joi 06 august
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

5038 articole
Politică

Grindeanu, fotografiat la masă cu un urmărit general și ambasadoarea SUA în Grecia - presă

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a fost fotografiat la masă cu un urmărit general, Adrian Gheorghe Rafael, și cu ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle. Imaginile au fost publicate de site-ul presa-libera.ro. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Potrivit acestui site, la discuții participa și ministrul Energiei, Bogdan Ivan.  Grindeanu, fotografiat la masă cu un urmărit general și ambasadoarea SUA în Grecia „Întâlnirea a avut loc în seara zilei de 31 martie, între orele 21:00 și 23:00, la exclusivistul restaurant Isoletta. Într-o atmosferă extrem de relaxată, udată din belșug cu vin și presărată cu hohote de râs, Sorin Grindeanu stătea la loc de cinste. Lângă el se aflau Bogdan Ivan, ministrul Energiei, și Kimberly Guilfoyle, ambasadoarea Statelor Unite în Grecia (cunoscută publicului larg și pentru o apariție virală într-o rochie transparentă la un eveniment oficial de la Atena). La prima vedere, scena părea un exercițiu de networking politic la nivel înalt, orchestrat de personaje precum Florin Lazăr Vlădică și Adrian Thiess, acesta din urmă fiind un maestru de ceremonii cunoscut pentru aducerea în România a unor figuri politice americane de prim rang (...) Elementul care schimbă radical perspectiva asupra acestei întâlniri este persoana așezată strategic în capul mesei. Pe baza imaginilor și a fotografiilor publice, individul a fost identificat ca fiind Adrian Gheorghe Rafael. Cine este acest personaj care împarte zâmbete și pahare cu elita PSD și diplomația americană? Este finul lui Adrian Thiess și, mult mai grav, un infractor condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență. Mai mult, la ora la care servea cina alături de miniștrii României, Adrian Gheorghe Rafael se afla în URMĂRIRE GENERALĂ”, scrie presa-libera.ro.  Rafael ar fi luat o mită de 150.000 de euro pentru a-l influența pe Marcel Vela, la acel moment primar în Caransebeș, pentru a truca o licitație.  Potrivit Europa Liberă, „Rafael Adrian Gheorghe, omul de bază al fostului ministru de Interne Marcel Vela, a fost condamnat în octombrie 2021 la 3 ani închisoare cu executare după ce ar fi luat o mită de 150.000 de euro. Influent membru al PNL, a fugit în Italia înainte de condamnare. Gheorghe nu a fost extrădat deoarece s-a considerat că o suprafață de 4 metri pătrați în celulă nu este suficientă pentru a executa pedeapsa în România.” „În imagini mai apar alte patru persoane, deocamdată neidentificate, ceea ce sugerează că structura și scopul acestei întâlniri sunt mult mai ample și mai obscure decât o simplă ieșire la restaurant”, mai arată publicația. 

Grindeanu, fotografiat la masă cu un urmărit general și ambasadoarea SUA în Grecia - presă
PSD și-a oficializat relația cu AUR: scriu și depun împreună moțiunea de cenzură
Politică

PSD și-a oficializat relația cu AUR: scriu și depun împreună moțiunea de cenzură

PSD și-a oficializat relația cu AUR: cele două partide scriu și depun împreună moțiunea de cenzură. Întrebați dacă acest demers presupune și formarea, ulterioară, a unui guvern comun, negociatorii celor două formațiuni politice au evitat un răspuns clar.  Citește și: Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște PSD și-a oficializat relația cu AUR: scriu și depun împreună moțiunea de cenzură Marian Neacșu (PSD) și Petrișor Peiu (AUR) sunt responsabili pentru redactarea moțiunii. Potrivit declarațiilor făcute de Marian Neacșu, procesul se află în fază tehnică. „S-a decis ca eu și dl Petrișor Peiu să ne ocupăm de partea tehnică a unei moțiuni de cenzură comune. Este exclusiv tehnic. După cum știți avem BPN la ora 14 în care se va lua decizia finală”, a spus Marian Neacșu. “Facem un demers comun de redactare a unei moțiuni de cenzură pentru a merge cu ea în Parlament, pentru a fi dezbătută undeva la începutul lunii mai, cu scopul de a demite Guvernul Bolojan. Cele două partide vor avea ședință în forurile de conducere. deocamdată, noi vă anunțăm că am declanșat demersul tehnic de a scrie acea moțiune”, a spus Petrișor Peiu. “Singurul lucru care s-a disuctat deocamdată este inițierea, scrierea și votarea unei moțiuni de cenzură (...) Deocamdată nu am discutat despre o colaborare de guvernare“, a mai susținut Peiu. “Vom vedea ulterior (...) Deciziile politice viitoare vor fi luate de către forurile politice“, a afirmat și Neacșu. 

VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște
Politică

VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște

Fostul ministru USR al Economiei, Claudiu Năsui, relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște și cum intervenea acest serviciu secret în deciziile ministerului. “V-ați găsit foarte prost persoană cu care să naționalizați orice. Cică nu, c-o vindem apoi“, a relatat Năsui. Șef al SRI era, la acel moment, Eduard Hellvig, fost parlamentar și ministru PC și PNL.  Citește și: Legăturile suspecte ale lui Claudiu Manda cu Emiratele Arabe Unite, dezvăluite de un „watchdog” din Bruxelles Năsui a fost ministru circa opt luni și jumătate în guvernul Cîțu. COS Târgoviște, care produce oțeluri speciale, a fost cumpărat de grupul italian Beltrame.  Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște La podcastul “Cum e, de fapt?“, Năsui relatează presiunile din 2021 pentru ca acest combinat să fie, de facto, naționalizat. Transcrierea începe de la minutul 15.50:  “Claudiu Năsui: Singurul lucru pe care am putut să-l fac pentru cele 72 de companii erau la vremea respectivă în Ministerul Economiei era să blochez o naționalizare care începuse pe vremea domnului Orban, care a pornit pentru faimosul combinat de oțeluri speciale de Târgoviște. Era o o situație în care el fusese privatizat după mine foarte prost și fraudulos chiar. Dar asta e istorie antică. În vremea lui Adrian Năstase la niște ruși care au acumulat acolo o datorie de 40 de milioane de euro la statul român. Ce voia statul român profund, guvernul Orban, să facă era să semnez că ștergem datoria și luăm compania. Eu am zis și am zis asta și domnilor de la SRI care mi au care susțineau aceeași cale de acțiune: Nu știu, nu mi ați citit postările de Facebook. Nu, nu știu.  Q: Adică SRI-ul susținea aceeași cale de acțiune... Năsui: Da. Da. Și și mie se pare că SRI-ul face foarte face policy. (...) Adică e cam mult așa și mie mi se pare, și am zis nu mi-ați citit postările de Facebook, nu știu, v-ați găsit foarte prost persoana cu care să naționalizați orice. Cică nu, c-o vindem apoi. Păi hai să n-o naționalizăm. Hai s-o vindem de pe acum dacă ești. Q: Dar nu v a fost teamă să fiți abraziv cu SRI? Năsui: Până la urmă am intrat, eu am foarte clar ce pentru ce am intrat în politică. N-am intrat în politică ca să fiu o rotiță a aceluiași sistem care a mers până acum. În același mod în care am mers până acum. Puteam să fiu mult mai bine“. 

Legăturile suspecte ale lui Claudiu Manda cu Emiratele Arabe Unite, dezvăluite de un „watchdog” din Bruxelles
Politică

Legăturile suspecte ale lui Claudiu Manda cu Emiratele Arabe Unite, dezvăluite de un „watchdog” din Bruxelles

Legăturile suspecte ale lui Claudiu Manda cu Emiratele Arabe Unite, dezvăluite de un „watchdog”: “Pe lângă declarațiile și activitățile sale publice, Manda a fost implicat în acuzații privind primirea de sprijin financiar din partea Emiratelor Arabe Unite“, scrie Brussels Watch, un așa-numit “watchdog“, un ONG care monitorizează activitățile suspecte ale europarlamentarilor.  Citește și: Claudiu Manda, nici o luare de cuvânt în plenul Parlamentului European în șapte ani Articolul privindu-l pe Manda a apărut la 1 noiembrie 2023.  Legăturile suspecte ale lui Claudiu Manda cu Emiratele Arabe Unite “Într-o mișcare semnificativă din 16 decembrie 2020, Manda a votat în favoarea unei rezoluții a Parlamentului European care a atras atenția prin laudele aduse bilanțului Emiratelor Arabe Unite (EAU) în materie de drepturile omului și rolului acestora în promovarea păcii și stabilității regionale. Această rezoluție a fost însă aspru criticată de organizațiile pentru drepturile omului. Acestea au susținut că rezoluția nu aborda abuzurile îngrijorătoare ale EAU în materie de drepturi ale omului, printre care se numărau detenția arbitrară a oponenților politici și folosirea torturii. În aprilie 2021, Manda a avut o întâlnire importantă cu ambasadoarea EAU la UE, Lana Nusseibeh. Discuțiile s-au concentrat pe poziția EAU în regiune și pe relațiile sale cu Uniunea Europeană. În cadrul acestei întâlniri, Manda a lăudat EAU pentru „rolul pozitiv” pe care îl joacă în regiune și pentru „angajamentul față de democrație și drepturile omului”. În mai 2021, Manda a participat la un webinar organizat de Ambasada EAU la Bruxelles. În discursul său, Manda a lăudat EAU pentru „succesul economic” și pentru dedicarea față de toleranța religioasă. El a pledat, de asemenea, pentru consolidarea legăturilor dintre Uniunea Europeană și EAU“, relatează Brussels Watch. ONG-ul amintește de vizita din iunie 2021 a lui Manda în Emiratele Arabe Unite și unde a fost plimbat la diferite atracții turistice.  “Pe lângă declarațiile și activitățile sale publice, Manda a fost implicat în acuzații privind primirea de sprijin financiar din partea Emiratelor Arabe Unite. În 2019, un raport al Grupului pentru sprijinirea democrației și coordonarea alegerilor (DEG) din cadrul Parlamentului European l-a acuzat pe Manda că a primit sprijin financiar din partea Emiratelor Arabe Unite în schimbul promovării intereselor acestora în cadrul Parlamentului European. Raportul DEG a sugerat, de asemenea, că Manda a avut contacte cu oficiali din Emiratele Arabe Unite în multiple ocazii și a primit cadouri de la aceștia. Pozițiile pro-EAU ale lui Claudiu Manda nu numai că au ridicat semne de întrebare cu privire la influența sa în cadrul Parlamentului European, dar au stârnit și discuții despre dinamica complexă a relațiilor internaționale în peisajul politic“, mai arată Brussels Watch.     

Guvernul publică lista firmelor suspectate că blochează dezvoltarea pieței de energie
Politică

Guvernul publică lista firmelor suspectate că blochează dezvoltarea pieței de energie

Guvernul publică lista firmelor suspectate că blochează dezvoltarea pieței de energie: pe site-ul executivului a fost postată o listă de 1.400 avize tehnice de racordare (ATR) care aparțin, în prezent, unui număr de peste 1000 de titulari – companii private și cu capital de stat, municipalități, administrații publice și alte entități – care dețin cumulat cel puțin 1 MW.  Citește și: Claudiu Manda, nici o luare de cuvânt în plenul Parlamentului European în șapte ani Transelectrica, care a acordat majoritatea ATR-urilor, este condusă de un ex-consilier județean PSD din Buzău, Ștefăniță Munteanu.  Guvernul publică lista firmelor suspectate că blochează dezvoltarea pieței de energie „Aceste avize tehnice de racordare valabile corespund unor proiecte energetice cu o putere totală planificată de peste 80.000 MW - de aproape zece ori puterea actuală necesară - disproporție accentuată de faptul că o parte însemnată a capacităților rezervate nu progresează în mod efectiv către implementare”, explică Guvernul. „A fost efectuată o interogare la Oficiul Național al Registrului Comerțului pentru un eșantion aleatoriu de 722 firme din listă ~ 72 000 MW capacitate aprobată.  Datele rezultate arată că cele mai multe dintre aceste firme, respectiv 437, au fost înființate în perioada 2020-2023, 105 firme în perioada 2010-2019, 100 înainte de anul 2010 și 59 după anul 2024. Din perspectiva analizei cifrei de afaceri, la nivelul anului 2024, 76% din aceste firme aveau cifră de afaceri zero, și doar 37 aveau cifră de afaceri de peste 100 de milioane de lei. De asemenea, 78% din firmele care au rezultat ca urmare a interogării ONRC nu aveau niciun angajat în anul 2024, și doar 15 firme aveau peste 250 de angajați. Analizate din punctul de vedere al capitalului social, peste jumătate din companii, respectiv 387, aveau capital social mai mic de 10.000 de lei, dintre care 318 firme aveau capital social sub 1.000 de lei. Doar 14%, adică 101 firme, aveau capital social între 100.000 de lei și 1 milion de lei”, arată comunicatul Guvernului.  La o simplă cercetarea acestei liste, realizată de DeFapt.ro, se poate constata că pe ea apar multe firme cu zero cifră de afaceri, zero sau un angajat și cu pierderi substanțiale. De exemplu, Electric Spot SRL are un ATR de la Transelectrica, acordat în iunie 2024, pentru o capacitate de 203 MW. Pe site-ul listafirme.ro, această companie are date din 2023, zero salariați și zero cifră de afaceri în 2023 și 2024, pierderi de circa 500.000 lei. Prowind Windfarm Viisoare, ATR pentru peste 50 MW, din 2009 are cifra de afaceri zero, abia în 2024 a avut un angajat, avea, în 2024, datorii totale de aproape 75 de milioane de lei și pierderi de 2,3 milioane de lei. Omega Eolian Project din Buzau a primit ATR pentru peste 90 MW. Cifră de afaceri zero, număr de angajați zero - din 2012 în 2024. În 2024, cumulase datorii de aproape 1,5 milioane de lei.  Photovoltaic Energy Plant are un ATR de peste 118 MW. Pe site-ul lisafirme.ro figurează cu date din 2023, cu un angajat, zero cifră de afaceri, datorii (2024) - 825.000 lei și pierderi (2024) de 42.628 de lei.  

Deputat USR: guvernul Bolojan poate supraviețui peste 45 de zile, demiterea, doar prin moțiune de cenzură
Politică

Deputat USR: guvernul Bolojan poate supraviețui peste 45 de zile, demiterea, doar prin moțiune de cenzură

Guvernul Bolojan poate supraviețui peste 45 de zile, întrucât demiterea se poate realiza doar prin moțiune de cenzură, susține deputatul USR Alexandru Dimitriu. El îl contrazice pe fostul ministru al Justiției din regimul Dragnea, Tudorel Toader.  Citește și: Claudiu Manda, nici o luare de cuvânt în plenul Parlamentului European în șapte ani Guvernul Bolojan poate supraviețui peste 45 de zile, demiterea, doar prin moțiune „Guvernul NU este demis automat la 45 de zile după retragerea PSD de la guvernare. Este doar un narativ fals, împins de pesedişti. O încercare disperată de a manipula realitatea. Dar, pentru a da greutate acestei poveşti, îl scot în faţă pe fostul ministru al Justiţiei din era lui Dragnea. Problema lor reală este alta: ştiu foarte bine că nu au voturile necesare pentru a dărâma Guvernul Bolojan, din care face parte şi USR. Așa că aleg varianta clasică: creează realități paralele.   Realitatea juridică este însă simplă și clară: Constituția României spune explicit, la art. 113, că Guvernul poate fi demis doar prin moțiune de cenzură, votată de majoritatea Parlamentului.   Art. 85 nu are nicio legătură cu demiterea Guvernului. El reglementează strict numirea și revocarea miniștrilor, în caz de remaniere sau de vacanță a funcției.   Restul? Propagandă”, a arătat Dimitriu.  „Câtă vreme n-ai încrederea Parlamentului, votul Parlamentului, puterile Guvernului nu sunt depline, rămâne un guvern cu puteri, capacitate juridică restrânsă. Interimat în 45 de zile, dar după 45 poate să schimbe interimarii și să mai rămână o perioadă, un ciclu din acesta.   Un guvern care e responsabil, cu loialitate față de Constituție, cum se spune, valori constituționale, nu rămâne cu capacitate restrânsă. Poate premierul foarte bine să-și constituie o majoritate nu neapărat guvernamentală, o majoritate parlamentară care să-l susțină, să-i dea un vot de încredere ca și guvern minoritar”, a susținut Tudorel Toader, citat de TVR Info. 

Claudiu Manda, nici o luare de cuvânt în plenul Parlamentului European în șapte ani
Politică

Claudiu Manda, nici o luare de cuvânt în plenul Parlamentului European în șapte ani

Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, nu a avut nici o luare de cuvânt în plenul Parlamentului European în șapte ani, arată datele de pe site-ul Legislativului de la Strasbourg. Pentru comparație, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a avut circa 20 de luări de cuvânt doar într-un an. Citește și: Cum a amplificat ieșirea PSD de la guvernare criza economică din 2009: ce riscuri există acum Claudiu Manda este secretar general al PSD și soț al primarului Craiovei, Olguța Vasilescu.  Claudiu Manda, nici o luare de cuvânt în plenul Parlamentului European în șapte ani Manda nu a fost nici raportor al vreunui raport final - activitatea considerată a fi cea mai importantă. Siegfried Mureșan a avut de opt ori calitatea de raportor doar în această legislatură.  Claudiu Manda nu a avut nici o întrebare adresată Executivului european.  Într-un CV de pe site-ul Camerei Deputaților, se menționează că acesta ar ști limba engleză.  În precedenta legislatură, soțul Olguței Vasilescu a figurat pe locul II în clasamentul chiulangiilor. El a lipsit la mai mult de jumătate din voturile din plenul Parlamentului European, arăta Politico. „În ceea ce privește absențele de la vot, europarlamentarul social-democrat român Claudiu Manda s-a clasat pe locul al doilea, lipsind 43,6% din voturile din plen. Manda, la rândul său, a fost implicat într-un proces penal pentru acuzații de corupție în 2021, până când judecătorii au respins cauza în această primăvară. El a refuzat să comenteze”, a scris Politico.  Pe locul I se afla însă un europarlamentar grec aflat în închisoare. 

Nicușor Dan va respinge orice guvern care ar avea susținerea AUR
Politică

Nicușor Dan va respinge orice guvern care ar avea susținerea AUR

Președintele Nicușor Dan a anunțat că va respinge orice guvern care ar avea susținerea AUR, indiferent dacă solicitarea vine de la PSD sau PNL. El a sugerat că nu crede că parlamentarii AUR vor vota un guvern sau altul fără aprobarea conducerii partidului lor. Citește și: Sec, Bolojan le explică pesediștilor de ce i-a comparat cu șobolanii din cămară Nicușor Dan va respinge orice guvern care ar avea susținerea AUR „În situaţia ipotetică în care PNL sau PSD vor veni la mine şi vor spune că vrem un guvern minoritar cu susţinerea partidului AUR, eu nu voi fi de acord cu asta”, a spus șeful statului.  Despre faptul că PNL deja a început negocieri cu o parte dintre parlamentarii opoziţie, inclusiv cu cei de la AUR, Nicuşor Dan a spus: ”AUR are multe defecte, dar este totuşi un partid. Nu îmi închipui că, într-o situaţie de vot în Parlament, parlamentarii AUR nu vor respecta consemnul partidului”.   El a reiterat că îşi menţine decizia de a nu desemna un premier din partea unei eventuale coaliţii PSD-AUR, PNL-AUR sau un premier PNL susţinut în Parlament de AUR. Șeful statului a mai anunțat că va avea o discuţie tehnică, luni, la Palatul Cotroceni, cu liderii coaliţiei de guvernare şi cu reprezentanţii pe SAFE şi pe PNRR."Cred că este extrem de puţin probabil ca această solicitare să ajungă la mine", a adăugat Nicuşor Dan.

Fritz spune că PSD poate fi reprimit la guvernare: „Ușile sunt deschise”
Politică

Fritz spune că PSD poate fi reprimit la guvernare: „Ușile sunt deschise”

Președintele USR, Dominic Fritz, spune că PSD poate fi reprimit la guvernare: „Ușile sunt deschise”, a afirmat el la Radio România Actualități. Citește și: Sec, Bolojan le explică pesediștilor de ce i-a comparat cu șobolanii din cămară Fritz spune că PSD poate fi reprimit la guvernare: „Ușile sunt deschise” „Cât timp nu se votează o moțiune de cenzură, atâta timp, încă o dată, strict formal și la PSD și la USR, cred că ușile sunt deschise, să zicem așa. Adică, dacă PSD vede că au făcut un pas iresponsabil și vor să se întoarcă în acest guvern, nu pot să zic că o să îi primim cu brațele deschise, dar pot să zic că din responsabilitate pentru România, bineînţeles că putem să reașezăm lucrurile, dar bineînţeles cu Ilie Bolojan premier și de aceea acest vot, pe care l-au făcut, intern, cred că i-au manevrat într-o fundătură foarte dificilă și din păcate nu doar pe ei ca partid, ci pe toată România. Și cealaltă variantă, bineînțeles, și la asta lucrăm acum, este varianta unui guvern minoritar în care, totuși, găsim susținere pentru o formulă PNL, USR, UDMR și minoritățile, unde ar mai fi cam 50, un pic peste 50 de voturi în Parlament de care ar fi nevoie pentru a susțin un astfel de guvern minoritar”, a spus Fritz.  „Românii au simțit faptul că au crescut prețurile în urma unei politici în care domnul Ciolacu a aruncat cu banii ca și cum îi are, dar nu au existat acești bani pe care i-a aruncat”, a mai spus el. 

Sec, Bolojan le explică pesediștilor de ce i-a comparat cu șobolanii din cămară
Politică

Sec, Bolojan le explică pesediștilor de ce i-a comparat cu șobolanii din cămară

Sec, premierul Ilie Bolojan le explică pesediștilor de ce i-a comparat cu șobolanii din cămară: „se referă la un lucru care e pe înţelesul oamenilor”. Premierul a spus că nu regretă folosirea acestui termen.  Citește și: PSD contratacă prin Antena 3: Bolojan, acuzat că vrea să vândă aeroportul Otopeni PSD a amenințat că va depune plângere la parchet pentru instigare la ură după ce expresia folosită de premier s-a viralizat în mediul on-line. „Când am deschis cămara statului, am găsit niște șobolani și șoareci care îți rod din alimente.  Eu am aprins lumina în cămară și evident că am deranjat foarte tare”, a afirmat Ilie Bolojan.  Bolojan le explică pesediștilor de ce i-a comparat cu șobolanii din cămară „Nu regret, pentru că acest exemplu se referă la un lucru care e pe înţelesul oamenilor. În condiţiile în care ai nişte bunuri perisabile sau consumabile într-o cămară, pe care le-ai muncit din greu şi ţi se distrug, îţi dai seama că oricât ai duce în cămara aia, familia ta nu are acele beneficii. Trebuie înţeles că o ţară, o comunitate, o familie nu poate cheltui mult timp, mai mult decât îşi poate permite. Şi atunci, ca să avem un stat pentru cetăţeni şi nu cetăţeni pentru un stat, înseamnă că trebuie să le luăm sub formă de impozite cât mai puţin posibil, trebuie să reducem cheltuielile de funcţionare la maximum, ca să ne rămână nişte resurse să întoarcem în serviciile publice”, a spus premierul la Europa FM.  „Putem face asta, dacă avem o administraţie eficientă, deci dacă oamenii care sunt în plus nu mai sunt acolo, dacă nu ne batem joc de banii publici, dacă administrăm lucrurile corect, transparent. Asta e singura soluţie. Nu se poate altfel”, a mai arătat el. Şeful Executivului a mai spus că era un exemplu metaforic şi nu a vrut să dea un exemplu, arătând că ”devalizarea bugetului public este asemănătoare cu exemplul pe care l-a dat”.

PSD contraatacă prin Antena 3: Bolojan, acuzat că vrea să vândă aeroportul Otopeni
Politică

PSD contraatacă prin Antena 3: Bolojan, acuzat că vrea să vândă aeroportul Otopeni

PSD contraatacă prin Antena 3: guvernul Bolojan este acuzat că vrea să vândă aeroportul Otopeni printr-o procedură denumită  Accelerated Book Building (ABB). Postul controlat de Dan Voiculescu a prezentat documente interne ale Guvernului care sugerau această posibilitate.  Citește și: Precedentul care sperie PSD: guvernul Boc I a supraviețuit 84 de zile după demisia miniștrilor PSD. A urmat guvernul Boc II PSD contraatacă prin Antena 3: Bolojan, acuzat că vrea să vândă aeroportul Otopeni „Într-un document semnat de șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, datat 15.04.2026, sunt solicitate informații de la Ministerul Transporturilor și de la directorul Aeroportului Internațional Henri Coandă. Documentul menționează: «în contextul unei pregătiri cu un potențial investitor, la care vor fi invitați reprezentanți ai Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, vă adresăm rugămintea de a ne sprijini în obținerea unor informații oficiale de la Aeroportul Internațional Henri Coandă»”, arată Antena 3.  În document se cer: statistici aferente ultimilor 10 ani, data achiziției pasarelelor de îmbarcare, data celei mai recente intervenții majore sau lucrări de reabilitare a pistei, situația actuală privind eventuale neconformități, un program săptămânal reprezentativ de operare, situațiile financiare pentru anul 2025, precum și programul de investiții. Azi, Radu Oprea (PSD), care a condus Secretariatul General al Guvernului, a criticat chiar și listarea la bursă a unor pachete minoritare de la companii de stat. „Un alt argument invocat este că listarea ar pune capăt sinecurilor și ar introduce buna guvernanță. Argumentul nu are sens pentru că Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica și Transgaz sunt deja listate la bursă. Au deja transparență, raportare publică trimestrială, management evaluat de piață și consilii de administrație supuse regulilor guvernanței corporative. Un pachet minoritar suplimentar vândut de stat nu aduce nicio îmbunătățire de guvernanță — ea există deja. În schimb, statul pierde pe termen lung dividendele aferente pachetului vândut, fără niciun câștig compensatoriu. În cazul acestor companii, decizia de listare suplimentară este fără logică economică”, a scris acesta pe Facebook.  

Cum a amplificat ieșirea PSD de la guvernare criza economică din 2009: ce riscuri există acum
Politică

Cum a amplificat ieșirea PSD de la guvernare criza economică din 2009: ce riscuri există acum

Retragerea PSD din coaliția de guvernare readuce în prim-plan un episod similar care a avut loc în octombrie 2009. Atunci, în plină criză economică globală, PSD a părăsit coaliția de guvernare, ceea ce a declanșat un lanț de evenimente care a amplificat instabilitatea și a întârziat măsurile de redresare. În prezent, Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR, a avertizat că această decizie ar putea avea un impact „crâncen” asupra economiei României. Ieșirea PSD de la guvernare, impact economic Eugen Rădulescu consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României, a criticat PSD, acuzând partidul că a ales cel mai prost moment pentru a se retrage din Coaliție, într-un context economic fragil, riscând să arunce România într-un „haos de proporții” cu efecte pe termen lung. Citește și: Precedentul care sperie PSD: guvernul Boc I a supraviețuit 84 de zile după demisia miniștrilor PSD. A urmat guvernul Boc II În contextul actual, marcat de tensiuni internaționale, deficit bugetar ridicat și presiuni legate de fondurile europene, economistul avertizează că decizia PSD „poate avea urmări crâncene pentru economia României”. Mai mult, acesta subliniază că momentul ales pentru o posibilă destabilizare politică este unul extrem de nefavorabil, afirmând că „cu greu ar fi putut găsi PSD un moment mai nenorocit pentru a risca un haos de proporții”. Presiuni pe piețele financiare Potrivit lui Eugen Rădulescu, situația globală rămâne extrem de volatilă, chiar dacă prețul petrolului a scăzut temporar sub pragul de 100 de dolari pe baril. Această instabilitate continuă să afecteze piețele financiare internaționale. Consecințele sunt directe: costurile de finanțare cresc, iar țările considerate vulnerabile — cum este și România — resimt cel mai puternic scumpirea creditelor. Într-un astfel de climat, orice criză politică internă ar amplifica neîncrederea investitorilor. Deficitul bugetar, problemă majoră Un alt punct critic semnalat de consilierul BNR este deficitul bugetar, care, deși a scăzut de la nivelul alarmant de 9,3% din PIB, rămâne la un nivel ridicat. Rădulescu a atras atenția că, pentru stabilitatea economică este esențială continuarea reformelor. Oprirea acestora ar pune în pericol atingerea țintei de deficit de 6,2% din PIB. De asemenea, trebuie luate în continuare măsuri privind restructurări în sectorul public și eficientizarea companiilor de stat. În lipsa acestor ajustări, finanțarea deficitului — atât de pe piața internă, cât și de pe cea externă — ar putea deveni tot mai dificilă, crescând riscul unei crize economice. PNRR: România riscă să piardă miliarde de euro Un alt element esențial în ecuația economică este Planul Național de Redresare și Reziliență. România mai are la dispoziție doar câteva luni pentru a adopta măsurile necesare deblocării a aproximativ 10 miliarde de euro din acest program. Economistul subliniază că aceste fonduri sunt esențiale pentru dezvoltarea economică, că banii nu presupun costuri suplimentare pentru stat, iar condiția principală este implementarea reformelor și finalizarea proiectelor asumate. Blocarea acestor fonduri ar însemna nu doar pierderea unor resurse importante, ci și încetinirea modernizării economiei românești. 2009: criză economică globală și blocaj instituțional Retragerea Partidul Social Democrat de la guvernare în 2026 readuce în atenție un precedent important: ieșirea din coaliție din octombrie 2009, în plină criză economică globală. În 2009, România era deja afectată de consecințele crizei financiare globale din 2008. Economia intra în recesiune, iar statul depindea de finanțarea externă, inclusiv de acordul cu FMI. În acest context, ieșirea PSD de la guvernare a amplificat instabilitatea. Coaliția PSD–PDL s-a rupt în urma conflictelor politice interne și a tensiunilor legate de alegerile prezidențiale. Guvernul a căzut prin moțiune de cenzură, iar România a intrat într-o perioadă de interimat politic. Bugetul de stat a fost blocat, iar tranșe de finanțare externă au fost întârziate. Analizele din acea perioadă arată că suprapunerea crizei politice peste cea economică a accentuat vulnerabilitățile României, afectând capacitatea statului de a răspunde coerent la recesiune. Efecte concrete Retragerea PSD din coaliția de guvernare în octombrie 2009 nu a fost doar un episod politic, ci a avut consecințe economice directe, într-un moment în care România era deja vulnerabilă din cauza crizei financiare globale. Suprapunerea celor două crize, politică și economică, a amplificat efectele negative. Întârzierea acordului cu FMI și blocarea finanțării externe În 2009, România avea un acord de finanțare cu Fondul Monetar Internațional, esențial pentru stabilitatea macroeconomică. După căderea guvernului: - misiunea FMI a fost suspendată temporar; - tranșa de aproximativ 1,5 miliarde de euro a fost amânată; - incertitudinea politică a ridicat semne de întrebare privind capacitatea României de a respecta condițiile acordului. Impact: statul român a rămas fără o sursă crucială de finanțare exact când avea cea mai mare nevoie. Creșterea costurilor de împrumut ale statului Instabilitatea politică a dus la pierderea încrederii investitorilor. Randamentele obligațiunilor de stat au crescut. România a fost percepută ca mai riscantă pe piețele internaționale. Costul finanțării deficitului bugetar s-a majorat. În consecință, statul s-a împrumutat mai scump, ceea ce a pus presiune suplimentară pe buget. Blocaj bugetar și întârzierea adoptării bugetului pe 2010 După căderea guvernului Boc, România a intrat într-o perioadă de interimat. Bugetul pentru anul următor nu a putut fi adoptat la timp. Instituțiile publice au funcționat cu resurse limitate și fără predictibilitate. Investițiile publice au fost întârziate, iar administrația a funcționat în regim de avarie. Presiuni pe cursul valutar și instabilitate financiară Criza politică a afectat și stabilitatea monedei naționale: - leul s-a depreciat în fața euro în perioada de incertitudine; - volatilitatea pe piața valutară a crescut; BNR a fost nevoită să intervină pentru stabilizare. Deprecierea leului a dus la scumpirea importurilor și a creditelor în valută. Întârzierea reformelor și a măsurilor anticriză În contextul lipsei unui guvern stabil, reformele asumate în acordul cu FMI au fost întârziate. Măsurile de ajustare fiscală au fost amânate. Reacția statului la criză a devenit incoerentă. Aceste întârzieri au contribuit ulterior la necesitatea unor măsuri mai dure (ex: tăieri de salarii în sectorul public în 2010).

Bolojan vrea să arate ce bine e fără PSD: 3 reforme majore promovate de guvernul minoritar - presă
Politică

Bolojan vrea să arate ce bine e fără PSD: 3 reforme majore promovate de guvernul minoritar - presă

Bolojan vrea să arate ce bine e fără PSD: sunt 3 reforme majore care vor fi promovate de guvernul minoritar, anunță G4Media, citând surse politice. Două din aceste măsuri au nevoie de aprobarea Parlamentului, nu este clar cum va reuși un guvern fără PSD să le treacă de Legislativ.  Citește și: Precedentul care sperie PSD: guvernul Boc I a supraviețuit 84 de zile după demisia miniștrilor PSD. A urmat guvernul Boc II Bolojan vrea să arate ce bine e fără PSD: 3 reforme majore promovate de guvernul minoritar Ce măsuri vrea să ia, rapid, guvernul Bolojan: O reformă a legii de pensionare a militarilor, prin creșterea vârstei de pensionare. G4Media scrie că măsura va fi promovată printr-un simplu proces de lege Legea salarizării unitare a bugetarilor - jalon PNRR. Un proiect ar fi avut și ex-ministrul PSD al Muncii, Florin Manole, dar ar fi adus o creștere a cheltuielilor de personal. Reforme în piața energetică, mai ales în ceea ce privește emiterea așa numitelor avize tehnice de racordare, pentru a determina scăderea prețurilor. Bolojan spunea: „Vom impune niște restricții pentru cei care le-au primit deja (avizele tehnice de racordare – n.red.) în așa fel încât să le crească garanțiile că dacă nu fac acele investiții, vor pierde 20% din valoarea acelei investiții (…) Din punctul meu de vedere, prețul la energie poate să scadă cu 10-20% fără probleme, prin câteva măsuri”. Însă ATR-urile sunt emise, în mare măsură, de Transelectrica, această companie fiind condusă de un consilier județean PSD din Buzău.  Fără miniștrii PSD, Bolojan va putea accelera elaborarea și avizarea acestor proiecte. Mai mult, premierul a preluat portofoliul Energiei, un gest simbolic. 

Bolojan le mulțumește miniștrilor PSD, dar îi dă afară imediat și propune înlocuitori
Politică

Bolojan le mulțumește miniștrilor PSD, dar îi dă afară imediat și propune înlocuitori

Bolojan le mulțumește miniștrilor PSD, dar îi dă afară imediat și propune înlocuitori: șeful Guvernului a anunțat că a trimis la Cotroceni demisiile demnitarilor social-democrați. Legal, șeful statului trebuie să semneze decretele de demisie. Citește și: Precedentul care sperie PSD: guvernul Boc I a supraviețuit 84 de zile după demisia miniștrilor PSD. A urmat guvernul Boc II Decizia lui Bolojan vine la circa o oră de la momentul în care miniștrii PSD și-au depus demisiile.  Bolojan le mulțumește miniștrilor PSD, dar îi dă afară imediat și propune înlocuitori „Am luat act de demisiile miniștrilor PSD, care au fost înregistrate în jurul prânzului. Le mulțumesc pentru colaborarea din ultimele 10 luni. Pentru lucrurile bune, dar și pentru cele nereușite, este un efort de echipă. Fiecare coleg din ministere și-a adus contribuția. Guvernul trebuie să lucreze fără sincope, ca urmare a problemelor pe care le avem: absorbția PNRR, derularea normală a investițiilor SAFE și celelalte proiecte. Am avut o întâlnire cu vicepremierii și am finalizat-o în urmă cu câteva minute, iar după aceea vom trimite președintelui propunerile pentru a înlocui miniștrii care au demisionat. Așa cum știți, ei pot fi înlocuiți de miniștri care sunt deja în cabinet. Propunerile făcute urmăresc ca cei desemnați să aibă experiență, astfel încât să preia imediat activitatea și aceasta să se desfășoare fără sincope, iar toate proiectele în curs să fie continuate. De asemenea, până luni am cerut noilor miniștri să ia legătura cu cei care au demisionat, pentru a prelua toate problemele. Apoi vom avea o întâlnire de lucru pentru a vedea problemele și prioritățile, astfel încât să lucrăm fără sincope”, a spus Bolojan, la Guvern.  Iată lista înlocuitorilor:  Dragoş Pîslaru va prelua Ministerul Muncii Cseke Attila va prelua Ministerul Sănătăţii Tanczos Barna va prelua Ministerul Agriculturii Cătălin Predoiu va prelua Ministerul Justiţiei Ilie Bolojan va prelua Ministerul Energiei Radu Miruţă va prelua Ministerul Transporturilor Protofoliul lui Marian Neacşu, preluat de Oana Gheorghiu.  „Vom trimite atât demisiile, cât și propunerile de miniștrii la Administrația Prezidențială și așteptăm ca în următoarele zile să fie publicate în Monitorul Oficial, în așa fel încât să putem desfășura normal activitatea Guvernului”, a afirmat premierul. 

PSD nu se desprinde complet de guvernare: secretarii de stat rămân
Politică

PSD nu se desprinde complet de guvernare: secretarii de stat rămân

PSD nu se desprinde complet de guvernare: secretarii de stat, care sunt, de facto, miniștrii adjuncți, rămân în Executivul Bolojan. Premierul Bolojan și purtătoarea de cuvânt a Executivului, Ioana Dogioiu, au fost evazivi în ceea ce privește concedierea acestora.  Citește și: Precedentul care sperie PSD: guvernul Boc I a supraviețuit 84 de zile după demisia miniștrilor PSD. A urmat guvernul Boc II Mai ferm a fost europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan: „Dacă PSD-ul își retrage miniștrii din Guvernul Bolojan, secretarii de stat și prefecții PSD vor fi demiși. Firesc. Fie la guvernare, fie în opoziție”, a scris el pe Facebook.  PSD nu se desprinde complet de guvernare: secretarii de stat rămân „Urmează să ne dăm demisia la ora 14:00. Toţi miniştrii PSD, inclusiv eu", a spus vicepremierul Marian Neacşu la Palatul Parlamentului. Însă el a adăugat că secretarii de stat numiţi de PSD în Guvern îşi vor da demisia "odată cu moţiunea de cenzură".Întrebat când va fi depusă moţiunea de cenzură, acesta a spus: "Când va decide partidul". Acum câteva zile, premierul Bolojan spunea despre prefecții și secretarii de stat din PSD: „Gândiţi-vă că, în condiţiile în care ai oameni care reprezintă Guvernul care îl critică pe premier prin postări, ceea ce nu se face în niciun guvern din lumea asta, atunci, dacă nu au demnitatea să demisioneze, trebuie să le-o redai, eliberându-i din funcţie”. Însă azi Ioana Dogioiu a fost mai evazivă: „Eu nu pot să vă confirm la acest moment nicio demisie, nu știu ce vor opta domniile lor să facă - secretarii de stat. În ministere nu se vor face eliberări din funcție pe criterii politice. Eu v-am spus exact care vot fi criteriile. Asta nu înseamnă că toată lumea rămâne, nici că toată lumea pleacă”.   

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră