joi 07 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Politică

4616 articole
Politică

Guvernul strecoară într-o OUG dreptul instituțiilor de a-și lua mașini scumpe și puternice

Guvernul strecoară într-o OUG  tip „șaorma cu de toate” dreptul instituțiilor de a-și lua mașini scumpe și puternice. Nici ordonanța, nici nota de fundamentare, nu explică ce instituții au nevoie de mașini cu capacitate cilndrică peste 1.600 cm cubi.  Nota de fundamentare nu conține date privind impactul bugetar al acestei măsuri.  Citește și: Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției Guvernul strecoară într-o OUG dreptul instituțiilor de a-și lua mașini scumpe și puternice Ce prevede proiectul de ordonanță: „Prin excepție de la prevederile alin. (8), la solicitarea fundamentată a ordonatorilor principali de credite, Guvernul poate aproba, prin memorandum, achiziția de autoturisme cu o capacitate cilindrică mai mare de 1.600 cm3 şi/sau al căror preţ poate depăşi contravaloarea în lei a sumei de 23.000 de euro inclusiv T.V.A”. Ce arată nota de fundamentare: „Prin prezentul proiect de ordonanță de urgență se propune completarea art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001, prin introducerea unui nou alineat, alin. (8¹), care instituie o excepție de la prevederile alin. (8), permițând Guvernului să aprobe, prin memorandum, achiziția de autoturisme cu o capacitate cilindrică mai mare de 1.600 cm³ și/sau al căror preț de achiziție poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 23.000 euro, inclusiv T.V.A. Măsura propusă se aplică exclusiv în situații justificate, la solicitarea fundamentată a ordonatorilor principali de credite, și are ca scop asigurarea unui cadru normativ flexibil, care să permită adaptarea normativelor de cheltuieli la necesitățile reale și obiective ale autorităților și instituțiilor publice. Totodată, reglementarea propusă introduce un mecanism de control și responsabilitate la nivel guvernamental, prin aprobarea derogărilor prin memorandum, asigurându-se astfel respectarea principiilor de legalitate, eficiență, transparență și disciplină financiară”.  Ordonanța are 12 pagini și conține nenumărate alte prevederi, de la înghețarea salariilor în radioul și televiziunea publică (și tăierea tuturor sporurilor și primelor) la dreptul MAE de a reține 50% din banii pe care-i încasează din chirii sau măsuri privind ajutorul de stat acordat Societății Complexul Energetic Oltenia.  OUG este denumit vag „pentru modificarea și completarea unor acte normative”. 

Guvernul strecoară într-o OUG dreptul instituțiilor de a-și lua mașini scumpe și puternice Foto: Facebook
Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției Foto: Guvernul României
Politică

Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției

Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției. Pe ordinea de zi a ședinței de guvern de azi se află o ordonanță de urgență „privind unele măsuri temporare în domeniul justiției, precum şi pentru modificarea unor acte normative”. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Dar, în mai 2019, peste 86% dintre cei care s-au prezentat la urne la referendumul inițiat de președintele Klaus Iohannis, au răspuns afirmativ la întrebarea: „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”.  Referendumul a fost consultativ, nu este obligatoriu.  Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției Nota de fundamentare a OUG-ului arată: „Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 149 din 13 noiembrie 2025, Ministerul Justiţiei a fost sesizat cu propunerea de modificare a legilor justiţiei”. CSM nu are drept de inițiativă legislativă, deci propunerile acestui consiliu au fost preluate de către ministerul Justiției.  În esență ar fi vorba ca durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie admişi la Institutul Naţional al Magistraturii să rămână, până ân 2026, la doi ani, în loc de trei.  „Astfel, în mod concret, deficitul de resurse umane este încă la un nivel care nu permite trecerea la o durată a cursurilor auditorilor la 3 ani, situaţie care ar însemna un nou decalaj de absolvenţi (în anul 2029, nu ar exista o promoţie de auditori, absolvenţi ai INM). Inexistenţa unei promoţii de auditori într-un anumit an va avea ca efect imediat imposibilitatea numirii în acel an a unor judecători sau procurori stagiari”, se arată în nota de fundamentare a ordonanței. 

Georgescu îi cere lui Trump să citească raportul lui Nicușor Dan și să spună dacă este corect Foto: Captură video
Politică

Georgescu îi cere lui Trump să citească raportul lui Nicușor Dan și să spună dacă este corect

Călin Georgescu îi cere lui Trump să citească raportul lui Nicușor Dan privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și să spună dacă este corect. Nu este clar însă la ce raport s-ar referi Georgescu, chiar acesta arătând că un astfel de document nu este public.  Citește și: De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest: analiza șefului spionilor estonieni Fostul candidat la prezidențiale a cerut ca raportul să fie analizat și de vicepreședintele SUA, JD Vance, și de premierul israelian, Benjamin Netanyahu. Georgescu îi cere lui Trump să citească raportul lui Nicușor Dan și să spună dacă este corect „Evoluția adevărului este în plină desfășurare; întrebarea este dacă suntem în ea sau devenim pradă. Respect pentru adevăr și pentru libertatea și demnitatea poporului român. Am constatat, alături de toată lumea din țară, că Nicușor Dan se prezintă în cancelariile europene — dintre care unele au fost implicate în anularea votului — cu un raport care pretinde că justifică anularea alegerilor din decembrie 2024 și care conține acuzații fără probe la adresa mea. Astăzi, 30 decembrie 2025, îl somez public ca raportul invocat să fie transmis integral, fără omisiuni, către două state capabile să verifice conținutul în mod independent: către Casa Albă, în atenția Președintelui și a Vicepreședintelui SUA, și către statul Israel, în atenția Premierului. Ambele state pot verifica veridicitatea acestuia. În plus, statul Israel, în contextul acuzațiilor de antisemitism și legionarism care mi-au fost atribuite fals, nu poate fi părtinitor. De asemenea, aceste autorități au expertiză de referință pentru a analiza ingerințele în mediul virtual atribuite Rusiei. Cu atât mai relevant este faptul că acest raport nu a fost trimis, din proprie inițiativă, tocmai către aceste două state. Declar public că, dacă această verificare independentă confirmă raportul, îmi asum toate consecințele. Altfel, alături de poporul român, îmi doresc un an 2026 în care adevărul să fie mai puternic. Adevărul trebuie apărat cu orice preț când se dorește despărțirea oamenilor de Dumnezeu. Poporul se stinge prin cei lași”, a perorat Georgescu, în fața sediului poliției din Buftea, unde se afla pentru controlul judiciar. 

Miruță cere PSD să spună de ce i-a trimis la CCR pe Busuioc, Licu, Stan și Deliorga Foto: Facebook
Politică

Miruță cere PSD să spună de ce i-a trimis la CCR pe Busuioc, Licu, Stan și Deliorga

Ministrul Apărării, Radu Miruță, cere PSD să spună de ce i-a trimis la CCR pe Busuioc, Licu, Stan și Deliorga, adică cei patru judecători care au boicotat ședințele în care trebuia luată o decizie privind pensiile speciale. Totuși, Miruță a apreciat, într-o intervenție la postul B1 TV, că nu crede că PSD a influențat decizia celor patru. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Miruță cere PSD să spună de ce i-a trimis la CCR pe Busuioc, Licu, Stan și Deliorga „Cei 4 judecători care și ieri, și astăzi au arătat atâta agresivitate, ridicându-se de pe scaun pentru a nu se putea decide, au fost toți numiți de Partidul Social Democrat. Că Partidul Social Democrat influențează decizia sau nu, aș crede că nu. Dar ar trebui ca Partidul Social Democrat să iasă public și să spună românilor ce a avut în vedere când i-a numit pe oamenii ăștia, ce caracteristici au observat la ei care sunt infirmate astăzi”, a spus Miruță.  „Eu nu cred în coincidențe și nu vreau să bănuiesc că PSD poate influența decizia judecătorilor Curții Constituționale. Ar fi și ilegal și cred, totuși, că nu se întâmplă asta”, a mai arătat demnitarul.  Pe de altă parte, ministrul USR l-a lăudat pe premierul PNL: „Ce mi-e foarte clar este că ce face Ilie Bolojan, astăzi, este medicamentul corect de care pacientul din România are nevoie. Ilie Bolojan are susținerea completă a USR și noi credem că România, astăzi, are nevoie de o echipă curajoasă care să ia niște decizii care nu sunt neapărat populare. Dar din decizii populiste luate anii trecuți, am ajuns să nu mai putem trăi dacă nu creștem taxele. S-au luat niște decizii, se va vedea luminița de la capătul tunelului în anul 2026, dar dacă Ilie Bolojan pleacă, România pierde”. 

Festivalul insultelor pe pagina lui Grindeanu, după ce judecătorii PSD din CCR au sabotat Curtea Foto: Facebook
Politică

Festivalul insultelor pe pagina lui Grindeanu, după ce judecătorii PSD din CCR au sabotat Curtea

Festivalul insultelor pe pagina lui Sorin Grindeanu, președintele PSD, după ce judecătorii PSD din CCR au sabotat Curtea : „Grindene, până unde mergeți cu tupeul și nesimtirea de a bloca tara?”, îi scrie unul dintre zecile de comentatori enervați pe blocajul de pe legea privind pensiile speciale ale magistraților.  Citește și: Dobîrcianu, falsul spion SRI cu legături la Moscova, ca la el acasă în biroul lui Predoiu. Ministrul de Interne spune că nu-l cunoaște Până acum, nici un lider PSD nu a reacționat la blocajul din PSD. Doar deputatul Adrian Câciu, care nu mai deține nici o poziție majoră în partid, a spus la Antena 3 că premierul Bolojan ar trebui să scrie CCR. Festivalul insultelor pe pagina lui Grindeanu, după ce judecătorii PSD din CCR au sabotat Curtea Însă, pe Facebook, la o postare a lui Grindeanu cu ocazia Sfântului Ștefan, au curs atacurile și insultele: „Lache, numele tău de alint e Lia?” - Florin Vilciu „Înger îngerașul meu, să dizolve PSDu’”, îi urează Neagu Ciprian „Grindene, pana unde mergeti cu tupeul si nesimtirea de a bloca tara?” - Daniel Cristian Cătălin DC: „Felicitări PSD-ului pentru capacitatea pe care o are de a călca pe cadavre pentru a-și atinge obiectivele…au mai inventat pesediștii o metodă prin care să boicoteze țara pentru a apăra privilegiile celor care îi țin departe de pușcăria pe care o merită majoritatea celor din psd cu funcții publice” „2028 sub 17 la sută ...”, prevesteste Kosti Kosti, dar Ovidiu Tindea supralicitează, „O sa ajungeti la 5% daca blocati legile prin CCR”. Ionuț Tănase: „4.5% în 2028”.  Marian Anghel: „Dragă Sorin, de ce nu ieși public să condamni comportamentul celor 4 judecători ccr, care își fac programul după dictare? Chiar nu înțelegi că veți ajunge la 3%?” Alexandru Sârb: „Ce surpriza domnule Grindeanu, fix judecatorii vostrii nu s-au prezentat la sedinta. Ce coincidenta dar de, voi vreti reforme, asa e?” Ludovic Nietzsche: „Bai, boschetarilor! Iar faceti manevre cu CCR-ul? Nu prea va place cand e de luat decizii importante si cu impact pentru tara, a? Ori va e frica ca deveniti puscariabili?” În plus, mai multi comentatori îl roagă pe Sf. Ștefan să scape țara de PSD: „Sfinte Stefan ne ajută să scăpăm de PSD”. 

Ministrul Apărării către cei patru judecători PSD din CCR: „Nu vă bateți joc!” Foto: Facebook
Politică

Ministrul Apărării, către cei patru judecători PSD din CCR: „Nu vă bateți joc!”

Ministrul Apărării, Radu Miruță, către cei patru judecători PSD din CCR: „Judecați și asumați-va, nu vă bateți joc!”, a scris el pe Facebook. Până acum, nici un lider PSD nu a comentat evenimentele de la CCR, deși presa a scris că toți cei patru judecători care au boicotat luarea unei decizii privind pensiile speciale ale magistraților au fost nominalizați de formațiunea social-democrată. Citește și: Simina Tănăsescu demontează șmecheria judecătorilor PSD din CCR: „Studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor” Ministrul Apărării către cei patru judecători PSD din CCR: „Nu vă bateți joc!” „CCR, 4 din 9, vă cam bateți joc și duceți în derizoriu importanța instituției! Nu se poate sa fii judecător CCR și să ieși din sală de 2 ori pentru a nu face cvorum, pe o temă cu impact major pentru România. Judecați și asumați-va, nu vă bateți joc!”, a scris Miruță pe Facebook.  Preşedintele CCR, Simina Tănăsescu, a anunţat luni că sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în legătură cu noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor a fost amânată pentru data de 16 ianuarie din lipsă de cvorum. Potrivit unor surse din CCR, la şedinţa de luni nu s-au prezentat cei patru judecători propuşi de PSD la Curtea Constituţională - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc.  

Simina Tănăsescu demontează șmecheria judecătorilor PSD din CCR Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Simina Tănăsescu demontează șmecheria judecătorilor PSD din CCR

Președintele Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, demontează șmecheria judecătorilor PSD din CCR: „Studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor”. Ea se referă la faptul că, în ședința de duminică a acestei curți, unul dintre judecătorii nominalizați de PSD, Cristian Deliorga, ar fi cerut amânarea dezbaterii până la primirea unor noi studii de impact de la ministerul Justiției. Cerera lui Deliorga a fost susținută de alți doi judecători PSD, Gheorghe Stan și Bogdan Licu. Citește și: Cei 4 pesediști din CCR: plagiator, tablagiu, bâta anti-Kovesi a lui Dragnea, apropiatul lui Mazăre Simina Tănăsescu demontează șmecheria judecătorilor PSD din CCR Cei trei au invocat un articol din legea CCR unde se afirmă că: „În situaţia în care un judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii şi preşedintele Curţii Constituţionale sau cel puţin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunţarea pentru o altă dată, ţinându-se seama de urgenţa cauzei”. Duminică, Simina Tănăsescu le-a refuzat cererea, așa că cei trei, plus Mihai Busuioc - tot desemnat de PSD - au părăsit reuniunea și au lăsat curtea fără cvorum Însă, azi, Tănăsescu a explicat că cererea lui Deliorga nu avea legătură cu dosarul care trebuia judecat.  „Am constatat și astăzi, ca și ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul. În ședința de ieri, plenul a început în formație completă. S-a diminuat pe parcurs, azi nu a putut fi întrunit deloc. Pentru că am constatat, am citit, mai citesc şi eu presa, am constatat în presă că unii dintre dumneavoastră au lansat şi unele speculaţii legate de o posibilă amânare a pronunţării sau întreruperea deliberărilor, pot să fac precizări şi în acest sens. Prevederea legală stabileşte că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă din punct de vedere, procedural este cerută de un judecător, iar pe fond, cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbatării. Nu pot nici să confirm, nici să infirm nimic legat de vreo astfel de solicitare, întrucât şedinţa de deliberări nu s-a terminat de ieri până astăzi şi nu o să se termine până la următorul termen. Dar pentru că am văzut în presă speculaţii legate de un eventual studiul de impact, trebuie să precizez: studiul de impact e un document premergător în adoptarea actelor normative, e reglementat de legea 24/2000, nu e o noutate. Şi nu fac altceva decât să precizez informaţii care sunt cunoscute în spaţiul public pentru că sunt publicate deciziile noastre în Monitorul Oficial. Curtea Constituţională are o constantă jurisprudenţă, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituţionalităţii legilor. E o opinie majoritară, opinia minoritară crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza controlului. Dar asta e jurisprudenţa în momentul de faţă, deci studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră", a spus președintele CCR, potrivit unei transcrieri a site-ului stiripesurse.ro.   Tănăsescu a sugerta că colegii ei au chiulit nejustificat: „Pentru săptămâna în curs, singura persoană care avea concediu eram eu, l-am anulat azi dimineață”.  Curtea Constituțională avea programată astăzi, de la ora 10:00, o nouă ședință pentru a fi analizată obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție privind Legea pentru pensiile de serviciu ale magistraților. Însă cei patru judecători PSD au venit la CCR, dar nu au intrat în sala de ședință, așa că nu s-a întrunit cvorumul de șase din nouă. 

Ponta, după petrecerea de Crăciun: USR a capturat România și pe Bolojan, cu ajutor de la Bruxelles Foto: Facebook Victor Ponta
Politică

Ponta, după petrecerea de Crăciun: USR a capturat România și pe Bolojan, cu ajutor de la Bruxelles

Fostul premier și președinte al PSD, Victor Ponta, după petrecerea de Crăciun: USR a capturat România și pe Bolojan, cu ajutor de la Bruxelles, a susținut el într-o intervenție la România TV, postul prietenului său, Sebastian Ghiță.  Citește și: Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale ale magistraților, o decizie ar putea fi luată luni Ponta, după petrecerea de Crăciun: USR a capturat România și pe Bolojan, cu ajutor de la Bruxelles „România a fost în 2025 capturată pe bucăți de către o grupare politică, se numesc USR, acum cu Bolojan, cu ei, cu alții, care e de fapt controlată din afara țării. Ei nu sunt un partid care a câștigat alegerile, cum e într-o democrație. Lor nu le-a dat poporul niciodată nicio încredere, au luat 8-10%, la primărie 10%. Dar având sprijinul total al Bruxelles-ului, Paris-ului, Vienei, l-au capturat pe premierul Ilie Bolojan, pe care îl întrebi: ce faceți? Măresc taxele, tai de la persoanele cu dizabilități”, a perorat Ponta. El nu a explicat de ce Bolojan, USR sau Bruxelles-ul și-ar dori să crească taxele și să „taie” de la persoane cu dizabilități.  „USR face ce făceau comuniștii în 1945. Când au pus guvernul Petru Groza, parcă seamănă fizic guvernul cu Petru Groza, au preluat armata, externele, economia, acum că suntem în altă epocă mediul este important (...)  Premierul Bolojan este prizonierul lor în totalitate, probabil 2026 va fi bătălia să captureze și pe Nicușor Dan, Înalta Curte și DNA, iar oamenii vor avea mai puțini bani cu care vor putea plăti mai puțin, pentru că facturile vor fi și sunt deja mai mari, pentru că mâncarea și medicamentele costă mai mult, pentru că benzina costă mai mult”, a concluzionat fostul premier, care în această legislatură a fost ales deputat pe listele PSD. 

Parlamentarii, raport după un an de mandat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

Cum se muncește în Parlament: de la sute de interpelări la aproape zero luări de cuvânt

Parlamentarii de Iași au împlinit un an de mandat, iar activitatea lor ridică întrebarea firească: cu ce se pot lăuda în fața alegătorilor. Parlamentarii, raport după un an de mandat Aproximativ jumătate se află la primul mandat, iar bilanțul arată diferențe mari între cei activi și cei aproape invizibili în Parlament. Citește și: Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale ale magistraților, o decizie ar putea fi luată luni Deputata Cristina Dascălu se remarcă printr-un număr record de 280 de interpelări adresate miniștrilor, pe teme ce variază de la infrastructură și educație până la probleme sociale, deși o treime dintre acestea nu au primit încă răspuns. La polul opus, alți parlamentari nou aleși, precum Ancuța Irimia, au avut intervenții publice foarte puține, cu doar câteva luări de cuvânt și fără interpelări notabile adresate Guvernului. Continuarea, în Ziarul de Iași

Ce pretext au inventat judecătorii PSD ca să boicoteze ședința CCR privind pensiile speciale Foto: Facebook CCR
Politică

Ce pretext au inventat judecătorii PSD ca să boicoteze ședința CCR privind pensiile speciale

Ce pretext au inventat judecătorii PSD ca să boicoteze ședința CCR privind pensiile speciale: unul dintre ei, Cristian Deliorga, a cerut un nou studiu de impact de la ministerul Justiției, afirmă surse politice. Alți doi judecători PSD din CCR, Gheorghe Stan și Bogdan Licu, i-au susținut cererea. Citește și: Cei 4 pesediști din CCR: plagiator, tablagiu, bâta anti-Kovesi a lui Dragnea, apropiatul lui Mazăre Ce pretext au inventat judecătorii PSD ca să boicoteze ședința CCR privind pensiile speciale Ei au invocat articolul 58, alineatul 3, din legea CCR: „În situaţia în care un judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii şi preşedintele Curţii Constituţionale sau cel puţin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunţarea pentru o altă dată, ţinându-se seama de urgenţa cauzei”.  Președinta CCR, Simina Tănăsescu (numită în această funcție de fostul președinte Klaus Iohannis), le-a respins solicitarea. În consecință, cei patru judecători PSD au anunțat că părăsesc ședința, deci cvorumul, de șase din nouă judecători, nu mai exista.  Judecătorii PSD au solicitat o nouă ședință pentru 15 ianuarie 2026, dar Tănăsescu a stabilit-o pe 29 decembrie 2025.  În consecință este extrem de puțin probabil ca în acest an să se ia o decizie, la CCR, în ceea ce privește noile reglementări privind pensiile magistraților.  La începutul lunii decembrie, judecătorii de la Înalta Curte au decis, cu unanimitate de voturi, să trimită proiectul la CCR. Magistrații au fost convocați de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, în cadrul Secțiilor Unite, pentru a-și exprima poziția față de noua reformă a pensiilor speciale. Cei 102 judecători prezenți au votat în bloc pentru sesizarea Curții Constituționale. De îndeplinirea acestui jalon din PNRR depind 231 de milioane de dolari.

Cei 4 pesediști din CCR: plagiator, tablagiu, bâta anti-Kovesi a lui Dragnea, apropiatul lui Mazăre Grupaj foto: Facebook
Politică

Cei 4 pesediști din CCR: plagiator, tablagiu, bâta anti-Kovesi a lui Dragnea, apropiatul lui Mazăre

Cine sunt cei 4 pesediști din CCR care azi au blocat adoptarea unei decizii privind legea pensiilor magistraților: un plagiator, un tablagiu, bâta anti-Kovesi a lui Dragnea și apropiatul grupării Mazăre din Constanța.  Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Judecătorii PSD au boicotat, în această după-amiază, ședința CCR în care trebuia tranșată soarta pensiilor speciale ale magistraților, așa că o decizie ar putea fi luată luni. O amânare pentru ianuarie 2026 ar putea determina neîndeplinirea unui jalon din PNRR și pierderea a zeci de milioane de euro. Cei 4 pesediști din CCR: plagiator, tablagiu, bâta anti-Kovesi a lui Dragnea, apropiatul lui Mazăre Cine sunt cei patru judecători CCR promovați la această curte de PSD, fie când era condus de Dragnea, fie de Ciolacu, fie de Sorin Grindeanu: Fostul procuror Bogdan Licu, fost mason, acuzat de plagiat și de notele mici din facultate. A studiat la Spiru Haret, media anilor de studii din facultate a fost 7,08. Mihai Busuioc, fost absolvent al Școlii de subofițeri de poliție de la Câmpina (tablagii, în limbaj popular). A fost promovat de Dragnea în multiple posturi, inclusiv președinte al Curții de Conturi. PSD-ul condus de Sorin Grindeanu l-a adus la CCR Gheorghe Stan, fost șef al secției speciale inventate de regimul Dragnea care trebuia să ancheteze magistrați și ar fi vrut să o aresteze pe Laura Codruta Kovesi. El a absolvit la Sibiu Facultatea de Drept în 1997 și a devenit procuror în județul Botoșani, în Darabani.  Judecătorul Cristian Deliorga, definit de presă drept „un apropiat” al procuroarei Adina Florea de la Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie. El ar fi fost un apropiat și al „cercurilor de putere locale din jurul lui Sorin Strutinski, Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu”.  Ultima numire făcută de PSD în CCR a fost Busuioc, însă acesta a trecut de Parlament și cu votul PNL, UDMR și USR. 

Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale

Judecătorii PSD au boicotat, în această după-amiază, ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale ale magistraților, așa că o decizie ar putea fi luată luni.  Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Dimitrie-Bogdan Licu și Mihai Busuioc, care au ajuns în CCR cu sprijinul PSD, au cerut din deschiderea ședinței, care a început la ora 13.00, să nu se ia azi o decizie. Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale Ceilalți judecători, cinci la număr, s-au opus, așa că tabăra PSD a cerut mai întâi o pauză, dar, după această întrerupere, cei patru au părăsit ședința și nu a mai existat cvorum.  „Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu – amânare pentru mâine”, a anunțat, oficial, CCR.  Însă este posibil ca nici luni să nu se ia o decizie și judecarea acestui proiect, crucial pentru deblocarea a zeci de milioane de euro din PNRR, să aibă loc abia în ianuarie.  La începutul lunii decembrie, judecătorii de la Înalta Curte au decis, cu unanimitate de voturi, să trimită proiectul la CCR. Magistrații au fost convocați de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, în cadrul Secțiilor Unite, pentru a-și exprima poziția față de noua reformă a pensiilor speciale. Cei 102 judecători prezenți au votat în bloc pentru sesizarea Curții Constituționale.

Lege despre cimitire, manevrată în favoarea companiilor miniere Foto: Stirile Pro TV
Politică

Lege despre cimitire, manevrată în favoarea companiilor miniere

O banală lege despre cimitire a fost manevrată manevrată în favoarea companiilor miniere, cărora li se oferă noi posibilități de concesionare a perimetrelor și care, aparent, ar putea intra inclusiv peste morminte. Președintele Nicușor Dan a atacat însă la CCR legea „pentru completarea Legii minelor nr. 85/2003, precum și pentru completarea art. 14 din Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare”.  Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție O consilieră de stat din cadrul Administrației Prezidențiale, Ștefania Simion, care a fost director al Administrației Parcul Natural Văcărești, a explicat, pe Facebook, situația. Lege despre cimitire, manevrată în favoarea companiilor miniere „O inițiativă legislativă care, la origine, viza un subiect cât se poate de sobru și sensibil – acordarea locurilor de veci – a reușit performanța de a introduce, pe parcurs, o procedură sui generis de dare în concesiune a perimetrelor miniere. Și nu doar a acestora, ci și a zonelor învecinate (sic!), prin atribuire directă. Această combinație legislativă cel puțin creativă nu a trecut neobservată de către Administrația Prezidențială. Curtea Constituțională a fost sesizată, fiind invocate probleme serioase legate de modul în care au fost amestecate domenii distincte, regimuri juridice diferite și proceduri care, în mod normal, ar trebui tratate cu mult mai multă rigoare.   Cazul rămâne un exemplu elocvent despre cum, în România, o lege despre cimitire poate ajunge să reglementeze — pe ușa din dos — concesionarea perimetrelor miniere”, a scris ea pe Facebook.    Cea mai sensibilă prevedere, introdusă de deputați, prevede: „(1) Prin derogare de la prevederile art. 312 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare: a) bunurile aflate în proprietatea publică și/sau privată a unității administrativ-teritoriale pe care se desfășoară activități miniere pot fi concesionate prin atribuire directă către operatorii economici titulari ai unui drept de exploatare și/sau explorare conferit de autoritatea competentă, pentru continuitatea activităților miniere existente; b) terenurile situate în proximitatea exploatărilor miniere active, care nu fac parte din concesiunea existentă, pot fi concesionate prin atribuire directă către titularii prevăzuți la lit. a), în scopul extinderii perimetrului exploatării și valorificării optime a resurselor minerale. Durata concesiunii este egală cu întreaga perioadă de exercitare a dreptului de explorare și/sau de exploatare conferit titularului de către autoritatea competentă în domeniul resurselor minerale, menținându-și valabilitatea atât timp cât aceste drepturi sunt în vigoare. (2) Inițiativa concesionării sau a extinderii suprafeței concesionate poate aparține titularului dreptului de proprietate asupra bunurilor aflate în domeniul public ori privat, precum și operatorului economic titular al dreptului de exploatare și/sau explorare”.    Administrația Prezidențială apreciază, în sesizarea către CCR, că „noua soluție legislativă este de natură a crea confuzie în ceea ce privește extinderea perimetrului de exploatare, autoritatea competentă a-și exprim acordul, exprimarea utilizată și lipsa de corelare cu regimul juridic actual al extinderii perimetrelor de exploatare - lipsind norma de claritate, precizie și previzibilitate în aplicare, aspect ce contravine principiului legalității prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituție”.     

În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan

În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan: balanța din CCr va fi înclinată, probabil, de Mihaela Ciochină, o obscură funcționară din Senat, promovată de Iohannis, cu o uriașă pensie specială. În octombrie 2025, ea a votat alături de grupul PSD din CCR - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc - iar noua lege privind pensiile speciale, promovată de guvernul Bolojan, a fost respinsă din motive procedurale.  Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Însă, potrivit unor surse politice, azi, Mihaela Ciochină ar putea vota în favoarea legii, care este acum verificată pe fond, dacă este sau nu constituțională.  Dacă legea va fi din nou respinsă de CCR, pe de o parte România ratează un important jalon din PNRR, pe de altă parte este posibil ca PSD să-l preseze pe premierul Bolojan să își asume acest eșec și să demisioneze.  În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan Ciochină și-a cerut pensia specială imediat ce a ajuns judecătoare la CCR, în 2022, arată declarațiile ei de avere de până în 2024. Născută în 1967, ea a devenit pensionară la 55 de ani, deși nu a fost niciodată procuror sau judecător.  Întrucât a fost funcționară parlamentară, este posibil ca ea să aibă dreptul și la pensie specială pentru această activitate. Legislația nu interzice cumularea mai multor pensii speciale.  Potrivit ultimei declarații de avere, publicată în 2024, pensia specială a lui Ciochină era de 417.000 de lei, net, anual, în anul fiscal 2023. În același an ea a mai primit „diferențe restante drepturi pensie pentru perioada septembrie 2022-octombrie 2023” în valoare de 180.000 de lei. În septembrie 2025, salariul brut al unui judecător CCR era de circa 59.000 de lei, deci aproape 35.000 de lei, net.  Mihaela Ciochină a fost juristă, în Senat, la Departmentul Legislativ, din 1992 în 2015.  Din 19 ianuarie 2015 în 10 iunie 2022, a fost consilier prezidențial, lucrând pentru Klaus Iohannis, iar din 11 iunie 2022 a ajuns judecător la Curtea Constituțională. În iulie 2025, presa scria că gruparea PSD din CCR ar fi dorit ca ea să fie președintele CCR, în locul lui Marian Enache. Până la urmă, poziția a fost câștigată de Simina Tănăsescu, trimisă tot de Iohannis în CCR, în 2019. 

Nicușor Dan, vizită discretă, alături de fiica sa, la Ileni, satul bunicilor săi Foto: Facebook/Adrian Murgea
Politică

VIDEO Nicușor Dan, vizită discretă, alături de fiica sa, la Ileni, satul bunicilor săi

De Crăciun, președintele României, Nicușor Dan, a făcut o vizită discretă, alături de fiica sa, la Ileni, satul bunicilor săi. Ileni face parte din comuna Mândra, județul Brașov, și are o populație de circa 640 de locuitori.  Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Nicușor Dan, vizită discretă, alături de fiica sa, la Ileni, satul bunicilor săi „Frunză verde de trifoi/Președintele-i la noi/A venit, ne-a onorat/Că e de la noi din sat” i-a strigat, la întâmpinare, corul femeilor din sat.  Șeful statului a fost primit la muzeul din sat cu pâine și sare, iar gazdele i-au cântat o colindă. Președintele României a cântat alături de ei. „Seara de Crăciun a adus bucurie în Satul Ileni. Vizita domnului președinte Nicușor Dan la Muzeul din Ileni ne-a emoționat și ne-a onorat.   A fost o întoarcere acasă, ca fiu al satului, un moment care ne-a reamintit că legătura cu locurile natale rămâne vie, indiferent de drumurile vieții.   Pentru comunitatea noastră, prezența sa a fost un semn de apropiere, respect și continuitate.   Vă mulțumim pentru că ați revenit acasă și pentru că purtați Ileniul cu dumneavoastră”, este mesajul de pe pagina de Facebook a satului Ileni.    Nicușor Dan este născut în Făgăraș, iar copilăria și-a petrecut-o la bunici, în satul Ileni, aflat la 12 kilometri distanță de locul natal.    

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră