joi 06 august
Login Contact
DeFapt.ro

Politică

5038 articole
Politică

Document UE: Politizarea companiilor din energie și transporturi, sectoare controlate de PSD, a dus la tăierea masivă a fondurilor alocate României prin PNRR

Politizarea companiilor din energie și transporturi a dus la tăierea masivă a fondurilor alocate României prin PNRR, arată un document publicat pe site-ul ministerului Investițiilor și Proiectelor. Acest document este o scrisoare „de decomitere” - adică tăierea fondurilor - semnată de Celine Gauer - care se ocupă, din partea Comisiei Europene - de PNRR-ul României și este adresată ministrului Dragoș Pîslaru.  Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD Politizarea companiilor din energie și transporturi a dus la tăierea masivă a PNRR Documentul arată punctual de ce s-au tăiat peste 458 de milioane de euro. În el nu se face nici o referire la PSD, dar toate companiile de stat cu probleme aparțin de ministere controlate de PSD. Scrisoarea arată că autoritățile române au făcut tot posibilul să nu facă numiri corecte în companiile de stat din energie și transporturi și au refuzat să ofere informațiile cerute de Comisia Europeană, precum indicatorii de performanță (KPI) pe care trebuie să-i îndeplinească membrii conducerilor companiilor de stat pentru a-și justifica salariile.  Ce arată, printre altele, scrisoarea de 21 de pagini a Comisiei Europene, care este din aprilie 2026: „Comisia a constatat că România a numit unul dintre Secretarii de Stat din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în consiliul de administrație al C.N.I.R., deși acesta s-a clasat pe locul opt în lista scurtă din faza finală a procedurii și nu a fost propus pentru nominalizare de comitetul de selecție”. Ulterior, de facto, ministerul Transporturilor, condus de pesedistul Ciprian Șerban, a refuzat să-l schimbe, ignorând obiecțiile Comisiei Europene.  „Comisia a identificat situații de conflict de interese în procedura de selecție pentru anumiți candidați numiți în consiliile de administrație ale C.N.I.R. și Metrorex” - tot companii ale ministerului Transporturilor.  12 companii din energie „nu au numit membri ai consiliului de administrație și/sau de supraveghere pe baza unei proceduri de selecție transparente și competitive”.  „Conflicte de interese reale și potențiale și influențe politice și ierarhice nejustificate au fost identificate în procedurile de selecție pentru anumiți candidați numiți în consilii pentru un total de 27 de membri ai consiliului de administrație numiți în opt ÎS (Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Oil Terminal, CONPET, Complexul Energetic Oltenia, Electrocentrale Craiova și Midia Green Energy)” România (adică ministerul Energiei) nu a precizat care sunt indicatorii de performanță (KPI) pe baza cărora sunt salarizați 24 de membri ai consiliilor de administrație din opt ÎS (Nuclearelectrica, CE Oltenia, CONPET și CE Valea Jiului, Midia Green, CNCIR, Eurotest, Radioactiv Mineral Măgurele și ICSITPML), dintr-un total de 104 mandate.  La Hidroelectrica, unul dintre cei numiți în consiliul de supraveghere a luat scorul 1 în ceea ce privește expunerea sa politică și trebuia exclus. „Neaplicarea în mod consecvent a pragurilor minime de punctaj subminează integritatea procesului de evaluare și pune sub semnul întrebării dacă selecția membrilor consiliului de supraveghere a fost realizată pe baza unor criterii competitive și transparente. Pe această bază, Comisia consideră că selectarea și numirea membrilor consiliilor de administrație și de supraveghere ale Hidroelectrica nu au fost efectuate în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă”.  „Selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al Nuclearelectrica nu au fost efectuate în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă”. „Comisia consideră că selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al Romgaz nu au fost efectuate în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă”.  La Oil Terminal aceeași situație ca la Hidroelectrica: unul dintre candidații numiți care a obținut un scor de 1 din 5 (unde 1 înseamnă cea mai ridicată expunere politică) la criteriul obligatoriu referitor la expunerea politică și care, în conformitate cu regulile stabilite ale procedurii de selecție, ar fi trebuit exclus din procedura ulterioară. „Comisia consideră că selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al Oil Terminal nu au fost efectuate în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă”.  Comisia a constatat aceeași situație - numirea CA-ului nu a a vut loc în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă - și la: Midia Green Energy, CE Oltenia, Eurotest, Electrocentrrale Craiova sau Conpet. La CNCIR, compania pentru controlul cazanelor și instalațiilor sub presiune, „anumiți candidați numiți nu îndeplinesc criteriile de eligibilitate stabilite (pe baza CV-urilor publicate), în special cele referitoare la conducerea companiilor private sau publice. De exemplu, un funcționar public numit nu demonstrează nicio experiență profesională legată de conducerea companiilor”.  Pentru neîndeplinirea jalonului privind guvernanța companiilor din energie, România a pierdut aproape 180 de milioane de euro din cei aproape 228 milioane euro alocați. Însă cea mai mare sumă care a fost pierdută de România, 198 de milioane de euro, se datorează faptului că AMEPIP nu își poate îndeplini atribuțiile: puterile acestei agenții au fost reduse de guvernarea Ciolacu, angajările n-au corespuns standardelor cerute de Comisia Europeană, iar un număr mare de posturi este neocupat. Responsabil de acest jalon era Secretariatul General al Guvernului, condus de pesedistul Radu Oprea.   

Document UE: Politizarea companiilor din energie și transporturi, sectoare controlate de PSD, a dus la tăierea masivă a fondurilor alocate României prin PNRR
Acuzațiile AUR despre „vânzările netransparente” ale statului, demontate: ce arată, de fapt, mecanismele pieței de capital
Politică

Acuzațiile AUR despre „vânzările netransparente” ale statului, demontate: ce arată, de fapt, mecanismele pieței de capital

Un comunicat recent al partidului AUR ridică o serie de acuzații grave la adresa guvernului, sugerând că planurile de listare și vânzare de acțiuni la companii de stat ar ascunde o strategie netransparentă, cu o miză de zeci de miliarde de lei. Tonul este alarmist, concluziile sunt ferme. Dar cât din aceste acuzații rezistă unei analize reci, punct cu punct? Acuzațiile AUR În comunicatul său, AUR susține că guvernul ar pregăti o strategie netransparentă de valorificare a companiilor de stat, favorizând plasamentele accelerate de acțiuni (ABB) pentru societăți de mare valoare, precum Hidroelectrica și Romgaz, în detrimentul listărilor clasice la bursă (IPO). Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD Potrivit formațiunii, această abordare ar ascunde o miză financiară reală de aproximativ 10 miliarde de lei, ce ar urma să fie obținută rapid și fără transparență, în timp ce operațiuni precum listarea CEC Bank sunt amânate. AUR mai acuză o lipsă de coerență în raportarea valorilor companiilor implicate, precum și o posibilă ingerință în deciziile Fondul Proprietatea, sugerând că întregul demers ar fi construit pe o logică opacă, în contradicție cu discursul oficial despre transparență. IPO vs. ABB: o comparație care amestecă două lumi diferite Prima teză a comunicatului este că statul ar alege listări (IPO) pentru companii mici și plasamente accelerate (ABB) pentru companii mari, sugerând o evitare deliberată a transparenței. Problema este că această comparație pornește de la o premisă greșită. IPO și ABB nu sunt alternative, ci instrumente diferite, aplicate în contexte diferite. IPO-ul este folosit pentru companii care nu sunt listate, în timp ce ABB este o metodă standard de vânzare rapidă a unor pachete de acțiuni la companii deja tranzacționate pe bursă, precum Hidroelectrica sau Romgaz. Nu poți lista de două ori aceeași companie. Iar de aici cade întreaga opoziție „transparență vs. opacitate”. Plasamentele accelerate ar fi „netransparente”: ce spune realitatea Un alt pilon al criticii este ideea că plasamentele accelerate private ar ocoli transparența. În realitate, aceste operațiuni se desfășoară tot prin bursă, sunt anunțate public și sunt raportate ulterior. Diferența este una de viteză și de tip de investitor: ABB-urile sunt adresate în principal investitorilor instituționali și sunt utilizate pe scară largă în piețele mature. Nu sunt „invizibile”, ci doar mai puțin spectaculoase pentru publicul larg. 150 de miliarde vs. 10 miliarde: confuzia dintre valoare și realitate Poate cel mai puternic efect retoric din comunicat este contrastul dintre „10 miliarde” și „150 de miliarde”. Doar că această opoziție este, în sine, înșelătoare. Cele 150 de miliarde reprezintă valoarea totală a unor companii, nu suma care ar urma să fie vândută. Statul nu scoate la vânzare integral aceste active, ci doar pachete minoritare. Cu alte cuvinte, miza financiară reală, banii încasați, este mult mai apropiată de acele „10 miliarde” invocate chiar în comunicat. „Vânzări rapide” sau timing de piață AUR sugerează că vânzarea rapidă de acțiuni la companii precum Hidroelectrica sau Romgaz ar ridica semne de întrebare. Dar exact această rapiditate este esența mecanismului ABB: valorificarea unui moment favorabil de piață, atunci când cererea este ridicată și prețurile sunt avantajoase. A întârzia astfel de operațiuni nu ar însemna mai multă transparență, ci, uneori, pierderi pentru stat. De ce durează IPO-ul la CEC Bank? Compararea cu listarea CEC Bank, prezentată ca fiind lentă, ignoră realitatea procedurală. Un IPO presupune: - audituri complexe, - aprobări de reglementare, - campanii de prezentare pentru investitori, - stabilirea prețului. Durata de 10 luni nu este o anomalie, ci standardul. „De ce nu vindeți transparent?” – dar exact asta se întâmplă Una dintre întrebările finale din comunicat este, poate involuntar, cea mai ironică. Se cere „vânzare transparentă” pentru companiile deja listate. Or, exact asta înseamnă plasamentele realizate prin bursă. Diferența este că nu toate aceste operațiuni au forma vizibilă și ceremonială a unui IPO. Dar transparența nu se măsoară în spectaculozitate. Implicarea Fondului Proprietatea Există, desigur, și o observație legitimă: implicarea Fondului Proprietatea nu poate fi impusă de stat, ci doar negociată. Dar aceasta este o nuanță tehnică, nu o dovadă a unei strategii opace. Între suspiciune și mecanisme reale Comunicatul AUR ridică întrebări care merită discutate, dar construiește concluzii pe baza unor asocieri discutabile: compară instrumente diferite, confundă valori totale cu sume tranzacționate și echivalează viteza cu lipsa de transparență. În realitate, ceea ce este prezentat ca o anomalie pare a fi, mai degrabă, funcționarea normală a piețelor de capital. Iar diferența dintre cele două interpretări spune, poate, mai mult despre felul în care alegem să privim economia decât despre economia însăși.

Rețeaua de influență a lui Sorin Grindeanu: cum au ajuns finii, cumnații și prietenii în funcții-cheie
Politică

Rețeaua de influență a lui Sorin Grindeanu: cum au ajuns finii, cumnații și prietenii în funcții-cheie

Puțini politicieni din România pot revendica o carieră atât de paradoxală precum Sorin Grindeanu. Este, în același timp, autorul uneia dintre cele mai ample crize politice din ultimele decenii și singurul premier demis prin moțiune de cenzură de propriul partid, pentru ca mai târziu să revină în vârful aceleiași formațiuni. De la controverse politice majore la episoade de favoritism, în care fini, cumnați și prieteni au ajuns în funcții-cheie, și până la situații greu de explicat, precum cartea inexistentă pe care a pretins că a scris-o, traseul lui Grindeanu conturează o întreagă rețea de influență. Drumul lui Grindeanu: de la administrația locală la vârful PSD Născut în 1973, Sorin Grindeanu și-a construit întreaga carieră în interiorul PSD (fost PDSR), unde s-a înscris încă din 1996. Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD Evoluția sa politică urmează un traseu clasic, dar constant ascendent: - membru al Consiliului Local Timișoara (2004–2008) - viceprimar al Timișoarei (2008–2012) - deputat în Parlamentul României (din 2012) - ministru în Guvernul Ponta (2014–2015) - președinte al Consiliului Județean Timiș (2016) În ianuarie 2017, după refuzul lui Sevil Shhaideh, este desemnat premier. Mandatul său se încheie însă abrupt, în iunie 2017, când este demis prin moțiune de cenzură chiar de PSD și exclus din partid, în urma conflictului cu Liviu Dragnea. Retragerea temporară din prim-plan îl duce la conducerea ANCOM (2017–2020). Revine triumfal în partid, după căderea lui Dragnea, în 2020, și devine rapid unul dintre oamenii-cheie ai partidului, ajungând „numărul doi” sub conducerea lui Marcel Ciolacu. OUG 13: criza care a scos România în stradă Sorin Grindeanu a ieșit în plin-plan în 2017, momentul OUG 13, ordonanța fiind adoptată chiar în timpul mandatului său de premier. OUG 13 a declanșat o serie de proteste în țară și a fost abrogată la scurt timp prin OUG 14. Ordonanța modifica legislaţia penală fiind constestată de şeful statului de la acel moment, Klaus Iohannis, şi de societatea civilă. OUG 13 dezincrimina neglijența în serviciu sau a abuzului în serviciu dacă prejudiciul produs ar fi fost mai mic de 200.000 de lei. La acel moment conducerea PSD era deținută de Liviu Dragnea, aflat în vizorul justiției pentru abuz în serviciu. Modificarea legislativă avea potențialul de a-l scăpa de acuzații. Misterul cărții inexistente: între CV și realitate Controversa legată de cartea pe care a pretins că a scris-o, rămâne până azi un mister. Scandalul a izbucnit în 2017, imediat după ce Sorin Grindeanu a fost desemnat Premier. În CV-ul său figurau trei volume, dintre care unul a atras atenția în mod special: „Integrala Lebesgue-Radon în raport cu o măsură complexă”. Jurnaliștii au semnalat atunci că această carte nu poate fi găsită în biblioteci publice, nu există în circuitul academic sau editorial și apare doar ca intenție de publicare în evidențele oficiale. După săptămâni de presiune publică, Grindeanu a adus un exemplar fizic la sediul PSD pentru a-l arăta presei, însă nu a permis o analiză detaliată a conținutului. Controversa a fost relansată în 2021. Clotilde Armand a susținut că volumul menționat în CV-ul lui Grindeanu nu poate fi găsit în nicio bibliotecă. Grindeanu a respins din nou acuzațiile, precizând că a mai oferit explicații în trecut și că lucrarea există. În urma scandalului, 40 de matematicieni din țară i-au solicitat lui Sorin Grindeanu, într-o scrisoare deschisă, să trimită la Biblioteca Națională, conform legii, șapte exemplare din cartea scrisă. Sorin Grindeanu a răspuns solicitărilor doar prezentând un exemplar al cărții la un post de televiziune și pe pagina sa de Facebook. Imediat după aceea, și-a șters din CV toate publicațiile la care se declara autor. Grindeanu și Ciolacu, afaceri imobiliare la Timișoara Dacă episoade precum OUG 13 sau controversa legată de activitatea academică au afectat credibilitatea publică a lui Grindeanu, alte acuzații vizează un nivel mai profund al exercitării puterii: felul în care relațiile personale și politice se intersectează cu interesele economice. Marcel Ciolacu și Sorin Grindeanu au fost asociați în afaceri imobiliare prin intermediul familiilor lor, fiind semnalate conexiuni între interesele lor private și pozițiile publice deținute. În 2024, o investigație Rise Project, arăta implicarea rudelor celor doi într-o societate comercială activă în domeniul imobiliar. Lideri PSD erau reprezentați de Mihai Ciolacu, nepotul lui Marcel Ciolacu și Mihaela Grindeanu, soția lui Sorin Grindeanu. În mai, 2021, aceștia, împreună cu soția lui Adrian Cionca, dezvoltator imobiliar, dar și prim-vicepreședinte al PSD Timiș, au înființat compania Comuncas. Firma a achiziționat un teren la marginea Timișoarei, unde a fost demarat un proiect imobiliar de dimensiuni reduse. Investiția s-a concretizat într-un ansamblu de 12 locuințe individuale, fiecare având o suprafață de aproximativ 95 de metri pătrați. După finalizarea proiectului, casele au fost scoase la vânzare, iar prețul cerut pentru fiecare locuință era de aproximativ 185.000 de euro, poziționând proiectul în zona medie-superioară a pieței imobiliare locale. La vremea aceea, Marcel Ciolacu era președinte al PSD, iar Sorin Grindeanu ocupa funcția de prim-vicepreședinte al partidului. Cumnata Danielescu și puterea administrativă În 2022, Aura Danielescu, cumnata lui Grindeanu, a devenit inspector-școlar general al ISJ Timiș în 2022, prin numire politică. Acest lucru a survenit ca urmare a înţelegerilor politice din coaliţie, după ce funcţia fusese alocată de către PSD. Aura Danielescu este membră PSD și a fost adesea acuzată de sindicate că aplică criterii politice în numirea directorilor de școli. În 2022, a fost implicată într-un scandal după ce a demis-o pe Elena Petrică, directoarea centrului, după 18 ani de activitate, pentru a numi o apropiată. Decizia a stârnit proteste din partea părinților și profesorilor. Tot în 2022, a numit-o, ca director al școlii din Boldur, pe soția primarului PSD din localitate, deși aceasta ar fi obținut un punctaj foarte mic la concursul de ocupare a postului. Unul dintre cele mai grave episoade este cel de la Colegiul Național Pedagogic „Carmen Sylva” din Timișoara. Directoarea Claudia Muntean, numită prin concurs, a fost demisă abuziv de către Aura Danielescu, în octombrie, 2023. În noiembrie 2025, după un proces îndelungat, instanța a decis repunerea în funcție a profesoarei Claudia Muntean, considerând demiterea abuzivă. Deși a fost repusă în funcție prin executare silită, Muntean a fost demisă după doar 48 de ore de Aura Danielescu, care a ignorat decizia instanței. În martie, 2026, Aura Danielescu a fost acuzată de abuz în serviciu și ignorarea deciziilor judecătorești definitive. Claudia Muntean a susținut că tensiunile au pornit de la refuzul său de a ceda unor presiuni privind gestionarea unității de învățământ, acuzând o politizare a sistemului educațional din județ. Finul Mateescu și numirile publice Relațiile personale ale lui Grindeanu se reflectă și în alte numiri publice. În 2022, Ioan „Mateo” Mateescu, finul lui Grindeanu a fost numit la conducerea ACNB, instituție aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, condus atunci de Sorin Grindeanu. Controversele nu se opresc însă la nivel administrativ. Firma lui Mateescu, Darian Eric Business SRL, a fost implicată în programul guvernamental „Masă sănătoasă” din județul Timiș, un proiect finanțat din bani publici. Presa a relatat că această companie ar fi beneficiat de contracte în condiții discutabile, fiind singura participantă la unele licitații, inclusiv după intrarea în insolvență, când nu s-ar mai fi înscris alte firme. În 2025, o anchetă publicată de Libertatea a adus în prim-plan un incident grav: un copil de grădiniță din Șag, județul Timiș, a ajuns la spital după ce a consumat alimente furnizate de firma lui Mateescu prin acest program. Analizele Direcției de Sănătate Publică Timiș au confirmat prezența unor bacterii periculoase, inclusiv stafilococ coagulazo-pozitiv și enterobacterii. Copilul a fost internat, prezentând simptome severe, viața fiindu-i pusă în pericol. În paralel, Mateescu și-a continuat nestingherit ascensiunea, devenind președintele Asociației Județene de Fotbal (AJF) Timiș. Prieteniile vechi, recompensate constant Un alt apropiat al lui Sorin Grindeanu, Lucian Taropa, a beneficiat la rândul său de prietenia sa cu liderul PSD. Relația dintre Sorin Grindeanu și Lucian Taropa este una de lungă durată, fiind descrisă în spațiul public drept o prietenie strânsă de familie. Cei doi au fost surprinși în fotografii de vacanță în Italia și Elveția, alături de soțiile lor. Soțiile celor doi au fost partenere de afaceri, deschizând împreună o societate comercială. Potrivit declarațiilor de avere din trecut, Lucian Taropa l-ar fi împrumutat pe Sorin Grindeanu cu suma de 20.000 de euro în anul 2011. Când a ajuns ministru al Transporturilor, una dintre primele decizii ale lui Grindeanu a fost să-l numească pe Taropa în funcția de membru interimar al consiliului de administrație la Autoritatea Aeronautice Civile Române (AACR). Grindeanu a negat că numirea ar fi avut legătură cu prietenia lor, specificând că e vorba doar de o funcție provizorie. Însă, câteva luni mai târziu, numirea lui Lucian Taropa a fost definitivă, pentru un mandat de 4 ani. În august 2025, acesta a fost numit director general al Aeroportului Timișoara. În perioada în care Grindeanu a fost premier, Taropa a fost numit în CA-urile de la CFR Marfă și Administrația Canalelor Navigabile Constanța.

Deputatul AUR Koler o acuză pe Gheorghiu de „tupeu” fiindcă i-a cerut să voteze potrivit conștiinței, nu conform indicațiilor șefului de partid
Politică

Deputatul AUR Koler o acuză pe Gheorghiu de „tupeu” fiindcă i-a cerut să voteze potrivit conștiinței, nu conform indicațiilor șefului de partid

Deputatul AUR Eduard Koler o acuză pe Oana Gheorghiu de „tupeu” fiindcă i-a cerut să voteze potrivit conștiinței, nu conform indicațiilor șefului de partid. Koler a făcut dreptul la o universitate privată, a fost „Senior Adviser to the Chairman” la Superbet - potrivit propriului CV - și folosește adreesa de email [email protected], „stealth” însemnând „ascuns”, probabil o referire la avioanele invizibile pe radar. Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD După peste 16 luni în Parlament, acesta a vorbit cinci minute și cinci secunde, inclusiv depunerea jurământului.  Deputatul AUR Koler o acuză pe Gheorghiu de „tupeu” fiindcă i-a cerut să voteze potrivit conștiinței „Această doamnă, cu un tupeu nemărginit, ma îndeamnă să votez după propria conștiință, nu cum ne cere șeful de partid. Aceeași doamnă care încerca să vândă, pe sub masă, un pachet de acțiuni al Hidroelectrica, fără ca românii să aibă acces la acest pachet de acțiuni, destinat doar câtorva investitori instituționali, bineînțeles selectați dinainte, într-un proces de vânzare accelerată”, scrie Koler.    „Știu că ne desconsiderați. Știu că ne considerați o pleavă ușor de dus de nas, fără cultură economică și fără înțelegere financiară.   Doar că vă dau un hint, ca să mă exprim în limba voastră, în romgleza useristilor, plusistilor sau a altor bazaconii politice scăpate din laboratoarele neomarxiste:   În AUR, ediția 2024 au apărut oameni care fac foarte bine diferența dintre listare și vânzare. Care înțeleg când un demnitar pervers mimează buna-credință, în timp ce, de fapt, încearcă disperat să rămână la putere ca să-și termine misiunea pentru care a fost trimis acolo”, a mai afirmat parlamentarul AUR. 

Ciucu: PSD a scăzut sub PNL, încrederea în Grindeanu este la 11%, în Bolojan - 30%
Politică

Ciucu: PSD a scăzut sub PNL, încrederea în Grindeanu este la 11%, în Bolojan - 30%

PSD a scăzut sub PNL, încrederea în Sorin Grindeanu este la 11%, iat în Bolojan de 30%, afirmă prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu într-un comentariu la o postare pe Facebook. El a a spus că aceste date provin de la un sondaj pe care cei care l-au făcut nu au vrut să-l publice. Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD PSD a scăzut sub PNL, încrederea în Grindeanu este la 11%, în Bolojan - 30% „Am văzut un sondaj, cei care l-au făcut nu l-au publicat din pacate. Bolojan este la 30%, Grindeanu la 11%. Bolojan e depășit doar de Simion si acel Georgescu.   PSD a ajuns sub PNL. AUR scade mult si USR creste.   Ce dau ei este praf in ochi”, a scris Ciucu, care și-a exprimat astfel neîncrederea în sondajul publicat, azi, de CURS. Acest institut este controlat de soțul unei deputate PSD, care este și vicepreședinte a acestui partid.    Ieri, sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP, a scris, referindu-se, probabil, la o cădere a PSD după inițierea demersului de răsturnare a guvernului Bolojan: „Deși încă totul este fluid și opinia publică schimbătoare ca în orice perioadă de criză, totuși pare ca aceasta moțiune devine una dintre cele mai puternice arme politice cu efecte colaterale imprevizibile în intenția de vot din istoria politică recentă a României.   Unde dai, si unde crapă”.    Un sondaj CURS publicat azi arată o susținere neobișnuit de mare pentru premierul Bolojan: se opun demisiei acestui 40% dintre cei chestionați, un procent mult peste intenția de vot, cumulată, pentru PNL, USR și UDMR. Un procent de 58% răspund afirmativ la întrebarea: „Având în vedere criza politică actuală, considerați că Ilie Bolojan ar trebui să demisioneze din funcția de Prim-ministru?”. Însă acest procent este sub intenția de vot, cumulată, a taberei anti-Bolojan. 

Susținere șocant de mare pentru Bolojan, într-un sondaj realizat de apropiatul PSD
Politică

Susținere șocant de mare pentru Bolojan, într-un sondaj realizat de apropiatul PSD

Susținere șocant de mare pentru Bolojan, într-un sondaj realizat de apropiatul PSD: se opun demisiei acestui 40% dintre cei chestionați, un procent mult peste intenția de vot, cumulată, pentru PNL, USR și UDMR. Sondajul a fost publicat azi și a fost realizat de CURS, deținut de Iosif Bubble, soțul Dianei Tușa, vicepreședinte PSD.  Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD Cercetarea a fost realizată pe un eșantion național de 1098 respondenți, populație adultă (18+), probabilist, multistadial și stratificat. Marja de eroare este de ±3% la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese prin metoda CATI și ponderate pe regiune, în perioada 28 aprilie – 1 mai 2026. Susținere șocant de mare pentru Bolojan, într-un sondaj realizat de apropiatul PSD Un procent de 58% răspund afirmativ la întrebarea: „Având în vedere criza politică actuală, considerați că Ilie Bolojan ar trebui să demisioneze din funcția de Prim-ministru?”. Însă acest procent este sub intenția de vot, cumulată, a taberei anti-Bolojan.  Potrivit CURS, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 34% din voturi, PSD - 23%, PNL - 18%, USR - 10%, UDMR - 5%, SOS România și PNRR-Piedone sunt la 3%, iar Partidul Oamenilor Tineri - 2%. Datele arată că Bolojan ar putea avea susținere inclusiv în tabăra partidelor care au inițiat moțiunea de cenzură împotriva acestuia.  Acum câteva zile, tot CURS a prezentat un sondaj din care reiese că 54% dintre bucureșteni consideră că Bolojan ar trebui să demisioneze, iar 42% nu vor. 

Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD
Politică

Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD

Pesedistul Radu Oprea, fost secretar general al Guvernului, care în 2018 a fost amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu, afirmă surse din PSD. Oprea a fost recent ales prim-vicepreședinte al organizației PSD din Sectorul 6. În plus, el a devenit senator, din 27 aprilie, preluând locul lăsat liber, prin demisie, de Florin Jianu. Citește și: România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, anunță Pîslaru Aceasta ar fi expliacția pentru poziționările extrem de agresive a lui Radu Oprea din ultimele zile, pe linia PSD, împotriva listării la bursă a unor companii de stat.  Oprea a fost și ministru pentru mediul de afaceri, din ianuarie 2018 în noiembrie 2019, în cabinetul Dăncilă și cu girul politic al liderului PSD de la acel moment, Liviu Dragnea.  Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6 Însă Radu Oprea este din Prahova - unde a făcut afaceri cu Sebastian Ghiță - fiind ales parlamentar în repetate rânduri în acest județ.  DeFapt.ro a arătat, în iunie 2023, că Radu Oprea a avut dosar de evaziune fiscală, dar a scăpat doar cu amendă după ce a plătit integral prejudiciul din dosar. El deținea zece case, șapte terenuri și 13 firme, dar după ce i s-a deschis dosar pentru evaziune fiscală și spălare de bani, a scăpat de toate aceste bunuri. Oprea a negat că ar fi fost amendat, dar DeFapt.ro a arătat că minte.  Tot DeFapt.ro a arătat cum controlează Oprea compania Romarm, prin clienții săi: „Răzvan Marian Pîrcălăbescu, fostul șef de cabinet al pesedistului Radu Oprea, a făcut cumva rost de doi ani de vechime în muncă pentru a putea fi selectat în baza Ordonanței 109/2011 pentru funcția de director general al Romarm. Culmea ubicuității, din ultimul său CV rezultă că, în perioada aprilie 2015 – mai 2017, era simultan student la două universități (una - în București, cealaltă - în Târgu Jiu), masterand la ASE, bursier Erasmus+ în Portugalia, intern la Ministerul Energiei și angajat în România”.  „Răzvan Pîrcălăbescu, directorul general al Romarm și fostul șef de cabinet al pesedistului Radu Oprea, a fentat legea pentru a-l angaja pe Constantin George Brezoi pe funcția de director comercial, deși angajările la stat sunt blocate. Cum s-a fentat legea: Constantin Brezoi, fost suprefect de Prahova și unul din oamenii de încredere ai lui Radu Oprea, a fost angajat inițial pe un post de execuție la Uzina Mecanică Plopeni, apoi a fost detașat pe funcția de director comercial la Romarm. Postul de primar al Sectorului 6 este liber după ce liberalul Ciprian Ciucu a fost ales primar general al Capitalei. Guvernul nu a stabilit data alegerilor. 

România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, anunță Pîslaru
Politică

România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, anunță Pîslaru

România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR urmare a „reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuţi”, anunță, pe Facebook, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Cei mai mulți bani, 180 de milioane de euro, s-au pierdut datorită numirilor politice din fruntea companiilor din energie, a arătat demnitarul. Citește și: Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1 Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură” România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, anunță Pîslaru El spune că, datorită efortului Oanei Gheorghiu, s-au salvat 132 de milioane de euro din jalonul AMEPIP și guvernanța companiilor de stat. „Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro din banii care inițial au fost suspendați; pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”, a scris Pîslaru, pe Facebook.   Ce s-a pierdut și de ce și ce s-a obținut:    - Pensiile speciale, din suma de 231 milioane euro suspendată la plată s-a recuperat un total de 166 milioane euro. - AMEPIP și guvernanța companiilor de stat: România a primit 132 milioane euro. „Contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru a dinamiza această reformă și pentru a salva banii europeni”, a explicat Pîslaru. - Companiile de stat din energie. „Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane Euro și recuperează 48 milioane Euro”.  - Companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. „Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane Euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane Euro”.    „Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de la partid în conducerea companiilor de stat. Nu poți cere încredere de la Bruxelles, în timp ce tu, la București, doar mimezi selecția pe criterii de profesionalism”, apreciază Pîslaru. 

Miruță a găsit 21 de trenuri noi care se decolorau la soare în Gara Obor, fără să fie utilizate
Politică

Miruță a găsit 21 de trenuri noi care se decolorau la soare în Gara Obor, fără să fie utilizate

Ministerul interimar al Transporturilor, Radu Miruță a găsit 21 de trenuri noi care se decolorau la soare în Gara Obor, fără să fie utilizate. Unele erau depozitate în această gară din ianuarie, altele doar de o lună și jumătate. Citește și: Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1 Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură” Miruță n-a explicat clar motivul oficial al acestei situații, dar pare că este vorba de o neînțelegere între constructorul polonez și beneficiarul din România.  Miruță a găsit 21 de trenuri noi care se decolorau la soare în Gara Obor, fără să fie utilizate „Culmea absurdului la CFR: am găsit în curtea Ministerului Transporturilor 21 de trenuri noi-nouțe, moderne, care zac de luni bune spre a fi decolorate de soare. În tot acest timp călătorii îndură, în unele trenuri vechi, banchete rupte, toalete sparte și lipsa aerului condiționat. I-am chemat la fața locului pe furnizor, managerul de proiect și coordonatorul contractului de achiziție. Tipic românește, nu se înțeleg pe birocrația tot de ei făcută și agreată în urmă cu 1,5 ani. În tot timpul acesta, cele noi ies din garanție fără să meargă 1 km, după care apar alte contracte noi „de mentenanță”.   Care-i soluția? Puși la aceeași masă și aplicată legea: exact cum scrie, nu cum nu vor să o citească, de teama consecințelor.   Când? Miercurea viitoare, la sediul Ministerului Transporturilor, unde am invitat producătorul din Polonia și structurile responsabile din minister.   Curios din fire, am verificat câtă localizare în România a fost cerută prin contract (ianuarie 2024) de ministrul Transporturilor pentru construirea celor 91 de trenuri și câte firme românești au fost implicate în acest contract.   Zero localizare, nimic produs în România, nicio firmă românească. Unii pe care îi aud în aceste zile că 60% producție prin SAFE, cu fabrici construite în România, e puțin, sunt cei care, pe sume mai mari, au semnat contracte cu 0 localizare în România, cu 0 firme românești implicate”, a scris Miruță, pe Faceboook. 

Sociologul Ștefureac, avertisment: moțiunea, o armă cu efecte colaterale imprevizibile
Politică

Sociologul Ștefureac, avertisment: moțiunea, o armă cu efecte colaterale imprevizibile

Sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP, lansează un avertisment, pe Facebook: moțiunea de cenzură PSD-AUR împotriva guvernului Bolojan a devenit o armă cu „efecte colaterale imprevizibile”. Deși nu explică clar la ce se referă, el pare că se referă la intenția de vot pentru PSD.  Citește și: Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1 Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură” Sociologul Ștefureac, avertisment: moțiunea, o armă cu efecte colaterale imprevizibile El a mai scris acum câteva zile că: „Coroborând structura diferită a electoratelor AUR și PSD, narațiunile din ultimii doi ani care au consolidat loialitatea acestora față de partide în cadre de ostilitate și uriașele presiuni economice și sociale care nu pot fi netezite cu sloganuri populiste, înclin să cred ca alianța inevitabilă dintre PSD - AUR va aduce prejudicii electorale celor două partide”.  Acum, Ștefireac pare că știe că inițiatorii moțiunii vor pierde din alegători. „Deși încă totul este fluid și opinia publică schimbătoare ca în orice perioadă de criză, totuși pare ca aceasta moțiune devine una dintre cele mai puternice arme politice cu efecte colaterale imprevizibile în intenția de vot din istoria politică recentă a României. Unde dai, si unde crapă”, a scris sociologul.  La 27 aprilie, el arăta: „Doar 4% dintre votantii AUR au încredere în Grindeanu. Și doar 12% dintre votantii PSD au încredere în Simion (...) Spun ca aceasta este o colaborare politica in contra naturii pentru ca AUR s-a născut și se hrănește din fronda anti-PSD, retorica anti-sistem, mantra anti-corupție. Iar PSD a fost “înjumătățit” electoral tocmai de AUR”. 

Oana Țoiu declasifică dosarele MAE privind mineriadele sau corespondența cu URSS
Politică

Oana Țoiu declasifică dosarele MAE privind mineriadele sau corespondența cu URSS

Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a anunțat că declasifică dosarele MAE privind mineriadele, vizita în România a Regelui Mihai, în 1992, sau corespondența cu URSS. Vor fi declasificate documentele elaborate de Ministerul Afacerilor Externe în perioada 1 ianuarie 1990 - 31 decembrie 1992. Ele trebuiau să fie publice de mult timp, dar au fost trecute la categoria „secret de serviciu”.  Citește și: Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan. Plus un nou atac la fieful PSD Trasnelectrica Oana Țoiu declasifică dosarele MAE privind mineriadele sau corespondența cu URSS „Declasificăm peste 5.000 de dosare diplomatice din primii ani de tranziție din arhivele MAE. Alegerile din mai 1990, mineriadele, vizita Regelui Mihai, corespondența cu URSS - toate acestea ies din sertarele in care au stat peste 30 de ani și vor fi publice. Câte întrebări au rămas fără răspuns despre mineriade, anii '90, relația României cu Vestul și cu URSS-ul acelor vremuri?   Cum a arătat tranziția noastră grea de la comunism spre dialogul cu puterile lumii ?   Facem lumină în dreptul nostru. Românii au dreptul să știe cu adevărat istoria tranziției României.   Prea multe lucruri au rămas prea mult timp nespuse, neclare, iar în aerul închis al lipsei de informații cresc conspirațiile și neîncrederea.   Transparența nu mai este doar despre trecut, ci despre lecții învățate și despre baza de memorie colectivă pe care putem construi viitorul.   Documentele despre cum s-a reașezat politica externă a României după 1989 aparțin istoriei, cercetătorilor, societății. Nu sertarelor din subsol.   Vorbim despre 5.376 de dosare, păstrate în 768 de mape de arhivă, ocupând aproximativ 100 de metri liniari de raft. Este cea mai consistentă tranșă de documente diplomatice scoase de sub clasificare după cele de dinainte de 1989 și acoperă o perioadă de inflexiune în istoria noastră recentă.   Câteva titluri de dosare: „Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989" „Reunificarea Germaniei (1990)" „Relații bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai" „Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS"   Aceste documente nu mai au încadrarea de secret de stat de peste un deceniu. Au fost ținute, totuși, departe de public ca secrete de serviciu. Schimbăm asta an cu an și vom continua procesul, inclusiv cu pași viitori de digitalizare și publicare.   O democrație matură nu se teme de propria istorie. O publică spre consultare cetățenilor și o studiază.   Proiectul de Hotărâre de Guvern este de astăzi în transparență decizională pe siteul MAE”, a scris Țoiu, pe Facebook. 

Grindeanu: „Eu mă luptam cu Dragnea”. Facts: Dragnea a girat numirea sa la ANCOM, cu salariu imens
Politică

Grindeanu: „Eu mă luptam cu Dragnea”. Facts: Dragnea a girat numirea sa la ANCOM, cu salariu imens

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a susținut, la Antena 3 că: „Eu atunci mă luptam cu un om, Liviu Dragnea, care s-a dovedit după aceea, prin dezvoltările ulterioare, unde a dus România, şi ştim cu toţii, n-aş vrea să dezvolt”. Grindeanu a făcut această mențiune pentru a-l compara pe premierul Ilie Bolojan cu Liviu Dragnea. Citește și: Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan. Plus un nou atac la fieful PSD Trasnelectrica Grindeanu: „Eu mă luptam cu Dragnea”. Facts: Dragnea a girat numirea sa la ANCOM, cu salariu imens În realitate, Sorin Grindeanu a ajuns premier cu girul politic al lui Liviu Dragnea, care era președintele PSD. După ce PSD l-a demis pe Grindeanu din funcția de premier, la 29 iunie 2017, în scurt timp, respectiv în noiembrie 2017, actualul președinte al PSD a fost votat de Parlament - unde PSD avea majoritatea - în funcția de președinte al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).  „Aţi spus public că v-a lipsit pupincurismul pentru a rămâne în funcţie. E o întrebare retorică, pentru că azi sunteţi aici pus tot de PSD”, i-a spus, la dezbaterea din Parlament, senatorul Florin Cîțu.  Guvernul Grindeanu a modificat, pe 27 aprilie, prin ordonanţă de urgenţă, legea de funcţionare a ANCOM, statuând că numirea preşedintelui şi vicepreşedinţilor acestei instituţii se va face de către plenul reunit al Parlamentului, la propunerea Guvernului. Înainte de aprobarea acestei OUG conducerea ANCOM era numită de către preşedintele României, la propunerea Guvernului. Presa a relatat că în perioada mandatului lui Grindeanu la șefia ANCOM, salariul său a crescut de la 8.892 lei net în 2018 la peste 35.000 lei net în 2019. În iulie 2019, publicația Libertatea a relatat că două consiliere erau angajate pe criterii politice, una fiind fiica lui Paul Stănescu, iar cealaltă o fostă Miss Buzău, prezentă și într-o delegație oficială în Insulele Azore plătită din fonduri publice.

Mesajul halucinant primit de Victoria Stoiciu când le-a pus colegilor de partid că nu va semna moțiunea de cenzură, alături de AUR
Politică

Mesajul halucinant primit de Victoria Stoiciu când le-a pus colegilor de partid că nu va semna moțiunea de cenzură, alături de AUR

Mesajul halucinant primit de Victoria Stoiciu când le-a pus colegilor de partid că nu va semna moțiunea de cenzură, alături de AUR: „În momentul în care i-am anunțat pe câțiva că nu nu voi semna moțiunea, erau atât de speriați de gestul meu. Mi-au spus: nu te sinucide, nu fi nebună, prefă-te bolnavă. Se tem”, a spus ea, la Digi 24.  Citește și: Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan. Plus un nou atac la fieful PSD Trasnelectrica Senatoarea nu a spus cine i-a dat acest mesaj.  Mesajul halucinant primit de Victoria Stoiciu când le-a pus colegilor că nu va semna moțiunea Stoiciu, care a demisionat recent din PSD în semn de protest față de depunerea unei moțiuni de cenzură alături de PSD, a susținut că mulți pesediști nu sunt de acord cu decizia conducerii, dar se tem. „Există voci nemulțumite inclusiv de demersul - înainte de a lansa cu AUR, erau mai mulți nemulțumiți pentru că le era foarte frică de perspectiva unei opoziții, pentru că nu vedeau un plan foarte clar prin care PSD poate să revină la guvernare împreună cu liberalii, USR și UDMR”, a explicat senatoarea.  „PSD deja pierde o parte din alegători către AUR, iar această alianță va crea și mai multă confuzie în rândul electoratului, pentru că prin acest gest partidul AUR va fi legitimat. Iată, dintr-o dată nu mai este un partid atât de nefrecventabil, nu mai un partid extremist, putem să ne aliem cu ei, putem să apărem împreună în conferințe de presă, la tribuna Parlamentului, să vorbim pe aceeași voce. Confuzia care se va produce în rândul alegătorilor PSD va fi una foarte mare și riscul este să piardă și mai mult către AUR, o dată, și doi la mână, să nu uităm, în rândul Partidului Social Democrat, printre votanții acestui partid există voci și mulți sunt pro-europeni, sondajele ne arată că foarte mulți din alegătorii Partidului Social Democrat nu își doresc niciun fel de alianță cu AUR”, a mai apreciat ea. 

Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1 Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură”
Politică

Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1 Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură”

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură”, a spus el, în briefingul de după ședința Executivului. În înregistrarea postată pe site-ul Guvernului se aud râsetele jurnaliștilor după acest atac. Citește și: Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan. Plus un nou atac la fieful PSD Trasnelectrica Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură” „Înainte de a încheia, mâine este Ziua Internațională a Muncii. Cu mandatul pe care îl am, de ministru interimar al muncii, aș vrea să mulțumesc tuturor celor care muncesc și pun umărul la construcția acestei țări și, în același timp, mă uit și la diaspora, cei care muncesc în afara țării. Mi se pare o zi în care, pe lângă mici și grătare, trebuie să ne gândim foarte mult că munca, până la urmă, construiește această țară. Și da, mi-ar plăcea ca toți să stăm să muncim și nu să stăm să șobolănim prin parlament cu moțiuni de cenzură. Vă mulțumesc foarte mult!”, a spus Pîslaru.  El a prezentat, azi, proiectul de lege prin care se limitează cumulul salariului cu pensia.  „Nu se mai poate încasa, în același timp, şi pensie specială integrală, şi salariu întreg, tot de la stat. Proiectul de lege pe care l-am adoptat, astăzi, în ședința extraordinară de guvern, este ceva ce a fost anunțat în spațiul public de ceva vreme. Singura problemă este că el a fost pus într-un sertar, cu lumina stinsă, şi astăzi, prim-ministrul Ilie Bolojan şi Guvernul au aprins lumina pe acest subiect, iar ceea ce nu s-a putut mai multe luni de zile, iată, ne-a luat fix două zile, plus încă o zi de avizare, să pot să-l propun şi guvernul să poată să-l adopte”, a afirmat ministrul interimar al Muncii.   

Cosette Chichirău intră în cursa pentru Primăria Iași, în 2028: atacuri la adresa administrației actuale
Politică

Cosette Chichirău intră în cursa pentru Primăria Iași, în 2028: atacuri la adresa administrației actuale

Cosette Chichirău și-a anunțat candidatura la Primăria Iași în 2028, invocând un capital electoral solid obținut la alegerile anterioare. Cosette Chichirău vizează Primăria Iași Fosta deputată a criticat dur administrația condusă de Mihai Chirica, dar și activitatea Consiliului Local, acuzând lipsa de performanță. Citește și: Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan. Plus un nou atac la fieful PSD Trasnelectrica De asemenea, aceasta a vorbit despre declinul partidelor tradiționale, PSD și PNL, dar și despre ruptura de USR, formațiune din care a demisionat în urmă cu peste doi ani. În același timp, Chichirău a apreciat activitatea premierului Ilie Bolojan, menționând totuși că ar fi fost necesară o comunicare publică mai eficientă. Continuarea, în Ziarul de Iași

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră