sâmbătă 30 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: udmr

115 articole
Politică

Kelemen Hunor refuză ferm să se asocieze cu PSD, cere social-democraților să voteze guvern minoritar

Întrebat la Digi 24 dacă ia în calcul posibilitatea unui Guvern minoritar PSD din care să facă parte şi UDMR, Kelemen Hunor a răspuns: „Nu există. Nu se poate. Nu vrem, nu se poate”. El a spus că nu se poate „trezi” alături de AUR, care a dat jos actualul guvern.  Citește și: ANAF a respins contestația unui contribuabil cu ajutorul AI, care a invocat legi inexistente „Noi suntem acum în acea parte a fostei coaliţii care a fost dată jos de PSD şi de AUR. Logic, nu pot să mă trezesc pe partea cealaltă cu AUR. Nu PSD e problema cea mai mare. Deci nu există această posibilitate, că asta ar însemna că eu sunt alături de cei care au dărâmat Guvernul din care am făcut şi facem parte şi în acest moment. Plus, la noi există o linie roşie - AUR. Eu nu pot să trec peste asta. Nici măcar nu ajung să discut condiţiile PSD-ului sau să discut o formare a unei coaliţii minoritare. Plus, dacă ar fi o astfel de soluţie, asta ar însemna că eşti la mâna celor de la AUR. Nu se poate, nu pot accepta eu aşa ceva", a arătat Kelemen Hunor. Kelemen Hunor respinge și varianta ca Bolojan să rămână premier El a sugerat ca PSD să facă majoritate cu cei care au dărâmat guvernul. „PSD a arătat că există o majoritate când a dărâmat Guvernul, de 281 de voturi  (...) Ok, nu o să fie 281, să fie 240, 234, ca să fim la limită. Dar tot doar cu AUR se poate aduna această majoritate, nu se poate altfel. (...) Preşedintele, cel puţin, cum am înţeles eu din declaraţiile preşedintelui, a spus că nu doreşte o majoritate în spatele căreia e AUR. E o poziţionare corectă, din punctul meu de vedere. Sigur, eu accept că există şi alte abordări legitime sau corecte din punct de vedere matematic, politic eu nu pot să accept”, a arătat liderul UDMR. El a apreciat că un Guvern minoritar ar putea fi o soluţie pentru România, dar cu "o susţinere transparentă din Parlament şi acceptabilă".„Asta ce înseamnă? Ok, nu se poate altceva, atunci se poate merge şi pe Guvernul actual minoritar, dar PSD-ul atunci să dea voturile pentru a trece de această perioadă, până anul viitor. Fiindcă PSD-ul împreună cu noi, cu PNL, cu USR, am fost de acord cu proiectul de guvern, cu programul de guvern şi am muncit pentru a pune în aplicare acel program până acum două, trei săptămâni, când a fost dat jos Guvernul Bolojan. Deci pentru PSD nu este ceva nou. Eu înţeleg că nu se mai poate, nu mai vor, e de înţeles, nu vreau să comentez în niciun fel, dar atunci să dai o mână de ajutor nu pentru PNL, nu pentru UDMR, ci pentru a atinge jaloanele şi pentru a atrage fondurile şi pentru a ajuta societatea românească, până la urmă", a spus liderul UDMR. Kelemen Hunor speră la o „flexibilizare” când va apare amenințarea anticipatelor Întrebat dacă un astfel de Guvern ar putea să fie condus în continuare de Ilie Bolojan, el a răspuns: „Asta nu se va putea, cred eu, fiindcă a fost dat jos cu 281 de voturi. Şi nu poţi să pui PSD-ul în situaţia în care să voteze peste trei săptămâni ceea ce a dat jos. Aici trebuie să înţeleagă şi alţii că nu merge, indiferent cât de mult dorim, vrem, nu merge. Nu se poate. Cum nici PSD-ul nu poate dicta PNL-ului cine să fie premier. Nu se poate, că din afara PNL-ului nu poţi să spui tu cine să fie premierul propus de PNL. Nu se poate accepta aşa ceva. Asta înseamnă că tu ai distrus sau ai atacat autonomia unui partid cu care eşti la guvernare, ai fost în guvernare, deci nu se poate. Din ambele părţi trebuie o recalibrare a poziţiilor, o flexibilizare a poziţiilor". În opinia sa, cea mai bună soluţie este, "dacă la prima încercare nu reuşeşte un premier să obţină majoritate, la a doua încercare, fiecare mai flexibilizează poziţiile şi se caută un premier - o personalitate care are capacitatea de a aduna aceste voturi din PNL, USR, PSD, UDMR, minorităţi, aşa cum a fost"."Şi nu trebuie să ne gândim că mergem împreună până în 2028. Probabil că trebuie să ne gândim să mergem până în martie, aprilie anul viitor, să adoptăm bugetul undeva prin octombrie, noiembrie, înainte de decembrie şi să pornim ţara spre 2028 cu toate investiţiile şi cu toate proiectele puse pe masă. Şi dacă nu funcţionează coaliţia mai departe, ok, se poate regândi o variantă pentru următoarea perioadă. De aceea spuneam că s-ar putea să fim nevoiţi să mergem din etapă în etapă", a transmis preşedintele UDMR.

Kelemen Hunor susține că nu vrea să guverneze cu PSD, dar nu-l vrea nici pe Bolojan premier Foto: Facebook
Consultările de la Cotroceni, ce vor partidele (sursa: presidency.ro)
Politică

Haos la Cotroceni: Șoșoacă atacă, AUR cere guvernarea, PSD și PNL, în război, UDMR e pragmatic

Consultările de la Cotroceni au arătat că aproape toate partidele vor puterea, dar foarte puține sunt dispuse să guverneze împreună. PSD și PNL se exclud reciproc. USR refuză PSD. UDMR exclude AUR. AUR cere guvernare sau anticipate. SOS contestă legitimitatea întregului proces. POT este ambiguu ideologic. În acest moment, președintele Nicușor Dan se află în fața unei ecuații politice extrem de dificile. Orice variantă de guvernare riscă fie să fie fragilă parlamentar, fie să producă costuri electorale uriașe pentru partidele implicate. De la discursuri radicale, la refuzuri categorice În timp ce unele formațiuni au venit cu revendicări explicite privind accesul la guvernare, altele au trasat „linii roșii” ferme privind viitoarele alianțe. Citește și: Grindeanu îl insultă dur pe Ilie Bolojan, dar îl cheamă la negocieri De la discursurile radicale ale opoziției suveraniste până la refuzurile categorice dintre PSD și PNL, consultările au arătat că România intră într-o perioadă de negocieri politice dure, într-un moment în care presiunile economice și bugetare devin tot mai mari. Cele trei direcții conturate Dincolo de declarațiile spectaculoase și de atacurile reciproce, întâlnirile de la Cotroceni au conturat trei mari direcții. În primul rând, lupta pentru legitimitatea viitoarei guvernări. Apoi, competiția pentru definirea „taberei pro-occidentale”. Cea de-a treia, și cea mai importantă: încercarea partidelor de a evita costurile politice ale unei eventuale austerități. Diana Șoșoacă l-ar fi pus pe președinte pe „fugă” Lidera Diana Șoșoacă a fost, din nou, personajul cel mai exploziv al zilei. Eurodeputata a susținut că delegația SOS România a fost „singura care a pus punctul pe i” și a afirmat că președintele Nicușor Dan ar fi „fugit din sală” în timpul discuțiilor. Discursul său a continuat în registrul confruntațional deja consacrat, atacând legitimitatea consultărilor și acuzând încălcări constituționale. Șoșoacă a criticat ordinea invitațiilor la consultări și prezența minorităților naționale, afirmând că articolul 103 din Constituție nu le menționează explicit. „Noi am fost singurii care am pus punctul pe i”, a spus lidera SOS, adăugând că i-a oferit președintelui Constituția României „ca să învețe ce înseamnă Constituția”. Diana Șoșoacă i-a făcut cadou șefului statului și un volum cu propriile declarații politice, spunând că acestea reprezintă „lupta pentru România”. Mai important însă decât spectacolul retoric este mesajul politic transmis de SOS România: contestarea legitimității instituționale și capitalizarea frustrărilor sociale. AUR cere intrarea la guvernare și amenință cu alegeri anticipate Dacă SOS România a mers pe linia contestării radicale, George Simion a încercat să transmită imaginea unui partid pregătit să preia puterea. Liderul AUR a anunțat că formațiunea sa a cerut oficial mandat pentru formarea noii guvernări și că este dispusă să „scoată România din criză”. „Ne asumăm, așadar, intrarea la guvernare și scoaterea României din criză”, a declarat Simion. Mesajul liderului AUR a avut două componente strategice. Prima a fost legitimarea partidului drept principal reprezentant al nemulțumirii populare. Simion a insistat asupra ideii că „jumătate din România” își pune speranțele în AUR și că această parte a electoratului nu mai poate fi ignorată. A doua componentă a fost presiunea pentru alegeri anticipate. Liderul AUR a transmis clar că, dacă actualul Parlament nu poate produce o majoritate funcțională, soluția ar trebui să fie „întoarcerea la popor”. „Dacă în actuala componență a Parlamentului nu vom găsi majoritatea necesară, să ne întoarcem înapoi la popor”, a afirmat George Simion. Logica electorală este evidentă: AUR încearcă să capitalizeze erodarea partidelor tradiționale și să transforme instabilitatea actuală într-un argument pentru resetarea întregii scene politice. În același timp, partidul încearcă să se prezinte nu doar ca forță de protest, ci și ca alternativă de guvernare. POT încearcă să ocupe zona „pro-occidentală, dar pro-românească” Anamaria Gavrilă a avut un discurs mai moderat decât cel al altor partide suveraniste, încercând să poziționeze POT într-o zonă de echilibru între retorica națională și asumarea orientării occidentale. „Vom susține orice formulă pro-occidentală și suntem gata să fim componenta pro-românească din această formulă”, a declarat Gavrilă. Președinta POT a insistat asupra ideii că România are nevoie nu doar de un guvern, ci și de o direcție strategică pe termen lung. În discursul său au apărut teme precum digitalizarea ANAF, sprijinul pentru tineri, antreprenoriat și burse pentru elevii performanți. Spre deosebire de AUR sau SOS, POT a lăsat deschisă posibilitatea colaborării cu aproape orice formațiune, inclusiv PSD sau UDMR, atât timp cât există „proiecte concrete”. Astfel, POT încearcă să se legitimeze drept actor pragmatic, nu exclusiv contestatar. În același timp însă, ambiguitatea ideologică poate fi o vulnerabilitate, într-un Parlament în care polarizarea devine tot mai puternică. Ruptura totală dintre PNL și PSD Cea mai importantă declarație politică a zilei a venit însă din partea Ilie Bolojan. Liderul liberal a anunțat fără echivoc că PNL nu va mai participa la un guvern împreună cu PSD. „Partidul Național Liberal nu va mai susține un guvern și nu va mai participa la un guvern în care se va regăsi și Partidul Social Democrat”, a spus Bolojan. Este, practic, certificatul oficial de deces al formulei PSD-PNL care a dominat politica românească în ultimii ani. Mai mult, Bolojan a exclus inclusiv varianta unui premier tehnocrat susținut de PSD. Discursul liderului liberal a avut și o puternică dimensiune ideologică. El a acuzat marile coaliții că au administrat puterea fără reforme și a vorbit despre „vânzători de iluzii” care au creat așteptări imposibil de susținut bugetar. „A fost o eroare majoră”, a spus liderul PNL despre promisiunile făcute populației în ultimii ani. Bolojan a încercat astfel să repoziționeze PNL drept partidul austerității responsabile și al realismului economic, într-un context în care deficitul bugetar și presiunile europene privind reformele devin tot mai mari. De fapt, mesajul liberalilor pare să fie unul dublu: delimitare de PSD și pregătire pentru o perioadă în care măsurile nepopulare vor deveni inevitabile. PSD încearcă să păstreze controlul negocierilor Replica social-democraților a venit rapid. Sorin Grindeanu a anunțat că PSD nu acceptă un nou guvern condus de Ilie Bolojan. „Nu mai putem avea un guvern cu Ilie Bolojan prim-ministru”, a declarat liderul PSD. Argumentul invocat de Grindeanu a fost atât consultarea internă din partid, cât și votul moțiunii de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan. PSD încearcă astfel să evite scenariul în care liberalii ar capitaliza politic imaginea reformistă și anti-risipă promovată de Bolojan. În același timp, social-democrații încearcă să rămână pivotul oricărei viitoare majorități, fără să își asume costul unei alianțe cu partidele radicale. Grindeanu a insistat și asupra unei alte „linii roșii”: excluderea unei alianțe care să includă partide considerate în afara zonei pro-occidentale. Această poziționare sugerează că PSD încearcă să transmită atât către electoratul intern, cât și către partenerii europeni, că rămâne garantul stabilității geopolitice a României. USR refuză orice formulă cu PSD Dominic Fritz a avut una dintre cele mai tranșante poziții ale zilei. Liderul USR a spus că partidul său nu poate guverna alături de PSD și că, dacă social-democrații vor forma o majoritate, USR va merge în opoziție. „PSD a blocat, a șantajat și tocmai de aceea nu vedem cum am putea face, într-un guvern comun cu PSD, reformele pentru un stat mai suplu”, a declarat Fritz. USR a respins și ideea unui guvern tehnocrat, argumentând că acesta ar rupe legătura dintre responsabilitatea politică și putere. În realitate, poziția USR arată dificultatea partidului de a găsi un echilibru între identitatea reformistă și necesitatea compromisurilor politice. După experiențele anterioare de guvernare, partidul pare decis să evite orice formulă în care ar putea deveni partener minor într-o coaliție dominată de PSD. UDMR, rolul mediatorului pragmatic În contrast cu discursurile radicale și cu veto-urile reciproce, Kelemen Hunor a adoptat tonul cel mai pragmatic. Liderul UDMR a insistat asupra nevoii unei majorități parlamentare „transparente și solide” și a avertizat că un guvern minoritar nu ar putea supraviețui. „Varianta cea mai corectă ar fi să existe în spatele Guvernului o majoritate parlamentară transparentă și solidă”, a declarat Kelemen Hunor. UDMR a exclus însă susținerea unui guvern sprijinit de AUR și a transmis că preferă o soluție politică asumată, nu una improvizată. Interesant este că Hunor a sugerat că prima nominalizare de premier ar putea eșua și că abia „la a doua încercare” s-ar putea contura o majoritate. UDMR anticipează, astfel, negocieri lungi și complicate.

Kelemen Hunor, care l-a susținut pe Viktor Orban, respinge acum PSD-ul fiindcă se asociază cu suveraniștii Foto: Facebook
Politică

Olguța Vasilescu ar fi reușit să lase PSD fără susținerea UDMR și, implicit, fără majoritate

Întrebat, azi, după discuțiile de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, dacă ia în calcul o viitoare asociere PSD-UDMR, Kelemen Hunor a răspuns: "Astăzi nu există această posibilitate". Este pentru prima oară ca liderul UDMR să refuze tranșant o cooperare cu PSD în viitorul guvern.  Citește și: PSD anunță, în premieră, că are voturi pentru susținerea unui guvern minoritar, cu Grindeanu premier  „Eu sunt realist. La prima încercare nu cred că se poate reface coaliția. La a doua încercare depinde care va fi prima încercare“, a mai spus Kelemen Hunor. Surse politice susțin că liderul UDMR ar respinge cooperarea cu PSD după ce Olguța Vasilescu a invocat, la Antena 3, posibilitatea unui guvern PSD minoritar. Acesta s-ar baza pe voturi strânse de la parlamentari aleși pe listele diferitelor partide suveaniste, nu doar AUR.  Kelemen Hunor, supărat că fosta peremistă Olguța Vasilescu cooperează cu „suveraniștii” Dar chiar și în privința cooperării cu AUR, Olguța Vasilescu a dat un răspuns ambiguu: „Nu este neapărat necesar să ajungem la voturile AUR. Nu e cazul să discutăm acum acest scenariu”.  „Dar tocmai v-am spus că există și varianta unui guvern minoritar PSD și eu cred că putem să strângem voturile necesare în Parlament ca să poată fi susținut. Noi am spus deja că, dacă este ca PSD-ul să dea premierul României, acesta va fi liderul partidului, domnul Sorin Grindeanu. Nu este neapărat necesar să ajungem la voturile AUR.  Nu e cazul să discutăm acum acest scenariu. Deocamdată sunt mai multe scenarii pe masă, dar eu vă spun că, dacă se va ajunge la situația în care există blocaj total și nu vrea nimeni să își asume guvernarea, PSD-ul poate să își asume, până la urmă, să genereze un guvern minoritar și cineva să ridice mâna pentru el. Eu nu am spus deocamdată niciun partid care să fie votant al acestui guvern în Parlament. Da, am spus că putem să ne asumăm și eu cred că va trece un astfel de guvern prin Parlament”, a declarat ea la Antena 3.  Însă această atitudine a lui Kelemen Hunor - care l-a susținut pe Viktor Orban - arată că UDMR ar putea refuza să coopereze și cu PNL, dacă liberalii coopeerază cu transfugii din partidele suveraniste.  În ceea ce priveşte alegerile anticipate, liderul UDMR a precizat, azi, că formaţiunea nu le vede ca pe o soluţie, deşi "există această posibilitate teoretică, constituţională". Liderul UDMR s-a arătat sceptic privind un rezultat al consultărilor de luni."Eu am spus că văd o majoritate la a doua încercare. La prima încercare s-ar putea să nu existe", a afirmat Kelemen Hunor.

Guvernul tehnocrat, poziționarea partidelor (sursa: Facebook/Guvernul României)
Politică

Guvernul tehnocrat, respins de UDMR, nuanțat de PSD, ironizat de PNL: lecția guvernului Cioloș

Prăbușirea guvernului condus de Ilie Bolojan și negocierile dificile dintre partidele parlamentare au readus în prim-plan scenariul unui guvern tehnocrat, temă care revine periodic în momentele de criză politică din România. În contextul în care PSD, PNL, USR și UDMR nu reușesc să contureze rapid o majoritate stabilă, tot mai des este invocată varianta unui executiv de tranziție format din specialiști fără apartenență politică directă. În dezbaterea publică reapare și precedentul cabinetului condus de Dacian Cioloș în perioada 2015–2016, un model care continuă să împartă scena politică între susținători și critici. Kelemen Hunor respinge ideea Președintele Kelemen Hunor respinge categoric ideea unui executiv tehnocrat, argumentând că un astfel de cabinet nu ar avea susținere politică reală și ar deveni rapid vulnerabil în fața conflictelor parlamentare. Citește și: Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan Liderul UDMR consideră că un guvern fără asumare politică directă ar transforma toate partidele în actori de opoziție, fiecare încercând să se delimiteze de măsurile nepopulare. În opinia sa, dificultatea adoptării unor reforme majore, precum legea salarizării unitare, demonstrează că un cabinet tehnocrat nu poate funcționa fără o majoritate solidă în Parlament. Kelemen Hunor a invocat și precedentul guvernului condus de Mugur Isărescu în anul 2000, subliniind că acela nu a fost, în realitate, un executiv complet tehnocrat și că a funcționat într-un context electoral limitat, pentru doar câteva luni. În același timp, liderul UDMR exclude și alte formule vehiculate în spațiul public, precum un guvern minoritar PSD-UDMR sau o refacere rapidă a unei majorități politice stabile. PSD, deschidere teoretică Poziția exprimată de Sorin Grindeanu este mai nuanțată. Liderul social-democrat afirmă că PSD nu are „îngrădiri” față de varianta unui premier tehnocrat, însă insistă că prioritatea ar trebui să fie formarea unui guvern stabil, nu a unuia „de avarie”. Grindeanu admite că un guvern minoritar poate deveni o variantă luată în calcul, în funcție de rezultatul negocierilor de la Cotroceni. Totodată, liderul PSD evită să excludă complet o formulă tehnocrată, însă transmite că aceasta nu reprezintă opțiunea preferată a partidului. PNL: tehnocrații, o „cacealma” politică În tabăra liberală, opoziția față de ideea unui guvern tehnocrat este chiar mai fermă. Deputatul Alexandru Muraru a susținut că această variantă reprezintă doar o strategie prin care PSD încearcă să evite asumarea directă a puterii. Muraru a afirmat că un cabinet tehnocrat ar ajunge inevitabil controlat politic „din umbră” și ar produce și mai multă instabilitate. În viziunea sa, un astfel de executiv ar transforma întreaga clasă politică într-o opoziție permanentă, fără responsabilitate clară pentru măsurile adoptate. De ce ar putea părea atractiv un guvern tehnocrat În momente de criză politică, ideea unui cabinet tehnocrat apare adesea ca soluție de compromis. În teorie, un astfel de guvern ar putea avea câteva avantaje importante. În primul rând, tehnocrații sunt percepuți ca fiind mai puțin dependenți de calculele electorale și de conflictele dintre partide. În perioade tensionate, această imagine de neutralitate poate oferi un anumit grad de încredere publică. În al doilea rând, un cabinet format din specialiști ar putea accelera deciziile administrative și economice sensibile, mai ales într-un context în care România se confruntă cu presiuni bugetare, reforme asumate prin PNRR și nevoia de stabilitate financiară. Un alt argument invocat frecvent este acela că un guvern tehnocrat poate funcționa ca o formulă temporară de calmare a tensiunilor politice, mai ales atunci când partidele nu reușesc să construiască rapid o majoritate. Limitele unui executiv fără susținere politică Criticii formulei tehnocrate susțin însă că problema fundamentală rămâne lipsa legitimității politice directe. În sistemul parlamentar românesc, guvernul depinde permanent de voturile din Parlament, iar un executiv fără sprijin solid poate deveni rapid vulnerabil. În plus, un cabinet tehnocrat poate administra statul, dar are dificultăți în promovarea reformelor majore care implică costuri sociale și negocieri politice dure. Fără asumarea partidelor, măsurile nepopulare riscă să fie blocate sau contestate permanent. Există și riscul ca partidele să folosească un astfel de guvern ca „paratrăsnet” politic: să lase tehnocrații să adopte măsuri dificile, păstrându-și în același timp libertatea de a critica din opoziție. Această vulnerabilitate explică de ce multe guverne tehnocrate din Europa au avut mandate limitate și au funcționat mai degrabă ca soluții temporare decât ca formule de guvernare pe termen lung. Guvernul Cioloș și limitele lipsei de sprijin politic Instalarea guvernului condus de Dacian Cioloș în noiembrie 2015 a reprezentat unul dintre cele mai neobișnuite momente politice ale României postdecembriste. Cabinetul a apărut într-un context de criză profundă de încredere în clasa politică, după incendiul din clubul Colectiv și protestele masive care au urmat. Demisia guvernului condus de Victor Ponta a deschis drumul unei formule de compromis susținute de principalele partide parlamentare. Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat premier pe Dacian Cioloș, fost comisar european pentru Agricultură, perceput la acel moment drept o figură tehnocrată, cu imagine occidentală și fără apartenență politică oficială. Mandatul guvernului a fost însă limitat încă de la început: aproximativ un an, până la alegerile parlamentare din 2016. Imaginea de competență și calm administrativ Unul dintre cele mai mari avantaje ale guvernului Cioloș a fost percepția publică de profesionalism și sobrietate. După ani de scandaluri politice și acuzații de corupție, executivul tehnocrat a venit cu un discurs centrat pe eficiență administrativă și depolitizare. Mai mulți miniștri proveneau din administrația europeană, mediul academic sau instituții internaționale, ceea ce a creat impresia unei echipe mai puțin dependente de rețelele politice clasice. Într-un climat social extrem de tensionat după tragedia de la Colectiv, această imagine de „guvern al specialiștilor” a oferit temporar un sentiment de stabilitate. Accentul pe transparență și reformă administrativă Cabinetul Cioloș a încercat să promoveze o cultură administrativă diferită, punând accent pe transparență, consultări publice și profesionalizarea instituțiilor. Au existat încercări de digitalizare a administrației, măsuri pentru transparentizarea cheltuielilor publice și un discurs constant despre meritocrație și reducerea influenței politice asupra aparatului de stat. De asemenea, guvernul a menținut o relație bună cu instituțiile europene și partenerii externi, într-o perioadă în care România avea nevoie de stabilitate de imagine. Gestionarea unor domenii-cheie Executivul tehnocrat este creditat de susținători pentru anumite măsuri în agricultură, sănătate și fonduri europene. În special în zona administrației centrale, guvernul a încercat să accelereze procedurile și să reducă blocajele birocratice. În plus, faptul că miniștrii nu erau implicați direct în competiția electorală a permis uneori abordări mai prudente și mai puțin populiste. Criticile și limitele guvernului tehnocrat Cea mai mare vulnerabilitate a cabinetului Cioloș a fost exact problema invocată astăzi de lideri precum Kelemen Hunor: lipsa unei baze politice solide. Guvernul depindea permanent de bunăvoința partidelor parlamentare, care îl susțineau formal, dar îl criticau frecvent. În multe situații, executivul a avut dificultăți în promovarea unor reforme mai ample tocmai pentru că nu controla majoritatea parlamentară. Această situație a creat impresia unui guvern care administrează, dar nu poate transforma profund sistemul. Percepția de elitism și distanță față de societate Criticii guvernului au susținut că mulți miniștri tehnocrați aveau expertiză administrativă, dar puțină experiență politică și o slabă capacitate de comunicare cu societatea. În timp, executivului i s-a reproșat că vorbește mai mult limbajul instituțiilor europene decât pe cel al electoratului român obișnuit. Această percepție a fost exploatată politic mai ales în campania electorală din 2016. Dificultatea asumării măsurilor nepopulare Un guvern tehnocrat are adesea o problemă structurală: poate propune măsuri dificile, dar nu are legitimitatea electorală puternică necesară pentru a le impune politic. Cabinetul Cioloș a fost prins între presiunea reformelor și reticența partidelor de a susține măsuri cu potențial electoral negativ înaintea alegerilor parlamentare. În consecință, multe proiecte au rămas la nivel de intenție sau au avansat lent. Vulnerabilitatea electorală Deși tehnocrat, guvernul a fost rapid atras în conflictul politic intern. PSD a reușit să transforme o parte din nemulțumirile sociale într-o critică directă la adresa „guvernării tehnocrate”, prezentată uneori drept ruptă de realitățile populației. Alegerile parlamentare din 2016 au adus o victorie clară PSD, iar experiența tehnocrată s-a încheiat fără continuitate politică reală. Lecția guvernului Cioloș pentru criza actuală Experiența 2015–2016 explică de ce ideea unui nou cabinet tehnocrat provoacă astăzi atât de multe rezerve în rândul partidelor. Susținătorii unui asemenea model invocă nevoia de profesionalism, calm și depolitizare într-un moment de blocaj politic. Criticii avertizează însă că un executiv fără susținere parlamentară solidă riscă să devină rapid izolat și vulnerabil. În realitate, cazul guvernului Cioloș a arătat că un cabinet tehnocrat poate funcționa relativ eficient ca soluție temporară de tranziție, mai ales într-un context de criză de încredere. În schimb, pe termen lung, lipsa unei ancore politice puternice limitează capacitatea unui asemenea executiv de a impune reforme majore și de a rezista presiunilor electorale.

UDMR lucrează pentru PSD și cere PNL să revină la guvernare Foto: Facebook
Politică

UDMR lucrează pentru PSD și cere PNL să revină la guvernare

UDMR lucrează pentru PSD și cere PNL să revină la guvernare: „Opțiunea noastră înainte de orice altă discuție ar fi să refacem coaliția care a funcționat până acum o lună de zile, adică PSD-PNL-USR-UDMR și grupul minorităților naționale”, a spus Kelemen Hunor, președintele Uniunii. Citește și: EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer UDMR lucrează pentru PSD și cere PNL să revină la guvernare El nu a părut că își pune problema menținerii lui Ilie Bolojan în fruntea Guvernului. „Dacă poate fi găsit un premier care poate fi acceptat de toate partidele și care nu ar fi rival, vorbesc aici de partidele mari.  Eu m-aș gândi la o formulă majoritară sau o formulă prin care se poate asigura o majoritate foarte clară, foarte transparentă, în Parlament fără a negocia în fiecare zi fiecare proiect pentru un vot în Parlament”, a afirmat Kelemen Hunor.  Mesajul său a fost susținut și de ministrul Dezvoltării, Cseke Atilla.  „Discuțiile pentru formarea unui nou guvern trebuie să aibă loc cât mai repede că nu putem face programe. E bine să nu dureze prea mult acest interimat, vom împinge lucrurile, mai ales în PNRR, dar e clar că mandatul interimar este limitat foarte mult, fără posibilitatea de a propune politici publice”, a spus Cseke Atilla, după discuțiile dintre Kelemen Hunor și Nicușor Dan.  

Deciziile partidelor, după căderea Guvernului (sursa: Facebook/Guvernul României)
Politică

După căderea Guvernului Bolojan: PSD critică intrarea PNL în opoziție, AUR vrea premier, UDMR tace

Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți, 5 mai 2026, după ce moțiunea de cenzură depusă de Partidul Social Democrat și Alianța pentru Unirea Românilor a trecut cu un număr record de 281 de voturi. Căderea Executivului deschide o nouă perioadă de interimat, limitată constituțional la maximum 45 de zile, dar mai ales o etapă de negocieri și confruntări politice care riscă să redefinească echilibrul de putere din România. Seismul politic Deși moțiunea a fost inițiată de PSD și AUR, efectele ei au produs un adevărat seism politic în interiorul fostei coaliții de guvernare. Citește și: Ministrul Nazare a dezertat oficial din tabăra Bolojan, cerând „stabilitate și predictibilitate”. Surse: este potențial premier PSD-PNL PNL și USR au anunțat rapid că refuză orice nouă colaborare cu social-democrații, în timp ce PSD critică decizia PNL de a intra în opoziție. În paralel, AUR încearcă să capitalizeze victoria parlamentară și să își revendice dreptul de a intra la guvernare. UDMR avertizează asupra unei noi perioade de instabilitate, dar nu este decis ce urmează să facă în continuare. PNL: ruptura totală de PSD și trecerea în opoziție După adoptarea moțiunii de cenzură, conducerea Partidul Național Liberal a decis oficial intrarea în opoziție și a exclus categoric refacerea unei coaliții cu PSD. Liderul liberal Ilie Bolojan a prezentat poziția partidului într-un discurs cu accente dure la adresa foștilor parteneri de coaliție: „A fost o dezbatere lungă, au fost discuții legate de traiectoria Partidului Național Liberal, de ceea ce trebuie să facem în perioada următoare pentru România și pentru cetățenii țării noastre și prin decizia de astăzi, Partidul Național Liberal confirmă că este un partid cu demnitate, un partid care va lucra în anii următori pentru a construi un pol de modernizare și a contribui la România modernă, la o Românie fără privilegii, fără sinecuri, la un stat care creează condiții de prosperitate pentru cetățenii țării noastre.” Bolojan a vorbit despre responsabilitatea pentru criza guvernamentală care aparține, de fapt, PSD-ului. „Criza politică a fost generată de PSD prin boicotarea sistematică a Programului de guvernare la negocierea și adoptarea căruia a participat în mod direct. Reformele asumate prin acest program de către toate partidele care l-au adoptat au fost întârziate sau compromise de liderii social-democrați. PSD este astfel responsabil pentru agravarea crizei politice, care a culminat cu inițierea și votarea moțiunii de cenzură. Prin asocierea la inițierea și votarea moțiunii de cenzură, AUR partajează responsabilitatea politică, în egală măsură, cu PSD. Partidele care au creat criza politică au datoria să-și asume consecințele.” Prim-vicepreședintele Ciprian Ciucu a confirmat oficial că liberalii vor rămâne în opoziție și vor avea „un rol activ, responsabil și constructiv”. USR îl susține în continuare pe Bolojan și exclude PSD Poziția Uniunea Salvați România a venit în aceeași direcție cu cea a liberalilor. USR a decis, prin Comitetul Politic, să nu negocieze formarea unui nou guvern împreună cu PSD și să continue susținerea unei direcții reformiste asociate cu Ilie Bolojan. Decizia a fost anunțată de liderul partidului, Dominic Fritz, pe Facebook. „Comitetul Politic al USR își menține decizia anterioară de a nu mai forma o majoritate guvernamentală cu PSD. USR continuă direcția politică reformatoare. USR va propune Partidului National Liberal un acord politic pentru o abordare coordonată în privința pașilor următori. Îl mandatează pe președintele Dominic Fritz să poarte discuții în acest sens cu președintele PNL, Ilie Bolojan.” PSD dărâmă guvernul, dar se prezintă drept soluția stabilității De partea cealaltă, Partidul Social Democrat încearcă să transforme victoria parlamentară într-un avantaj strategic pentru negocierile privind noul Executiv. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat la România TV că toate scenariile rămân deschise. „Lucrurile sunt deschise sau putem avea mai multe scenarii. Poate să existe continuarea în această formă, în care PNL-ul să dea un nou premier, altul decât Ilie Bolojan, care și-a dovedit limitele, poate să existe premier care vine din partea altui partid, chiar și, evident, de la PSD. PSD-ul, până la urmă, astăzi a arătat forța parlamentară pe care o are. Poate să vină, sigur, nu e de dorit, dar poate să existe și o variantă de premier tehnocrat.” PSD acceptă premier tehnocrat În același timp, social-democrații încearcă să evite imaginea unui partid interesat exclusiv de putere. Grindeanu a insistat că PSD ar accepta inclusiv un premier tehnocrat dacă acesta ar putea debloca rapid situația politică: „Dacă asta este varianta care deblochează rapid lucrurile – și celelalte partide sunt de acord cu această variantă – PSD-ul, din dorința noastră de a găsi rapid o variantă care trebuie să fie – de asemenea – și stabilă, nu doar rapidă.. cred că trebuie să discutăm despre cine ar putea să fie. Nu exclud din start, dar – da – contează foarte mult numele.” Rafila critică decizia PNL de a nu colabora cu PSD O poziție similară a fost exprimată și de purtătorul de cuvânt al PSD, Alexandru Rafila, într-o intervenție la Euronews România. „Nu e vorba de învingători. E vorba, în primul rând, de o procedură democratică. Orice guvern are nevoie de un sprijin parlamentar. În mod clar, având în vedere evoluțiile din ultimele luni și poziția rigidă pe care a avut-o primul-ministru în ceea ce privește discuțiile cu Partidul Social Democrat, precum și punctele de vedere ale PSD, care nu s-au mai regăsit în acțiunile Guvernului, s-a ajuns la această situație.” Rafila a criticat și reacția rapidă a liberalilor, care au exclus imediat o nouă colaborare cu PSD: „Nu cred că era atât de urgent ca, după încheierea moțiunii de cenzură și înainte de convocarea partidelor politice la Cotroceni, să aibă o astfel de poziție. Asta nu reflectă altceva decât rigiditate și o lipsă de abilități politice.” În același timp, PSD încearcă să transmită un mesaj pro-european și să se delimiteze de orice apropiere de AUR: „Toate partidele politice pro-europene și pro-occidentale trebuie să se așeze la masă pentru a găsi o soluție de guvernare a României, cu un guvern stabil, majoritar.” Întrebat despre o eventuală colaborare cu AUR, Rafila a exclus categoric această posibilitate: „Nu, nu, nu, în niciun caz.” AUR revendică dreptul de a guverna În tabăra Alianța pentru Unirea Românilor, căderea Guvernului Bolojan a fost prezentată drept o victorie politică majoră. Președintele partidului, George Simion, a declarat că AUR este pregătit să intre la guvernare: „Noi suntem dispuşi să intrăm la guvernare, nu în orice condiţii şi suntem dispuşi să reparăm şi să corectăm erorile guvernării Bolojan.” Simion a încercat să transfere responsabilitatea pentru criză asupra tuturor partidelor care au făcut parte din fosta coaliție: „Toate patru partidele sunt vinovate în egală măsură.” AUR vrea să desemneze premierul Totuși, liderul AUR a impus și o condiție clară: partidul să poată desemna premierul. „Ne putem asuma, aşa cum am anuntat în plenul, o guvernare atâta timp cât AUR este acceptat să desemneze premierul, în ordinea constituţională. Dacă vom reveni la ordinea constituţională şi democratică, primul partid al ţării trebuie să desemneze un premier, să vedem dacă poate întruni o majoritate, după care vine rândul AUR, care nu va susţine un premier PSD, să desemneze un premier. Ne putem asuma o guvernare în condiţiile în care propunerea făcută de AUR pentru funcţia de premier va fi acceptată şi, bineînţeles, urmându-şi făgaşul constituţional, întruneşte numărul necesar de voturi în Parlament, respectiv 233”, a menţionat Simion. În paralel, George Simion a încercat să capitalizeze electoral momentul, lansând pe Facebook un apel pentru atragerea de noi membri: „Ca să reușim în următoarele lupte, avem nevoie de tine! Hai în AUR!” UDMR: între îngrijorare și indecizie Uniunea Democrată Maghiară din România a adoptat una dintre cele mai prudente poziții după căderea guvernului. Deși parlamentarii UDMR au fost prezenți în sală, au ales să nu voteze moțiunea de cenzură. Liderii formațiunii au descris demersul PSD și AUR drept o „iresponsabilitate politică”. Fostul vicepremier Tanczos Barna a avertizat că România intră din nou într-o perioadă de instabilitate. „Din nou a căzut un guvern, iar România se confruntă cu o nouă criză politică, deşi nu aceasta a fost şi nu aceasta este aşteptarea oamenilor. Din nou nu s-a reuşit să avem o perioadă de măcar un an fără o criză guvernamentală.” UDMR a transmis că va susține doar o formulă pro-europeană și predictibilă: „Vrem un guvern stabil şi predictibil.” Totuși, Tanczos Barna a recunoscut că pentru UDMR este dificil să ofere un răspuns clar în acest moment în privința următoarelor decizii ale partidului.

Fostul președinte UDMR Marko Bela desființează conducerea lui Kelemen Hunor Foto: Facebook
Politică

Fostul președinte UDMR Marko Bela desființează conducerea lui Kelemen Hunor

Fostul președinte UDMR Marko Bela desființează conducerea lui Kelemen Hunor: „Nu sunt convins că colegii mei își dau seama că au făcut o greșeală destul de mare”, a spus Marko, la Digi 24. El a criticat și în 2025 faptul că UDMR susține Fidesz-ul lui Viktor Orban și nu are o relație bună cu Tisza, partidul lui Peter Magyar. Citește și: De ce a explodat prețul energiei: finalul minciunii „plafonării”, clienții PSD au blocat dezvoltarea Fostul președinte UDMR Marko Bela desființează conducerea lui Kelemen Hunor „Este nevoie de o schimbare în privința politicii duse de UDMR și a orientării pe care am avut-o în cazul Ungariei. Deci este nevoie de o schimbare din acest punct de vedere. În primul rând trebuie să aibă loc o analiză foarte serioasă și este nevoie să se stabilească unde s-a greșit. Nu sunt convins, în acest moment, că colegii mei din UDMR își dau seama că, de fapt, au făcut o greșeală destul de mare atunci când s-au atașat unui singur partid din Ungaria”, a arătat Marko Bela.  „În ultima vreme, UDMR s-a angajat la o relație foarte specială cu partidul de guvernământ Fidesz și nu a avut legături cu alte partide în Ungaria. Și nu e bine. Noi nu trebuie să ne implicăm în problemele politice ale Ungariei. Noi avem nevoie, în orice moment, de susținerea tuturor partidelor politice”, a explicat fostul președinte al UDMR. 

Vicepremierul Tanczos Barna se consolează după dezastrul Fidesz și sugerează că acesta va reveni Foto: Facebook
Politică

Vicepremierul Tanczos Barna se consolează după dezastrul Fidesz și sugerează că acesta va reveni

Vicepremierul UDMR Tanczos Barna se consolează după dezastrul Fidesz și sugerează că acesta va reveni: „Timpul va arăta (?) dacă acest eşec va fi urmat de o revenire. După cum cunosc echipa, nu vor renunţa”. În plus, el nu uită să menționeze că Tisza este condus de „politicieni începători, în contrast cu cei cu experienţă de zeci de ani”. Citește și: Frustrare maximă la AUR după înfrângerea lui Viktor Orban: „Sataniștii demenți au câștigat” Tanczos Barna nu face nici o mențiune la modul în care UDMR va coopera cu noul guvern de la Budapesta, după ce a susținut necondiționat regimul Viktor Orban. Vicepremierul Tanczos Barna se consolează după dezastrul Fidesz și sugerează că acesta va reveni „S-a încheiat o eră, Ungaria sărbătoreşte. (...) Câteva gânduri scurte în liniştea dimineţii: Felicitări Partidului TISZA şi Peter Magyar. Asa cum mulţi oameni au prezis, soarele a răsărit şi astăzi. Am ajuns într-o nouă eră, care este opusul celei anterioare în aproape orice. Politicieni începători versus zeci de ani de experienţă, abordare opusă construcţiei relaţiilor cu UE, alte valori. Reproiectare", a scris vicepremierul UDMR pe Facebook. „FIDESZ se află din nou în opoziţie. A mai fost aşa ceva, iar atunci eşecul a fost urmat de revenire şi victorie, chiar dacă a fost nevoie de două mandate. Timpul va arăta (?) dacă acest eşec va fi urmat de o revenire. După cum cunosc echipa, nu vor renunţa”, crede Tanczos Barna.  „Încurajez toţi cunoscuţii şi prietenii mei care se simt dezamăgiţi şi deziluzionaţi, să se înveselească! 3,1 milioane de unguri au decis să schimbe direcţia, 2,5 milioane ar fi continuat cu guvernul anterior. Asta e democraţia. Soarele a răsărit din nou astăzi. Mâine vom avea o zi frumoasă de primăvară”, s-a consolat el. 

UDMR, agent electoral pentru Orban, a torpilat relația cu Peter Magyar Foto: Facebook
Politică

UDMR, agent electoral pentru Orban, a torpilat relația cu Peter Magyar - analiza lui Marko Bela

UDMR a fost agent electoral pentru Viktor Orban și a torpilat relația cu Peter Magyar, liderul Tisza, arată analiza lui Marko Bela din octombrie 2025, când a dat un interviu neobișnuit de critic pentru Transtelex. Marko Bela s-a întâlnit cu Peter Magyar în august 2025, când acesta a vizitat Transilvania. Nici un lider UDMR nu l-a primit pe Magyar, iar liderul Tisza a fost criticat de aceștia pentru diferite presupuse erori politice. Citește și: Ce viitor are Kelemen Hunor după ce l-a susținut frenetic pe Orbán Viktor în alegerile pierdute grav de FIDESZ Marko Bela a condus UDMR din 1993 în 2011, când locul său a fost ocupat de Kelemen Hunor.  În august 2025, Peter Magyar spunea: „UDMR cântă pe melodia Fidesz. Sunt în fracțiunea Partidului Popular European, astfel încât cineva să poată spiona și cineva să poată trage sforile”.  UDMR, agent electoral pentru Orban, a torpilat relația cu Peter Magyar - analiza lui Marko Bela „A fost o strategie proastă, deoarece într-un sistem politic democratic o schimbare de guvern este inevitabilă mai devreme sau mai târziu. Și dacă acest lucru se va întâmpla în Ungaria - așa cum evident se va întâmpla, pentru că atâta timp cât regulile democratice ale jocului funcționează, este doar o chestiune de timp - atunci ce va face RMDSZ? Ne vom schimba brusc și ne vom îndrepta către viitorul nou guvern, în timp ce nu vom mai avea niciun contact cu Fidesz, cu care am avut o relație strânsă până atunci? Sau vom continua doar să menținem contactul cu Fidesz, care a intrat acum în opoziție, și ne vom distanța complet de noul guvern? (...) Am spus întotdeauna și cred în continuare că nu avem nevoie de ajutorul a jumătate din Ungaria, ci al întregii Ungarii. Ceea ce înseamnă că sprijinul tuturor partidelor politice este important pentru noi”, a spus Marko Bela în octombrie 2025. Fostul lider al UDMR a arătat cum au torpilat actualii lideri relația cu Peter Magyar: „Și apropo de unilateralitate politică, permiteți-mi să spun că nu am fost de acord nici cu faptul că europarlamentarii RMDSZ nu au votat pentru admiterea Partidului Tisza în fracțiunea Partidului Popular European. Se știa dinainte că voturile noastre aveau o semnificație simbolică, aceasta nu a fost decizia. Dar tocmai de aceea gestul ar fi fost important, pentru că fiecare aliat contează pentru noi, mai ales acolo unde trebuie să facem lobby pentru cauza minorităților sau a subsidiarității, de exemplu în Parlamentul European”.  În inerviul din octombrie 2025, Transtelex întreba: „Transtelex: Dacă va exista într-adevăr o schimbare de guvern în Ungaria în 2026, ce sfat ați da RMDSZ? Cum poate ieși din această situație actuală, destul de îngustă? MB: Este firesc să menținem legături mai strânse cu actualul guvern maghiar, deoarece acesta gestionează resursele și decide asupra politicii externe, dar acest lucru nu poate fi o scuză pentru excluderea completă a opoziției din dialog. Aceasta ar fi nu numai o greșeală, ci și o miopie periculoasă pe termen lung. Dacă RMDSZ va dialoga exclusiv cu partidul de guvernământ astăzi, atunci mâine nu va avea unde să se ducă dacă se schimbă climatul politic. De aceea spun că nu ar trebui să ne pregătim pentru alegerile din 2026, ci pentru o funcționare nouă, mai flexibilă, mai autonomă — chiar astăzi”.       

Ce viitor are Kelemen Hunor după ce l-a susținut frenetic pe Orbán Viktor în alegerile pierdute grav de FIDESZ (sursa: Facebook/Kelemen Hunor)
Politică

Ce viitor are Kelemen Hunor după ce l-a susținut frenetic pe Orbán Viktor în alegerile pierdute grav

Kelemen Hunor (UDMR) și Orbán Viktor (FIDESZ) au apărut tot mai des împreună în declarațiile publice și în acțiunile politice din ultimele 12 luni, pe fondul apropierii constante dintre liderul UDMR și partidul aflat la putere la Budapesta. Citește și: De ce victoria opoziției anti-Viktor Orban este decisivă: trece pragul de 2/3 din viitorul Parlament și va putea curăța aparatul de stat de clienții FIDESZ În acest interval, Kelemen Hunor nu s-a limitat la formule diplomatice despre relația cu Ungaria, ci a exprimat de mai multe ori, direct sau indirect, sprijin pentru FIDESZ și pentru premierul Orbán Viktor, invocând atât politica Budapestei față de maghiarii din afara granițelor, cât și ideea de continuitate politică. Kelemen Hunor: „Îl susțin pe Orbán, este varianta mai bună” Cele mai clare declarații au venit în primele luni din 2026, în contextul alegerilor parlamentare din Ungaria, dar presa maghiară și română a consemnat și alte episoade care arată aceeași orientare. Cea mai explicită poziționare a fost formulată pe 24 februarie 2026, când Kelemen Hunor a spus fără echivoc că îl susține pe Orbán Viktor în alegerile parlamentare din Ungaria. Declarația a fost relatată de Agerpres, iar apoi preluată pe larg de presa din România. Formularea-cheie a fost: „Îl susțin pe Orbán. Din punctul meu de vedere, este varianta mai bună să meargă Orbán mai departe”, argumentul principal fiind politica lui Orbán față de comunitățile maghiare din afara Ungariei.  A promis sprijinul maghiarilor din Transilvania Un alt moment relevant a venit în ianuarie 2026, la debutul campaniei electorale din Ungaria. Potrivit Transtelex, Kelemen Hunor a participat la congresul FIDESZ și a transmis că succesul electoral al partidului lui Orbán Viktor „nu va depinde” de maghiarii din Transilvania, formulare interpretată ca o promisiune politică de mobilizare în favoarea FIDESZ.  Acest episod este important pentru că mută discuția din zona simpatiei politice în zona unui sprijin electoral asumat public. Pe scenă cu Orbán Apropierea dintre Kelemen Hunor (UDMR) și Orbán Viktor (FIDESZ) s-a văzut și mai clar în aprilie 2026, în ultimele zile de campanie.  Presa de limbă maghiară din Transilvania a relatat că liderul UDMR a urcat pe scenă la Debrețin, la un miting electoral al lui Orbán. Maszol a consemnat discursul și participarea sa la eveniment, iar Krónika a prezentat momentul ca pe o demonstrație de solidaritate politică într-un scrutin cu miză majoră pentru comunitățile maghiare din afara granițelor.  Tot în această perioadă, Krónika a publicat un interviu în care Kelemen Hunor explică de ce UDMR susține din nou alianța FIDESZ-KDNP la parlamentarele ungare. Argumentul central invocat de liderul UDMR este că, din 2010 încoace, politica națională a guvernelor Orbán a produs o schimbare de paradigmă în relația cu maghiarii din afara Ungariei, iar această continuitate ar trebui păstrată. Nu mai este vorba aici doar despre o preferință personală pentru Orbán Viktor, ci despre o justificare politică explicită pentru sprijinul oferit de UDMR partidului Fidesz. Kelemen Hunor, nici o reacție după înfrângerea FIDESZ Relația dintre Kelemen Hunor și Orbán Viktor nu este nouă, dar în ultimul an a devenit mai vizibilă public, inclusiv prin întâlniri și contacte politice directe. UDMR a prezentat încă din 2024 discuții directe între cei doi lideri pe teme care privesc comunitatea maghiară din România, iar această continuitate a fost folosită ulterior și ca argument politic pentru susținerea acordată FIDESZ. Un exemplu este acest comunicat al UDMR. Duminică seara, după înfrângerea zdrobitoare a lui Orbán Viktor, Kelemen Hunor nu a avut nici o reacție publică.

PSD și UDMR s-au aliat cu suveraniștii, au încălcat protocolul și au votat pomeni de un miliard lei Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

PSD și UDMR s-au aliat cu suveraniștii, au încălcat protocolul și au votat pomeni de un miliard lei

PSD și UDMR s-au aliat cu suveraniștii, au încălcat protocolul și au votat pomeni de un miliard lei, printr-un amendament la proiectul de buget pe 2026. Protocolul coaliției majoritare prevede, la punctul 19, că nici un parlamentar din partidele semnatare ale acestui acord politic nu va iniția sau vota amendamente care presupun creșteri de cheltuieli fără acordul întregii alianțe. Citește și: EXCLUSIV Monopolul RetuRO, sinecură grasă pentru pile politice din toate partidele. Compania, model de opacitate Însă, din tabăra suveranistă a dezertat AUR, care s-a abținut la votul la amendamentul PSD. Petrișor Peiu a spus că România trebuie să fie o țară de tip occidental în care pensionarii primesc pensiile prevăzute în lege, nu o țară „de ev mediu” în care pensionarii primesc câțiva galbeni de la un stăpân și depind de cât de generos este stăpânul. Peiu a precizat că dacă PSD dorea cu adevărat să ajute pensionarii, ar fi depus un amendament pentru indexarea pensiilor cu inflația, conform legii. Și marți, AUR s-a delimitat de PSD la un amendament privind plata unor ajutoare on-off pentru pensionarii SRI cu pensii sub 3.000 de lei.  PSD și UDMR s-au aliat cu suveraniștii, au încălcat protocolul și au votat pomeni de un miliard lei Amendamentul inițiat de PSD prevedea ajutoare de 1,1 miliarde de lei pentru familiile cu venituri reduse. „Chiar nu găsiți un miliard?”, a susținut senatorul PSD Daniel Zamfir. „Cea mai bună asistență socială este un loc de muncă”, a explicat însă deputatul USR Claudiu Năsui. Amendamentul a fost votat cu 23 de voturi „pentru” de la PSD-UDMR-SOS-PACE, 19 voturi „contra” de la USR-PNL, iar parlamentarii AUR s-au abținut. Însă Gabriela Horga (PNL), care conduce ședința comisiilor parlamentare de buget-finanțe, a spus că amendamentul nu a fost votat fiindcă avea nevoie de 26 de voturi. În semn de protest, senatorii PSD au părăsit sala de ședință.  Ce prevedea amendamentul PSD: „Se propune alocarea sumei de 1.100.000 mii lei credite de angajament și credite bugetare pentru suplimentarea bugetului Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, în vederea acordării unor măsuri de sprijin pentru familiile cu copii și venituri reduse, pentru familiile care au în întreținere copii cu handicap, precum și acordarea unui ajutor financiar pentru aproximativ 2,8 milioane de pensionari din sistemul public de pensii, estimat pentru anul 2026 la aproximativ 2.350.000 mii lei”.

Monopolul RetuRO, sinecură grasă pentru pile politice din toate partidele. Compania, model de opacitate (sursa: Facebook/RetuRO SGR)
Investigații

EXCLUSIV Monopolul RetuRO, sinecură grasă pentru pile politice din toate partidele. Compania, opacă

La vedere, RetuRO Sistem Garanție Returnare SA este un mare succes: compania care administrează sistemul de returnare de ambalaje de băuturi prezintă cifre amețitoare privitoare la reciclare. Ce nu prezintă RetuRO deloc sunt datele financiare ale firmei (la care statul român are 20%, prin Ministerul Mediului) și sinecurile politice. A primit un monopol de la stat, nu comunică mai nimic RetuRO Sistem Garanție Returnare SA (RetuRO SGR) este o companie înființată în 2022, ca efect al Hotărârii de Guvern 1074 din 2021, tocmai pentru a gestiona sistemul de garanție-returnare de ambalaje nereutilizabile de băuturi.   Citește și: Siegfried Mureșan îl acuză pe Ciolacu că „a fost la un pas de înghețarea fondurilor europene” HG 1074/2021 menționează clar că 20% din acțiunile companiei trebuie să aparțină statului român, prin Ministerul Mediului. Așadar, RetuRO SGR a primit, practic, de la stat, dreptul de a administra în regim de monopol activitatea de garanție-returnare de ambalaje. Cu toate acestea, potrivit unui răspuns al RetuRO SGR pentru DeFapt.ro, „statul român nu deține calitatea de acționar unic sau majoritar în societate, astfel că dispozițiile Legii 544/2001 (privind liberul acces la informațiile de interes public – n.r.) nu se aplică subscrisei”. RetuRO SGR și-a luat chiar și libertatea să nu mai comunice public, prin intermediul Ministerului de Finanțe, nici datele financiare anuale. Astfel, în acest moment sunt disponibile doar datele financiare pentru 2022 și 2023 ale RetuRO SGR, dar nu și pentru 2024, așa cum prevede legea. Ministrul Tanczos Barna și-a impus consilierul în Consiliul de Supraveghere Chiar dacă ignoră interesul public, RetuRO SGR are grijă să nu ignore interesele politicienilor. Încă din primul an de funcționare, 2022, când compania abia se punea pe picioare, în conducere, ca membru al Consiliului de Supraveghere, a fost instalat Ráduly Róbert Kálmán. Ráduly este unul din membrii cu greutate ai UDMR, fost primar, timp de mai multe mandate, la Miercurea Ciuc, și veșnic abonat la funcții politice guvernamentale când UDMR se află la putere. În prezent, Ráduly Róbert Kálmán este secretar de stat la Ministerul Finanțelor. În 2022, însă, era consilier al ministrului Mediului. Adică al lui Tanczos Barna, colegul său din UDMR. RetuRO SGR a început să funcționeze în mandatul de ministru al lui Tanczos Barna. Dar Ráduly nu a fost doar membru al Consiliului de Supraveghere al RetuRO SGR, ci și director în companie. O funcție care, cel puțin teoretic, nu se mai obținea cu sprijin politic. Ráduly: „Eu oricum mă știam și cu ei acolo” Dar udemeristul respinge orice ajutor de partid. „Eu am fost pe Antifraudă (la RetuRO SGR – n.r.). Da, am dat concurs, cum să nu? Am fost o perioadă de probă. Nu s-a potrivit activitatea. Pur și simplu nu se potrivea. Am văzut și eu cum e acolo și mi-am văzut de viață în altă parte. Acolo nu era pentru mine. Cât am fost eu acolo angajat, vreo 30 de zile, verificam aspecte minore. Asta era principala preocupare, să nu fie păcălite aparatele. Puteai să le păcălești la început. Aparatele astea care înghit recipienții, printai o pagină cu eticheta, le lipeai cu scotch și primeai 50 de bani. Eram trei colegi. Și atunci ne aplicam pe mica fraudă sau mica păcălire a aparatelor. Dar astea erau, să zicem, de ordinul sutelor sau miilor de lei.”, a declarat Ráduly pentru DeFapt.ro. Întrebat cum a aflat de concurs pentru funcția de șef la Atifraudă, udemeristul a spus că, și acum, pe site-ul RetuRO sunt postate anunțuri de angajare: „Eu oricum mă știam și cu ei acolo, am fost în Consiliul de Supraveghere”. Oamenii ALDE, PNL și USR, sinecuri la RetuRO În prezent, Ministerul Mediului are doi reprezentanți în Consiliul de Supraveghere al RetuRO SGR: pe secretarul general al ministerului, Alexandru Avram, și pe un secretar de stat, Raul Pop. Nici unul din cei doi nu pare a fi apolitic. Avram, de exemplu, i-a fost câțiva ani consilier lui Klaus Iohannis la Cotroceni, apoi tot consilier lui Alin Nica (PNL), fostul șef al Consiliului Județean Timiș. De acolo, Avram a ajuns director în Primăria Timișoara în primul mandat de primar al lui Dominic Fritz. Raul Pop, pe de altă parte, a ajuns secretar de stat la Mediu cu sprijinul politic al USR (pe site-ul căruia și apare ca membru al echipei de guvernare), deși nu este clar dacă face parte din acest partid. Înaintea celor doi, Ministerul Mediului îl trimisese în Consiliul de Supraveghere pe Teodor Dulceață, fost secretar general și secretar general adjunct al ministerului. Dulceață este finul Noricăi Nicolai, fosta politiciană ALDE, potrivit Hotnews. Venitul anual al unui membru în Consiliul de Supraveghere al RetuRO SGR este de aproape 90.000 de lei net, potrivit unei declarații de avere din 2024 depuse de către Teodor Dulceață. Fiica lui Georgică Severin (PSD), directoare Dar nu doar politicieni ajung să aibă sinecuri la RetuRO SGR, ci și copii de politicieni. Cum este Anca Severin. În aprilie 2023, Anca Severin era numită director de marketing și comunicare al RetuRO SGR, dar și membru, cu mandat de patru ani, al Directoratului RetuRO SGR. Cu numai o lună înainte, în martie 2023, Anca Severin renunța la funcția de administrator al Sev Oil Management SRL. O firmă deținută de soții Simona și Georgică Severin, părinții săi. Georgică Severin este membru PSD, fost senator, fost președinte al radioului public, fost membru în CA al TVR și actual membru al CNA. Anca Severin: „Pe baza experienței mele, așa am fost angajată” Contactată de către DeFapt.ro, Anca Severin a explicat cum a fost selectată de către RetuRO SGR pentru cele două poziții foarte importante: „Anuțurile, din ce știu eu, apar pe LinkedIn. E o selecție de CV-uri pe baza profilului care este cel mai potrivit pentru job. E o selecție de CV-uri, e o companie privată. Eu am fost angajată printr-o firmă de recrutare, care m-a contactat, m-a abordat, am avut o serie de interviuri. Pe baza experienței mele, așa am fost angajată. Nu am un examen, eu în toate companiile în care am lucrat foarte rar am avut teste, poate la început. Eu personal nu am dat vreun test. Nu știu pe pozițiile tehnice.” RetuRO SGR se ascunde după GDPR RetuRO SGR a refuzat să ofere orice informații despre recrutarea personalului și salarizare. “Informațiile solicitate (…) privesc date cu caracter personal, relații contractuale între părți, precum și procese și proceduri interne ale organizației guvernate de respectarea principiului confidențialității. Orice informații referitoare la remunerarea angajaților, colaboratorilor sau membrilor organelor de conducere constituie date cu caracter personal în sensul Regulamentului (UE) 2016/679 (GDPR) și al Codului Muncii. În absența unui temei juridic explicit sau a consimțământului persoanelor vizate, astfel de date nu pot fi divulgate terților. Prin urmare, RetuRO nu poate furniza informații privind drepturile bănești ale persoanelor fizice, întrucât acest lucru ar contraveni reglementărilor legale aplicabile. Aceste categorii de informații solicitate de dumneavoastra nu va pot fi furnizate întrucât nu se încadrează în sfera informațiilor de interes public în sensul Legii 544/2001. Remuneratiile la care faceti referire în solicitarea dumneavoastră reprezintă sume achitate de RetuRO în temeiul unor raporturi juridice ce aparțin exclusiv sferei de activitate a unei entități private și acestea nu sunt acordate de MMAP (Ministerul Mediului – n.r.), neavând legătură cu raporturile de muncă, de serviciu sau cu atribuțiile exercitate în cadrul instituției menționate. Prin urmare, RetuRO nu poate furniza informații privind drepturile bănești ale persoanelor fizice, întrucât acest lucru ar contraveni reglementărilor legale aplicabile.”, se arată într-un răspuns oficial al RetuRO SGR pentru DeFapt.ro.

Viktor Orban se prăbușește în sondaje Foto: Inquam/Ghita Porumb
Internațional

Viktor Orban se prăbușește în sondaje: Tisza conduce Fidesz cu 11%

Viktor Orban se prăbușește în sondaje: Tisza conduce Fidesz cu 11%, arată un ultim sondaj, realizat de Median și prezentat azi de hvg.hu. „Partidul Tisza a continuat să se consolideze de la mijlocul lunii ianuarie: conduce Fidesz cu 11 puncte procentuale în rândul întregii populații cu vârstă de vot, iar avantajul său în rândul anumitor alegători care pot vota a ajuns deja la 20 de puncte procentuale - conform sondajului Median realizat între 18 și 23 februarie în numele HVG”, arată această publicație.  Citește și: Ex-șef al IPJ Gorj, pensionar special, pus de ministrul USR al Economiei la conducerea uzinei de armament Sadu. Viorel Salvador Caragea a absolvit Școala de Subofițeri de Poliție Viktor Orban se prăbușește în sondaje: Tisza conduce Fidesz cu 11% Astfel, potrivit sondajului, intenția de vot pentru Tisza este de peste 55%, iar pentru Fidesz de sub 35%.  În Ungaria vor avea loc la 12 aprilie alegeri parlamentare. Adversarul principal al Fidesz-ului condus de Viktor Orban este Tisza, o formațiune conservatoare, dar pro-europeană, condusă de Peter Magyar, care a făcut parte din Fidesz.  „Scandalul Göd a afectat partidul de guvernământ, utilizarea camerelor ascunse este controversată, iar pensiile suplimentare se pare că nu le-au adus un impuls familiei Orbán”, mai arată, azi, hvg.hu.  În timp ce aproape toți (97%) dintre simpatizanții Tisza spun că sunt siguri că vor participa la alegerile din aprilie, doar 85% dintre susținătorii Fidesz sunt siguri că vor participa. Comparativ cu sondajul Median anterior, Tisza a reușit să crească cu 2%, iar Fidesz a scăzut cu același procent.  Mișcarea Patria Noastră, considerat de extrema dreapta, are 6% și poate intra în Parlament. Alte formațiuni nu trec pragul electoral.  UDMR, 100% cu Orban „Îl susțin pe Orban. Din punctul meu de vedere, este varianta mai bună să meargă Orban mai departe, așa consider eu după tot ce am văzut în acești ani, pe de o parte, poziția lui Orban față de minoritățile maghiare, care trăiesc dincolo de granițele Ungariei, o politică națională coerentă și responsabilă”, a declarat, acum câteva zile, la RFI, prședintele UDMR, Kelemen Hunor.  Liderul UDMR a mai spus că „din partea Opoziției sau din partea lui Magyar, pentru că Opoziția nu este doar el, acolo mai sunt vreo două partide de Opoziție mai mici, este adevărat, încă nu a oferit, nu a propus nimic care să ne convingă că ar fi un lider mai bun. Deci da, opțiunea mea personală este pentru a-l susține pe Orban, dacă contează undeva”. Kelemen Hunor a apreciat că maghiarii din România vor vota cu Viktor Orban: ”Votul maghiarilor din toate sondajele pe care noi le-am făcut și pe care noi le cunoaștem, aproape 92%, cei care se vor exprima merg către Orban”.

Kelemen Hunor estimează că se vor pierde sute de milioane de euro din PNRR, din vina ministerelor Foto: Facebook
Politică

Kelemen Hunor estimează că se vor pierde sute de milioane de euro din PNRR, din vina ministerelor

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, estimează că se vor pierde sute de milioane de euro din PNRR, din vina ministerelor. El a spus că, la renegocierea PNRR, din vara/toamna anului trecut, ministerele „s-au luptat” să-și păstreze alocările din PNRR, iar acum realizează că nu pot cheltui banii.  Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Ieri, premierul Ilie Bolojan a amenințat miniștrii și secretarii de stat că vor fi dați afară dacă nu îndeplinesc PNRR-ul, dar bugetarii vor fi sancționați doar cu tăierea sporului de fonduri UE. El a participat la ședința Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR. Kelemen Hunor estimează că se vor pierde sute de milioane de euro din PNRR, din vina ministerelor „Şi mai sunt câteva chestiuni unde există discuţii care afectează într-un fel şi bugetul, jaloanele din PNRR, care unele sigur că nu vor fi atinse şi asta ar însemna ori pierdere de bani, ori trecerea pe bugetul naţional în perioada următoare unde au început investiţiile”, a spus președintele UDMR, vorbind despre problemele proiectului de buget pe 2026. Întrebat ce jalon nu va fi atins, liderul UDMR a răspuns: "Sigur, unde văd eu o problemă e la acel jalon prin care România şi-a asumat să fabrice panouri solare şi combustibilul pe hidrogen. Deci acele două jaloane sigur că nu vor fi atinse. (...) Nu vreau să avansez eu sume, dar vorbim de câteva sute de milioane de euro, dacă nu mă înşel. Dar sunt şi alte chestiuni care trebuie în această perioadă închise şi vorbim de acele jaloane care nu au fost până acum închise. Pe magistraţi sper că am închis şi mai sunt câteva chestiuni care încă sunt în discuţie. Problema care era anul trecut, când România a renegociat jaloanele, toate ministerele au luptat pentru a păstra jaloanele. Şi acum unele ministere se trezesc că n-au cum să le îndeplinească (...) A fost o prostie să includem de la bun început, de exemplu, hidrogenul în PNRR, fiindcă nu era o tehnologie perfecţionată nicăieri în lume. Şi noi credeam că vom face ceva, un boom uriaş. Deci aia a fost o greşeală din start".

Kelemen Hunor îl desființează pe Ciolacu, după ce acesta a îndatorat România, iar acum dă lecții Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Kelemen Hunor îl desființează pe Ciolacu, după ce acesta a îndatorat România, iar acum dă lecții

Kelemen Hunor îl desființează pe Ciolacu, după ce acesta a îndatorat România, iar acum dă lecții: „Putem spune că era an electoral şi an preelectoral, dar, totuşi, acum plătim acele greşeli făcute în acea perioadă de un an şi jumătate. Dacă măcar ar fi câştigat alegerile”, a spus liderul UDMR, la Prima TV, fără să menționeze însă numele fostului premier.  Citește și: Savonea ar pierde cam 11.000 de lei pe lună, din pensie, pe legea Bolojan - calculele judecătorilor Însă UDMR a ocupat, prin Tanczos Barna, funcția de ministru de Finanțe, în prima parte a anului 2025, intr-un guvern Ciolacu. Tanczos Barna este cel care a inițiat un buget pe 2025 cu venituri evident inflamate și cheltuieli subevaluate.  Kelemen Hunor îl desființează pe Ciolacu, după ce acesta a îndatorat România Întrebat însă dacă nu consideră bizar faptul că acum  Marcel Ciolacu dă lecţii de economie la televizor, preşedintele UDMR a răspuns: „Mă rog, asta e România, acum ce să vă spun?” Kelemen Hunor a criticat și faptul că PSD și PNL au dat voturi lui George Simion și Călin Georgescu. „Noi, când am plecat din guvern, deficitul era la 5,2%, dacă nu mă înşel şi de acolo s-a urcat la aproape 10%. Şi, sigur, putem spune că era an electoral şi an preelectoral, dar, totuşi, acum plătim acele greşeli făcute în acea perioadă de un an şi jumătate. Dacă măcar ar fi câştigat alegerile. (...) Au făcut aşa, dacă ne uităm din 2026 înapoi, ceea ce nici astăzi eu nu am cum să înţeleg cum era în ziua votului, să dai şi lui Simion, să dai şi lui Georgescu, să recunoşti după aceea, să nu recunoşti, să... Mă rog, acolo era o confuzie totală. Ăsta e preţul astăzi pe care noi plătim pentru greşelile de atunci”, a spus președintele UDMR. El a apreciat că ieşirile critice ale unor social-democraţi la adresa guvernului din care partidul lor face parte sunt parte a unei strategii politice. „Asta e o chestie de tactică politică până la urmă.(...) Poţi să spui ce vrei dimineaţă la prânz, dar seara când pleci de la birou şi ai semnat hârtile, ministru PSD, ministru PNL, ministrul USR sau UDMR eşti, deci deciziile sunt ale tale”, a spus Kelemen Hunor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră