vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7512 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Paşaportul electronic, livrat gratuit la orice adresă

Paşaportul simplu electronic va fi livrat gratuit la orice adresă de pe teritoriul României, începând cu 1 ianuarie, anunță Internele. Citește și: Guvernul protejează ciocoii bugetarilor: judecătoare de la ÎCCJ, două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei Paşaportul electronic, livrat gratuit la orice adresă „În prezent, paşapoartele simple electronice sunt livrate doar la adresa de domiciliu a solicitanţilor, în schimbul contravalorii de 15,00 lei (TVA inclus). Însă, începând cu data de 1 ianuarie 2025, cetăţenii care vor solicita eliberarea unui paşaport simplu electronic vor avea posibilitatea de a opta, la momentul depunerii cererii, pentru livrarea acestuia, gratuit, la orice adresă de pe teritoriul României. Acest serviciu nu determină modificări ale costului paşaportului simplu electronic, contravaloarea acestuia rămânând neschimbată”, a transmis, marţi, MAI, într-un comunicat de presă. Astfel, cetăţenii vor putea solicita livrarea paşaportului simplu electronic nu doar la adresa de domiciliu, ci la orice altă locaţie convenabilă aleasă. ”Această măsură este adaptată nevoilor cetăţenilor şi continuă demersurile de modernizare şi digitalizare a serviciilor publice oferite de structurile de paşapoarte, cu sprijinul Companiei Naţionale „Imprimeria Naţională” – S.A., având ca obiectiv principal reducerea timpului şi a efortului necesar pentru obţinerea paşapoartelor româneşti. Solicitanţii de paşapoarte simple electronice care vor depune cererile în data de 03 ianuarie 2025, vor putea ridica documentele de călătorie de la ghişeele de paşapoarte începând din data de 10 ianuarie 2025 sau, în funcţie de opţiunea acestora, vor putea beneficia, fără niciun cost, de serviciul de expediere la orice locaţie indicată în momentul depunerii cererii, astfel cum am precizat mai sus”, a mai trasmis sursa citată. Costul pentru eliberarea unui paşaport simplu electronic pentru persoanele care au împlinit vârsta de 12 ani este de 258 lei, iar costul unui paşaport simplu electronic pentru persoanele care nu au împlinit vârsta de 12 ani este 234 lei.

Paşaportul electronic, livrat gratuit la orice adresă Foto: Facebook
Guvernul protejează ciocoii bugetarilor Foto: Facebook
Eveniment

Guvernul protejează ciocoii bugetarilor

Guvernul protejează ciocoii bugetarilor menținând „diurna de detașare”: o judecătoare de la ÎCCJ, Rus Iuliana, cu două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei. Guvernul Ciolacu II a decis, luni, să nu mai taie diurna de detașare a magistraților, care este de 2% din salariul brut. CSM a protestat față de această măsură și a susținut că este neconstituțională, fiind discriminatorie. Citește și: BREAKING Ciolacu II s-a predat în fața magistraților și lasă neatinse diurnele nesimțite, de zeci de mii de lei, de care aceștia se bucură Guvernul protejează ciocoii bugetarilor Andrei și Iuliana Rus sunt, probabil, cea mai bogată familie de judecători din România. Ambii sunt judecători la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și, în anul fiscal 2023, au câștigat de la stat circa 1,5 milioane de lei. Andrei Rus urmează să fie magistratul de legătură al României în Spania, deși nu vorbește spaniola. El a făcut Dreptul la Universitatea Ecologică. Presa scrie că Andrei Claudiu Rus este „om de bază al grupării antireformiste” din justiție. Printre altele, el l-a achitat pe fostul ministru PSD al Sanatății, Nicolae Bănicioiu, pe motiv că „fapta nu există” în dosarul în care a fost trimis în judecată sub acuzația de trafic de influență. Iuliana Rus a încasat, printre altele, peste 340.000 de lei salarii și salarii restante de la ICCJ și de la o curte de apel, plus încă 316.821 de lei de la Scoala Nationala De Grefieri, dar nu a ratat nici diurne în valoare de aproape 75.000 de lei.

Este nedrept să ceri cetățenilor de rând să plătească, spune Cristian Păun Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Este nedrept să ceri cetățenilor de rând să plătească

„Este complet nedrept să ceri acum cetățenilor de rând să plătească ei fără să ai un plan concret de reforme”, a scris profesorul de economie Cristian Păun pe Facebook, după adoptarea ordonanței trenuleț. Citește și: BREAKING Ciolacu II s-a predat în fața magistraților și lasă neatinse diurnele nesimțite, de zeci de mii de lei, de care aceștia se bucură El a apreciat că „guvernul va da înapoi și va anula aproape toate prostiile votate astăzi în ordonanța mamut” și „vor rămâne în picioare doar tăierile pentru plebe”. Este nedrept să ceri cetățenilor de rând să plătească „Deci pensiile se îngheață, salariile în sectorul bugetar se îngheață... Era de așteptat. Din primul moment în care le-au propus mai mari din surse și resurse pe care nu le aveau. Problema este că în campanie nu a fost vorba de așa ceva. În campanie totul era lapte și miere. Pensiile creșteau, salariile creșteau. Totul era în regulă cu economia. Așa ni se spunea. Evident, cei care vedeam realitatea și o și înțelegeam, nu credeam în basmele ce ni se prezentau pe post de realizări mărețe. Austeritatea a început din primul moment în care aceste promisiuni pe deficit și datorie (excesive) erau făcute. Acum doar a devenit literă de lege. Doar că, pentru cel care face legea, ea va fi mumă și, pentru cei care trebuie să i se supună, ea va fi ciumă. Problema mare însă este că nu poți veni acum, după ce un an de zile nu ai atras niciun EURO din fonduri europene (mai multe decât cei 19 miliarde lei care se prezumă a fi salvați de guvern prin această mega-ordonanță), să ceri românilor să plătească ei pentru incompetența lui Câciu & co., de exemplu. Nu poți cere pensionarilor să scoată ei banii din buzunar care trebuiau atrași de cei bine plătiți din MIPE. Nu poți cere studenților să își plătească biletele de transport, către și dinspre casă, și singura ta grijă în minister să fie când e ziua de salariu. Plus prime, plus bonusuri, plus punguțe de sărbători... Mai mult, este complet nedrept să ceri acum cetățenilor de rând să plătească ei fără să ai un plan concret de reforme în zona administrației publice centrale și locale. Nu e clar nimic. Totul la fel de vag. Nu se știe ce primării se comasează, ce județe se comasează, ce agenții se desființează sau se comasează, ce ministere ar putea să mai dispară sau ce companii vor fi privatizate. Nimic. Tăcere totală. Poporul plătește pentru această castă de funcționari publici (deloc puțini, vreo 750.000 de oameni) care este apărată și protejată. Bine, nu mai iau sporuri. Sau tichete de masă sau de vacanță. Anul care vine. Dar vor lua în continuare salarii fără să facă nimic. Nu poți să tai tichetele de masă și să lași diurna judecătorilor în continuare. Ei vor da în judecată guvernul pentru tăierea diurnei (vreo 11.000 lei lunar) și vor câștiga, judecata făcându-se tot de către ei. Vorba aia, justiția este independentă și imparțială. Mai ales când vine vorba de diurne. Amărâții care plăteau o masă caldă din tichetele alea o vor suporta din salariul lor. La ei se poate, pentru magistrați este de neacceptat. În perioada următoare, guvernul va da înapoi și va anula aproape toate prostiile votate astăzi în ordonanța mamut sau ”trenuleț”. Vor rămâne în picioare doar tăierile pentru plebe. Pentru cei care nu sunt apărați de nimeni. Mulți dar singuri în fața urgiei. Așa a fost mereu. Suveranii își freacă mâinile de bucurie!”, a scris Păun.

Ciolacu II s-a predat în fața magistraților Foto: inquam/Octav Ganea
Politică

Ciolacu II s-a predat în fața magistraților

Guvernul Ciolacu II s-a predat în fața magistraților și lasă neatinse diurnele nesimțite, de zeci de mii de lei, de care aceștia se bucură: din proiectul ordonanței de urgență a fost eliminat articolul prin care „diurna de detașare” a procurorilor și judecătorilor” era tăiată masiv. De exemplu, secretarul general al CSM, Andreea Simona Uzlău, a încasat în anul fiscal 2023 diurne de detașare în valoare de ușor peste 135.000 de lei. Ea are un salariu net anual de 327.000 de lei, pe lângă care CSM i-a mai plătit „venituri din alte surse” de 146.917 lei. Soțul ei lucrează la Inspecția Judiciară, unde a obținut un salariu de 203.000 lei în 2023, net. Însă acesta nu este un caz singular. Diurna de detașare este 2% din salariul brut, pe zi. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile Ciolacu II s-a predat în fața magistraților Inițial, proiectul de ordonanță prevedea, la punctul XV: „În anul 2025, prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, cu modificările și completările ulterioare, judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi, care sunt detaşaţi sau delegaţi în altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, pe toată durata delegării sau detaşării, de diurna stabilită potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului, cu modificările ulterioare”. Practic, diurna de detașare ajungea la 23 de lei pe zi, cât primesc și alți bugetari. Duminică, CSM a protestat față de această măsură. „Consiliul Superior al Magistraturii consideră că o astfel de măsură ar avea un impact substanțial asupra resurselor umane, în acele instanţe şi parchete «neatractive», care deservesc comunități largi, dar pentru care resursele umane se pot asigura doar în condiţiile asigurării stimulentelor care să compenseze gradul lor de lipsă de atractivitate (…) Este complet eronată ideea asimilării situației judecătorilor și procurorilor delegați sau detașați cu situația altor categorii de personal din sistemul public care se deplasează în altă localitate în interes de serviciu. În timp ce pentru aceste din urmă categorii durata deplasării este de cele mai multe ori nesemnificativă, delegarea și detașarea magistraților intervin pentru perioade de timp considerabile, din rațiuni care țin exclusiv de asigurarea funcționării instanțelor și parchetelor”, a scris CSM către premierul Ciolacu. Noua reglementare nu-i include pe magistrați După circa 24 de ore, acesta a cedat în fața CSM, iar articolul din articolul XV al ordonanței au dispărut referirile la diurna magistraților. „În anul 2025, personalul plătit din fonduri publice, salarizat potrivit Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază, pe durata delegării sau detaşării, de indemnizația de delegare sau indemnizația de detașare stabilite potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului, cu modificările ulterioare. Pe perioada delegării sau detașării, personalul nu mai beneficiază de alte drepturi de natura indemnizației de delegare sau indemnizației de detașare”, este noua formă a acestui articol.

„Taxa pe stâlp” va lovi proiectul de extragere a gazelor din Marea Neagră Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

„Taxa pe stâlp” lovi proiectul extragere gazelor Marea Neagră

„Taxa pe stâlp” va lovi dur în proiectul de extragere a gazelor din Marea Neagră, încalcă o prevedere crucială din legea offshore și va ajuta, indirect, Rusia. Azi, Federaţia Patronală a Energiei (FPE) a explicat cum vor fi afectate investițiile majore pentru extragerea gazelor din Marea Neagră. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile Investițiile OMV și Romgaz în extragerea gazelor din perimetrul Neptun Deep sunt estimate la patru miliarde de euro. O întârziere a proiectului ar prelungi dependența României de importurile de gaze, inclusiv cele rusești. „Taxa pe stâlp” va lovi proiectul de extragere a gazelor din Marea Neagră „Această măsură descurajează semnificativ investiţiile în sectoare strategice, de interes naţional şi provoacă firmele să reducă locurile de muncă şi să pună presiune pe preţurile finale suportate de consumatori. Acest impozit va afecta semnificativ contribuabilii care au investit foarte mult şi pe termen lung (dat fiind faptul că impozitul este direct proporţional cu valoarea investiţiilor efectuate). Impozitul, aplicat retroactiv asupra investiţiilor deja realizate, poate duce la scumpiri, reducerea consumului şi creşterea inflaţiei (...) Impozitarea construcţiilor speciale poate afecta domenii cheie, precum energia regenerabilă, producţia de gaze naturale şi infrastructura critică, limitând capacitatea ţării de a-şi atinge obiectivele de tranziţie energetică şi dezvoltare durabilă. Mai mult, acest impozit încalcă prevederile Legii Offshore privind stabilitatea”, arată această federație patronală din sectorul energetic. Legea offshore prevede că regimul de redevențe și regimul fiscal specific existent la data de 1 ianuarie 2023 va rămâne același (nu se va modifica sub nicio formă în favoarea sau în defavoarea titularilor de acorduri) pe întreaga durată de derulare a acordurilor petroliere. Guvernul nu pricepe cum funcționează economia reală „Activele din categoria construcții au cele mai mari durate normale de funcționare din întreg catalogul de clasificare a mijloacelor fixe, majoritatea activelor situându-se în intervalul 10-60 de ani (foarte puține tipuri de active au o durată de funcționare sub 10 ani). În condițiile în care cota de 1,5% pe an se aplică la valoarea brută a activelor, rezultă că o societate este obligată să plătească la bugetul statului între 15% și 90% din valoarea activului achiziționat pentru scopuri productive. Din această perspectivă impozitul se dovedește nu numai excesiv, dar reprezintă și o dovadă de neînțelegere de către inițiatorii actului normativ a impactului pe care această măsură urmează să îl aibă asupra funcționării economiei reale, cu efecte dezastruoase pe termen mediu și lung″, se arată în comunicatul FPE.

„Nu am văzut niciodată atâta iresponsabilitate în procesul de reglementare”, spune Biriș despre Ciolacu II
Eveniment

Nu am văzut atâta iresponsabilitate în procesul de reglementare

Avocatul Gabriel Biriș, fost secretar de stat în ministerul de Finanțe, despre taxa pe stâlp: „În 18 ani de muncă nu am văzut niciodată atâta iresponsabilitate în procesul de reglementare fiscală”. El a postat, ieri, după ce guvernul Ciolacu II a decis reintroducerea taxei pe stâlp, un articol din noiembrie 2013, când guvernul Ponta a legiferat pentru prima oară această măsură. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile „Nu am văzut niciodată atâta iresponsabilitate în procesul de reglementare” „Cine plăteşte? Ce taxe de drumuri vor trebui mărite pentru a plăti acest impozit? Cât va costa transportul pe calea ferată? Cât va costa energia produsă în România? Câţi dintre producători îşi vor muta fabricile în ţări cu guverne mai puţin iresponsabile?Încercaţi să răspundeţi dumneavoastră la aceste întrebări şi veţi înţelege de ce mi-am pus întrebarea menţionată la începutul articolului. Anul acesta mi-am sărbătorit majoratul în profesie, dar în 18 ani de muncă nu am văzut niciodată atâta iresponsabilitate în procesul de reglementare fiscală. Consecinţele acestui impozit vor fi dramatice. Economia se va bloca pur şi simplu. Acest impozit nu trebuie să intre în vigoare!”, a scris Biriș, în 2013, în Ziarul Financiar. De altfel, taxa a fost abrogată în 2015, cu efect în 2017. Ieri, Biriș a scris pe Facebook care vor fi efectele noii taxe pe stâlp: „Cine va fi afectat? Companiile din energie, pentru toată infrastructura energetică. Companiile din agricultură, pentru toate amenajările funciare (instalații de irigare, drumuri de exploatare, platforme, garduri, inclusiv pentru sere, solarii). Companiile de logistică, pentru platforme, garduri, drumuri de interior. Toate companiile de producție, pentru platforme de acces, garduri (…) Până la urmă, noi plătim. Companiile vor include taxa asta în preț, și e normal să fie așa. Doar cei care exporta nu o vor putea face, că - deh!, pe piețele de afară concurează cu companii care nu au taxa asta…”.

Guvernul Ciolacu II va stabili un record mondial Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Guvernul Ciolacu II va stabili un record mondial

Guvernul Ciolacu II va stabili, probabil, un record mondial: își încalcă propriul program de guvernare la șapte zile după ce acesta a fost votat de Parlament. În programul de guvernare, coaliția majoritară a promis menținerea pragului pentru microîntreprinderi la 500.000 de euro. Azi, Executivul va adopta o ordonanță de urgență prin care coboară acest prag la 250.000 de euro în 2025 și la 100.000 de euro în 2026. Citește și: Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și va crește facturile Guvernul Ciolacu II va stabili un record mondial „Menținerea pragului de impozitare de 500.000 de euro pentru microîntreprinderi” apare în programul de guvernare al Cabinetului Ciolacu II de două ori. Însă proiectul ordonanței „trenuleț” se arată că: „Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 250.000 euro, respectiv 100.000 euro începând cu 1 ianuarie 2026, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a depășit această limită, fără posibilitatea de a mai opta pentru perioada următoare să aplice prevederile prezentului titlu”. Primul care a arătat cum își încalcă guvernul Ciolacu II angajamentele luate în fața Parlamentului a fost economistul Bogdan Glăvan. „Atât a durat programul de guvernare, 6 zile, record mondial absolut. După 6 zile și după ce s-au văzut la putere, ca hoții, guvernanții s-au răzgândit și ne bagă mâna în buzunar. Normal ar fi acum să se organizeze alegeri. Alea din noiembrie sunt caduce, deoarece contractul social promis atunci a fost încălcat”, a scris Glăvan pe Twitter. A new record ? "Menținerea pragului de impozitare de 500.000 de euro pentru microîntreprinderi." - scrie în programul de guvernare prezentat acum 6 zile și votat în Parlament.Atât a durat programul de guvernare, 6 zile, record mondial absolut. După 6 zile și după ce s-au văzut…— Bogdan Glăvan (@bogdanglavan) December 29, 2024

Noua taxă pe stâlp va crește facturile Foto: Facebook
Politică

Noua taxă pe stâlp va crește facturile

Cel mai dezastruos impozit reinventat de Ciolacu II: noua taxă pe stâlp lovește în companiile din energie și agricultură și, probabil, va crește facturile. Asta arată experiența precedentei „taxe pe stâlp”, introdusă în 2014 de guvernul Ponta și abrogată în 2017. De altfel, în 2019, chiar fostul premier PSD Victor Ponta spunea că a fost o prostie. Citește și: EXCLUSIV Procurorii și judecătorii, furioși pentru că guvernul Ciolacu II le taie masiv din uriașele diurne de detașare. Secretarul general CSM: diurnă de 135.000 lei, net Noua taxă pe stâlp apare în proiectul ordonanței de urgență „trenuleț”, prin care se taie unele cheltuieli bugetare - îngheață pensiile și alocațiile pentru copii, de exemplu - și sunt introduse taxe noi sau se majorează altele. Noua taxă pe stâlp va crește facturile „Impozitul pe construcţii se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit prevederilor titlului IX. Intră sub incidenţa acestor prevederi şi valoarea clădirilor din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri”, se arată în proiectul ordonanței - aceasta este noua „taxă pe stâlp”, copiată după cea legiferată de guvernul Ponta. În 2014, Mihaela Mitroi, liderul Departamentului de Consultanţă fiscală şi juridică al PwC România, declara: „Introducerea impozitului pe construcţii speciale a avut un impact negativ semnificativ asupra mediului de afaceri, afectând planurile de afaceri ale jucătorilor din mai multe sectoare (telecom, energie, agricultură, imobiliare etc.), fapt ce s-a văzut şi în dinamica investiţiilor din mediul privat în primele opt luni ale anului”. „Companiile din domeniul energiei, extracţiei de petrol şi gaze, mineritului, telecomunicaţiilor sau agriculturii au fost cele mai afectate de «taxa pe stâlp» având în vedere valoarea foarte mare a construcţiilor speciale deţinute de astfel de firme. Dar consultanţii fiscali au arătat că în cele din urmă costul final va fi transferat tot la consumatorii finali, la populaţie, prin creşterea tarifelor practicate”, scria, tot în 2014, Ziarul Financiar. Ponta: „Ei nu pot avea scuza că nu au știut” „Dragnea și Teodorovici erau cu mine când am făcut prostia aia cu taxa pe stâlp. Am zis: uite ce bani o să luăm, după aia ne-am dat seama că nici nu am luat niște bani și am și stricat niște lucruri care merg bine și am luat-o înapoi. Nu poți să nu înveți din greșeli (…) Ei nu pot avea scuza că nu au știut. Ei știu foarte clar că toate taxele pe care le pun, de mâine se vor duce în creditele către populație sau companii, în factura la telefon, la energie”, arăta și fostul premier Victor Ponta, în 2019. „Taxa pe stâlp va dubla costurile investiţiilor din energie, telecom sau agricultură, atâta timp cât orice companie din domeniu va plăti statului câte 1,5% anual din valoarea construcţiilor pe toată durata de funcţionare. Estimările specialiştilor arată că utilizarea unei infrastructuri timp de 60 de ani înseamnă că investiţia făcută iniţial va fi achitată încă o dată bugetului de stat. De exemplu, «pentru un simplu rezervor din beton armat de 200 m3 pentru înmagazinarea apei, luând perioada maximă de funcționare de 60 de ani și o valoare de 120.000 euro, în cei 60 de ani de funcționare o societate ar plăti statului un impozit de 108.000 euro – sumă calculată fără a avea în vedere deprecierea valorii bunului -», explică Ruxandra Jianu, partener Biriş Goran Consulting”, scria Capital, în 2014.

„Mă, măgarilor, oamenii au construit România!”, spunea Marcel Ciolacu Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

„Mă, măgarilor, oamenii au construit România!”Ciolacu, acum un an, despre majorarea pensiilor: „Mă, măgarilor, oamenii au construit România! Nu pot lăsa să moară de foame”

Ce spunea acum un an, în ianuarie 2024, premierul Marcel Ciolacu, despre acuzațiile că majorarea pensiilor este nesustenabilă: „Nu mai pot să rabd să-i văd la televizor că în continuu discută de unde sunt bani pentru pensionari (...) Mă, măgarilor, oamenii ăia au construit România, oamenii aceia sunt părinţii şi bunicii noştri! Eu nu pot lăsa acei oameni să moară de foame, să nu aibă bani de medicamente!”. Citiți și: Guvernul Ciolacu II majorează fiscalitatea: impozitul pe dividende crește, dispar facilitățile în IT și construcții, pragul microîntreprinderilor coboară De la 1 ianuarie, guvernul Ciolacu II îngheață pensiile și alocațiile pentru copii. „Mă, măgarilor, oamenii au construit România!” „Sunt bani de salarii, sunt bani de pensii, sunt bani pentru profesori”, afirma el în aprilie 2024. „Pensia medie din România crește cu 12,1% de la 1 ianuarie 2025, ajungând la 3.073 lei, a anunțat miercuri guvernul condus de Marcel Ciolacu”, anunța un material propagandistic al PNL din noiembrie 2024. „Este o minciună gravă care se rostogoleşte în spaţiul public că un milion de pensii vor fi îngheţate”, susținea, în septembrie 2024, ministrul Muncii, Simona Bucra Oprescu. În octombrie, tot ea anunța că alocațiile pentru copii vor crește în 2025. „Și alocațiile vor crește din 2025 cu 10,4%, cu inflația. Asta înseamnă că după estimările colegilor noștri, pentru alocațiile copiilor care sunt peste 2 ani vom avea, sper să nu greșesc, o creștere la 323 lei, dar și a celor care sunt sub 2 ani, de asemenea, vom avea o creștere de 10,4%, vom ajunge la 700 și ceva de lei”, a declarat Simona Bucura Oprescu.

Guvernul Ciolacu II majorează fiscalitatea Foto: Facebook
Economie

Guvernul Ciolacu II majorează fiscalitatea

Guvernul Ciolacu II majorează fiscalitatea: impozitul pe dividende crește de la 8% la 10%, dispar facilitățile în IT și construcții, iar pragul microîntreprinderilor coboară de la 500.000 de euro la 250.000 de euro. Citește și: EXCLUSIV Noul ministru al Justiției, Radu Marinescu (PSD), avocatul mafiei imobiliare din Craiova, colaborator apropiat al lui Doru „Măgaru’”, omul care punea interlopii la masă cu statul Prevederile apar în ordonanța trenuleț, care însă inițial prevedea doar reduceri de cheltuieli, nu și majorări de taxe și impozite. Guvernul Ciolacu II majorează fiscalitatea Ce măsuri noi au apărut în proiectul de ordonanță de urgență postat pe site-ul ministerului de Finanțe: majorarea cotei de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025 reducerea plafonului de venituri realizate de către o persoană juridică română, pentru a beneficia de sistemul de impozitare al microîntreprinderilor, de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro eliminarea facilităților fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfășurării activității de creare programe pentru calculator sau de la angajatori din sectoarele construcții, agricol și industria alimentară în condiţiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025. Se reinstituie impozitul pe construcții datorat de persoane juridice Urmare a acestor măsuri de majorare a fiscalității, Guvernulestimează un plus de încasări de 7,11 miliarde de lei, în 2025. Tăierile de cheltuieli sunt estimate la 126 de miliarde de lei. În plus, in forma finală a proiectului de ordonanță, alocația pentru copii, care trebuia majorată cu 10%, nu va mai crește.

Procurorii și judecătorii, furioși pentru că le taie uriașele diurne Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Procurorii și judecătorii, furioși pentru că le taie uriașele diurne

Procurorii și judecătorii sunt furioși pentru că guvernul Ciolacu II le taie masiv din uriașele diurne de detașare, arată o adresă a Consiliului Superior al Magistraturii către vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Justiției, Radu Marinescu, și ministrul de Finanțe, Tanczos Barna. De exemplu, secretarul general al CSM, Andreea Simona Uzlău, a încasat în anul fiscal 2023 diurne de detașare în valoare de ușor peste 135.000 de lei. Ea are un salariu net anual de 327.000 de lei, pe lângă care CSM i-a mai plătit „venituri din alte surse” de 146.917 lei. Soțul ei lucrează la Inspecția Judiciară, unde a obținut un salariu de 203.000 lei în 2023, net. Însă acesta nu este un caz singular. Citește și: EXCLUSIV Noul ministru al Justiției, Radu Marinescu (PSD), avocatul mafiei imobiliare din Craiova, colaborator apropiat al lui Doru „Măgaru’”, omul care punea interlopii la masă cu statul CSM a reacționat în această dimineață la ordonanța „trenuleț” privind reducerea cheltuielilor bugetare. Proiectul ordonanței prevede, printre altele, ca magistrații să nu mai beneficieze de uriașa diurnă de detașare de 2% din indemnizaţia de încadrare brută lunară, zilnic. În acest fel, un judecător putea primi aproape încă un salariu din diurne. Acum, Guvernul vrea ca diurna de detașare a magistraților să fie egală cu a altor bugetari, adică 23 de lei. Procurorii și judecătorii, furioși pentru că le taie uriașele diurne „În anul 2025, prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, cu modificările și completările ulterioare, judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi, care sunt detaşaţi sau delegaţi în altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, pe toată durata delegării sau detaşării, de diurna stabilită potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării în interesul serviciului, cu modificările ulterioare”, se arată în proiectul de ordonanță. CSM critică dur această propunere, care ar face ca diurna magistraților să fie de 23 de lei, susținând chiar că este neconstituțională. „Consiliul Superior al Magistraturii consideră că o astfel de măsură ar avea un impact substanțial asupra resurselor umane, în acele instanţe şi parchete „neatractive”, care deservesc comunități largi, dar pentru care resursele umane se pot asigura doar în condiţiile asigurării stimulentelor care să compenseze gradul lor de lipsă de atractivitate (...) Este complet eronată ideea asimilării situației judecătorilor și procurorilor delegați sau detașați cu situația altor categorii de personal din sistemul public care se deplasează în altă localitate în interes de serviciu. În timp ce pentru aceste din urmă categorii durata deplasării este de cele mai multe ori nesemnificativă, delegarea și detașarea magistraților intervin pentru perioade de timp considerabile, din rațiuni care țin exclusiv de asigurarea funcționării instanțelor și parchetelor”, susține CSM. CSM amenință cu atacarea ordonanței la CCR pe motiv de discriminare: „o astfel de abordare este discriminatorie și neconstituțională, nesocotind principiul constituțional al egalității în drepturi, consacrat de art. 16 din Constituția României, republicată”. Ei arată că ordonanța nu se atinge de diurnele parlamentarilor sau ale unor membri ai Autorității Electorale Permanente.

Ciolacu II continuă să subvenționeze dezastrul din turismul românesc Foto: Facebook
Politică

Ciolacu II subvenționeze dezastrul din turismul românesc

Ciolacu II continuă să subvenționeze dezastrul din turismul românesc: se vor da vouchere de vacanță bugetarilor cu salarii nete sub 8.000 de lei, afirmă surse din coaliția majoritară. În forma inițială, ordonanța „Trenulețul” prevedea tăierea completă a acestor vouchere. Guvernul Ciolacu II îngheață pensiile, taie mierea acordată elevilor și limitează programul „Masă Sănătoasă” pentru aceștia, reduce banii pentru concedii medicale – aceste măsuri sunt prevăzute într-un proiect de ordonanță de urgență inițiat de ministerul de Finanțe. Citește și: Ordonanța disperării: Ciolacu II îngheață pensiile, taie mierea acordată elevilor și limitează programul „Masă sănătoasă”, reduce banii pentru concedii medicale Ciolacu II continuă să subvenționeze dezastrul din turismul românesc Valoarea voucherelor de vacanță va fi înjumătățită la 800 de lei. În plus, cu ele se va putea plăti până în 50% din valoarea pachetului turistic, deci cei care le utilizează mai trebuie să pună minimum 800 de lei. „Tăierea voucherelor de vacanță va îngheța sau anula investițiile în infrastructura turistică. Hoteluri noi și modernizate, de 4 și 5 stele, aflate în proiect, nu vor mai fi construite, ⁠va anula succesul ultimilor ani de eliminare a turismului la negru; numărul unităților clasificate s-a dublat în ultimii 10 ani, ⁠balanța valutară va fi grav afectată, miliarde de euro vor lua drumul Greciei, Turciei, Bulgariei în loc să rămână în țară”, protesta Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) acum circa o săptămână.

Ciolacu II îngheață pensiile, taie mierea acordată elevilor Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Politică

Ciolacu II îngheață pensiile, taie mierea acordată elevilor

Guvernul Ciolacu II îngheață pensiile, taie mierea acordată elevilor și limitează programul „Masă Sănătoasă” pentru aceștia, reduce banii pentru concedii medicale - aceste măsuri sunt prevăzute într-un proiect de ordonanță de urgență inițiat de ministerul de Finanțe. La ora redactării acestei știri, textul ordonanței era încă discutat de liderii coaliției majoritare. Citește și: După Ciucă, și Crin Antonescu anunță că a scris o carte: „Este despre elemente din istoria României din acești 35 de ani” Cea mai dură măsură este înghețarea pensiilor. „Ținând cont că cheltuielile cu asistența socială, în special cheltuielile din sistemul general de pensii au crescut în anul 2024 prin indexare cu 13,8% precum și prin recalcularea pensiilor cu aproximativ 20% ceea ce a determinat un impact bugetar anual de peste 25 mld lei cu consecințe asupra deficitului bugetar al bugetului aisgurărilor sociale iar în acest context se impune menținerea în plată la nivelul lunii decembrie 2024 a acestor categorii de cheltuieli pentru a asigura respectarea traiectoriei de deficit bugetar”, se explică în preambulul ordonanței. Pensiile ar fi trebuit să crească cu circa 12,1%, spunea ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu în noiembrie 2024. Ordonanța are însă 21 de pagini cu măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare. Ciolacu II îngheață pensiile, taie mierea acordată elevilor Dar pensionarii nu sunt singurii afectați de această ordonanță: În 2025, se suspendă aplicarea prevederilor Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din învăţământul primar Programul Național Masă Sănătoasă are un buget limitat la 1,14 miliarde de lei și se va acorda elevilor elevii „din maxim 1.000 de unități de învățământ preuniversitar de stat” Profesorii nu vor primi prima de carieră didactică Valoarea punctului per serviciu medical în ambulatoriul de specialitate este înghețată la 5 lei. Este o „valoare absolut nerealistă şi care nu corespunde necesităţilor socio-economice actuale şi viitoare”, arată Patronatul Medicilor Specialişti cu Practică Independentă (PMSPI). Indemnizația de concediu medical scade la 75% la 65% din salariu Sunt plafonate indemnizațiile pentru veterani și văduvele de război, foștii deținuți politici, revoluționarii din 1989 ș.a., același lucru urmândă se aplice și pentru rentele viagere ale sportivilor și indemnizațiile de merit. Se suspendă legea care prevedea suportarea de către stat a cheltuielilor de repatriere a cetățenilor români decedați în străinătate. Draftul acestei ordonanțe nu are și un calcul al impactului bugetar al acestor măsuri. Nu este clar dacă adoptarea orodonanței va opri așteptatele majorări de taxe și impozite.

Crin Antonescu anunță că a scris o carte Foto: Facebook Libertatea
Politică

Crin Antonescu anunță că a scris o carte

După Nicolae Ciucă, și candidatul PSD-PNL-UDMR la președinția României, Crin Antonescu, anunță că a scris o carte: „Este despre elemente din istoria României din acești 35 de ani”. Citește și: Andra și Măruță, cel mai puternic cuplu din showbiz-ul românesc, încă un an cu profituri fabuloase, inclusiv din bani publici: milioanele, pe firme și cu 80% profit. Dar și datoriile sunt enorme Crin Antonescu anunță că a scris o carte Cartea lui Nicolae Ciucă, „Un ostaș în slujba țării”, a fost lansată în perioada de precampanie electorală și a fost intens criticată, mai ales pentru faptul că ar fi fost promovată din bani publici, respectiv subvenția acordată de la buget pentru PNL. Acum, Crin Antonescu spune că, în perioada în care a fost întreținut din banii soției, a scris două cărți, iar una este pe cale de a fi lansată. „E vorba despre două cărți aici. Una este despre România și la care de mai mulți ani, în toată această perioadă, despre România publică. Este o carte despre elemente din istoria României din acești 35 de ani și cu trimiteri la istoria interbelică, despre mituri și mituri false în istoria României, despre reușitele și eșecurile românești, despre rolul intelectualilor în viața publică a României. E o carte care e pe punctul să se încheie. Lansare ei, vom vedea. E în faza de finalizare. O a doua este despre Europa, pentru că marile turbulențe prin care trece Europa ca structură politică, ca civilizație chiar, nu sunt de dată foarte recentă. Sunt lucruri care mă preocupă și pe care le-am urmărit în ultimii 15-20 de ani. E o carte cu caracter eseistic care vizează mai mult istoria culturii, cu o puternică trimitere la politică… E încă în lucru. Probabil, prima, cea despre România, până la jumătatea anului viitor va fi publicată și, de ce nu, și cealaltă”, a arătat Crin Antonescu la Euronews.

Guvernul taie banii pentru concediile medicale Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Guvernul taie banii pentru concediile medicale

Guvernul vrera să taie banii pentru concediile medicale, de la 75% din salariu la 65%, susține site-ul Profit, care a putut analiza proiectul ordonanței de urgență „trenuleț”, prin care se taie unele cheltuieli din buget prevăzute pentru 2025. Prin aceeași ordonanță ar urma ca anul viitor să nu se acorde premii sau vouchere de vacanță. Citește și: Andra și Măruță, cel mai puternic cuplu din showbiz-ul românesc, încă un an cu profituri fabuloase, inclusiv din bani publici: milioanele, pe firme și cu 80% profit. Dar și datoriile sunt enorme Guvernul taie banii pentru concediile medicale Principalele prevederi ale proiectului de ordonanță obţinut de Profit.ro sunt: Salariile, sporurile şi alte beneficii acordate personalului din sectorul public se vor menţine la nivelul lunii decembrie 2024. Pensii speciale şi indemnizaţii nu vor fi indexate cu rata inflaţiei. Nu se vor acorda premii, bonusuri sau vouchere de vacanţă. Plata sumelor din hotărâri judecătoreşti va fi eşalonată pe mai mulţi ani. Se suspendă ocuparea posturilor vacante, cu excepţia celor unice. Obligaţia reducerii cu 25% a numărului instituţiilor/structurilor subordonate. Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă se determină prin aplicarea procentului de 65% asupra bazei de calcul. În prezent este de 75%. Indemnizaţia pentru afecţiuni grave, acum la 100%, nu se modifică. Suma alocată anual partidelor politice de la bugetul de stat se reduce de la cel puţin 0,01% şi de la cel mult 0,04% din produsul intern brut la cel puţin 0,005% şi la cel mult 0,01% din produsul intern brut. Reduceri limitate pentru transportul studenţilor şi alte categorii de facilităţi sociale. Astfel, studenţii ar putea primi reducere de 90% pentru transport rutier şi feroviar doar pe ruta dintre localitatea de domiciliu şi localitatea în care se află instituţia de învăţământ. Reducerea la transport local în comun şi transportul cu metroul va fi de 50%. Proiectul ordonanței, care trebuie aprobată până la 31 decembrie 2024, va fi publicat în următoarele zile.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră