vineri 07 august
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

5038 articole
Politică

Precedentul care sperie PSD: guvernul Boc I a supraviețuit 84 de zile după demisia miniștrilor PSD. A urmat guvernul Boc II

Precedentul care sperie PSD: guvernul Boc I a supraviețuit 84 de zile după demisia miniștrilor PSD. A urmat guvernul Boc II, pentru că în acest timp Traian Băsescu a câștigat al doilea mandat de președinte și a reușit să rupă o grupare consistentă din PSD, în frunte cu Gabriel Oprea, carea  votat cabinetul Boc II. Citește și: DNA, atac la puternicul „grup Sălaj” din PNL: baronul Dinu Iancu-Sălăjanu, ex-acordeonist, sub control judiciar. „Grupul Sălaj”: Bode, Hellvig et. co. Precedentul care sperie PSD: guvernul Boc I a supraviețuit 84 de zile după demisia miniștrilor PSD Finalul cabinetului Boc I prezintă asemănări cu situația în care se află acum Ilie Bolojan: La 1 octombrie 2009 alianța PSD+PC părăsește guvernul Boc, miniștrii săi demisionând din guvern. PDL își asumă un guvern minoritar. La 13 octombrie, guvernul Boc este demis prin moțiune de cenzură și devine guvern interimar. La 14 octombrie, președintele Traian Băsescu îl desemnează pe Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, să formeze un nou guvern. La 4 noiembrie, Parlamentul respinge cabinetul Croitoru. La 6 noiembrie, Băsescu îl propune pe Robert Negoiță pentru a forma un nou guvern. Abia la 16 decembrie Negoiță își depune mandatul.  La 7 decembrie, Boc primește un nou mandat, iar guvernul său este votat de Parlament la 23 decembrie Care sunt problemele pentru PSD și paralela cu această criză: Grindeanu are nevoie, acum, de 103 voturi pentru a răsturna guvernul Bolojan. Este în situația în care nu poate forma o alianță cu AUR și, probabil, nu va vota o moțiune de cenzură depusă de acest partid. Nici Ilie Bolojan nu are voturi pentru investirea unui nou cabinet, are nevoie de încă 49 de voturi.  PSD se teme că, în aceste condiții, guvernul Bolojan va funcționa cu miniștrii interimari dincolo de cele 45 de zile de interimat. Acest partid se pregătește să sesizeze CCR dacă perioada de interimat de 45 de zile este depășită. Problema PSD este că CCR ar putea fi sesizat abia după ce trec cele 45 de zile.  Luni este posibil ca președintele Nicușor Dan să organizeze noi consultări cu partidele care au format coaliția majoritară. 

Precedentul care sperie PSD: guvernul Boc I a supraviețuit 84 de zile după demisia miniștrilor PSD. A urmat guvernul Boc II
DNA, atac la puternicul „grup Sălaj” din PNL: baronul Dinu Iancu-Sălăjanu, ex-acordeonist, sub control judiciar. „Grupul Sălaj”: Bode, Hellvig et. co.
Politică

DNA, atac la puternicul „grup Sălaj” din PNL: baronul Dinu Iancu-Sălăjanu, ex-acordeonist, sub control judiciar. „Grupul Sălaj”: Bode, Hellvig et. co.

DNA a lansat un atac la puternicul „grup Sălaj” din PNL: baronul Dinu Iancu-Sălăjanu, ex-acordeonist, acum președinte al Consiliului Județean Sălaj, a fost pus sub control judiciar. Dinu Iancu-Sălăjanu este și membru al Biroului Executiv al PNL și președinte al organizației județene a acestui partid.  Citește și: EXCLUSIV Breșele de securitate IT din MApN de care au profitat hackerii ruși i-au fost semnalate generalului Vlad, șeful Statului Major. Acesta le-a ignorat UPDATE 12.34: Dinu Iancu Sălăjanu s-a autosuspendat de la conducerea PNL Sălaj, iar CJ va alege un președinte interimar pentru că DNA i-ar fi interzis să exercite funcția de președinte de consiliu județean.  DNA, atac la puternicul „grup Sălaj” din PNL: baronul Dinu Iancu-Sălăjanu, sub control judiciar Președintele CJ Sălaj, liberalul Dinu Iancu Sălăjanu, a fost plasat de DNA sub măsura preventivă a controlului judiciar, alături de alte 2 persoane. Acesta a terminat la 31 de ani facultatea de canto din Oradea și a lucrat la Ansamblul artistic profesionist „Porolissum”  din Zalău. Din 2001 în 2020 a fost director la Casa de Cultură a Sindicatelor Zalău.  Până la ora redactării acestei știri, Iancu-Sălăjanu nu s-a retras din partid, spre deosebire de președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, pesedistul Radu Moldovan, care s-a „suspendat” din PSD.  „Grupul Sălaj” a fost definit în 2021 de Ludovic Orban, care a spus că din el ar face parte Lucian Bode, fost ministru de Interne, Eduard Hellvig, fost director al SRI, precum și europarlamentarul Daniel Buda. „Ar putea fi din grupul de la Sălaj, cineva cu puternice conexiuni în zona statului de drepți. Domnul Dacian Ciolos, domnul Hellvig, domnul Bode, domnul Buda. Este un grup de la Sălaj în interiorul grupului de la Cluj, dar nu pot să anticipez mai mult...”, a spus Orban, vorbind, la 3 octombrie 2021, despre cel care ar urma să-i succeadă la conducerea Guvernului.  Fostul șef al DNA, Crin Bologa, tot din acest județ provine, iar Lucian Bode spunea despre el: „Este un prieten din tinerețe, cu care am jucat fotbal și cu care sunt și vecin”.  Bode este cel care l-a adus în politică pe Iancu-Sălăjanu, în 2020, când l-a împins în fruntea Consiliului Județean Sălaj.  În 2025, ei au susținut puternic candidatura lui Crin Antonescu la președinție. 

Înainte de a pleca, ministrul PSD Șerban dă o lovitură bucureștenilor: crește cu 40% tariful la metrou
Politică

Înainte de a pleca, ministrul PSD Șerban dă o lovitură bucureștenilor: crește cu 40% tariful la metrou

 Înainte de a pleca, ministrul PSD al Transporturilor, Ciprian Șerban, dă o lovitură bucureștenilor: crește cu 40% tariful la metrou. Șerban va demisiona probabil, joi, din Guvern, concomitent cu ceilalți demnitari PSD.  Citește și: DNA s-a dus peste unul dintre cei mai puternici baroni PSD din Transilvania, Radu Moldovan, președintele CJ Bistrița-Năsăud Înainte de a pleca, ministrul Șerban dă o lovitură bucureștenilor: crește cu 40% tariful la metrou Sindicatele de la metrou, confruntate cu riscul unei restructurări, au cerut această creștere a tarifelor. Șeful sindicatului de la metrou este Marian Artimon, consilier PSD în Consiliul General al Municipiului București.  O călătorie cu metroul în București va costa 7 lei, față de 5 lei. Abonamentul lunar va costa 140 de lei, față de 100 de lei în prezent, iar cartela valabilă 24 de ore va ajunge la 18 lei, de la 9 lei. Totodată, abonamentul de 24 de ore va crește de la 12 la 18 lei, cel săptămânal de la 45 la 60 de lei, abonamentul pe 6 luni de la 500 la 700 de lei, iar cel anual de la 900 la 1.300 de lei. Noua grilă tarifară vine după precedenta majorare, aplicată la 1 ianuarie 2025. Atunci, prețul unei călătorii a crescut de la 3 la 5 lei, iar cartela cu 10 călătorii s-a scumpit de la 25 la 40 de lei. Azi, a bucată de tavan s-a prăbușit într-un tunel de metrou, iar circulația de la Gara de Nord spre Bucureștii Noi este secționată. 

În 1980 spăla rufe, acum e suspectat că spală banii: biografia halucinantă a baronului PSD Radu Moldovan, cercetat de DNA
Politică

În 1980 spăla rufe, acum e suspectat că spală banii: biografia halucinantă a baronului PSD Radu Moldovan, cercetat de DNA

În 1980 spăla rufe, acum e suspectat că spală banii: biografia halucinantă a baronului PSD Radu Moldovan, președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud. Citește și: DNA s-a dus peste unul dintre cei mai puternici baroni PSD din Transilvania, Radu Moldovan, președintele CJ Bistrița-Năsăud Moldovan este atât de influent în PSD încât și-a plasat în diferite guvernări omul, pe Bogdan Ivan, fost consilier și purtător de cuvânt al președintelui Consiliului Județean Bistrița-Năsăud. Ivan a fost ministru al Cercetării, al Economiei și, acum, al Energiei, deși este absolvent al unei banale facultăți de științe politice, la Cluj, fără nici o legătură cu economia sau cu sectorul energetic.  În 1980 spăla rufe, acum e suspectat că spală banii: biografia halucinantă a baronului PSD Moldovan Chiar Radu Moldovan a relatat, în diverse interviuri, că până în 1990 a fost ospătar, iar în 1990 a plecat să muncească în Germania, unde spăla rufe. „Am început ca șef pe mașina de spălat vase. Ea era unicul meu subordonat într-un băruleț din insula Reichenau din sudul Germaniei (...) M-au făcut ajutor de bucătar și în final m-au promovat că barman”, relata Moldovan.  Născut în 1968, el a absolvit o facultate de management din cadrul Universității Bogdan Vodă în 1999. Între 2007 și 2009 a luat un master în management educational in cultura de securitate nationala la Academia SRI. Mai are un master în management politic de la  Şcoala de Studii Academice Postuniversitare "O. Şincai" Bucureşti.  În 2000 a intrat în PSDR, iar în 2004 a fost ales deputat. Din 2012 este președinte al Consiliului Județean Bistrița Năsăud. A fost vicepreședinte PSD și purtător de cuvânt al acestui partid.  DNA s-a dus azi peste unul dintre cei mai puternici baroni PSD din Transilvania, Radu Moldovan, președintele CJ Bistrița-Năsăud. InfoBistrița scrie că „prezența procurorilor la sediul administrației județene a atras atenția angajaților și a celor aflați în zonă, iar la locuința președintelui Consiliului Județean, Radu Moldovan, au fost observate echipe de anchetatori care au desfășurat verificări”. Notarul implicat în perchezițiile de azi ale DNA, Vaida Marsineta, a fost căsătorită cu fratele lui Radu Moldovan, și a fost șefa organizației de femei PSD din județ. 

DNA s-a dus peste unul dintre cei mai puternici baroni PSD din Transilvania, Radu Moldovan, președintele CJ Bistrița-Năsăud
Politică

DNA s-a dus peste unul dintre cei mai puternici baroni PSD din Transilvania, Radu Moldovan, președintele CJ Bistrița-Năsăud

DNA s-a dus peste unul dintre cei mai puternici baroni PSD din Transilvania, Radu Moldovan, președintele CJ Bistrița-Năsăud. OnfoBistrița scrie că „prezența procurorilor la sediul administrației județene a atras atenția angajaților și a celor aflați în zonă, iar la locuința președintelui Consiliului Județean, Radu Moldovan, au fost observate echipe de anchetatori care au desfășurat verificări”. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Darău, cu șefa de cabinet la Bruxelles pe bani publici. Adriana Miron, făcută funcționar public prin subterfugii legale pe repede înainte „Anchetatorii au percheziționat inclusiv mașina președintelui Consiliului Județean, Radu Moldovan, dar și a soției sale”, scrie o altă publicație locală, Bistrițeanul. Potrivit Bistrițeanul, perchezițiile au mai vizat pe: notarul Vaida Marsineta și constructorul Dimex.  DNA s-a dus peste unul dintre cei mai puternici baroni PSD din Transilvania, Radu Moldovan Ulterior, DNA a transmis un comunicat oficial. „Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Cluj efectuează cercetări în trei cauze penale ce vizează suspiciuni privind săvârșirea, în perioada 2022 - prezent, a unor infracțiuni de corupție și asimilate celor de corupție, respectiv spălare de bani, în contextul achizițiilor unor lucrări de utilitate publică la nivelul Consiliilor Județene Bistrița-Năsăud și Sălaj. În cursul zilei de 22 aprilie 2026, în baza mandatelor emise de instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 69 de locații situate pe raza județelor Bistrița-Năsăud, Cluj, Sălaj, Iași și municipiul București, fiind vizate sediile a două instituții publice, respectiv domiciliile unor persoane fizice și sediile/punctele de lucru ale unor operatori economici. De asemenea, în executarea unui ordin european de anchetă, se desfășoară activități de percheziție domiciliară și pe teritoriul statului francez. Acestea au loc cu sprijinul Direcției Naționale Anticorupție-Structura centrală, a Serviciilor Teritoriale Alba Iulia, Brașov, Iași, Oradea, Pitești, Suceava și Timișoara, EUROJUST, I.P.J. Alba, I.P.J. Cluj și I.P.J. Maramureș, S.R.P.T. Cluj-Napoca, precum și a Jandarmeriei Române”, a anunțat DNA. 

Olguța Vasilescu, brânci lui Grindeanu: „poate” demisiona de la conducerea Camerei Deputaților. Șeful PSD transmite, pe surse, că nu vrea să plece
Politică

Olguța Vasilescu, brânci lui Grindeanu: „poate” demisiona de la conducerea Camerei Deputaților. Șeful PSD transmite, pe surse, că nu vrea să plece

Primarul PSD al Craiovei, Olguța Vasilescu, pare că îi dă un brânci lui Sorin Grindeanu: acesta „poate” demisiona de bună voie de la conducerea Camerei Deputaților, dacă se rupe de coaliția cu PNL, USR și UDMR care l-a susținut pentru acest post. Șeful PSD ar pierde însă toată puterea în stat, plus nenumărate privilegii. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Darău, cu șefa de cabinet la Bruxelles pe bani publici. Adriana Miron, făcută funcționar public prin subterfugii legale pe repede înainte Potrivit Constituției, președintele Camerei Deputaților este al treilea om în stat. Olguța Vasilescu, brânci lui Grindeanu Olguța Vasilescu a făcut aceste afirmații la România TV, postul controlat de Sebastian Ghiță. Cu o zi înainte, ea a fost la Realitatea TV, un post unde PSD își cumpără publicitate contra sumei de 60.000 de euro pe lună. Subvenția de la stat pentru PSD este controlată, de facto, de soțul ei, Claudiu Manda, secretar general al acestui partid.  „Domnul Grindeanu a şi spus că nu se ţine de scaunul de la Camera Deputaţilor şi că în momentul în care această coaliţie nu mai există, automat poate să-şi dea demisia”, a spus primarul Craiovei.  Însă surse din PSD susțin că, dimpotrivă, Grindeanu le-a spus liderilor de organizații județene că nu va demisiona de la conducerea Camerei Deputaților.  Regulamentul Camerei Deputaților face aproape imposibilă schimbarea președintelui, dacă nu vrea partidul din care face parte: „Propunerea de revocare se face în scris de către liderul grupului parlamentar care l-a propus şi căruia îi aparţine funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor”. 

Primele dezertări din PSD: primarul Robert Negoiță îl susține pe Bolojan, un deputat trece la PNL
Politică

Primele dezertări din PSD: primarul Robert Negoiță îl susține pe Bolojan, un deputat trece la PNL

Primele dezertări din PSD: primarul Robert Negoiță anunță că îl susține pe Bolojan, iar un deputat din Buzău, Robert Emanoil Neagu, trece la PNL. Negoiță a spus că actualul premier a făcut reforme în administrație și măcar pentru asta ar trebui sprijinit.  Citește și: Scenariul Bolojan: cum poate fi prelungit interimatul de 45 de zile al unui guvern rămas fără majoritate Primele dezertări din PSD: primarul Robert Negoiță îl susține pe Bolojan, un deputat trece la PNL „Mă tot întreabă lumea pe stradă, prietenii, colegii: domle, ce se întâmplă cu Guvernul. Eu le-am spus că nu e important dacă ne place sau nu Ilie Bolojan, este important că s-au întâmplat niște lucruri până acum. Reforma administrativă este foarte importantă, că mai reducem din aparatul ăsta mare consumator de resurse, cu nenorociri, pile, rubedenii. Lucrurile bune n-avem cum să nu le apreciem, că n-au întâmplat niște lucruri. Am înțeles că există șanse să fie puțină curățenie și în societățile astea de stat, care generează piederi în fiecare an și de asemenea colcăie de pile politice. Cred că Bolojan ar merita puțină susținere, să le facă pe astea, să rezolve cu reformele, chiar dacă știm că reformele de genul ăsta mai degenerează și nemulțuimiri în anumite zone. Din punctul meu de vedere, pentru reforma din companiile de stat și pentru reforma în adminitrație, are toată susținerea pentru că eu cred că asta este direcția corectă. Asta este poziția mea, știu că nu este foarte comodă, știu că pe unii îi deranjează, dar asta este opinia mea”, a spus Robert Negoiță într-o filmare pe Facebook. Tot azi, deputatul PSD din Buzău Robert Neagu și-a marcat trecerea la PNL particpând la ședința Biroului Permanent Național al PNL. Neagu a fost președinte al Consiliului Județean Buzău, dar în 2024 PSD l-a susținut pentru această poziție pe Lucian Romașcanu, prietenul lui Marcel Ciolacu. În 2025, Romașcanu a plecat la Bruxelles, la un post în cadrul UE, iar Ciolacu a preluat conducerea CJ Buzău. 

ANALIZĂ Cum acționează tabăra pesedistă din PNL: îl sufocă pe Bolojan cu declarații de susținere, cere negocieri cu PSD, atacă USR
Politică

ANALIZĂ Cum acționează tabăra pesedistă din PNL: îl sufocă pe Bolojan cu declarații de susținere, cere negocieri cu PSD, atacă USR

Cum acționează tabăra pesedistă din PNL: îl sufocă pe Bolojan cu declarații de susținere, cere negocieri cu PSD, atacă USR și blochează negocierile pentru racolarea unor parlamentari care au fost aleși pe listele AUR, SOS sau POT, pentru a avea susținere pentru un guvern minoritar.  Citește și: Scenariul Bolojan: cum poate fi prelungit interimatul de 45 de zile al unui guvern rămas fără majoritate Cum acționează tabăra pesedistă din PNL: îl sufocă pe Bolojan cu declarații de susținere Bolojan este, oficial, susținut de toată conducerea PNL, inclusiv de fostul său adversar Hubert Thuma. Dar acesta și aliații săi torpilează efortul premierului de a abandona relația cu PSD: Nicoleta Pauliuc, aliata lui Thuma, a cerut ca PNL să adopte prin vot o rezoluţie prin care să se interzică orice negocieri cu AUR şi partidele extermiste: „Ce le oferim celor de la AUR? Companii, funcţii? Trebuie să știm. Vă propun să votăm: în temeiul statutului să adoptăm că nu susținem discuții și negocieri cu SOS, POT, AUR, nici direct, nici indirect. Dacă asta se va întâmpla, trebuie să supunem în prealabil votului BPN. Asta protejează și PNL, și pe președintele Nicuşor Dan. Vă depun acest proiect de rezoluție și vă rog să supuneți la vot”.  Thuma i-a atacat pe aliații lui Boloja, Ciprian Ciucu - fiindcă l-a criticat pe Nicșor Dan - și Vlad Gheorghe, fiindcă a cerut demisia lui Kelemen Hunor de la conducerea UDMR. „ Soluția este guvern pro occidental in continuare”, a spus Thuma în ședința BPN a PNL, o sugestie clară la menținerea PSD în Executiv.  Baronii locali Adrian Veștea (președintele CJ Brașov) și Emil Boc (primarul din Cluj Napoca) s-au dezlănțuit împotriva USR. „PNL să nu fie cățelușul de companie al USR”, a cerut Boc, potrivit unor stenograme din ședința BPN a PNL.  Însă aceste sfaturi nu l-au împiedicat pe Ilie Bolojan să atace PSD-ul mai brutal ca niciodată: „E greu să fii credibil dacă ţii de cutiile de pantofi, penthouse-uri și alte lucruri - există la unii oameni din PSD un mental de «noi suntem un partid de 45%», ca pe vremea lui Dragnea. Dar PSD nu mai are aceste procente. Acest mental «că noua ni se cuvine» nu mai merge”. 

Cum poate Nicușor Dan să schimbe cursul crizei politice fără să iasă din cadrul Constituției
Politică

Cum poate Nicușor Dan să schimbe cursul crizei politice fără să iasă din cadrul Constituției

Criza declanșată de retragerea sprijinului PSD pentru premierul Ilie Bolojan îl aduce pe Nicușor Dan în centrul unui test clasic al președinției românești: cât de mult poate rămâne mediator într-un sistem care îl împinge inevitabil spre rol activ. Constituția îi oferă un cadru clar, dar lasă deschise zone esențiale de interpretare legate de ritmul deciziilor și modul de negociere. În aceste spații gri, președintele nu decide singur deznodământul, dar poate influența decisiv felul în care acesta se conturează. Iar istoria ultimelor trei decenii arată că, în România, diferența dintre arbitru și actor politic nu ține doar de atribuții, ci de felul în care sunt folosite. Ce spune Constituția: un mediator cu atribuții reale Constituția îi dă președintelui o dublă identitate. Citește și: VIDEO Liderul mișcării anti-Bolojan din PNL ar fi schimbat tabăra - surse. Cum a anticipat Lăzăroiu răsturnarea de situație Rolul președintelui este definit de Constituția României, care îl plasează în poziția de garant al echilibrului instituțional. Articolul 80 stabilește că acesta „veghează la respectarea Constituției” și exercită funcția de mediere între puterile statului. Dar dincolo de această formulare generală, Constituția îi oferă și instrumente concrete: - desemnează candidatul la funcția de prim-ministru (art. 103) - numește și revocă miniștri la propunerea premierului (art. 85) - poate consulta Guvernul și participa la ședințe (art. 86–87) Demisiile miniștrilor: unde începe jocul de timing Prima zonă în care poate influența ritmul crizei este cea a demisiilor miniștrilor. Constituția nu stabilește un termen explicit pentru emiterea decretului prezidențial, dar Codul administrativ reglementează mai precis pașii procedurali. Articolul 45 prevede că demisia unui membru al Guvernului se anunță public, se depune în scris la premier și devine irevocabilă din momentul în care s-a luat act de ea, dar nu mai târziu de 15 zile de la depunere. Apoi, articolul 47 spune că, după publicarea decretului prin care este constatată vacanța funcției, premierul are 5 zile pentru a face o propunere, iar președintele are 10 zile pentru a o accepta sau pentru a comunica motivat refuzul. Așadar, președintele nu are o libertate nelimitată de a ține lucrurile în aer, dar ordinea și momentul exact al decretelor pot influența calendarul politic. Aici apare adevăratul spațiu de manevră. Pentru numirea înlocuitorilor, reglementările din Codul administrativ sunt mai detaliate decât prevederile Constituției. Potrivit Codului administrativ: - demisia devine irevocabilă în cel mult 15 zile - premierul trebuie să facă o nouă propunere în 5 zile - președintele are 10 zile pentru a accepta sau refuza motivat Cu alte cuvinte, președintele nu poate bloca procedura la infinit, dar poate influența ritmul ei. Acceptarea rapidă a demisiilor poate accelera căderea unui guvern, în timp ce o temporizare — chiar limitată — poate oferi timp negocierilor politice. Poate președintele întârzia deciziile? A doua zonă gri privește refuzul și întârzierea deciziilor sensibile. Curtea Constituțională a trasat aici limite importante. În Decizia nr. 356/2007, CCR a stabilit că, în ipotezele reglementate de articolul 85, premierul face propunerea pentru funcția de ministru, iar președintele rezolvă această propunere în limitele competenței sale constituționale. În Decizia nr. 98/2008, Curtea a arătat că președintele poate cere premierului o altă propunere, ceea ce înseamnă că nu este redus la un rol pur mecanic. Mai târziu, în Deciziile nr. 875/2018 și nr. 504/2019, CCR a insistat că refuzul trebuie motivat și că președintele nu poate bloca arbitrar remanierea sau numirea miniștrilor. Concluzia juridică este limpede: președintele are o marjă de apreciere, dar nu un veto politic nelimitat. Dacă președintele cere explicații, motivează un refuz, prelungește consultări sau folosește integral termenele pe care legea i le lasă, el poate schimba forma crizei fără să încalce neapărat litera legii. Nu decide singur rezultatul, dar poate influența momentul în care o soluție devine inevitabilă. Desemnarea premierului: cea mai sensibilă zonă gri A treia zonă de ambiguitate este desemnarea unui nou premier, dacă se ajunge la căderea guvernului prin moțiune. Articolul 103 din Constituție cere consultări, dar nu impune o procedură rigidă privind durata lor, numărul rundelor sau ordinea exactă a interlocutorilor. În plus, jurisprudența CCR arată că președintele nu poate ignora existența unei majorități parlamentare clar conturate. Cu alte cuvinte, Constituția îi dă președintelui funcția de mediere, dar nu definește instrumentele medierii. Nu spune cât de des trebuie să cheme partidele la Cotroceni, nu precizează dacă poate purta negocieri separate și repetate, nu delimitează precis unde se oprește medierea și unde începe co-autorarea unei majorități. Din acest motiv, rolul poate varia foarte mult de la un președinte la altul. Unul poate rămâne la nivel de gazdă instituțională, convocând consultări formale; altul poate deveni nodul central al negocierilor, calibrând presiunea publică, punând pe masă formule de guvernare și folosind chiar ordinea consultărilor ca semnal politic. Președinții României și forțarea rolului constituțional În teoria constituțională, președintele României este un arbitru: veghează la echilibrul puterilor și mediază conflictele dintre ele. În practică însă, fiecare criză politică majoră a împins această funcție dincolo de zona neutralității, obligând șefii de stat să interpreteze extensiv atribuțiile prevăzute de Constituția României. Ion Iliescu, influență politică masivă Ion Iliescu a „forțat” limitele Constituției nu prin conflicte instituționale explicite, ci prin influența masivă exercitată într-un sistem încă nedefinit. În anii ’90, separația puterilor era mai degrabă teoretică, iar intervențiile sale în momente-cheie – precum mineriadele din 1990 și 1991 – au fost interpretate ulterior ca depășind rolul de mediator între stat și societate. Iliescu nu a fost un președinte-jucător în sens modern, dar a fost un președinte care a modelat regulile jocului în timp ce acesta se construia, folosind o autoritate politică ce depășea cadrul formal al atribuțiilor constituționale. Emil Constantinescu demiterea unui premier Emil Constantinescu oferă unul dintre cele mai clare exemple de extindere explicită a atribuțiilor prezidențiale în context de criză. În 1999, în plină instabilitate guvernamentală, Emil Constantinescu a anunțat demiterea premierului Radu Vasile, deși Constituția nu îi conferea această prerogativă. Gestul, o premieră în istoria României, a fost justificat politic prin necesitatea deblocării guvernării, dar a generat o veritabilă criză constituțională, evidențiind cât de ușor poate fi depășită linia dintre arbitru și actor atunci când executivul se prăbușește. Traian Băsescu, președintele jucător Traian Băsescu a fost cel care a dus această tendință la maximum, transformând președinția într-un pol activ de putere și conflict politic. Suspendat de două ori (2007 și 2012), acuzat că interferează cu atribuțiile Guvernului și ale Parlamentului, Băsescu a redefinit rolul șefului statului ca actor implicat direct în lupta politică. Deși Curtea Constituțională a României nu a constatat încălcări grave ale Constituției care să justifice demiterea sa, percepția publică și politică a fost că a împins funcția prezidențială până la limita unei implicări executive informale, în care influența sa asupra guvernării depășea rolul de mediator. Klaus Iohannis, utilizarea maximă a instrumentelor constituționale Klaus Iohannis a operat într-un registru diferit, dar la fel de relevant: acela al utilizării exhaustive a instrumentelor constituționale pentru a contracara o majoritate parlamentară. În perioada 2017–2019, a refuzat numiri și revocări de miniștri, a sesizat frecvent Curtea Constituțională și a intervenit public în dezbateri politice majore, în special pe tema justiției. CCR a stabilit în mai multe rânduri limitele acestui comportament, arătând că președintele nu poate bloca decizii pe criterii de oportunitate, ci doar de legalitate. Iohannis a demonstrat că, fără a încălca formal Constituția, un președinte poate folosi la maximum spațiul de interpretare pentru a influența direcția politică a țării.

VIDEO Liderul mișcării anti-Bolojan din PNL ar fi schimbat tabăra - surse. Cum a anticipat Lăzăroiu răsturnarea de situație
Politică

VIDEO Liderul mișcării anti-Bolojan din PNL ar fi schimbat tabăra - surse. Cum a anticipat Lăzăroiu răsturnarea de situație

Liderul mișcării anti-Bolojan din PNL, Hubert Thuma, președinte al Consiliului Județean Ilfov, ar fi schimbat tabăra și în ședința de luni seara a conducerii liberale și-ar fi afirmat ferm susținerea pentru premier, afirmă surse politice. Cum a anticipat sociologul Sebastian Lăzăroiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, răsturnarea de situație, înregistrat cu trei zile înainte, această situație: el a spus că Thuma ar putea fi fixerul de care Bolojan are nevoie pentru a-și forma o majoritate fără PSD. Citește și: Scenariul Bolojan: cum poate fi prelungit interimatul de 45 de zile al unui guvern rămas fără majoritate Liderul mișcării anti-Bolojan din PNL ar fi schimbat tabăra, Lăzăroiu a anticipat „Vă susținem să fiți premier, ați luat măsuri dureroase și trebuie să fiți acolo când vor da rezultate. Vă susținem să fiți premier în continuare și suntem în spatele dumneavoastră”, ar fi spus Thuma Hubert, în ședința conducerii PNL.  Sebastian Lăzăroiu a anticipat situația, la podcastul „Cum e, defapt?”, înregistrat cu trei zile înainte de acest eveniment: „Lăzăroiu: Ce mai are el de jucat, Bolojan, mai are acele 45 de zile când se vor retrage miniștrii, ei o să și pună niște interimari acolo și trebuie să stea. E, în alea 45 de zile își poate negocia o susținere pentru guvern minoritar în Parlament cu AUR, cu unii de la PSD... Q: Așa m-am gândit și eu, dar nu știu cine în jurul lui ar putea să facă asta. Lăzăroiu: Aici e marea..altă problemă... Q: Nu are un fixer. Putea fi Ludovic Orban, cred, dar a dispărut.  Lăzăroiu: Putea să fie Hubert Thuma!  Q: Dacă îl aducea la el... Lăzăroiu: Putea să-i zică, să-l ia la el și să spună: «Bă, bun, nu ne înțelegem, tu ești cu ăia, nu știu ce. Da, uite, am luat șase posturi de ministru în plus, noi, PNL»... Q: Îți dau ție două... Lăzăroiu: Îți dau ție două, du-te și găsește în sprijin în Parlament. Nu s mulți care pot face asta. Acum am înțeles că se ocupă Dan Motreanu. Eeee...Hai să fim serioși”.  La 13 martie, președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, sugera că va acționa pentru răsturnarea lui Bolojan, probabil în parteneriat cu PSD: „Vreau să vă asigur că acțiunile pe care le voi întreprinde în perioada următoare nu reprezintă altceva decât apărarea intereselor și drepturilor celor 1 milion de oameni care locuiesc în Ilfov”, a transmis el pe WhatsApp, pe un grup intern al șefilor PNL de organizații locale.

Primarul PSD din Buzău explică cum s-a fraudat votul la referendumul anti-Bolojan
Politică

Primarul PSD din Buzău explică cum s-a fraudat votul la referendumul anti-Bolojan

Primarul PSD din Buzău, Constantin Toma, explică cum s-a fraudat votul la referendumul anti-Bolojan: conducerea partidului știa IP-urile de pe care se vota on-line, așa că primarilor le-a fost teamă să iasă de pe linia conducerii.  Citește și: Scenariul Bolojan: cum poate fi prelungit interimatul de 45 de zile al unui guvern rămas fără majoritate „Mă simt foarte bine şi mă simt în acelaşi timp rău, pentru că am mai intrat într-o criză politică care va aduce suferinţă pentru toţi românii, indiferent de tot ceea ce s-a motivat”, a declarat Constantin Toma, la emisiunea România Politică de la Prima News. Primarul PSD din Buzău explică cum s-a fraudat votul la referendumul anti-Bolojan „Am vorbit cu primari de comune care mi-au spus că nu le convine că se ştie la partid IP-ul şi ştiu cum votează”, a spus Toma. Acesta a fost printre puținii care au votat împotriva retragerii sprijinului pentru Bolojan.  Votul din PSD la referendumul cu întrebarea „Considerați că PSD trebuie să îi retragă sprijinul politic prim-ministrului Ilie Bolojan” s-a desfășurat online, pe o platformă „consultare.psd.ro”. Platforma era inaccesibilă în această dimineață. Voturile s-au dat de pe telefoane mobile, arată filmări de la organizațiile județene ale PSD. Nu a existat nici un fel de intimitate în momentul votului, particpanții stând unii lângă alții, pe scaune.  „Cred că rezultatul pe care urmează să îl anunț spune de la sine ce își doresc românii, prin intermediul colegilor care au primit votul în diferite alegeri. 97,7% au votat Da și 2,3% Nu”, a anunțat Mihai Ghigiu, secretarul general adjunct al PSD, după vot.  Însă Ghigiu nu a spus exact câte persoane au votat. Sorin Grindeanu a oferit un număr general, de 5.000 de persoane. 

VIDEO Sociologul Lăzăroiu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, decizia PSD: „Niște marionete după care se ascund oameni foarte puternici”
Politică

VIDEO Sociologul Lăzăroiu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, decizia PSD: „Niște marionete după care se ascund oameni foarte puternici”

Sociologul Lăzăroiu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, decizia PSD de a-i retrage sprijinul premierului Ilie Bolojan: „PSD-ul are niște marionete în vârf acolo și PSD-ul în general e o carcasă după care se ascund niște oameni foarte puternici din foarte multe zone ale societății care are au niște interese foarte mari pe care Bolojan le-a deranjat”, a explicat el.  Citește și: PSD ar depune plângere penală împotriva meme-urilor cu șobolani, dar și-ar încrimina conducerea: șeful PSD Sibiu a scris „ȘOBOLAN BOLOJAN” Lăzăroiu a spus că Sorin Grindeanu, Claudiu Manda sau Olguța Vasilescu nu ar fi avut curaj să-l dea jos pe Bolojan. Lăzăroiu explică decizia PSD: „Niște marionete după care se ascund oameni foarte puternici” „Lăzăroiu: Eu zic așa, meciul ăsta nu l-au început ei. PSD-ul are niște marionete în vârf acolo și PSD-ul în general e o carcasă după care se ascund niște oameni foarte puternici din foarte multe zone ale societății care are au niște interese foarte mari pe care Bolojan le-a deranjat (...) sau urmează să le deranjeze. Și când zic din mai multe zone ale elitei instituționale, mă refer la servicii. Mă refer la armată, poliție, magistratură, oameni de afaceri care sunt mufați la companii de stat, la contracte cu statul și așa mai departe.  Adică noi am ajuns să spunem pesediștii, niște nenorociți, niște... Nu zic că ei nu câștigă, toți ăștia, că ei semnează, știi?  Dar în spate sunt alții. Adică, gândiți-vă și voi. Voi îl vedeți pe Grindeanu, cunoscându-l... că noi îi știm, așa, sau pe Olguța sau pe Manda... (...)  Dar îi vedeți ca pe niște oameni curajoși care au zis: „Frate, trebuie să-l dăm jos pe Bolojan și nu știu ce”? Ei oricând pot intra la închisoare și ei știu și sunt mulți din PSD în situația asta. Ciolacu și aia... Deci, pe ei cineva îi manevrează.”

Scenariul Bolojan: cum poate fi prelungit interimatul de 45 de zile al unui guvern rămas fără majoritate
Politică

Scenariul Bolojan: cum poate fi prelungit interimatul de 45 de zile al unui guvern rămas fără majoritate

PSD a decis să retragă sprijinul politic premierului Ilie Bolojan cu 97,7% din voturi. Refuzul premierului Bolojan de a demisiona și o eventuală retragere a miniștrilor PSD din guvern ar putea împinge România într-o perioadă de interimat guvernamental. Teoretic, potrivit Constituției, această perioadă este de 45 de zile. În practică, se poate prelungi cu anumite "artificii", mai ales că nu există sancțiuni pentru depășirea acestei perioade. Pentru un guvern rămas fără majoritate, această "zonă gri" nu este o problemă juridică, ci o oportunitate. Însă cât de mult poate fi întins interimatul, dincolo de limita legală? Interimatul în Constituție: limitat și cu atribuții reduse Cadrul juridic pare, la prima vedere, clar. Citește și: VIDEO Sociologul Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD Potrivit Constituția României, articolul 107 alin. (4), interimatul unui membru al Guvernului este limitat la „cel mult 45 de zile”. Această limită este reiterată în practică drept un termen maximal în care situația politică ar trebui clarificată. În paralel, articolul 110 stabilește că, după încetarea mandatului, guvernul rămâne doar pentru „administrarea treburilor curente” până la instalarea unui nou executiv. Aceasta implică restrângerea semnificativă a puterilor: fără reforme majore, fără politici structurale, fără decizii strategice. În același sens, interpretările instituționale subliniază că un guvern interimar poate adopta doar măsuri necesare funcționării statului, fără ordonanțe de urgență sau inițiative legislative majore. Prima fisură: termenul există, sancțiunea lipsește Termenul de 45 de zile poate fi depășit. Constituția stabilește limita, dar nu precizează explicit o sancțiune automată. Nu există nici un articol de lege care să spună că guvernul încetează de drept sau că devine ilegal după expirarea termenului menționat la articolul 107. Această omisiune creează o situație paradoxală: deși există o regulă clară, nu există un mecanism direct de aplicare. În lipsa unei sancțiuni explicite, interimatul poate continua „de facto”, atâta timp cât nu intervine o decizie politică sau constituțională care să-l oprească. Un exemplu recent întărește această logică. În 2025, un interimat la nivel de vicepremier a depășit termenul legal de 45 de zile fără ca funcția să fie ocupată definitiv. Este vorba de premierul Ilie Bolojan care nu făcuse nici o propunere pentru funcția de vicepremier rămasă vacantă după demisia lui Dragoș Anastasiu. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a explicat atunci că desemnarea este „dificilă”, precizând totodată că nu există un impediment legal. Dogioiu a invocat atunci precedentul din 2009, când guvernul interimar a funcționat peste termenul prevăzut de lege. Lecția din 2009: precedentul care contrazice teoria Ambiguitatea interimatului nu este doar teoretică. România a experimentat deja o astfel de situație. În 2009, guvernul condus de Emil Boc a fost demis prin moțiune de cenzură pe 13 octombrie, pe fondul ruperii coaliției de guvernare dintre Partidul Democrat Liberal și Partidul Social Democrat. Criza politică s-a suprapus peste campania pentru alegerile prezidențiale și peste tensiunile dintre președintele Traian Băsescu și majoritatea parlamentară, care îl susținea pentru funcția de premier pe Klaus Iohannis. În acest context, negocierile pentru formarea unui nou guvern au fost blocate, iar propunerile succesive de premier nu au reușit să coaguleze o majoritate stabilă în Parlament. Astfel, cabinetul Boc a rămas în funcție cu atribuții limitate, ca guvern interimar, timp de aproximativ 70 de zile – cu circa 25 de zile peste termenul de 45 de zile prevăzut de Constituție pentru interimat – până la învestirea unui nou executiv, cunoscut drept Guvernul Boc 2, pe 23 decembrie 2009. Interimatul fragmentat: miniștri „rotativi” și guvern funcțional Un alt mecanism prin care interimatul poate fi prelungit, fără a încălca formal Constituția, este fragmentarea acestuia la nivelul executivului. Constituția României reglementează interimatul în principal la nivel individual, pentru funcția de prim-ministru sau pentru miniștri, nu ca o stare globală a întregului guvern. Această nuanță permite apariția unor formule hibride de funcționare, în care o parte dintre miniștri sunt interimari, alții își păstrează statutul de titulari, iar atribuțiile portofoliilor vacante sunt redistribuite temporar în interiorul cabinetului. În practică, acest mecanism creează o flexibilitate semnificativă: premierul poate desemna interimari dintre miniștrii rămași în funcție, aceștia cumulând două sau mai multe portofolii pentru o perioadă limitată. Deși fiecare interimat este, teoretic, supus limitei de 45 de zile prevăzute de articolul 107, aceste rotații și cumuluri pot menține funcționalitatea guvernului chiar și în absența unei majorități politice clare sau a unei validări parlamentare rapide. Un exemplu relevant este tot cel din 2009, când, după retragerea Partidul Social Democrat de la guvernare, miniștrii acestuia au părăsit cabinetul condus de Emil Boc. Portofoliile vacante au fost preluate temporar de miniștri ai Partidul Democrat Liberal, care au asigurat interimatul pe mai multe domenii simultan. Astfel, deși guvernul pierduse o parte importantă din componența sa politică, el a continuat să funcționeze, într-o formulă redusă și dezechilibrată. Această reorganizare nu poate substitui votul de încredere al Parlamentului și nici nu conferă o legitimitate politică nouă executivului. Totuși, ea permite evitarea unui blocaj administrativ imediat și prelungește, în mod indirect, perioada de tranziție. În acest sens, fragmentarea interimatului devine nu doar o soluție tehnică, ci și un instrument politic, prin care guvernul câștigă timp într-un context de incertitudine și negocieri prelungite. Întârzierea deliberată a procedurilor Un alt „artificiu” ține de timp. Constituția prevede că un premier desemnat trebuie să ceară votul de încredere în 10 zile. Însă legea nu stabilește cât durează negocierile pentru desemnare, formarea majorității și consultările politice. Această lipsă de termene clare creează un spațiu de manevră. Negocieri între partide pot fi prelungite invocându-se refuzul unor compromisuri, ceea ce duce la blocaje în Parlament. Interimatul care continuă „până la numirea altuia” Cea mai importantă portiță este însă chiar în textul constituțional. Articolul 110 spune că guvernul rămâne în funcție până la depunerea jurământului de către noul executiv. Această formulare creează o dublă realitate: există o limită de 45 de zile, dar guvernul nu dispare automat după expirarea acestor zile. Cu alte cuvinte, dacă nu există un nou guvern, cel vechi continuă, chiar și în afara termenului constituțional. Această interpretare este confirmată și în practică: guvernul interimar poate rămâne în funcție până la instalarea unui nou cabinet, chiar dacă termenul a fost depășit. Limitele reale ale „artificiilor” Chiar și în această zonă gri a artificiilor, există totuși limite. Interimatul nu poate fi prelungit la infinit, deoarece Parlamentul poate adopta o moțiune de cenzură. Președintele țării poate declanșa procedura de desemnare a unui nou premier. De asemenea, Curtea Constituțională poate interveni în caz de conflict instituțional.

Primarul PSD din Mitocu Dragomirnei, trimis în judecată după ce și-a bătut brutal concubina. Și fiica concubinei a fost lovită brutal cu un pistol
Politică

Primarul PSD din Mitocu Dragomirnei, trimis în judecată după ce și-a bătut brutal concubina. Și fiica concubinei a fost lovită brutal cu un pistol

Primarul PSD din Mitocu Dragomirnei, Radu Reziuc, a fost trimis în judecată după ce și-a bătut brutal concubina, anunță  procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava. În ianuarie, el le-ar fi sechestrat și bătut atât pe concubina sa, o consilieră PSD, cât și pe fiica acesteia.  Citește și: VIDEO Sociologul Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD Primarul PSD din Mitocu Dragomirnei, trimis în judecată după ce și-a bătut brutal concubina „A exercitat acte de violenţă fizică asupra concubinei sale, pe care a lovit-o peste cap şi corp cu pumnii şi picioarele, cauzându-i leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare un număr de 5-6 zile de îngrijiri medicale şi asupra fiicei concubinei sale, pe care a lovit-o cu picioarele peste corp şi cu o armă cu potenţial letal (pistol) în zona capului, cauzându-i leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare un număr de 8-9 zile de îngrijiri medicale, după care a împiedicat persoanele vătămate să părăsească respectivul imobil până dimineaţa, în jurul orei 07:00”, arată procurorii.  Abia după o lună, bărbatul a fost reținut de polițiști, iar conducerea PSD Suceava l-a suspendat din partid, dar nu l-a exclus.  Primarul este acum în arest la domiciliu. El și-a cerut un fel de scuze: „Stimați locuitori și dragi prieteni. Consider că este o datorie morală măcar câteva cuvinte să vă spun... vreau să îmi cer iertare față de mama, față de frați, față de colegii de la primărie, față de dumneavoastră care chiar ați crezut în mine. Eu nu sunt așa și voi mă știți. Nu pot și nu vreau să vorbesc mai multe cât e ancheta. Pe cei pe care i-am dezamăgit, vă rog să mă iertați”.

Simion sugerează că nu va vota o moțiune de cenzură inițiată de PSD: „Nu vreau să fiu idiot util”
Politică

Simion sugerează că nu va vota o moțiune de cenzură inițiată de PSD: „Nu vreau să fiu idiot util”

Președintele AUR, George Simion, sugerează că nu va vota o moțiune de cenzură inițiată de PSD: „Nu vreau să fiu idiot util”, a spus el, azi, într-o conferință de presă. El a mai spus că AUR nu va dori să guverneze nici cu PSD, nici cu PNL, așa că ar prefera anticpatele. Citește și: VIDEO Sociologul Lăzăroiu la primul podcast „Cum e, de fapt?”: pe cine pariază în meciul Bolojan-PSD Simion sugerează că nu va vota o moțiune de cenzură inițiată de PSD „Singura posibilitate prin care putem susţine un guvern este dacă propunerea AUR este nominalizată de Nicuşor Dan. Nicuşor Dan spune că nu va face aşa ceva. El a mai spus şi legat de TVA, el a mai spus şi legat de justiţie lucruri şi vedem că este de fapt acolo, în Palatul Cotroceni, prizonier al unui partid politic. Vom vedea. Nu pot să vă spun acest lucru, pentru că vorbim despre ipoteze. Nu avem un nume în acest moment. Aşteptăm pe parcursul săptămânii. Am avut discuţii cu toţi cei care şi-au dorit să aibă discuţii cu mine”, a afirmat liderul AUR.  Întrebat dacă AUR va merge la Palatul Cotroceni cu propunerea din partea AUR pentru premier în persoana lui Călin Georgescu, Simion a arătat că  ”Georgescu este omul ales de român să fie preşedinte, după care a urmat anularea alegerilor şi anularea democraţiei”.  Însă liderul AUR a arătat că nu este convins că Guvernul va pica.  „Eu nu sunt convins că o să cadă Guvernul. (…) Înțeleg demersul politic, dar eu așa știu din manualul de politologie, nu poți să fii și la putere și în opoziție”, a spus Simion.  „„Așteptăm să se întâmple lucrul ăsta. (…) Eu nu sunt convins că ce spune dl Zamfir (Daniel Zamfir, n.red.) o să se și întâmple. (…) Eu nu vreau să fiu idiot util”, a mai afirmat președintele AUR.  Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a declarat luni că dacă premierul Ilie Bolojan nu va ţine cont că Guvernul şi-a pierdut majoritatea şi nu poate funcţiona fără o majoritate parlamentară, depunerea unei moţiuni de cenzură de către PSD e un fapt posibil. Întrebat în legătură cu moţiunea de cenzură anunţată de AUR pentru 13 mai, Zamfir a răspuns: "Eu cred că este foarte târziu şi nu mai poate rămâne în funcţiune un guvern interimar până pe 13 mai".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră