Declarațiile de avere rămân secrete: proiect semnat de Predoiu. Surse: UDMR s-a opus publicării
Declarațiile de avere vor fi depuse la Agenția Națională de Integritate (ANI), însă aceasta va avea obligația păstrării „confidențialității”, „fără a fi făcute publice”, se arată într-un proiect de lege depus la Parlament sub semnătura lui Cătălin Predoiu, în calitate de parlamentar. Proiectul este însă necesar pentru îndeplinirea reformelor din PNRR.
Surse din coaliția majoritară susțin că UDMR, prin Kelemen Hunor, a blocat publicarea declarațiilor de avere.
Coaliția PNL-USR-UDMR păstrează averile la secret
Ce prevede proiectul:
- „Obligatia de depunere a declaratiilor de avere si de interese nu atrage publicitatea acestora” - articolul 2, alineat 4
- „Declaratiile de avere de interese ale persoanelor prevăzute la art. I alin. (l) se păstrează în
evidenta Agenției, cu asigurarea confidentialității acestora, fără a fi făcute publice, pe o perioadă de 7 ani de la data transmiterii acestora prin intermediul e-DAI."
Curtea Constituțională a decis în mai 2025 că declarațiile de avere și interese să nu mai fie publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate și nici pe paginile online ale altor instituții publice, iar aceste declarații nu mai trebuie să cuprindă veniturile și bunurile soților și copiilor.
Expunerea de motive la proiectul de lege semnat de Predoiu amintește de această decizie a CCR: „Curtea a constatat că publicarea declarațiilor de avere de interese pe site-ul instituției în cadrul căreia își desfășoară activitatea declarantul și pe cel al Agenției Naționale de Integritate contravine art. I alin.(5) și art.26 din Legea fundamentală. În acest sens, Curtea a efectuat un test de proporționalitate, constatând că este de netăgăduit faptul că prevederile legale criticate au fost edictate în scopul prevenirii corupției asigurării transparenței vieții politice, urmărind, așadar, un scop legitim.
Valorificând jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, standardele dreptului Uniunii Europene în materie, Curtea Constituțională a apreciat că este suficientă depunerea declarațiilor la organul competent să le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora pe site-ul ANI și al instituției căreia îi aparține declarantul nu este necesară și proporțională atingerii finalității propuse, încălcându-se dreptul la protecția vieții private”.
