vineri 26 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7545 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Oferă mâncare șoferi care tranzitează Isaccea

O companie privată oferă, zilnic, mâncare gratuită sutelor de șoferi care tranzitează vama Isaccea și sunt nevoiți să aștepte uneori zile întregi pentru a trece granița. Până acum, bucătăria de campanie susținută de Denis Stamatescu - proprietarul unei cherhanale din Vadu - a oferit gratuit mâncare în valoare de peste 1,2 milioane de lei persoanelor aflate în tranzit în zonă, voluntari, dar şi refugiaţi ucraineni sau şoferi de camioane. Oferă mâncare sutelor de șoferi care tranzitează Isaccea "Statul, în afară de taxele şi impozitele pe care ni le ia, nu oferă niciun ajutor. Nu avem nici cadrul legal pentru a cere sprijin. Nefăcând cazare, nu putem cere cei 20 de lei pe zi pentru refugiaţi. Ca să întocmim noi liste, în cazul în care s-ar putea face aşa ceva, după cutumele statului, care cere declaraţie cu dosar cu şină care se depune online la etajul al doilea, nu cred că se poate aşa ceva", a declarat, pentru AGERPRES, directorul societăţii care administrează bucătăria mobilă, Denis Stamatescu. Bucătăria mobilă instalată la Isaccea pe data de 6 martie oferă atât supe, cât şi felul al doilea şi a consumat până acum cel puţin 12 tone de cartofi şi 10 tone de carne. Șoferii de TIR așteaptă 3-5 zile "Duminică (6 martie, n.red.), am pregătit echipamentele, iar luni dimineaţa am scos primele 870 de porţii. La finele zilei, nu mai aveam ce să oferim. Nu am ştiut să facem aprovizionarea din prima, iar la început ne-am bâlbâit în ceea ce priveşte numărul de porţii. După vreo două, trei săptămâni, totul era extrem de bine organizat, graţie acestor oameni care au coordonat activitatea din Isaccea, comandantul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, Daniel Petrov, şi locotenentul Marian Lupan, am putut face estimări şi am mers de la 500 la 800 de porţii pe zi. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată Azi, am ajuns să dăm şi 1.300 de porţii pe zi. Numărul persoanelor care vin din Ucraina a scăzut, e adevărat, dar în permanenţă sunt în staţionare 300 de TIR-uri, oameni care stau de la trei până cinci zile, oameni care sunt şoferi, sunt plătiţi, dar nu mai au ce să mănânce", a mai spus Denis Stamatescu. CNN's @miguelmarquez reports from Romania, where more than 400,000 Ukrainian refugees have fled the Russian invasion. pic.twitter.com/JG3AsLj81k— CNN (@CNN) March 15, 2022 Efortul său a fost remarcat și de CNN, într-un reportaj.

Oferă mâncare sutelor de șoferi care tranzitează Isaccea Foto: Captură YouTube
Ce făcea Ciolacu sub comanda lui Dragnea Foto: Agerpres
Politică

Ce făcea Ciolacu comanda lui Dragnea

Ce făcea Ciolacu sub comanda lui Dragnea: l-a angajat pe penalul Vâlcov, a susținut atacul asupra pensiilor private, a votat legea offshore care a blocat investițiile. Actualul lider PSD a avut un episod în care s-a certat, în 2018, cu fostul președinte, dar cei doi s-au împăcat. În calitate de deputat, Marcel Ciolacu a votat fără să crâcnească cele mai controversate inițiative ale lui Dragnea. Consilierul său pe finanțe, Adrian Câciu, a ajuns ministru de Finanțe, deși presa a arătat că a fost plătit ca să facă propagandă pentru Huawei și să atace un acord strategic între România și SUA. Azi, Ciolacu a atacat din nou impozitul progresiv, afirmând că „că toate ţările economic dezvoltate nu au excepţii şi au un sistem de impozitare progresiv”. Ce făcea Ciolacu sub comanda lui Dragnea În 2017, în calitate de lider al grupului PSD, a recunoscut că l-a angajat la grup pe Darius Vâlcov, fostul primar al Slatinei, care era trimis în judecată de DNA. „L-am luat ca expert pe zona de finanţe”, a explicat Ciolacu. Tot în 2017, el a ajuns vicepremier în guvernul PSD condus de Mihai Tudose și a susținut, declarativ, asaltul asupra Pilonului II de pensii, pensiile private obligatorii. „Este ceva îngrijorător în ceea ce priveşte Pilonul II de pensii, nu ca în alte state. La noi sunt banii, dar cred că se pot gestiona mai bine ca oamenii să aibă o pensie mai mare”, susținea Ciolacu în 2017. În decembrie 2017, a votat, alături de colegii săi din PSD, controversatele modificări susținute de Dragnea la legile Justiției. Ele au picat la CCR, dar, în 2018, Ciolacu și colegii săi le-au votat din nou. În 2018, a votat fără obiecții legea offshore impusă de Dragnea, lege care a blocat investițiile în exploatarea gazelor din Marea Neagră și, potrivit unui articol recent din New York Times, a determinat plecarea Exxon. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată De altfel, în 2022, Ciolacu l-a susținut pe unul din artizanii vechii legi offshore, Iulian Iancu, pentru un post de conducere la ANRE.

Ciolacu îi face „tiriplici” pe aliații săi Foto: captură video
Politică

Ciolacu face „tiriplici” pe aliații săi

Ciolacu îi face „tiriplici” pe aliații săi, fără însă a menționa clar cuvintele PNL sau liberali. Sensul clasic al termenului „tiriplic” este de fir textil, cuvântul fiind derivat din limba turcă . Dar, în Muntenia, cuvântul ar avea şi o semnificație extrem de batjocoritoare, „tiriplice” fiind lingura de lemn cu care se mânâncă mizerii umane. Ciolacu îi face „tiriplici” pe aliații săi „M-am săturat la fiecare discuţie aşezată să apară tot felul de tiriplici care vin şi îşi dau cu părarea, după ce au distrus România, şi să spună ce se întâmplă şi cum creionează ei viitorul luminos, şi cât de bună e cota unică care nu mai există în România. E o mutaţie, cu excepţie”, a spus liderul PSD. Marcel Ciolacu a precizat că el vrea în continuare să se aşeze la masă coaliţia şi să ia decizii în baza cifrelor, să se intervină unde sunt speculaţii. ”Cum este acum, zona carburanţilor, este evident că trebuie venit cu o plafonare clară a preţului, în limite şi să aibă toate fiemele o marjă de profit”, a precizat Ciolacu, arătând că nimeni nu face muncă voluntară. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată ”Eu nu sunt pompier de serviciu, am fost pompier după două guvernări de dreapta dezastruoase”, a mai afirmat Ciolacu

Bloomberg: Europa se apropie de momentul în care va raționaliza gazul Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Se apropie momentul va raționaliza gazul

Europa se apropie de momentul în care va raționaliza gazul, scrie agenția de presă Bloomberg. Aceasta amintește că, pe parcursul Războiului Rece, URSS a a fost un furnizor „stabil” de gaze. Dar această situație s-a schimbat săptămâna trecută, apreciază agenția. În consecință, posibilitatea ca gazele să fie raționalizate este o posibilitate „foarte reală”. Se apropie de momentul în care va raționaliza gazul „Întrucât utilitățile europene sunt forțate să folosească rezervele destinate să acopere nevoile pentru iarnă, controlul guvernamental asupra distribuției de gaze ar putea începe în câteva luni. Dacă Rusia își închide complet legătura principală, regiunea ar putea rămâne fără provizii până în ianuarie, potrivit consultantului Wood Mackenzie Ltd”, scrie Bloomberg. Russia slashed gas supplies in apparent retaliation over Europe's support for Kyiv. After its biggest moves yet to use energy as a weapon, gas rationing in the region is now a very real prospect. https://t.co/oq0PYa2IYl— Stars and Stripes (@starsandstripes) June 19, 2022 Alarma a fost declanșată de faptul că Kremlinul a tăiat 60% din gazele furnizate prin Nord Stream, care livrează gaze Germaniei. Au fost afectate și Austria, Franța și Cehia. Agenția îl citează pe Thierry Bros, profesor la Institutul de Studii Politice de la Paris, care consideră că scopul este de a testa unitatea Europei și că se va ajunge la întreruperea completă a robinetului. Italy heading for high alert on gas. Industry is vocal, politics seeks reassuring tones. Ongoing dynamics raise clear prospect of reducing consumption / rationing in autumn. Implications for ecological transition (relevant minister criticized for fossile resistance) + consensus pic.twitter.com/tP1Q9fd56f— francesco strazzari (@franxstrax) June 18, 2022 Bloomberg arată și că în iarnă va crește presiunea asupra livrărilor de gaz lichefiat, mai ales din partea Chinei și pe fondul intrării în reparații a unui terminal de livrări din Texas. Citește și: Rusia susține că a „evacuat” 300.000 de copii din Ucraina. Kievul spune că, de fapt, au fost răpiți O iarnă grea, care ar veni devreme, va complica situația, mai arată agenția.

Germania se pregătește să utilizeze mai mult cărbune Foto: ministerul german al Economiei
Eveniment

Germania pregătește utilizeze mai mult cărbune

Germania se pregătește să utilizeze mai mult cărbune și umple depozitele de gaze, în cazul în care Rusia întrerupe complet livrările, arată Reuters. Planul de a folosi mai mult cărbune pentru a obține energie electrică este susținut de Robert Habeck, ministrul german al Economiei, membru al Partidului Verzilor. Germania se pregătește să utilizeze mai mult cărbune "Pentru a reduce consumul de gaz, trebuie folosit mai puţin gaz pentru a genera electricitate. În schimb, centralele pe cărbune vor trebui folosite mai mult", a spus ministerul Economiei într-un comunicat. „Este dureros, dar este o necesitate absolută în această situație să se reducă consumul de gaz”, a spus Habeck, membru al unui partid care a făcut eforturi să elimine producția de energie obținută din cărbune. "Unitățile de stocare a gazelor trebuie să fie umplute spre iarnă. Aceasta este prioritatea principală", a mai cerut el. Obiectivul Germaniei este ca aceste depozite să fie pline în proporție de 90%, până în noiembrie, mai arată Reuters. Potrivit datelor de la Gas Infrastructure Europe, nivelurile din depozitele de stocare a gazelor din Germania au ajuns la 57,03% la 17 iunie, în creștere față de 29,69%, la 24 februarie, ziua în care Rusia a invadat Ucraina. "Consumul de gaze trebuie să continue să scadă şi mai mult gaz trebuie să aterizeze în depozitele cu riscul de a fi cu adevărat strâns pentru iarnă”, adaugă ministrul Economiei Robert Habeck într-un document obţinut de agenţia de presa germană DPA, citată de news.ro. Guvernul plănuieşte fonduri de miliarde de euro pentru finanţarea acestor măsuri, a aflat DPA din cercurile guvernamentale. Germanii ar putea fi obligați să scadă temperatura în casă, la iarnă Habeck a lucrat şi la măsuri pentru reducerea consumului privat de energie, cum ar fi un plafon pentru încălzirea locuinţei. Cu toate acestea, cancelarul german Olaf Scholz a declarat vineri într-un interviu acordat DPA că se opune „măsurilor individuale” fără un plan general. Gigantul rus Gazprom a redus considerabil debitul de gaz injectat prin Nord Stream 1, susţinând că a fost nevoit să oprească echipamentele grupului german Siemens prezente pe conductă. Berlinul a denunţat o decizie motivată politic. Citește și: Rusia susține că a „evacuat” 300.000 de copii din Ucraina. Kievul spune că, de fapt, au fost răpiți Potrivit DPA, guvernul german intenţionează, de asemenea, să introducă un model de licitaţie pentru gaze în această vară. Scopul va fi de a încuraja consumatorii industriali de gaze să economisească această sursă de energie. În esenţă, ideea va fi ca toţi clienţii industriali care îşi reduc consumul să primească compensaţii financiare şi să pună la dispoziţie pentru stocare gazul economisit.

Rusia susține că a „evacuat” 300.000 de copii din Ucraina Foto: Twitter
Eveniment

Rusia a „evacuat” 300.000 copii Ucraina

Rusia susține că, de la începutul invaziei asupra statului vecin, a „evacuat” peste 300.000 de copii din Ucraina. Însă autoritățile de la Kiev definesc această evacuare drept răpire. Înaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului anchetează cazuri de copii deportaţi din Ucraina. Rusia susține că a „evacuat” 300.000 de copii din Ucraina Armata rusă a anunțat că, începând cu sfârșitul lunii februarie, peste 1,9 milioane de oameni, inclusiv 307.000 de copii, au fost „evacuați” din Ucraina în Rusia. „În pofida tuturor greutăților create de puterea de la Kiev, în ultimele zile, fără participarea părții ucrainene, din regiunile periculoase ale Ucrainei au fost evacuați pe teritoriul Rusiei 29.733 oameni, inclusiv 3 502 copii. În total, de la începutul operațiunii militare – 1.936.911 oameni, dintre care 307.423 – copii”, a declarat pe 18 iunie șeful Centrului Național de administrare al Apărării din Rusia Mihail Mizințev, citat de Interfax. Moscova susține că a înregistrat peste 2,7 milioane de solicitări privind mutarea în Rusia, din peste 2.000 de localități ale Ucrainei. Înaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului anchetează cazuri de copii deportaţi din Ucraina în Rusia şi oferiţi acolo unor familii ruse, spre adopţie. Reprezentanta comisariatului, Michelle Bachelet, a afirmat chiar că unii copii au fost „răpiţi din orfelinate”. Potrivit AFP, din februarie, când a început invazia rusă în Ucraina, mii de copii au fost strămutaţi din această ţară în Rusia. #en Children abducted from Ukraine may be illegally transferred to Russians for adoptionhttps://t.co/9BRBJ9odw9 pic.twitter.com/jPfjReq8hf— 24 канал (@24tvua) April 14, 2022 Organizația Națiunilor Unite a atras atenţia încă din martie asupra riscului adopţiilor forţate de copii ucraineni, în special în cazul celor 91.000 de minori instituţionalizaţi la începutul războiului, majoritatea în estul Ucrainei, unde secesioniştii pro-ruşi se confruntă cu forţele guvernamentale ucrainene. ONU anchetează deportările În faţa Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, reunit la Geneva în a 50-a sesiune, înaltul comisar Michelle Bachelet s-a declarat îngrijorată de intenţia autorităţilor ruse de a permite strămutarea copiilor ucraineni în familii care trăiesc în Federaţia Rusă, plan care nu pare să includă măsuri de reîntregire a familiilor, nici să respecte interesele copilului. Săptămâna trecută, Asfhan Khan, directoarea regională pentru Europa şi Asia Centrală a UNICEF, a avertizat că „adopţia nu trebuie să aibă loc niciodată în timpul unei situaţii de urgenţă sau imediat după aceea”. ⚡️Procedure for adopting abducted Ukrainian children is simplified in Russia. According to authorized Dariya Gerasymchuk, children abducted from occupied areas in Ukraine are supposed to be "given out" to Russian families. What is happening? #StopRussianAggression pic.twitter.com/DZKt3xinAK— TRANSLATED WAR ?? (@TranslatedwarEN) April 8, 2022 În plus, nu trebuie să se presupună că minorii respectivi sunt orfani, iar „orice decizie de a strămuta un copil trebuie să aibă la bază interesul acestuia, iar orice strămutare trebuie să aibă loc benevol”. În privinţa copiilor trimişi în Rusia, UNICEF „colaborează îndeaproape cu mediatori şi reţele pentru a afla cum putem documenta cât mai bine astfel de cazuri”, a explicat Khan, adăugând că în prezent nu este posibil accesul la copiii respectivi.

Ministrul de Finanțe a încasat bani de la McCann, probabil pentru propagandă pentru Huawei Foto: Facebook
Politică

Ministrul de Finanțe bani McCann Huawei

Ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, membru CSAT, a încasat și-n 2021 bani de la McCann, pentru „drepturi de autor”, arată ultiuma sa declarație de avere, depusă în iunie 2022. În 2020, a fost plătit prin intermediul McCann pentru a face propagandă pentru Huawei și a critica SUA. Potrivit declarației din 2022, el a primit 45.000 de lei de la McCann. McCann este agenția de Relații publice care s-a ocupat de promovarea Huawei în România, potrivit PaginadeMedia.ro. L-am contactat pe Adrian Câciu, dar acesta nu a răspuns până la ora publicării acestui articol. Ministrul de Finanțe a încasat bani de la McCann, probabil pentru propagandă pentru Huawei În ianuarie, presa a rătat că și-n anul fiscal 2020, Câciu a încasat 25.700 de lei de la McCann, iar acești bani au fost pentru a publica articole în favoarea companiei Huawei și pentru a critica un acord cu SUA privind rețelele 5G. În consecință, este posibil ca banii primiți în 2021 să fie continuarea plăților pentru propaganda făcută în 2020 pentru această controversată companie chinezească. Într-un articol publicat în septembrie 2020, în Ziarul Financiar, care nu este marcat ca fiind publicitate plătită, ci „Opinia specialistului”, Câciu critica dur acordul încheiat cu SUA: „Mai frustrant însă este servilismul unor state care lasă deoparte interesele lor economice, sacrifică dezvoltări economice ulterioare pentru a fi pe placul politicii economice americane”. El mai afirma, în acest articol: „Noi trebuie să ieşim de sub mentalitatea “Tătucului”. L-am avut pe cel rus, acum îl avem pe cel american”. Însă Câciu a scris și alte articole în acest sens, nu doar cel publicat de Ziarul Financiar, sau a dat interviuri în care-și susținea poziția. Singurul material marcat ca fiind publicitar a apărut în Financial Intelligence. Acordul criticat - transpus ulterior într-o lege - a fost semnat în august 2019 între ambasadorii Hans Klemm și George Maior. Câciu a recunoscut, pentru postul B1Tv, că a primit bani pentru aceste articole. „Colaborarea mea cu schemele de promovare este publică, am declarația de avere. Nu cred că am făcut advertorial pentru o anumită companie, ci pentru un anumit principiu. Nici anul acesta nu am reușit să avem licitație 5G. Nu contează cine ar câștiga, ci ideea de bază este pierderea de competitivitate”, a spus Adrian Câciu. Citește și: Putin, „generos” în timp ce ține degetul pe butonul nuclear: Nu avem nimic împotrivă ca Ucraina să adere la UE și nici să exporte cereale. Vom folosi arme nucleare dacă va fi necesar În 2021, actualul ministru de Finanțe a fost consilier al primarului din Buzău și al PSD. De la PSD, el a primit puțin sub 80.000 de lei, iar de la primăria Buzău circa 44.000 de lei.

Investiție sud-coreeană într-o fabrică din Ungaria Foto: SupplyChainAsia
Eveniment

Investiție sud-coreeană într-o fabrică din Ungaria

Investiție sud-coreeană de 727 milioane de euro într-o fabrică din Ungaria: aceasta va produce componente pentru bateriile electrice. Noua fabrică va fi în oraşul maghiar Nyíregyháza, aici urmând să fie produsă o folie separatoare folosită la bateriile autovehiculelor electrice. Investiție sud-coreeană într-o fabrică din Ungaria Potrivit comunicatului Ministerului de Externe de la Budapesta, atunci când a anunţat investiţia W-Scope, şeful diplomaţiei ungare a relatat că unitatea din Ungaria este prima fabrică pe care compania o deschide în Europa, care înseamnă crearea a 1200 de noi locuri de muncă şi o producţie anuală de 1,2 miliarde de metri pătraţi de folie separatoare. Fără îndoială că astăzi industria auto reprezintă deja pilonul economiei maghiare, a spus ministrul de externe în discursul susţinut. Politicianul a subliniat că în timp ce, în 2010, valoarea producţiei din acest sector a fost de 3600 de miliarde de forinţi, în 2021 a ajuns la 9400 de miliarde de forinţi, iar evoluîia continuă să fie una ascendentă, întrucât în primele patru luni ale anului curent s-a ajuns deja la 3500 de miliarde de forinţi, ceea ce reprezintă un record. Foto: W-Scope “Iar cel care câştigă investiţiile în industria maşinilor electrice câştigă viitorul şi poate pune bazele creşterii economice viitoare”, a subliniat Szijjártó. Una dintre destinaţiile preferate pentru investiţiile marilor companii internaţionale care dictează ritmul revoluţiei auto globale este Ungaria, care a devenit o mare putere atât în producţia, cât şi în exportul bateriilor electrice, a explicat oficialul, potrivit news.ro. Ungaria, relații economice excelente cu Coreea de Sud Péter Szijjártó a spus că Ungaria deţine a treia cea mai mare capacitate de producţie de baterii electrice din lume – după China şi Statele Unite ale Americii. În plus, se înregistrează o creştere: în prezent vorbim despre 50 de gigawaţi oră pe an, iar în 2025 vom ajunge la 150 de gigawaţi oră, a specificat politicianul. În exportul de baterii electrice, Ungaria se află pe locul cinci în clasamentul mondial, a mai relatat ministrul. Szijjártó a menţionat, de asemenea, că “ritmul din această industrie este dictat dinspre est”, iar unul dintre principalele rezultate ale strategiei de deschidere spre est a Ungariei este acela că întreprinderile din est consideră Ungaria o destinaţie populară de investiţii atunci când se gândesc la a investi în Europa. Potrivit ministrului, sunt şanse mari ca şi anul acesta, ca majoritatea investiţiilor să sosească în ţară din Coreea de Sud, aşa cum s-a întâmplat în 2019 şi 2021. În final, ministrul a subliniat că astăzi, companiile sud-coreene reprezintă a patra cea mai mare comunitate de investitori din Ungaria, ceea ce demonstrează că fiecare dintre investiţii atrage după sine unele noi. Péter Szijjártó a adăugat că anul trecut, valoarea schimburilor comerciale dintre cele două ţări a atins un nou record: printr-o creştere de 9% s-a apropiat de suma de 5 miliarde de dolari, şi este clar că şi Ungaria realizează un profit uriaş în urma existenţei acestei reţele.

Curs scurt de sifonare a banilor publici de către clientela lui Firea: cazul ASPA Foto: Facebook ASPA
Politică

Curs scurt de sifonare banilor publici

Curs scurt de sifonare a banilor publici de către clientela lui Firea: cazul ASPA, compania care trebuia să protejeze animalele fără stăpân, în București. Informațiile sunt din rapoartele de control la ASPA, autoritatea pentru salvarea și protecția animalelor, și au apărut în spațiul public. Contractele erau dirijate către firme care nu îndeplineau condițiile necesare. Director economic al ASPA era un prieten din copilărie al lui Andrei Mina Drăghici, directorul plin al autorității subordonate primăriei Capitalei. Curs scurt de sifonare a banilor publici Andrei Mina Drăghici a ajuns directorul ASPA în 2018, după ce, anterior, funcția a aparținut soției sale, Oana Mina Drăghici. Când aceasta a intrat în concediu prenatal, postul a fost moștenit de soț. "Pentru toate aceste nereguli, fostul director a fost chemat în faţa a două comisii de disciplină, pe care însă, ca politruc înşurubat în funcţie de PSD şi de satelitul său defunct ALDE, s-a străduit să le fenteze. Directorul Drăghici şi-a luat repetate concedii medicale, pe care nu le-a mai putut însă prelungi din momentul în care comisiile de disciplină au sesizat Colegiul Medicilor. În plus, am sesizat Parchetul pentru indicii legate de săvârşirea unor fapte penale cu ocazia achiziţiilor făcute de ASPA şi am sesizat de asemenea Curtea de Conturi pentru verificarea legalităţii încheierii şi derulării contractelor de achiziţii publice. Estimăm prejudicii de aproape 500.000 de euro şi ne vom îndrepta către instituţiile abilitate pentru recuperarea acestora", afirma, acum câteva zile, primarul Nicușor Dan. Și directorul economic, Șerban Mihail, prietenul fostului director, este acum urmărit penal. Hrana câinilor, cumpărată fără licitație Ce arată rapoartele Curții de Conturi și ale Corpului de Control al primarului general: în 2021, hrana pentru câini din adăposturile ASPA a fost cumpărată fără un anunț public prealabil, iar dicuțiile au avut loc cu doar două firme. contracte pentru servicii de dezinsecție, dezinfecție și deratizare cu un operator economic care nu era calificat şi autorizat în acest scop, la data încheierii contractelor, acesta nedeținînd avizele și autorizațiile necesare prestării unor astfel de servicii. De altfel, câștigătorul contractului l-a subcontractat.24 de containere neutilizabile din punct de vedere al normelor sanitar-veterinare, în valoare de 809.200 lei (informația apare și pe pagina de Facebook a lui Nicușor Dan)535.493 lei, sumă provenită din achiziționarea și instalarea unor cuști pentru câini la adăpostul din Mihăilești - aceste cuști erau făcute din materiale de la vechile cuști. Nu există proces verbal de recepție a acestor cuști.147.902 lei, reprezentând cheltuieli de personal provenite din angajarea nejustificată a unor persoane detașate de la societăți private (raport Curtea de Conturi)103.305 lei, proveniți din efectuarea unor cheltuieli nejustificate în cadrul evenimentului ”Stop Abandon”.809.200 lei, sumă provenită din achiziționarea a două ambulanțe veterinare, fără obținerea autorizațiilor pentru funcționare de la Colegiul Medicilor Veterinari. Citește și: Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată pentru invadarea Ucrainei, printre cele mai mari din Europa (sondaj ECFR) Potrivit declarației de avere depusă de Oana Mina Drăghici în 2020, când a candidat pentru un post de consilier municipal, în București, soțul ei avea, în anul fiscal 2019, un salariu de 11.000 de lei pe lună, de la ASPA. Familia nu avea însă nici un fel de alte bunuri, nici măcar cont bancar.

Putin, nevoit să-şi amâne discursul la Forumul de la Sankt Petersburg, din cauza unui atac cibernetic Foto: News.ro
Internațional

Putin, nevoit să-şi amâne discursul

Putin, nevoit să-şi amâne cu o oră discursul la Forumul Economic Internaţional de la Sankt Petersburg, din cauza unui atac cibernetic, anunţă Kremlinul. Sistemul de acreditatre a fost vizat de un atac cibernetic de ”negare a serviciului” (ddos). Putin, nevoit să-şi amâne discursul Un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunţat că acest atac a fost lansat joi şi că a dezactivat sistemul de acreditare şi de primire a invitaţilor la forum, antrenând o serie de probleme de acces. Specialişti lucrau să soluţioneze pronblema, iar discursul lui Putin a fost amânat, anunţă Peskov, citat de news.ro. Forumul economic anual de la Sankt Petersburg - care se desfăşoară de miercuri şi până sâmbătă - a fost lansat de către Kremlin în 1997, cu scopul de a atrage investiţii străine, a discuta politici economice şi promovării unei imagini a unei Rusii deschise afacerilor, după dispariţia regmului sovietic. Rusia prezintă acest eveniment drept ”Davosul rusesc”. În pofida faptului că Rusia este cea suspectată de atacuri cibernetice în Occident, Putin acuza luna trecută că atacuri ale unor ”structuri de stat” străine vizând Rusia au crescut de câteva or. El anunţa că Moscova urmează să-şi consolideze apărarea cibernetică prntr-o reducere a folosirii software-ului şi hardware-ului străine. Site-uri aparţinând multor companii de stat şi presei au fost vizate de hackeri după ce Rusia a invadat Ucraina, la 24 februarie, cu scopul de a afişa informaţii care contravin liniei oficiale a Moscovei cu privire la Războiul rus din Ucraina. Rusia a primit ani de zile lideri mondiali şi oameni de afaceri de talie la acest forum economic, în al doilea cel mai important oraş rusesc, însă anul acesta elita globală stă departe, în urma sancţiunilor internaţionale impuse Moscovei din cauza Războiului din Ucraina. Talibanii, așteptați la Forum Moscova compensează acest lucru, săptămâna aceasta, invitând actori mai mici, ca China, a doua economie mondială, care nu i-a impus sancţiuni. Pe lista participanţilor, mult mai mică decât în anii precedenţi, se află ministrul Comerţului din Emiratele Arabe Unite (EAU). Liderul separatist prorus al ”republicii” de la Doneţk Denis Puşilin se află, de asemenea, printre participanţi. Citește și: Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată pentru invadarea Ucrainei, printre cele mai mari din Europa (sondaj ECFR) Este aşteptat la forum şiun reprezentant al talibanilor - în pofida faptului că Rusia îi desemnează pe talibani drept o grupare teroristă.

Averile acumulate prin acte de corupție vor putea fi confiscate Foto: Facebook
Politică

În Republica Moldova se poate: averile acumulate prin acte de corupție vor putea fi confiscate. Proiect de lege susținut de Maia Sandu, votat în primă lectură

În Republica Moldova, averile acumulate prin acte de corupție vor putea fi confiscate. Un proiect de lege în acest sens, privind „confiscarea extinsă”, a fost votat, ieri, în primă lectură, de Parlamentul de la Chișinău. Averile acumulate prin acte de corupție vor putea fi confiscate „Dacă în prezent confiscarea extinsă poate fi aplicată doar dacă persoana este condamnată și bunul respectiv constituie obiect al infracțiunii pentru care a fost condamnat, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor propuse vor putea fi confiscate și alte bunuri dacă va exista o diferență dintre veniturile legale și averea deținută de către persoana condamnată”, explică ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, pe Facebook. El a spus că acesta este „un prim pas făcut pentru activarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale în folosul statului”. „Urmează și alte inițiative legislative în acest sens, astfel încât să fie posibilă confiscarea tuturor averilor dobândite în mod fraudulos. Avem suficienți funcționari care au muncit toată viața în instituții ale statului, dar dețin averi de milioane, multe dintre ele fiind înregistrate pe membrii familiei, rude sau persoane terțe”, a mai explicat demnitarul de la Chișinău. Potrivit proiectului aprobat de Parlament, Codul penal va fi completat cu două alineate noi. Modificările vor prevedea posibilitatea de confiscare a bunurilor care au fost transferate de condamnat către terți pentru a evita confiscarea, precum și confiscarea bunurilor în absența acuzatului, în cazul decesului sau în cazul în care acesta nu se prezintă în instanța de judecată. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Inițiativa legislativă a fost susținută de 57 de deputați. Parlamentul urmează să voteze proiectul și în lectura a doua, explică agora.md.

Guvernul alungă investitorii prin taxele mari Foto: ExxonMobil
Eveniment

Guvernul alungă investitorii prin taxele mari

România poate deveni o putere energetică, dar Guvernul alungă investitorii prin taxele mari, scrie, azi, New York Times. „Activitatea în România se va dovedi probabil o provocare pentru companiile din Statele Unite și alte țări occidentale. Guvernul are reputația de a întâmpina investitorii străini cu taxe mari și reglementări dure. Aceste politici - probabil rezultatul temerilor că consumatorii români ar ajunge să plătească prea mult, deoarece giganții energetici ar lua acasă profituri considerabile - au alungat probabil companiile străine. Guvernul alungă investitorii prin taxele mari Luna trecută, de exemplu, Exxon Mobil și-a vândut pachetul de 50% din Neptun Deep, un proiect la Marea Neagră care a fost prezentat drept cel mai mare zăcământ nou de producție de gaze naturale din Uniunea Europeană. În scurtul anunț al Exxon s-a spus că această companie dorește să se concentreze pe proiecte cu „un cost redus de aprovizionare”. Regimul fiscal din România este considerat cel mai dur din Europa”, explică New York Times. Articolul amintește că, în 2020, încurajată de administrația Trump, România a întrerupt negocierile cu China și a apelat la Washington ca principală sursă de sprijin pentru industria nucleară. New York Times menționează și acordul cu administrația Biden pentru reactoare nucleare mici, modulare. Romania and the USA have started cooperation work towards the expansion and modernisation of the Cernavoda #nuclear power plant https://t.co/h206Jtf0s2 pic.twitter.com/eZDFv5j1s9— World Nuclear News (@W_Nuclear_News) August 5, 2021 Publicația mai relatează despre neîncrederea Guvernului în mecanismele pieței și a sectorului privat, apreciind că Executivul va încerca să izoleze România de mecanismele globale. „Există o neîncredere înrădăcinată pe piața privată (...) Există o înțelegere subiacentă și o așteptare că oamenii și națiunea vor fi mai în siguranță dacă statul o controlează”, a spus Radu Dudău, directorul Energy Policy Group, o organizație nonprofit din București. Legislația Dragnea a alungat Exxon New York Times menționează legea offshore din 2018 și apreciază că aceasta a determinat plecarea Exxon. Publicația americană arată că, dacă nu ar fi fost acea lege, România ar fi fost mult mai aproape de exploatarea gazelor din offshore. Romanian leaders say gas extractions from the Black Sea's Neptune Deep field, due to come on stream in 2026, will make Romania a regional energy exporter – and Russia-dependent Moldova will get priority. #romania #romaniandispatch #energy #moldova https://t.co/cyu9qFonaN— Romanian Dispatch (@RomaniaDispatch) May 6, 2022 „În schimb, în ​​cel mai bun caz, proiectul nu este de așteptat să fie pus în funcțiune pentru încă cinci ani. Mișcările guvernului „au subminat în mod semnificativ competitivitatea offshore-ului României pentru investitori”, a declarat Ashley Sherman, director de cercetare pentru Caspian și Europa la Wood Mackenzie, o firmă de consultanță energetică”, mai relatează New York Times. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină Ministrul Energiei, Virgil Popescu, este citat spunând că, la momentul adoptării, în 2018, a legii offshore, guvernarea a mizat pe faptul că Exxon nu va pleca. Perimtrul deținut de Exxon - și acum controlat de OMV și Romgaz - va avea nevoie de investiții de patru miliarde de dolari, pentru a demara exploatarea. În plus, Exxon, avea mai multă experiență în extragerea gazelor din offshore.

Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată, printre cele mai mari din Europa Foto: Facebook
Politică

Procentul românilor nu cred Rusia vinovată

Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată pentru invadarea Ucrainei este printre cele mai mari din UE, arată un sondaj ECFR (Consiliul European pentru Relații Externe), publicat ieri. Sondajul a fost efectuat în zece state europene, între finalul lunii aprilie și începutul lunii mai. El a fost efectuat online pe eșantioane reprezentative între 500 și 1.000 de persoane, în funcție de țară, și are o eroare de 3-4%, în funcție de mărimea eșantionului. Procentul românilor care nu cred că Rusia este vinovată, printre cele mai mari Majoritatea zdrobitoare a românilor consideră că Rusia este vinovată de invazia din Ucraina, dar procentul care blamează Ucraina, UE sau SUA este printre cele mai mari din Europa. Doar în Italia el este mai mare. Astfel, 21% dintre români cred că principalul responsabil pentru conflict este „Ucraina, UE sau SUA”, iar 24% consideră că acest grup de state stă în calea păcii, nu Rusia. În Italia, procentele sunt de 27% și, respectiv, 35%. Autorii sondajului punctează diferențele mari de percepție între România și Polonia. Circa 83% dintre polonezi dau vina pe Rusia pentru conflict; în România doar 58%. Și mai important, 74% dintre polonezi văd Rusia drept cel mai mare obstacol în calea păcii, în timp ce doar 42% dintre români au această perspectivă. Polonia și România, pe planete diferite „Cele două țări sunt pe două planete diferite când vine vorba de preferința lor pentru pace sau justiție. După cum s-a menționat, Polonia este singura țară din sondaj în care tabăra Justiției prevalează în mod clar față de tabăra Păcii (41% la 16%). România – alături de Franța, Germania, Italia, Suedia și Spania – manifestă o preferință clară pentru pace față de justiție (42% față de 23%). Polonezii sunt printre cei mai fermi șoimi din Europa, iar românii printre cei mai deciși porumbei. În Polonia, 77% doresc să întrerupă toate legăturile economice cu Rusia; în România, doar 45%. Circa 74% dintre polonezi susțin încetarea completă a importurilor de combustibili fosili din Rusia, față de 51% în România. În mod similar, 71% dintre polonezi – spre deosebire de doar 39% dintre români – doresc să întrerupă toate legăturile diplomatice cu Rusia. Circa 73% dintre polonezi – față de doar 40% în România – susțin încetarea oricărui contact cultural cu Rusia”, arată analiza ECFR. Ostili refugiaților Doar 64% dintre respondenții din România susțin eforturile Guvernului de relocare a refugiaților ucraineni, acesta fiind cel mai scăzut răspuns dintre toate țările participante la sondaj. În Finlanda a fost de 91%, în Suedia de 90%, în Portugalia și Spania de 83%, în Germania de 76% și în Polonia de 71%. „Polonezii și românii diferă și prin forța solidarității pe care o simt cu Ucraina. De exemplu, 71% dintre polonezi – 54% dintre români – sprijină acordarea de mai multă asistență economică Ucrainei.În ceea ce privește trimiterea de arme suplimentare în Ucraina, 78% dintre polonezi sunt pentru, doar 46% în România. Cele două țări diferă cel mai semnificativ în ceea ce privește ideea de a trimite trupe în Ucraina: Polonia este printre puținele țări în care sprijinul pentru această opțiune predomină (…) cu 46% față de 30%. Românii se opun trimiterii de trupe într-un procent de 44% față de 26% care sunt pentru”, mai explică ECFR.

Ce funcții a deținut Udrea Foto: Facebook
Politică

Ce funcții a deținut Udrea

Ce funcții și poziții politice a deținut Elena Udrea, pe vremuri unul dintre cei mai puternici oameni din România, închisă acum pentru șase ani. Cariera ei a fost strâns legată de cea a președintelui Traian Băsescu, și acesta având probleme politice, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat că a fost turnător al Securității. Ce funcții a deținut Udrea De profesie avocat, Udrea și-a făcut intrarea în scena politică cu ajutorul PNL. la alegerile locale din 2004, ea a fost aleasă consilier local în Consiliul General al Municipiului București. Udrea a fost chiar președinte al Comisiei Juridice și de Disciplină a CGMB. în 2005, după ce Băsescu a ajuns președintele României, a fost consilier de stat, șefa cancelariei prezidențiale. A demisionat în octombrie 2005, după mai multe scandaluri. Printre altele, ea a arătat că nu știe că Norvegia nu este membră a UE și are rege, nu președinte.În februarie 2006, devine membră a Partidului Democrat, condus pe atunci de Emil Boc. În decembrie 2006, este aleasă secretar executiv al PD.Noiembrie 2008: este aleasă deputat PDDecembrie 2008: devine ministru al Turismului în guvernul BocDecembrie 2009: devine ministru al Dezvoltării până la căderea, în februarie 2012, a guvernului BocDin iulie 2010 în primăvara lui 2012 a fost președinte al PDL București. A susținut candidatura lui Silviu Prigoană la primăria București. A demisionat de la șefia organizației după ce acesta a pierdut. Mai 2011: devine vicepreședinte al PDL2012: este aleasă deputat într-un colegiu din Roman, NeamțMartie 2013: pierde, în fața lui Vasile Blaga, competiția pentru șefia PDL2014: se alătură PMP, este aleasă președinte al partidului în iunie 20142014: candidează la președinția României, obține puțin peste 5% din voturi. În 10 februarie 2015, Elena Udrea a fost reținută și plasată în arest în dosarul „Microsoft”. Acesta a fost finalul carierei ei politice și începutul numeroaselor probleme juridice.

Cozi uriașe la pașapoarte în București, chestiune aflata in răspunderea prefectului PSD Toni Greblă
Politică

Cozi uriașe la pașapoarte în București

Cozi uriașe la pașapoarte în București, serviciul aflat în subordinea prefectului PSD Toni Greblă. Până acum, acesta nu a avut nici o reacție la această situație. Potrivit site-ului prefecturii București, „serviciul public comunitar de pașapoarte – funcționează în cadrul Instituției Prefectului Municipiului București începând cu data de 01.03.2005”. Primele probleme au apărut însă în martie, odată cu ridicarea restricțiilor la călătorii. Cozi uriașe la pașapoarte în București Imagini difuzate miercuri după-amiază de Antena 3 dintr-un mall din Capitală surprind coada uriașă formată la biroul de pașapoarte din incinta centrului comercial. Unii oameni au venit dis de dimineață pentru a prinde un loc cât mai în față, în ideea că vor reuși să ajungă să parcurgă pașii necesari eliberării pașaportului. Însă relatările sunt confirmate de postări numeroase pe rețelele sociale. O femeie a povestit, la Antena 3, că a venit de dimineață, înainte de ora 10. Și că până la prânz coada abia dacă s-ar fi mișcat. „Am venit la 10 fără 20, până la ora 12 nu s-a mișcat un pas. La 12 a venit un domn din interior și ne-a spus: cine este în spatele colțului de aici să nu mai stea la coadă, că stăm degeaba. Dar era o mare de lume”, a povestit femeia, la postul tv. Prefectura București nu a transmis nici un mesaj în legătură cu această situație. Prefectul, Toni Greblă, a fost pus în funcție la propunerea PSD. El are două pensii speciale, o indemnizație oferită printr-o „lege specială” și Mercedes GLC, arată declarația de avere depusă de acesta la începutul lunii mai. În declarația de avere, cele două pensii speciale sunt denumite „indemnizație”. Cât despre indemnizația primită în baza unei legi speciale, cel mai probabil sunt banii pe care-i primește în calitate de revoluționar, presa relatând, în 2012, că astfel a primit și loc de veci gratuit. Citește și: Pensionarii speciali care ne conduc: Greblă, prefect de București, două pensii speciale, o indemnizație „lege specială” și Mercedes GLC Greblă a fost acuzat de DNA, în 2015, că a încercat să exporte mărfuri alimentare în Rusia, prin Turcia, încălcând astfel embargoul impus acestui stat după invadarea Ucrainei, dar a fost achitat.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră