joi 19 noiembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

5481 articole
Politică

Kievul va ajuta Bucureștiul să treacă de criza energetică: o centrală nucleară din Ucraina va alimenta România, anunță Bolojan

Premierul Ilie Bolojan, care este și ministru interimar la Energie, a anunțat, azi, că a discutat cu vicepremierul Ucrainei „pentru a ne susține cu producția din una dintre centralele nucleare ale Ucrainei”. Vicepremier și ministru al Energiei în guvernul de la Kiev este Denys Shmyal.  Citește și: România ar fi scăpat de junk, Fitch ne menține la actualul rating Cele două noi reactoare de la Cernavodă nu pot funcționa dacă nu se fac lucrările pe canalul Bala, spune Bolojan „Așa cum România a alocat când a fost nevoie cote de energie în regim comercial, și Ucraina, tot în condiții de piață, alocă aceste cote de energie. Au fost de acord să exporte energie în România pentru echilibrarea sistemului energetic național. Există un surplus de energie în Ucraina care poate fi exportat”, a explicat Bolojan.  Azi, Guvernul a declarat stare de alertă la nivel naţional în România, pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producţiei de energie electrică. „Avem o scădere la mai puţin de jumătate a debitelor Dunării faţă de valorile normale. În această perioadă, în loc de aproape 4.000, peste 4.000 de metri cubi pe secundă, suntem la 1.600 de metri cubi pe secundă, cu posibilitatea de scădere în zilele următoare cu încă 100 de metri cubi pe secundă, în aşa fel încât vom ajunge la valori limită ale debitelor apelor Dunării. Ca efect al acestei stări de lucruri, nivelul apei în zona de aducţiune a centralei nucleare de la Cernavodă a scăzut. Am fost puşi în situaţia zilele trecute să oprim un prim grup, aceeaşi situaţie este şi în Ungaria, deci ne-am redus ambele ţări capacitatea de producţie a energiei pe nuclear la jumătate şi pe fondul tendinţei de scădere din zilele următoare, există un risc destul de mare să închidem şi al doilea grup. Asta ar însemna că vom pierde aproximativ 20% din producţia de energie electrică la nivel naţional, o producţie foarte importantă pentru că este o producţie în bandă, inclusiv în orele de seară când consumul creşte foarte mult”, a spus premierul la finalul ședinței de guvern. În ceea ce privește devierea brațului Bala, Bolojan a arătat că proiectul era blocat: „Era un proiect vechi care din păcate nu a fost pus în practică. Acțiunile din aceste zile sunt în regim de urgență, nu au legătură cu acel proiect vechi. Cele două noi reactoare nu pot funcționa dacă nu se fac lucrările pe acest canal. Indiferent ce se va întâmpla, acest proiect e prioritar. Am discutat cu dl ministru Miruță să dispună scoaterea proiectului din sertarele de la Transporturi”.   

Kievul va ajuta Bucureștiul să treacă de criza energetică: o centrală nucleară din Ucraina va alimenta România, anunță Bolojan
Viteza șocantă cu care Curtea de Apel București a judecat în favoarea PSD, împotriva lui Bolojan: circa 30 de ore
Politică

Viteza șocantă cu care Curtea de Apel București a judecat în favoarea PSD, împotriva lui Bolojan: circa 30 de ore

Curtea de Apel București a judecat cu o viteză șocantă, probabil fără precedent, plângerile depuse de PSD împotriva unor hotărâri de guvern emise de guvernul Bolojan. La circa 30 de ore de la depunerea plângerii, șase din aceste HG-uri au fost suspendate. Aceasta nu înseamnă, teoretic, că procesul s-a încheiat și PSD are dreptate, dar HG-urile nu mai produc efecte. Unele din ele erau jaloane PNRR.  Citește și: România ar fi scăpat de junk, Fitch ne menține la actualul rating Secretarul general al Guvernului, Dan Reșitnec (USR), a arătat că Executivul nu a avut nici 24 de ore ca să-și pregătească apărarea. În iunie, Ilie Bolojan a avut o experiență asemănătoare, dar în calitate de președinte al PNL. Atunci, Tribunalul Ilfov a decis în privința contestației depuse de 16 liberali, care au vrut suspendarea a două dintre deciziile luate luni de PNL, în câteva ore.  În circa 30 de ore, Curtea de Apel a dat câștig de cauză PSD-ului Iată cronologia care arată cu ce viteză uluitoare a acționat Curtea de Apel București, condusă de o apropiată a Liei Savonea: Luni, 27 iulie, PSD depune 12 plângeri prealabile (procedură obligatorie) împotriva a 12 HG-uri. Atacul PSD se bazează pe avizele negative la aceste HG-uri emise de Consiliul Legislativ, condus de Florin Iordache. Premierul Bolojan a retras aproape imediat una din hotărâri, jalon PNRR, privind aprobarea Strategiei naționale pentru conservarea biodiversității 2026–2030 și a planului național de acțiune aferent. El a spus că, deși este convins că a acționat legal, nu poate risca suspendarea HG-ului. Strategia va fi promovată prin proiect de lege.  Miercuri, 29 iulie, PSD atacă 11 din cele 12 hotărâri și cere suspendarea lor Potrivit șefului SGG, Reșitnec, „miercuri, începând cu ora 13:14, încep să intre la Secretariatul General al Guvernului (SGG reprezintă Guvernul în instanță) citații pe aceste 11 procese pentru a ne permite să construim apărare” Primul termen: joi, 30 iulie, ora 13:00. Completul de judecată, același care a “suspendat și comunicate de presă”, scrie Reșitnec. Este vorba de o decizie luată la plângerea Sanitas. Minuta Curții arăta că „suspendă procedura proiectului legii salarizării personalului plătit din fondurile publice, publicat pe site-ul pârâtului în de 17.07.2026, la rubrica Comunicate de presă”.  Joi după-amiaza, Curtea de Apel dă câștig de cauză PSD și suspendă șase HG-uri. Printre ele și HG nr. 545/2026 prin care se stabilea parcul auto al Agenției Domeniilor Statului. Guvernul a arătat că astfel se rezolva un jalon PNRR, 508 „Așteptăm să ne fie comunicate deciziile, să vedem argumentele instanței și vom face recurs la fiecare din ele. Oare se vor judeca și acestea la fel de repede?”, scrie șeful SGG. 

Intervenție decisivă a lui Petre Daea în legătură cu protestul oierilor: „Eu nu critic oaia seara și dimineața îi mănânc brânza”
Politică

Intervenție decisivă a lui Petre Daea în legătură cu protestul oierilor: „Eu nu critic oaia seara și dimineața îi mănânc brânza”

Fostul ministru PSD al Agriculturii, Petre Daea, a apărat protestul de la București al oierilor, spunând: „Eu nu critic oaia seara și dimineața îi mănânc brânza”. El a vorbit despre „oile de reformă”, de la care oierul poate valorifica doar carnea, nu și lâna, laptele și pielea.  Citește și: Proiecte PNRR de zeci de milioane euro, coordonate de ministerul Sănătății, lăsate de Rogobete la „progresul tehnic” zero În 2025, DeFapt.ro arăta că PSD i-a oferit o sinecură bine plătită lui Petre Daea, pensionar special: în 2024 el a fost angajat la acest partid, unde a început să lucreze din 2023, când a pierdut funcția de ministru al Agriculturii. În 2024, el încasase 109.809 lei, net, de la PSD. Însă marele iubitor de oi i-ar fi spus soției, potrivit publicației CanCan, care citează dintr-un document al instanței: „Îți mut dinții”. Daea divorțează de soția sa, Camelia Luchian, directoare la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA). Daea crede că exporturile de ovine pot fi repornite „De la oaie, știm foarte bine, că ani de zile în urmă oaia furniza atât lâna, cât și laptele, carnea și pielea. Astăzi, oierul trăiește numai din valorificarea cărnii, incluzând aici și oile de reformă. Deci, în momentul în care s-a stopat comercializarea, fie că e vorba de spațiul intracomunitar, fie că e vorba de export, înțelegând țările terțe, iată că a dispărut posibilitatea de a-și recupera cheltuiala pe care o fac, și nu-i mică această cheltuială. Ei o duc greu”, a spus Daea, la Antena 3.  „Sigur că, dacă crescătorii de ovine au ajuns la București, înseamnă că a ajuns cuțitul la os. Sunt oameni pe care eu îi cunosc foarte bine. Sunt oameni hotărâți, oameni necăjiți, oameni muncitori, oameni calmi, dar foarte hotărâți să își facă meseria pe care unii dintre ei au preluat-o din moși-strămoși și pe care astăzi o văd pusă în pericol din cauza faptului că se închide singurul culoar de valorificare a produsului”, a mai explicat el.  Întrebat dacă exportul poate fi repornit cu datele existente în acest moment, Daea a răspuns „categoric, da”. El a punctat, ca argument, că, spre deosebire de pesta porcină africană, pentru pesta micilor rumegătoare vaccinul există deja: „Noi căutăm de ani de zile antidot și căutăm vaccin pentru pesta porcină africană și nu-l găsim nici acum. Întrebarea se pune: avem vaccin pentru pesta micilor rumegătoare? Da! Și de ce nu-l folosim, fraților? Avem soluție, categoric”. Fostul ministru a insistat că rezolvarea ține de o decizie tehnică, nu politică, și că responsabilitatea aparține celor aflați acum la conducerea instituțiilor de resort. Daea este autorul mai multor panseuri despre oi, precum: „Oaia este o statuie vie / Langa oaie gasesti o frunza, langa frunza nu poti sa gasesti o oaie”. El a cerut, în 2017, ca oaia să fie brand de țară.  „Astăzi, sigur că oaia are doar dorinţa de a fi înţeleasă de toţi”, mai spunea el în 2017. 

Sanitas oprește greva, deși nu recunoaște eșecul: „Dăm o şansă politicului să se reseteze”
Politică

Sanitas oprește greva, deși nu recunoaște eșecul: „Dăm o şansă politicului să se reseteze”

Consiliul Naţional al Sanitas a decis suspendarea grevei generale care a început la 28 iulie. DeFapt.ro a arătat că greva a fost un eșec, dincolo de mediatizarea ei la posturile finanțate de PSD: sindicatele afiliate Sanitas din unele județe nu au participat deloc la grevă, în altele - precum Iași - au participat mai puțin de jumătate din membrii sindicatului. Citește și: Proiecte PNRR de zeci de milioane euro, coordonate de ministerul Sănătății, lăsate de Rogobete la „progresul tehnic” zero Federația Solidaritatea Sanitară a arătat că greva este nejustificată: „În forma actuală, proiectul legii salarizării ar asigura o creștere semnificativă a veniturilor salariale pentru cca. 50% dintre angajații din sănătate”.  Sanitas cere, la fel ca PSD, un guvern „legitim” cu care să negocieze „Greva noastră şi-a atins un prim obiectiv: să facem cunoscută realitatea din sistemul public de sănătate şi din cel de asistenţă socială. În 29 iulie, Federaţia Sanitas din România a obţinut încă o victorie: Camera Deputaţilor a aprobat un amendament la Legea sănătăţii, care permite deblocarea posturilor vacante din Sănătate, evident, în limita bugetului aprobat. De asemenea, adoptarea Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost, cel puţin, amânată. (...) Proiectul legii salarizării, aşa cum îl 'vând' partidele care fac parte din guvernul interimar, pentru noi, Sanitas, nu mai există. (...) Din acest moment avem două ţinte noi: negocierea unui alt proiect al legii salarizării, mai corect, mai coerent şi mai echitabil; să purtăm aceste negocieri cu un factor politic cu putere legală de decizie - fie Parlamentul, fie un guvern legitim desemnat. Până la atingerea acestor două obiective, Consiliul Naţional Sanitas a decis suspendarea grevei generale. Vom reveni asupra deciziei suspendării în momentul înregistrării în Parlament a unui nou proiect de lege a salarizării”, susține Sanitas.  Însă Federația Solidaritatea Sanitară a susținut că acest proiect de lege al salarizării este mai bun decât situația actuală:  „- În forma actuală, proiectul legii salarizării ar asigura o creștere semnificativă a veniturilor salariale pentru cca. 50% dintre angajații din sănătate. - Sperăm ca parcursul firesc al negocierii grilelor de salarizare (în intervalul până la +15%) să amplifice procentul beneficiarilor creșterilor salariale.   - Alternativa „nici o lege” nu face decât să conserve inegalitățile actuale, generând o situație în care nimeni nu câștigă (toți pierzând prin continua diminuare a salariului real)”. 

Curtea de Apel București ajută PSD să paralizeze guvernul Bolojan: șase HG-uri, suspendate
Politică

Curtea de Apel București ajută PSD să paralizeze guvernul Bolojan: șase HG-uri, suspendate

Curtea de Apel București a suspendat șase hotărâri de guvern emise de guvernul Bolojan după demiterea prin moțiune de cenzură, anunță site-ul stiripesurse.ro, controlat de soțul unei deputate PSD. Formațiunea condusă de Sorin Grindeanu a cerut, în instanță, anularea mai multor HG-uri, susținând că guvernul Bolojan și-a depășit atribuțiile. Suspendarea nu înseamnă că PSD a câștigat definitiv, dar hotărârile nu mai sunt aplicate. Citește și: Proiecte PNRR de zeci de milioane euro, coordonate de ministerul Sănătății, lăsate de Rogobete la „progresul tehnic” zero În total PSD a atacat 12 HG-uri și, potrivit lui Sorin Grindeanu, i-a făcut și plângere penală lui Bolojan.  Curtea de Apel acționează fulgerător când trebuie să-l sancționeze pe Bolojan Este vorba de: HG nr. 545/2026 prin care se stabilea parcul auto al Agenției Domeniilor Statului. Guvernul a arătat că astfel se rezolva un jalon PNRR, 508 HG nr. 546/2026 aproba plata unei cotizații de 1.000 de euro pentru menținerea interconectării României cu organizațiile internaționale de schimb de organe HG nr. 547/2026 schimba denumirea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin în Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă „Prof. univ. dr. Valeriu Tabără” Lovrin. HG nr. 509/2026 modifica reglementarea referitoare la rețeaua Natura 2000, prin instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi suprafețe și declararea acestora drept arii speciale de conservare. HG nr. 569/2026 stabilea procedura efectivă de acordare, suspendare, modificare și încetare a beneficiului pentru locuire și a beneficiului de tranziție destinat persoanelor adulte cu dizabilități care părăsesc centrele rezidențiale sau se află în risc de instituționalizare.  HG nr. 571/2026 introducea proceduri de urgență pentru echipamentele electrice, electronice și radio considerate bunuri relevante într-o criză a pieței interne europene Celelalte HG-uri vor fi judecate separat. 

Greva Sanitas, încurajată de PSD, se îndreaptă spre un eșec: participare slabă, impact public redus. Sindicaliștii vor să facă un miting
Politică

Greva Sanitas, încurajată de PSD, se îndreaptă spre un eșec: participare slabă, impact public redus. Sindicaliștii vor să facă un miting

Principalele televiziuni „de știri” au încetat să mai mediatizeze greva Sanitas, având în vedere impactul redus: în mai multe județe, angajații din Sănătate s-au limitat la afișarea unor banderole. Antena 3, România TV și Realitatea TV au mediatizat masiv greva, susținând că ea va afecta circa 500 de spitale - statul deține sub 400 - dar de miercuri seara subiectul pare să fi dispărut, cel puțin în știrile de pe site-urile acestor televiziuni. PSD, mai ales prin fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete, a încurajat puternic greva.  În mai multe județe, nici o grevă „Sindicaliştii Sanitas din Harghita nu vor mai recurge la întreruperea activităţii începând de joi, însă îşi menţin susţinerea pentru greva generală declanşată la nivel naţional”, spunea, pentru Agerpres, liderul Sanitas Harghita, Nyulas Emma.  Citește și: Grindeanu îi laudă pe peneliștii care au votat alături de PSD pentru angajări în spitalele de stat. Lista celor 14, cu Burduja în frunte Nu este singurul județ unde greva n-a fost susținută nici măcar de membrii sindicatului.  Preşedintele Sanitas Iaşi, Iulian Cozianu, a declarat joi, pentru Agerpres, că aproximativ 2.000 de membri Sanitas dintre cei 5.000 afiliaţi la nivel local au participat la grevă. În Olt, greva a presupus afișarea unor ecusoane sau banderole, la locul de muncă.  În Hunedoara, angajaţii din sistemul public de sănătat nu au intrat, marţi, în grevă, apreciind că deficitul de personal din spitale nu le permite o oprire a activităţii fără consecinţe asupra bolnavilor internaţi, scria Agerpres.  La Buzău, greva din Ambulatoriu a dus la supraaglomerarea Urgențelor. „Din păcate, pacienții au venit în ciuda faptului că am anunțat că noi suntem în grevă, și pentru că nu au fost văzuți, s-a întâmplat exact un efect de bumerang, adică au migrat din partea de ambulatoriu către serviciul de urgență, UPU, ceea ce pentru noi este un dezavantaj major pentru că nu asta e soluția. Pentru că nu au fost consultați, au migrat în UPU”, a spus liderul Sanitas Buzău, Grațiela Constantin.  Federația Sindicală Solidaritatea Sanitară nu participă la greva Sanitas și sugerează că personalul medical este manevrat în interesul PSD: „Există riscul ca angajații din sănătate să fie ținta unei ample campanii de dezinformare, ce-i poate transforma în victime ale unei bătălii politice”. „În forma actuală, proiectul legii salarizării ar asigura o creștere semnificativă a veniturilor salariale pentru cca. 50% dintre angajații din sănătate”. „În forma actuală, proiectul legii salarizării ar asigura o creștere semnificativă a veniturilor salariale pentru cca. 50% dintre angajații din sănătate”, mai arată acest sindicat.  În aceste condiții, liderul Sanitas Arad, Otinel Șandru, spune că se pregătește un miting, la București. 

Suveranista Cosmina Cerva i-a salvat pe politicieni de obligația de a-și declara cash-ul: amendament acceptat la legea integrității
Politică

Suveranista Cosmina Cerva i-a salvat pe politicieni de obligația de a-și declara cash-ul: amendament acceptat la legea integrității

Comisia juridică a Senatului a strecurat în legea integrității - care reglementează declarațiile de avere - un amendament prin care politicienii și toți cei obligați să depună astfel de declarații nu mai trebuie să consemneze banii în numerar. Astfel, în declarația de avere vor fi prezentate doar activele digitale de peste 5.000 de euro. Citește și: Grindeanu îi laudă pe peneliștii care au votat alături de PSD pentru angajări în spitalele de stat. Lista celor 14, cu Burduja în frunte DeFapt.ro a arătat că, de exemplu, fostul ministru al Muncii, Florin Manole, avea 250.000 de lei cash.  În 2024, DeFapt.ro arăta că familia Vicol deține în numerar 340.000 de euro și 550.000 de lei. Patrioata Cerva ține cu politicienii cu averi dubioase Raportul menționează că propunerea aparține senatoarei Cosmina Cerva, din grupul PACE. Nu se menționează cine l-a votat - „admis cu majoritate de voturi” - și nici motivul, așa cum se procedează la alte amendamente. Gândul scrie, fără să citeze sursa, că: „Poate că soția și soțul nu se află în cele mai bune relații. În acest scenariu, ar fi posibil ca unul dintre ei nu vrea să-i spună celuilalt câți bani cash deține într-un seif din casă. Într-un final, membrii comisiei senatoriale au decis să elimine obligația declarării banilor cash din declarațiile de avere ale demnitarilor”.  Proiectul legii integrității mai prevede că declarațiile de avere și de interese ale aleșilor sunt secrete și rămân doar la Agenția Națională de Integritate. ANI va genera însă automat, pe baza acestor documente, o declarație de interese financiare, care va conține: Sistem pe praguri valorice: În loc să menționeze sumele exacte, adresele sau datele de identificare specifice ale bunurilor (secretizate conform deciziei CCR), noua declarație publică utilizează intervale/praguri de valoare. Active financiare, datorii și venituri: Se încadrează în benzi valorice (de exemplu: sub 100.000 lei, între 100.000 și 500.000 lei, peste 2,5 milioane lei etc.). Bunuri imobile și mobile (mașini): Sunt indicate exclusiv prin praguri sintetice de valoare. Cadouri și beneficii: Este obligatorie menționarea cadourilor sau serviciilor primite care depășesc valoarea de 500 de euro, precum și a sumelor/bunurilor cu o valoare cumulată de peste 5.000 de euro. Contracte cu statul: Se păstrează obligația de a declara contractele încheiate anterior sau în derulare cu instituții ori companii publice. George Simion a anunțat, joi, într-un clip distribuit pe Facebook, că AUR nu votează legea integrității, deși e jalon în PNRR.

Proiecte PNRR de zeci de milioane euro, coordonate de ministerul Sănătății, lăsate de Rogobete la „progresul tehnic” zero
Politică

Proiecte PNRR de zeci de milioane euro, coordonate de ministerul Sănătății, lăsate de Rogobete la „progresul tehnic” zero

Finanțări de peste 140 milioane de euro din PNRR vor fi ratate de ministerul Sănătății - în calitate de „coordonator de reforme și investiții” - condus de ministrul Rogobete. Datele sunt publice și ușor de verificat: pe site-ul ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene se poate urmări care este progresul tehnic al fiecărui proiect finanțat prin PNRR. Ultimele date sunt din 29 iunie. Citește și: Grindeanu îi laudă pe peneliștii care au votat alături de PSD pentru angajări în spitalele de stat. Lista celor 14, cu Burduja în frunte Sistemul medical de stat refuză digitalizarea Am selectat „CRI” ministerul Sănătății - adică „Coordonator de Reforme și Investiții - și acestea sunt datele obținute: „Modernizarea sistemului electronic de raportare al stocului de medicamente (SER)”, proiect de 22,5 milioane euro (grant, nu loan), beneficiar direct chiar ministerul Sănătății - zero progres tehnic, zero bani absorbiți „Dezvoltarea sistemului national de securitate cibernetica pentru domeniul sanatatii”, proiect de 20 milioane de euro, tot grant, beneficiar direct chiar ministerul Sănătății - zero progres tehnic, zero bani absorbiți „Centrul de excelenta in managementul serviciilor de sanatate”, proiect de zece milioane de euro (grant), beneficiar fiind INSTITUTUL NATIONAL DE MANAGEMENT AL SERVICIILOR DE SANATATE, subordonat MS - zero progres tehnic, zero bani absorbiți Trei UMF-uri, din Timișoara, Târgu Mureș și București, au primit fiecare câte zece milioane de euro pentru centre de dezvoltare a competențelor pentru personalul din sistemul public de sănătate - progres zero „DIGITALIZAREA ACTIVITĂȚII INSTITUTULUI NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ”, grant de 5,96 milioane euro către acest institut: progres tehnic de 2% „Modernizarea și dotarea Institutului Oncologic "Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu" Bucuresti în vederea reducerii infecțiilor nosocomiale” - grant de 5,13 milioane de euro, progres tehnic zero Digitalizarea Sistemului Național de Transfuzii Sanguine, program gestionat de Institutul de Transfuzie Sanguină, grant de aproape cinci milioane de euro, progres tehnic 5%.  Digitalizarea agenției medicamentului, grant de 3,22 milioane euro, progres tehnic de 1% Digitalizarea Serviciului de Ambulanta Bucuresti Ilfov, grant de 1,2 milioane euro, progres tehnic de 5% Peste 40 de spitale de stat care aveau granturi de exact 0,99 milioane euro, pentru digitalizare, unde progresul este zero Am scos de pe listă progresul zero în implementarea digitalizării Casei Naționale de Asigurări de Sănătate („Redimensionare, standarzidare și optimizare a Platformei informatice din asigurările de sănătate”), unde grantul PNRR este de foarte puțin sub 100 milioane de euro. Dar CNAS este controlată politic de PNL, prin Horațiu Moldovan. 

Ambasadele Franței și Germaniei nu au invitat niciodată vreun lider AUR, se plânge Petrișor Peiu
Politică

Ambasadele Franței și Germaniei nu au invitat niciodată vreun lider AUR, se plânge Petrișor Peiu

„De exemplu eu nu am fost invitat niciodată la un eveniment la ambasadei Franței sau Germaniei. Dar nu eu neapărat, nimeni de la AUR”, s-a plâns liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, la un interviu pentru Gândul. Peiu este constant invitat la interviurile Gândul. De exemplu, la 28 iulie i-a dat un interviu lui Ionuț Cristache, iar la 29 iulie lui Răzvan Dumitrescu. Gândul este controlat de Radu Budeanu, care deține și G4Media.  Citește și: Grindeanu îi laudă pe peneliștii care au votat alături de PSD pentru angajări în spitalele de stat. Lista celor 14, cu Burduja în frunte În interviul pentru Dumitrescu, Peiu a arătat că AUR a avut discuții cu ambasadorul SUA la București.  „Nu am fost invitat niciodată la un eveniment al ambasadei Franței sau Germaniei” „Ambasada SUA l-a căutat pe George Simion, deoarece ambasadorul american s-a întâlnit cu mai mulți lideri politici, nu doar cu el. Cred că s-a văzut și cu Sorin Grindeanu sau cu primarul Timișoarei. Ideea e simplă: contactarea aceasta a avut loc acum vreo două săptămâni, dar cum ambasadorul urma să plece, întâlnirea s-a amânat pentru ziua de ieri. Nu e nicio grozăvie. (…) De exemplu eu nu am fost invitat niciodată la un eveniment al ambasadei Franței sau Germaniei. Dar nu eu neapărat, nimeni de la AUR. Este o încălcare grosolană a protocolului diplomatic, dar nu cred că ne mai putem mira de ceva”, a spus liderul senatorilor AUR.  În mai 2025, președintele AUR, George Simion, a spus că președintele Franței, Emanuel Macron, este un dictator și a comparat Franța cu Iranul. „Mergeţi prea departe, nu putem compara Franţa cu Iran, vă garantez. Nu cred că după aceste declaraţii veţi fi primit prea rapid la Palatul Elysee”, i-a răspuns moderatorul emisiunii de la postul francez care îl invitase pe Simion. 

Premierul Bolojan declară că a avut două întâlniri cu George Simion: „Nu au fost negocieri politice”, susține el
Politică

Premierul Bolojan declară că a avut două întâlniri cu George Simion: „Nu au fost negocieri politice”, susține el

„Cred că anul acesta m-am întâlnit cu domnul Simion de două ori. Eu, în condițiile în care, în plan uman, oamenii vor să discute cu tine, au voturi în spate, reprezintă categorii de cetățeni care au votat, am căutat să nu jignesc oamenii și să am o relație civilizată”, a declarat Ilie Bolojan, la Digi 24.  Citește și: Grindeanu îi laudă pe peneliștii care au votat alături de PSD pentru angajări în spitalele de stat. Lista celor 14, cu Burduja în frunte El a susținut că „a fost o discuție generală, legată de perspective, dar nu au fost negocieri politice”.  Simion se laudă cu întâlnirile sale Liderul AUR a afirmat, recent, că a „vorbit și cu Nicușor Dan, și cu Sorin Grindeanu, și cu Ilie Bolojan, cu Dominic Fritz n-am vorbit, dar am vorbit cu altcineva de la USR”. Sorin Grindeanu a declarat la 22 iulie, la Realitatea Plus, că a „urât” faptul că George Simion și alți lideri AUR au făcut publice „discuții private”. Președintele PSD a confirmat că s-a întâlnit de mai multe ori cu liderul AUR înainte de votul pentru Guvernul Veștea pentru a negocia susținerea parlamentarilor partidului. Pe de altă parte, ieri, la Antena 3, primarul PNL din Cavnic, Vladimir Petruț, a susținut că au fost mai multe întâlniri Bolojan-Simion. „Nu au fost doar două întâlniri. Au fost mai multe, directe și indirecte. Ultima întâlnire a fost fix în ziua în care trebuia să se voteze Guvernul Veștea. Noi am știut, o parte dintre noi. Punerea la cale a acestei întâlniri a avut loc la Cluj-Napoca. Au discutat două persoane, una de la AUR și una de la PNL pentru această întâlnire. Întâlnirea s-a făcut. Asta a fost și cerința premierului, să nu voteze Guvernul Veștea, să nu intre PSD la guvernare pentru că va avea putere deplină și în acest fel va avea de pierdut și AUR, și PNL”, a susținut Petruț. Întrebat cine aranjează negocierile, edilul a indicat liberali din eșicherul doi și trei al partidului. "Mare parte sunt din Maramureș și Cluj-Napoca și de la Arad. O discuție a avut loc în București, o altă discuție a avut loc într-un hotel din Cluj-Napoca. O altă discuție a avut loc la Bruxelles".

Bolojan, îngrijorat după închiderea ambelor reactoare de la Cernavodă: apel să se consume puțin, seara
Politică

Bolojan, îngrijorat după închiderea ambelor reactoare de la Cernavodă: apel să se consume puțin, seara

Premierul Ilie Bolojan a cerut atât cetățenilor români, cât și marilor consumatori, ca, seara, în intervalul 20.00-23.00 să-și raționalizeze consumul, după ce centrala nucleară de la Cernavodă a fost nevoită să oprească ambele reactoare, urmare a debitului foarte scăzut al Dunării. Citește și: O federație sindicală din Sănătate desființează greva Sanitas și acuză o campanie de „dezinformare” legată de legea salarizării „Vom fi puși în situația să pornim tot ce se poate porni din punct de vedere al producției pe gaz și să recurgem la importuri”, a afirmat Ilie Bolojan, la Digi 24.  Și Ungaria oprește o centrală nucleară, deci importurile vor fi dificile El a explicat de ce cea mai mare problemă este seara: consumul crește, iar producția din surse regenerabile, precum energia solară, scade. „Zona de importuri critică e în perioada de seară, între orele 20.00 și 23.00. Am importat cam 1.700 de megawați seara. În momentul de față nu există probleme legate de importuri, dar în perioada următoare pot exista astfel de probleme. Seceta afectează și alte centrale și cel puțin un grup din Ungaria a fost și el deconectat. Și acolo există necesitatea de a importa din altă parte”, a spus Bolojan.  În acest context, șeful Executivului a făcut apel la populație și la marii consumatori să reducă utilizarea energiei electrice în intervalul critic de seară, pentru a diminua presiunea asupra sistemului. „Folosesc acest prilej să fac un apel către cetățenii României, către mari consumatori industriali să aibă în vedere posibilitatea unei reduceri voluntare, pur și simplu, de a avea grijă cât consumă în orele de seară, așa cum am spus, de la 20.00 la 23.00, atunci când avem un deficit de energie. În rest nu sunt niciun fel de probleme în cursul zilei pentru că avem o producție importantă pe componenta de fotovoltaic, de eolian și treptat s-a dezvoltat și stocarea. Acum vedem ce înseamnă să nu fie făcut de-a lungul anilor investiții în această zonă de energie, care să ne creeze rezerve de capacitate, în așa fel încât să putem trece peste astfel de perioade. Dar asta este situația și o astfel de secetă n-a mai fost de mulți ani și afectează puternic nivelul Dunării”, a mai declarat premierul, apreciind că situația ar putea 2-3 săptămâni.  Expertul în energie Dumitru Chisăliță a explicat situația, pentru Hotnews: „Vom importa probabil mult mai mult. Maximul pe care l-am importat de când s-a oprit reactorul nr.1 a fost undeva la 2000 și un pic de MW, probabil că ajungem la 3000 – 3.200 MW. Adică foarte aproape de limita maximă a importurilor de pe zona vestică și sudică a României”. 

Grindeanu îi laudă pe peneliștii care au votat alături de PSD pentru angajări în spitalele de stat. Lista celor 14, cu Burduja în frunte
Politică

Grindeanu îi laudă pe peneliștii care au votat alături de PSD pentru angajări în spitalele de stat. Lista celor 14, cu Burduja în frunte

„Am deblocat posturile din Sănătate. Am văzut că aseară domnul Bolojan număra iar paturi, contabil. Încă nu a înţeles că viaţa oamenilor nu este un tabel excel. Aici însă vreau să le mulţumesc în mod special celor 14 deputaţi PNL care au trecut peste ordinul politic cinic al lui Bolojan şi au votat acest amendament. Celorlalţi le transmit să le fie ruşine”, a spus, azi, președintele PSD, Sorin Grindeanu.  Citește și: O federație sindicală din Sănătate desființează greva Sanitas și acuză o campanie de „dezinformare” legată de legea salarizării Burduja, în tabăra cu Bode și Gorghiu Deputații liberali care au votat proiectul legislativ și au încălcat ordinul de partid sunt: Sebastian Burduja, Bogdan Huțucă, Octavian Oprea, Marcel Vela, Andrei Teslariu, Andrei Baciu, Lucian Bode, Alina Gorghiu, Aneta Matei, Eduard Mititelu, Popa Alexandru, Sebastian Rusu, Ionuț Stroe și George Scarlat. Întrebat de ce măsura privind deblocarea posturilor a fost promovată acum, liderul PSD a susținut că inițiativa a aparținut social-democraților și că Guvernul a reacționat ulterior. „O să vă pun la dispoziție cel puțin două memorandumuri făcute de Rogobete și de noi pentru deblocarea posturilor în sănătate. În Parlament se fac legi. Noi am depus primii acest amendament, după care s-a speriat Ilie Bolojan și a făcut ședință de Guvern. Foarte bine. E bine că, într-un final, și-a dat seama că greșește. Eu cred că legea de astăzi este mult mai completă și acest amendament cuprinde mai multe lucruri, astfel încât acest blocaj din sănătate să fie depășit”, a declarat Sorin Grindeanu. Însă, chiar azi, fostul ministru Rogobete, a recunoscut că abia la 1 aprilie - când era clar că guvernul Bolojan va fi dat jos - secretarul general al ministerului Sănătății a cerut Direcțiilor de Sănătate să contabilizeze posturile libere din spitale, de câte angajări ar fi nevoie. „De ce nu am început mai devreme? Pentru că în ianuarie am dus o altă luptă, mult mai importantă: am oprit tentativa de reducere cu 10% a veniturilor personalului medical. Am insistat, am argumentat și am reușit ca sănătatea să fie exceptată de la acea măsură.   Așadar, în timp ce unii inventau povești, eu apăram veniturile celor care salvează vieți și pregăteam deblocarea posturilor din sistem”, a explicat Rogobete. 

Cât a fost ministru, Rogobete nu a cerut niciodată angajări suplimentare în Sănătate - Pîslaru
Politică

Cât a fost ministru, Rogobete nu a cerut niciodată angajări suplimentare în Sănătate - Pîslaru

„Domnul Rogobete a fost ministru nişte luni bune de zile. Am căutat să văd dacă domnia sa a trimis un memorandum de suplimentare de posturi către Ministerul de Finanţe. Nu există aşa ceva!”, a declarat, la Digi 24, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.  Citește și: O federație sindicală din Sănătate desființează greva Sanitas și acuză o campanie de „dezinformare” legată de legea salarizării Azi, fostul ministru al Sănătății, social-democratul Alexandru Rogobete, a adus mai mulți angajați din sistemul medical în sala de plen a Camerei Deputaților, în semn de protest pentru tăierile din Sănătate și i-a numit ipocriți pe cei aflați la guvernare pentru că au făcut un memorandum care să deblocheze posturile „din disperare politică”. „Asta mi se pare ipocrizie” Premierul interimar Ilie Bolojan a respins, joi, acuzațiile formulate de fostul ministru al Sănătății, deputatul PSD Alexandru Rogobete, potrivit cărora solicitările sale privind deblocarea posturilor din sistemul sanitar ar fi fost refuzate. Șeful Executivului a declarat că un astfel de material nu a ajuns pe masa Guvernului: „Deci, în ședința de guvern nu a ajuns un astfel de material, înseamnă că nu a avut avizele de la ministerele avizatoare. Dar, neștiind ce spune domnul Rogobete, nu pot să fac alte comentarii legate de acest lucru. Dacă se probează că a ajuns în ședința de guvern un astfel de memorandum și a fost scos de pe ordinea de zi, nu mi-aduc aminte de așa ceva, și nu fug de nicio răspundere pe tema asta...” Acum, Pîslaru confirmă cele afirmate de Bolojan.  „Domnul Rogobete a fost ministru nişte luni bune de zile. Am căutat să văd dacă domnia sa a trimis un memorandum de suplimentare de posturi către Ministerul de Finanţe. Nu există aşa ceva! Deci ca acum să vii şi să te baţi cu pumnul în piept cât de grea e situaţia, dar să fii ministru atâtea luni de zile şi să nu ceri formal, prin Memorandum, alocarea de posturi, asta mi se pare ipocrizie. Şi trebuie spus asta ca să audă lumea cine se plânge acum şi ce responsabilităţi avea până deunăzi”, a afirmat, miercuri, Dragoş Pîslaru la Digi 24. Azi, fostul ministru Rogobete a publicat pe Facebook un document, semnat de secretarul general al ministerului Sănătății, în care se cere DSP-urile să contabilizeze de câte angajări ar fi nevoie în spitalele de stat. Documentul este din 1 aprilie, când se știa că PSD vrea să răstoarne guvernul Bolojan. Rogobete susține că l-a elaborat așa de târziu fiindcă s-a luptat pentru salariile angajaților din sistemul medical de stat. „Procesul pentru realizarea memorandumului a început în mandatul meu, în luna aprilie 2026. Vă las documentul oficial prin care am solicitat tuturor spitalelor din România să transmită necesarul de personal medical. Așa începe legal și administrativ un astfel de demers. De ce nu am început mai devreme?   Pentru că în ianuarie am dus o altă luptă, mult mai importantă: am oprit tentativa de reducere cu 10% a veniturilor personalului medical. Am insistat, am argumentat și am reușit ca sănătatea să fie exceptată de la acea măsură.   Așadar, în timp ce unii inventau povești, eu apăram veniturile celor care salvează vieți și pregăteam deblocarea posturilor din sistem”. 

Auristul Petrișor Peiu, fost consilier al lui Adrian Năstase, crede că ar fi bun de premier. Dar Simion ar fi și mai bun, spune el
Politică

Auristul Petrișor Peiu, fost consilier al lui Adrian Năstase, crede că ar fi bun de premier. Dar Simion ar fi și mai bun, spune el

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a spus, într-un interviu pentru Gândul, că crede că ar fi un bun premier, dar „în mod normal, într-un partid, primul chemat să ocupe funcția de președinte sau de premier este președintele partidului”. Acum câteva zile, Peiu se pregătea să fie președinte al Senatului, ceea ce i-ar fi permis să ajungă președinte interimar al României, dacă Nicușor Dan era suspendat. Citește și: O federație sindicală din Sănătate desființează greva Sanitas și acuză o campanie de „dezinformare” legată de legea salarizării Peiu a fost consilierul lui Adrian Năstase, iar în 2022 a fost propus în CA-ul Transgaz de penalul PSD Marian Neacșu, pe atunci secretar general al Guvernului.  AUR vrea la guvernare, dar cu condiția să desemneze premierul „Nu există o decizie care să spună că, dacă AUR va obține funcția de premier, va fi desemnat domnul Ionescu sau domnul Popescu. Eu spun că da, aș fi un bun premier. Dar aceasta nu este o propunere a partidului. Aș fi o propunere bună pentru funcția de premier, dar nu sunt singura opțiune. În mod normal, într-un partid, primul chemat să ocupe funcția de președinte sau de premier este președintele partidului. În mod normal, dacă vom obține funcția de premier sau vom avea posibilitatea de a desemna candidatul pentru această funcție, prima alegere este președintele partidului”, a spus Peiu la Gândul.  El a insistat pe mesajul că AUR nu va vota un guvern din care să nu facă parte. „Orice partid parlamentar, într-o țară în care nu există majorități unipolitice, unipartinice, este dispus la discuții pentru formarea unei majorități. Nu suntem iraționali. Prima condiție este prezența noastră într-o formulă guvernamentală. Nu există posibilitatea de a vota un guvern din care să nu facem parte. A doua chestiune: avem câteva puncte importante în program. A treia chestiune este legată de funcția de prim-ministru și de garanția aplicării unui program. Toate cele trei sunt importante, dar prima este nenegociabilă. Următorul premier, din perspectiva AUR, trebuie să fie membru AUR, pentru a avea garanția că putem schimba cel puțin o parte semnificativă dintre actualele politici publice, care ne-au adus în actuala criză economică”, a arătat Peiu.  Petrișor Peiu a fost, pe parcursul carierei sale, beneficiar al bunăvoinței PSD: în iunie 2022, penalul Marian Neacșu, pe atunci secretar general al Guvernului, l-a propus pe peiu în CA-ul Transgaz. Însă acționarii au respins propunerea.  între 2001 și 2002 a fost consilierul premierului PSD Adrian Năstase, care ulterior a ajuns la închisoare pentru corupție.  între 2003 și 2004 a fost vicepreședinte la Agenția pentru Investiții Străine, tot în guvernarea Năstase Peiu a făcut parte din CA-urile Sidex (1999-2000), Romtelecom (1997-2000) și Electroputere Craiova (2003-2005), chiar înainte de privatizarea acestora. 

O federație sindicală din Sănătate desființează greva Sanitas și acuză o campanie de „dezinformare” legată de legea salarizării
Politică

O federație sindicală din Sănătate desființează greva Sanitas și acuză o campanie de „dezinformare” legată de legea salarizării

Federația Sindicală Solidaritatea Sanitară nu participă la greva Sanitas și sugerează că personalul medical este manevrat în interesul PSD: „Există riscul ca angajații din sănătate să fie ținta unei ample campanii de dezinformare, ce-i poate transforma în victime ale unei bătălii politice”. „În forma actuală, proiectul legii salarizării ar asigura o creștere semnificativă a veniturilor salariale pentru cca. 50% dintre angajații din sănătate”, mai arată această federație. Citește și: Efect de boomerang - greva din Sănătate i-a mutat de pacienţi din Ambulatoriu, la Urgenţe, recunoaște chiar Sanitas Sindicaliștii scriu că „campania mediatică de dezinformare care se derulează în această perioadă utilizează ca armă de luptă amestecul dintre jumătățile de adevăr (existența unor scăderi reale ale veniturilor salariale) cu proiectarea unei serii de pierderi ale veniturilor salariale care nu există în forma actuală a proiectului legii salarizării”.  Legea salarizării este perfectibilă, dar tot este mai bună decât actualul sistem, arată acești sindicaliști „În acest moment există riscul ca proiectul noii legi a salarizării, în partea privitoare la angajații din sănătate, să fie transformat în câmp al bătăliilor politice. Altfel spus, există riscul ca angajații din sănătate să fie ținta unei ample campanii de dezinformare, ce-i poate transforma în victime ale unei bătălii politice. Miza acțiunilor Federației „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) nu se limitează la apărarea împotriva reducerii veniturilor salariale, ci continuă cu partea cea mai importantă: asigurarea unor creșteri salariale reale.   Concentrarea mediatică exclusiv pe pierderile salariale riscă să transmită mesajul că asta este tot ce doresc angajații din sănătate. Un astfel de mesaj este greșit.   Angajații din sănătate își doresc creșteri salariale reale împreună cu o lege echitabilă și au dreptul legitim la asta.   Lupta angajaților din sănătate nu este (și nu trebuie să fie) doar pentru blocarea scăderii veniturilor, ci pentru creșterea reală a veniturilor salariale.   Campania mediatică de dezinformare care se derulează în această perioadă utilizează ca armă de luptă amestecul dintre jumătățile de adevăr (existența unor scăderi reale ale veniturilor salariale) cu proiectarea unei serii de pierderi ale veniturilor salariale care nu există în forma actuală a proiectului legii salarizării.   Dacă ne raportăm la „dezastrul” vehiculat în spațiul public, atunci putem constata că, de fapt, pe forma actuală a proiectului de lege (adică cea convenită în cadrul negocierilor) riscul unor scăderi ale veniturilor salariale:   - Vizează sume și procente mult mai reduse - sumele sunt, cel mai adesea, de ordinul zecilor sau sutelor de lei iar procentul celor afectați este de cca.15% dintre angajații din sănătate. (Aceasta este un procent de risc maxim, ce ia în considerare cel mai trist scenariu.) - Însă, deoarece pentru noi orice risc de diminuarea veniturilor salariale contează, acționăm pentru eliminarea tuturor acestor riscuri. Deși nu aveam încă garanții reale (acestea putând fi furnizate doar de forma finală a legii), nu a existat nici un semn care să arate intenția celor cu care negociem de-a genera în mod intenționat reduceri ale veniturilor salariale. (Riscul estimat de noi este determinat - în cea mai mare parte - din modalitate diferită - prudentă, din partea noastră - de-a estima impactul prevederilor legale.)   Adevărat miză a proiectului de lege nu este doar evitarea scăderilor salariale! Acest obiectiv este asumat public de cei care au propus proiectul de lege, nefiind încă finalizate măsurile de garantare a protecției împotriva tuturor riscurilor de diminuări ale veniturilor posibile.   Deocamdată Guvernul este victima diferenței dintre intențiile anunțate și efectul real al proiectului de lege. Disponibilitatea de-a înțelege unde greșește și de a corecta erorile sugerează că ar putea face acest lucru până la capăt, eliminând toate prevederile ce riscă să determine scăderi ale veniturilor salariale și creșteri ale unora dintre ele.   Miza completă a FSSR în aceste negocieri este o creștere semnificativă a veniturilor salariale pentru cât mai mulți angajați din sănătate. Din această perspectivă: - În forma actuală, proiectul legii salarizării ar asigura o creștere semnificativă a veniturilor salariale pentru cca. 50% dintre angajații din sănătate. - Sperăm ca parcursul firesc al negocierii grilelor de salarizare (în intervalul până la +15%) să amplifice procentul beneficiarilor creșterilor salariale. - Alternativa „nici o lege” nu face decât să conserve inegalitățile actuale, generând o situație în care nimeni nu câștigă (toți pierzând prin continua diminuare a salariului real).   Există în continuare o problemă structurală a proiectului legii salarizării: este centrat aproape exclusiv pe creșterea salariilor de bază, dezavantajând drepturile aferente condițiilor de muncă și permanenței.   Așa cum am mai precizat în mod public, din această perspectivă proiectul legii salarizării continuă, din nefericire, politica inițiată de cei care acum strigă împotriva legii salarizării, cea mai vizibilă intervenție fiind cea făcută prin OUG nr. 19/2024.   FSSR se străduiește să modifice în cea mai mare măsură posibilă această distorsiune amplificată în ultimii ani și preluată în proiectul de lege. Ne dorim ca noua lege să asigure în cea mai mare măsură posibilă creșteri ale tuturor categoriilor de venituri salariale, odată cu cele ale salariilor de bază.   Cea mai bună armă de apărare împotriva dezinformării este … informarea privind prevederile proiectului de lege. În felul acesta angajații din sănătate înțeleg pentru ce trebuie luptat, respectiv ce trebuie modificat pentru a avea parte de creșteri reale ale veniturilor salariale.   În această luptă FSSR a pus la dispoziția tuturor, de la început, Comparatorul de salarii. El permite fiecărui angajat să vadă care este evoluția negocierilor, care este direcția în care trebuie să se îndrepte negocierile și care este impactul formei actualizate a proiectului legii salarizării. FSSR nu cere angajaților din sănătate să aibă încredere în Guvern ori în unul sau altul dintre partidele politice. Trebuie să negociem cu fiecare în parte și să punem presiune pe fiecare dintre aceste părți.   În momentul în care evoluția negocierilor va sugerea imposibilitatea de atinge obiectivele stabilite FSSR nu va ezita să activeze protestele.   Protestele sunt legitime atâta timp cât au ca singur obiectiv apărarea intereselor angajaților din sănătate”, se arată în comunicatul acestei federații.   

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră