLD News (@NHKWORLD_News) June 29, 2022 Premierul Japoniei, Fumio Kishida, ia în considerare organizarea unui summit împreună cu liderii Coreei de Sud, Australiei şi Noii Zeelande în marja reuniunii NATO, pentru a arăta solidaritatea împotriva Chinei tot mai puternice, arăta presa din Japonia, acum câteva zile. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum

Boris Johnson face glume cu Putin: „Dacă ar fi fost femeie, nu ar fi invadat Ucraina” Foto: Kremlin.ru
Internațional

Dacă fost femeie nu invadat Ucraina

Premierul britanic, Boris Johnson, face glume cu Putin: „Dacă ar fi fost femeie, nu ar fi invadat Ucraina”. El a făcut aceste afirmații după reuniunea G7, unde liderii reuniți au făcut glume pe seama liderului de la Kremlin, cunoscut pentru aparițiile sale la bustul gol, călare. Dacă ar fi fost femeie, nu ar fi invadat Ucraina Johnson a declarat pentru postul de televiziune german ZDF: „Dacă Putin ar fi fost femeie, ceea ce, evident, nu este, însă dacă ar fi fost, chiar nu cred că ar fi început un război nebun, macho - invazia şi violenţa în modul în care a făcut-o”. „Dacă vreţi un exemplu de masculinitate toxică, asta este ceea ce face el în Ucraina”, a spus Johnson, adăugând că „aveţi nevoie de mult mai multe femei în funcţii de conducere”. I'm half in support of Boris on this one. Putin's war in Ukraine as a demonstration of masculinity ✔️ But essentialising women's behaviour as peace-loving ❌ Women can also perform masculinity. #FemSecSt https://t.co/ZAmgus3bwX— Dr Jenny Mathers (@jgmaber) June 29, 2022 Şeful guvernului britanic a apreciat și că „toată lumea vrea ca războiul (din Ucraina) să se termine”, dar, pentru moment, „nu este posibil un acord. Putin nu face oferte de pace”. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum După declarațiile sale, a urmat replica Moscovei. Purtătorul de cuvânt al administrației de la Kremlin, Dmitri Peskov, a declarat, cu referire la Johnson, că „bătrânul Freud visa în timpul vieții sale la un asemenea obiect de studiu”.

Este vremea să ducem războiul pe teritoriul Rusiei Foto: captură video a atacului asupra mall-ului din Kremenchuk
Eveniment

să ducem războiul pe teritoriul Rusiei

„Este vremea să ducem războiul pe teritoriul Rusiei”, scrie, azi, un editorialist al publicației britanice The Times, Roger Boyes. El a fost corespondent Reuters la Moscova și, ulterior, a lucrat pentru The Times de la Varșovia, unde a scris despre revoluția declanșată de Solidarnosc. Este vremea să ducem războiul pe teritoriul Rusiei Boyes arată că Rusia bombardează zilnic Harkovul, trăgând de pe teritoriul ei, dar Ucrainei i s-a cerut, de către statele vestice să nu atace teritoriul rusesc. El spune că centrul nervos al campaniei ruse împotriva Harkovului este la Belgorod, oraș din Federația Rusă. Editorialistul The Times apreciază că atacul asupra mall-ului din Kremenchuk a fost deliberat, acesta fiind un semn al „războiului total” purtat de Putin. Acesta ar anticipa - potrivit lui Boyles - o „toamnă de aur”: în Donbas, raportul de forțe dintre armamentul Rusiei și cel al Ucrainei este de zece la unuPutin așteaptă alegerile din noiembrie, din SUA, care vor face ca administrația Biden să fie blocată, întrucât nu va mai avea majoritate în Legislativ„Putin prevede o toamnă de aur: Ucraina va fi pierde teren și vieți omenești și, foarte important, NATO, susținătorul Ucrainei, va fi decredibilizat”, scrie The Times Editorialistul The Times susține că sancțiunile nu mai trebuie anunțate cu șase luni înainte, dând astfel timp celor vizați să-și protejeze averile. Financing a war crime is also a war crime. Companies must safeguard their reputation and not sponsor the despicable war crimes by paying taxes to Russia”s budget that transforms them into missiles for the mass killings of innocent people of Ukraine pic.twitter.com/wTLcGT3DJu— Andy Hunder (@AndyHunder) June 27, 2022 În plus, trebuie să crească „calitatea” ajutorului oferit Ucrainei. El arată că trebuie să fie intensificate operațiunile forțelor speciale care operează pe teritoriul Rusiei, amintind că exact așa a procedat Putin în 2014, când a invadat Ucraina. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Boyes mai susține că orașul Herson are „potențial” pentru o rezistență cu partizani.

Primele schimburi de energie electrică cu Ucraina Foto: Transelectrica
Eveniment

Primele schimburi de energie cu Ucraina

Transelectrica anunță că primele schimburi comerciale de energie electricã cu Ucraina/ Republica Moldova, după sincronizarea cu reţeaua europeană, vor fi realizate începând cu 30 iunie, pe interconexiunea cu România. Primele schimburi de energie electrică cu Ucraina ”Operatorii de Transport şi Sistem (OTS) din Europa Continentală au confirmat faptul că au fost îndeplinite condiţiile tehnice preliminare pentru a permite schimburile comerciale de energie electrică între Ucraina şi statele vecine. Acest proces urmează sincronizării cu succes a sistemelor electroenergetice, realizată în data 16 martie 2022, şi a acceptării Ukrenergo ca membru observator al ENTSO-E, pe 26 aprilie 2022. Aceste realizări au fost obţinute în urma unor eforturi intense din partea tuturor OTS-urilor din Europa, în special ale Ukrenergo şi ale operatorilor din statele învecinate”, anunţă Transelectrica. Schimburile comerciale de energie electricã cu Ucraina/Republica Moldova sunt planificate sã înceapã pe data de 30 iunie 2022 pe interconexiunea dintre Ucraina şi România. Comercializarea energiei electrice pe celelalte interconexiuni (Ucraina-Slovacia, Ucraina-Ungaria şi Moldova-România) va urma ulterior, dupã definitivarea aspectelor legate de regulile de licitaţie. Capacitatea comercialã totalã va fi limitatã în primã fazã la 100 MW, iar dupã aceastã etapã iniţialã, este de aşteptat ca valorile comercializate sã creascã treptat, în urma unei evaluãri lunare a impactului volumelor schimbate asupra stabilitãţii şi securitãţii sistemului energetic. Capacitate limitată ”Aceastã realizare reprezintă pas suplimentar, atinsã la mai puţin de patru luni de la sincronizarea de urgenţã a sistemelor Ucrainei şi Republicii Moldova cu reţeaua europeanã şi, în plus, demonstreazã angajamentul puternic al operatorilor de transport şi sistem europeni faţã de Ukrenergo (Operatorul de Transport şi Sistem din Ucraina) şi Moldelectrica (Operatorul de Transport şi Sistem din Republica Moldova). Apreciem cã în perioada imediat urmãtoare, se va finaliza şi procesul de armonizare a detaliilor tehnice şi comerciale privind schimburile între România şi Republica Moldova”, mai arată compania. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Transelectrica este operatorul reţelei electrice de transport şi sistem din România, care funcţioneazã interconectat cu sistemul electroenergetic european, prin interconexiunile cu ţãrile învecinate: Ungaria, Serbia, Bulgaria, Ucraina şi Republica Moldova. În prezent, reţeaua gestionatã de Transelectrica are o capacitate transfrontalierã totalã de circa 3.000 MW, urmând ca aceasta atingã pânã în 2030 valoarea de 7000 MW.

Lîsîceanskul este ”ultimul avanpost din regiunea Lugansk” al armatei ucrainene Foto: News.ro
Eveniment

Lîsîceanskul ultimul avanpost din regiunea Lugansk

Lîsîceanskul este ”ultimul avanpost din regiunea Lugansk” al armatei ucrainene şi este atacat ”din diferite direcţii”, a declarat Serghii Gaidai, şeful administraţiei militare regionale, relatează CNN. Scopul acum ”este să reziste cât mai mult posibil”, a afirmat Serghii Gaidai pe contul de Telegram. Lîsîceanskul este ”ultimul avanpost din regiunea Lugansk” El a adăugat că oraşul ”este distrus în fiecare zi şi este extrem de periculos pentru populaţia locală” să rămână. Armata rusă adună în acest timp forţe pentru a încerca să încercuiască oraşul Lisiceansk, ultima redută a armatei ucrainene în Lugansk. Trupele ruse au capturat de cealaltă parte a râului Siverski Doneţ oraşul geamăn Severodoneţk după săptămâni de lupte, dar le va fi mai greu să cucerească şi Lisiceanskul, aflat pe un teren mai înalt, însă este dificil de spus cât timp vor reuşi trupele ucrainene să reziste acolo. ''Ce fac ruşii ? Ei pur şi simplu bombardează de la distanţă poziţiile (ucrainene) zile, săptămâni şi luni la rând. Cât timp va putea rezista (Lisiceanskul)? Asta ţine mai puţin de rezistenţa soldaţilor şi mai mult de rezistenţa betonului. Şi anume, cât vor rezista fortificaţiile'', explică Gaidai. Însă ruşii ''nu vor obţine nimic în câteva zile (la Lisiceansk), contrar a ceea ce spun ei'', asigură guvernatorul ucrainean. ''Geografia (Lisiceanskului) este dificilă. Este un oraş foarte etajat. Are o zonă (rezidenţială) privată, cu blocuri cu nouă niveluri, sunt pante, zone joase şi apoi înalte'', remarcă guvernatorul ucrainean. Populaţia oraşului de dinainte de război era de circa 100.000 de locuitori. În pofida apelurilor repetate ale autorităţilor de a părăsi localitatea, circa 15.000 de persoane au rămas la Lisiceansk.

Ciolacu, încă un atac indirect la PNL Foto: Facebook
Politică

Ciolacu atac indirect la PNL

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, încă un atac indirect la PNL: „Dacă vrem să ne comparăm cu Rusia, rămânem cu această taxă unică”. El a făcut aceste declarații azi, la Parlament. Acum câteva săptămâni el îi denumea „tiriplici” pe cei care susțin cota unică. Ciolacu, încă un atac indirect la PNL „Eu mi-aş dori să ieşim din zona de sloganuri, din zona "dacă se scoate taxa unică", care, să mă iertaţi, dacă vrem să ne comparăm cu Rusia, rămânem cu această taxă unică. Dacă vrem să ne comparăm cu Europa, vedem ca 99% din ţările din Europa au impozitare progresivă. Impozitarea progresivă (...) nu va fi implementată nici anul acesta şi cred că nici anul viitor. Dar este o bază de discuţie şi ştiţi că porneşte digitalizarea de la ANAF (...) pentru ca trebuie ceva integrat. Să vedem cum construim viitorul împreună, să ieşim din zona de sloganuri, să ne rupem că "distrugem mediul de afaceri". N-am văzut mediul de afaceri distrus niciunde în Europa unde există acest sistem de impozitare progresivă", a declarat Ciolacu. Acum câteva săptămâni el îi numea tiriplici pe cei care se opun modificărilor propuse de PSD în ceea ce privește impozitarea. „M-am săturat la fiecare discuție așezată, să apară tot felul de tiriplici care vin și își dau cu părerea după ce au distrus România și să spună ce se întâmplă și cum creionează ei, cum creionează ei viitorul luminos și cât de bună este cota unică care nu mai există”, a spus Ciolacu. „Menținem cota unică. Nu susținem și nu avem taxare suplimentară, indiferent că vorbim de taxa de solidaritate. Deci nu avem taxă de solidaritate. Încercăm să atragem investitori. Investițiile directe au crescut cu 34 la sută. Am avut un dialog permanent cu mediul de afaceri. Căutăm să devenim accesibili cu relocarea investițiilor”, a spus premierul Nicolae Ciucă, luni, după o ședință a PNL.

Șeful armatei britanice, generalul Patrick Sanders, cere militarilor să se pregătească de război Foto: Twitter
Eveniment

Șeful armatei britanice militarilor pregătească război

Șeful armatei britanice, generalul Patrick Sanders, le cere militarilor să se pregătească de război în Europa, cu Rusia. Sanders, care are 56 de ani, apreciază că în întreaga sa carieră militară nu a existat o amenințare la adresa păcii și a democrației atât de puternică precum cea reprezentată de ambițiile expansioniste ale lui Putin, arată The Times, care citează un discurs pe care șeful armatei britanice îl ține în fața unui think tank din Londra. "This is our 1937 moment. We are not at war but we must act rapidly so we aren't drawn into one."Chief of the General Staff, General Sir Patrick Sanders, says "the British Army is not mobilising to provoke war but to prevent war".https://t.co/PAiZ4D1jU3? Sky 501 pic.twitter.com/tjhIqrrYwy— Sky News (@SkyNews) June 28, 2022 Șeful armatei britanice cere militarilor să se pregătească de război Generalul britanic avertizează că acesta este „momentul 1937” și va cere armatei să se pregătească de lupte urbane. „Nu suntem în război, dar trebuie să acționăm rapid, astfel încât să nu fim atrași într-unul din cauza eșecului de a limita expansiunea teritorială. . . Voi face tot ce îmi stă în putere pentru a mă asigura că armata britanică își joacă rolul în evitarea războiului. În toți anii mei în uniformă, nu am cunoscut o amenințare atât de clară la adresa principiilor suveranității și democrației și a libertății de a trăi fără teama de violență, precum agresiunea brutală a președintelui Putin și ambițiile sale expansioniste”, este mesajul șefului statului major al armatei britanice. Sanders a preluat această funcție în iunie 2022. Russia will likely be an even greater threat to European security after the war in Ukraine than it was before, the British army's Chief of the General Staff Patrick Sanders said.#Russia | #Ukraine | #Europe https://t.co/neJ3WhR3UX— The Jerusalem Post (@Jerusalem_Post) June 28, 2022 El a arătat că Rusia va fi o amenințare și mai mare pentru Europa după războiul din Ucraina. Sanders a explicat că, deși armata rusă va fi slăbită pentru o vreme, Putin a anunțat deja ambițiile sale de a reface granițele vechii Rusii. Înainte ca Putin să invadeze Ucraina, Marea Britanie plănuia să își reducă forțele armate la doar 72.500 de oameni, în 2025. Grafic: The Telegraph Anul 1937 este considerat un an crucial în evoluțiile care au dus la declanșarea celui de-al doilea război mondial. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Totuși, un ministru din cabinetul Boris Johnson a spus că Putin ar fi „nebun” să încerce să atace NATO.

Batalionul „șamanilor”, forțele speciale ucrainene Foto: United States Special Operations Command (USSOCOM)
Eveniment

Batalionul „șamanilor”, forțele speciale ucrainene

Batalionul „șamanilor”: aceasta este porecla pe care și-au asumat-o forțele speciale ucrainene care operează în spatele liniei frontului, chiar pe teritoriul Rusiei. Publicația britanică The Times a stat de vorbă cu doi militari, de circa 25 de ani „Frumosul” și „22”, din această unitate de elită. Batalionul „șamanilor”, forțele speciale ucrainene Misiunile lor rămân secrete, dar incursiunile peste graniță ale „șamanilor” ar explica numeroasele accidente de pe teritoriul Rusiei, unde rafinăriile iau foc în mod misterios, iar trenurile cu muniție deraiază. „Cele mai interesante misiuni sunt în spatele liniilor inamice, plantând explozibili în spatele liniilor frontului, dincolo de graniță”, a spus 22, care a explicat una din misiuni, ale cărei detalii nu pot fi însă publicate de The Times. „Rușii nu știu ce li s-a întâmplat”, a completat Frumosul. „Ambii sunt membri ai batalionului Șamanii, o poreclă dată Detașamentului 10 al Forțelor Speciale din Ucraina pentru abilitățile sale aproape de pe altă lume. Este forța de asalt și recunoaștere din cadrul informațiilor militare ucrainene, unde sunt primiți doar acei bărbați care trec de cele mai obositoare teste de rezistență și abilități de supraviețuire. Unitatea este specializată în scufundări, parașutism și alpinism”, explică publicația britanică. Însă unitatea a pierdut circa jumătate din oameni în luptele din Donbas, unde rușii au concentrat un tir masiv pe porțiuni mici de front. Pierderile zilnice ale ucrainenilor au ajuns să fie egale cu cele ale rușilor. Ucrainenii țintesc mereu testiculele Unul din cei doi militari care au discutat cu The Times a explicat cum luptă cu forțele rusești, în confruntările de pe linia frontului: „Primul tip care m-a văzut, s-a pierdut, nu s-a așteptat la noi, i-a fost frică și l-am împușcat de la circa șapte metri distanță, sub vesta antiglonț. Tragi mereu în testicule, nu există suficientă protecție acolo. Este 100% ca să ucizi inamicul: îi distrugi arterele și îi spargi pelvisul. Nu poate scăpa, nu poate fugi, nu se poate târa, nu poate face nimic. Este imposibil să acorzi primul ajutor unui bărbat rănit în această zonă”. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev The Times explică declarația brutală a militarului ucrainean arătând că acesta luptă cu Rusia de la 18 ani și aceasta a fost toată viața sa.

Ciucă finalizează „evaluarea” miniștrilor Foto: Facebook
Eveniment

Ciucă finalizează „evaluarea” miniștrilor

Premierul Nicolae Ciucă anunță, în ședința PNL, că în câteva zile finalizează „evaluarea” miniștrilor, arată surse din formațiunea liberală. Deși în ședința conducerii PNL nu s-a vorbit despre vreo remaniere, surse politice susțin că Ciucă ar urma să anunțe ce demnitari nu și-au îndeplinit obiectivele și ar urma să plece. În mai, premierul spunea: „Am convenit la nivelul Coaliției ca procesul de evaluare pe care-l asumasem pentru primele 6 luni de Guvernare să fie prelungit până la finele lunii iunie, când fiecare dintre ministerele coordonatoare de reforme vor trebui să-și îndeplinească obiectivele asumate, exact cum sunt ele prevăzute în documentele formale”. Pe de altă parte, la 12 mai, președintele Klaus Iohannis afirma: „Asta cu evaluările la şase luni, sunt un pic sceptic. Până la urmă este o coaliţie, fiecare partid are evident şi pe bună dreptate o mândrie că vrea să îşi păstreze oamenii, că vrea să arate că are oamenii cei mai buni, şi cred că dovada practică de această dată este că Guvernul a făcut faţă crizelor de până acum”. ”Rezultatul este cel mai stabil, solid şi performant guvern din ultimii destul de mulţi ani”, a mai afirmat, la acel moment, şeful statului. Ciucă finalizează „evaluarea” miniștrilor Pe de altă parte, există deja liste de miniștri PNL pe care PSD i-ar dori schimbați, așa cum sunt și demnitari social-democrați pe care liberalii i-ar dori scoși din Guvern. Astfel, PSD este nemulțumit de: Virgil Popescu, ministrul Energiei, căruia i s-au cerut, dinspre PSD, măsuri mai dure de plafonare a prețurilor la carburanți. PSD ar putea ceda Apărarea - condusă acum de Vasile Dîncu - pentru a prelua Energia. Dîncu i-ar fi nemulțumit și pe Marcel Ciolacu, șeful PSD, și pe Nicolae Ciucă. PSD l-ar putea plasa pe fostul premier Mihai Tudose la conducerea ministerului Energiei. Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, acuzat că nu îndeplinește obiectivele PNRR. Însă acesta este singurul om plasat în Executiv de organizația PNL din Bihor, condusă de Ilie Bolojan PNL ar vrea să-l debarce pe Adrian Câciu. Surse din PSD susțin că și Marcel Ciilacu este nemulțumit de activitatea acestuia. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev În sfârșit, PSD și PNL sunt unite împotriva lui Atilla Cseke, ministrul Dezvoltării Regionale, mai ales pentru modul în care împarte banii către primari. Însă nu este clar dacă UDMR va accepta schimbarea acestuia.

Maia Sandu a ajuns la Kiev Fotografie din ianuarie 2022
Politică

Maia Sandu a ajuns la Kiev

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a ajuns la Kiev și va discuta cu omologul ucrainean, Volodimir Zelenski. Este prima ei vizită la Kiev, de la începutul agresiunii ruse. Joi, cele două state au primit statutul de țări candidate la aderarea la UE. Decizia a fost luată în unanimitate de Consiliul European. Maia Sandu a ajuns la Kiev „Pe parcursul zilei, șefa statului va vizita localitățile Borodeanka, Bucea și Irpen, și va avea o întrevedere cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski”, se arată într-un comunicat al președinției de la Chișinău. #Moldovan President @sandumaiamd arrived in #Kyiv on an unscheduled visit. #Sandu is going to visit #Irpin, #Bucha and #Borodyanka, and meet with President @ZelenskyyUa. pic.twitter.com/GNTxVepglz— NEXTA (@nexta_tv) June 27, 2022 Încă de vineri, Maia Sandu anunța că planifică această vizită. „Există un asemenea plan. O să revin cu mai multe detalii atunci când lucrurile vor fi confirmate”, a declarat șefa statului. Anterior, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a efectuat o vizită la Kiev. Ucraina și Republica Moldova au primit statutul de țări candidate la aderarea la UE. Decizia „istorică” a fost luată în unanimitate joi seara de liderii UE. „Acesta este un moment unic şi istoric în relaţiile dintre Ucraina şi UE”, a salutat Zelenski într-o postare pe Twitter, spunând că, în opinia sa, „viitorul Ucrainei se află în UE”. Citește și: Schimbare majoră de strategie NATO: țările baltice nu vor mai fi abandonate în caz de atac rusesc. Coridorul Suwalki, cel mai periculos loc de pe pământ, va fi apărat „Zi istorică pentru Moldova: Consiliul European ne-a oferit statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pornim pe drumul spre UE, care va aduce moldovenilor mai multă bunăstare, mai multe oportunități și mai multă ordine în țara lor”, a scris, la rândul său, pe Facebook, Maia Sandu.

Bloomberg: Croatia ar putea fi primită în zona Schengen de la 1 ianuarie 2023 Foto: Comisia Europeană
Eveniment

Croatia ar putea fi primită în zona Schengen

Agenția de presă Bloomberg scrie că Croatia ar putea fi primită în zona Schengen de la 1 ianuarie 2023, concomitent cu adoptarea euro. Potrivit Bloomberg, această decizie ar fi accelerată de invazia rusă din Ucraina. Croatia ar putea fi primită în zona Schengen Primirea în zona Schengen va aduce un ajutor masiv pentru turismul din această țară. Pe litoralul croat vin anula circa zece milioane de cetățeni europeni. Dintre aceștia, 80% sosesc cu mașinile sau cu autobuzul. În plus, UE vrea să arate astfel că își consolidează angajamentele față de regiunea balcanică, unde se luptă cu influența Rusiei, arată Bloomberg. The European Union is poised to pull its newest member closer into the fold https://t.co/CZWAhtg7ip— Bloomberg (@business) June 27, 2022 „Decizia presupune însă riscuri. Deși are ca scop consolidarea unității în UE, Croația va depăși alți doi membri – România și Bulgaria – care s-au luptat să intre în spațiul Schengen de când au aderat, în 2007. Ele au fost ținute pe loc datorită preocupărilor legate de corupție și capacitatea de a-și proteja granițele”, scrie agenția. Harta Balk magazin În ceea ce privește Croația, există temeri că nu va putea să protejeze granița de 1.000 de kilometri cu Bosnia Herțegovina, țară de tranzit pentru emigrația ilegală. Olanda este țara care a manifestat obiecții față de primirea acestei țări în spațiul Schengen, urmare a dificultății gestionării graniței cu Bosnia. Addressing the EU Parliament on Wednesday, Prime Minister Andrej Plenković said that the Council of the EU would next week send a draft decision to the EP on Croatia's admission to the Schengen area on 1 January 2023, and the final decision could be adopted this autumn.— HINA (@Agencija_HINA) June 22, 2022 O propunere formală de primire a Croației în spațiul Schengen ar putea fi făcută de Franța, la 30 iunie, iar o decizie ar putea fi luată în iunie. Citește și: Schimbare majoră de strategie NATO: țările baltice nu vor mai fi abandonate în caz de atac rusesc. Coridorul Suwalki, cel mai periculos loc de pe pământ, va fi apărat Uniunea Europeană este îngrijorată de eforturile Rusiei de a destabiliza Balcanii. În consecință, primirea Croatiei în spațiul Schengen ar fi un semnal către alte state din fosta Iugoslavie că integrarea lor în UE n-a fost închisă.

Schimbare majoră de strategie NATO Foto: Twitter
Eveniment

Schimbare majoră de strategie NATO

Schimbare majoră de strategie NATO la summitul care va începe marți, la Madrid: țările baltice nu vor mai fi abandonate în caz de atac rusesc. Actuala strategie NATO, denumită „tripwire defence”, prevedea că, în caz de atac al Rusiei, cele trei state baltice vor ceda în fața agresorului, urmând să fie eliberate - în teorie - după 180 de zile. Schimbare majoră de strategie NATO Potrivit The Times, această strategie va fi modificată, astfel încât NATO își va consolida masiv prezența în zona statelor baltice, iar Rusia va ști că, dacă va ataca, va întâmpina rezistență. La summit, Polonia și cele trei state baltice vor cere o prezență militară sporită pe așa numitul coridor Suwalki - o fâșie de teritoriu de 75 de kilometri - pe care Politico îl definea, acum câteva zile, drept „cel mai periculos loc de pe pământ”. Coridorul asigură legătura dintre Rusia și regiunea Kaliningrad, care aparține tot Rusiei, dar este izolată. Foto: Wikipedia Este, spun analiștii militari, locul în care Vladimir Putin ar lovi probabil prima dată dacă ar decide că nu mai are nimic de pierdut. Există doar două drumuri și o linie de cale ferată care trec din Polonia în Lituania prin această breșă, care, în rest, este un teren mlăștinos și dificil pentru o armată mecanizată. La Madrid, schimbarea majoră de strategie va fi că acest teritoriu va fi apărat, nu abandonat. Current NATO contingents in the Baltics and Poland and the Suwalki GapNotice how Lithuania asked for additional troops weeks prior to their mastermind blockade move. pic.twitter.com/6ZH9kKOHsz— Reggie Meezer (@ReggieMeezer) June 20, 2022 Conform planului actualizat, care nu a fost încă convenit în detaliu, infrastructura, comanda unificată, echipamentele pre-poziționate și trupele poziționate în zonă înseamnă că rușii vor ști că, dacă atacă, vor întâmpina o rezistență semnificativă. Foto: Twitter Țările baltice cer să nu fie abandonate „Rușii vor ști că, chiar dacă ar încerca, vor fi șterși de pe Pământ în primele ore”, a spus un oficial înalt al apărării dintr-o țară din estul Europei, subliniind că oamenii care locuiesc lângă Rusia trebuie să fie conștienți că „este în siguranță să locuiești aici, este în siguranță să ai copii aici”, scrie The Times. Poland wants NATO to strengthen defences in Suwalki Gap, says PM https://t.co/DxYRwh2X5z— Apex (@Apex_WW) June 26, 2022 Schimbarea de strategie a fost puternic influențată de ceea ce au făcut rușii în Ucraina, în localități precum Bucha. Premierul estonian Kaja Kallas, care a deschis subiectul schimbării actualei strategii, a spus că abandonarea țărilor baltice, în caz de atac, ar fi însemnat ștergerea lor de pe suprafața pământului, distrugerea culturii lor. Citește și: Ucraina se asigură că Marea Neagră nu devine „lac rusesc”: platforme petroliere furate de ruși după anexarea peninsulei Crimeea, bombardate de forțele de la Kiev

Primele lovituri trase de ucraineni cu HIMARS Foto: Twitter
Eveniment

Primele lovituri trase de ucraineni cu HIMARS

Primele lovituri trase de ucraineni cu sistemele HIMARS (High-Mobility Artillery Rocket System), furnizate de SUA: o bază rusească în Donețk a fost serios afectată. Primele lovituri trase de ucraineni cu HIMARS „Sistemele de rachete cu lansare multiplă M142 HIMARS lucrează deja pentru apărarea Ucrainei. Artileriştii Forţelor Armate ale Ucrainei au lovit cu pricepere anumite ţinte - ţinte militare ale inamicului pe teritoriul nostru, ucrainean”, a scris, pe Telegram, comandantul armatei ucrainen, Valeri Zalujni. El a mulțumit poporului american pentru că a furnizat armele menționate, adăugând că „obiectivul Ucrainei este victoria”. ⚡️Ukraine destroys a column of Russian MLRS. Ukraine's Armed Forces reported on June 25 that they destroyed six Russian multiple launch rocket systems along with a number of military vehicles and other equipment in Donbas.— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) June 25, 2022 SUA a furnizat Ucrainei rachete care bat la 70 de kilometri, deși această țară ar fi dorit varianta care ajungea la 300 de kilometri. *Reportedly* one of the first victims of US-supplied Ukrainian M142 HIMARS MRLs, a Russian base in Donbas after being struck by HIMARS’s guided rockets.#Russia #Ukraine pic.twitter.com/3v8A7SsfVk— BlueSauron?️ (@Blue_Sauron) June 25, 2022 Filmările de pe rețelele sociale arată o bază rusească, instalată într-o școală din Izium, care a fost serios lovită. Potrivit mai multor surse, baza a fost lovită cu rachete trase de pe HIMARS. Citește și: O rețea de comando-uri coordonează transportul armamentului vestic în Ucraina – New York Times HIMARS este operat de o echipă formată din trei oameni – un șofer, un trăgător și un comandant. Sistemele de rachete sunt montate pe vehicule cu blindaj de protecție împotriva armelor de calibru mic, dar suficient de ușoare pentru a putea fi transportate și pe calea aerului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră