sâmbătă 20 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: udmr

121 articole
Politică

Teorii conspiraționiste la Realitatea, Antena 3 și Andronic: gazele din Marea Neagră, oferite Ungariei pentru ca UDMR să fie cu Bolojan

Mai multe publicații care susțin guvernul Veștea au lansat teoria că UDMR ar fi trecut de partea lui Ilie Bolojan pentru că actualul premier ar fi promis Ungariei că-i va vinde gazele extrase din Marea Neagră. Kelemen Hunor a respins dur ceea ce el a denumit „delir”. Citește și: VIDEO Moscova arde: dronele ucrainene au trecut de apărarea antiaeriană și au lovit o rafinărie importantă În plus, Dan Andronic, directorul Evenimentului Zilei, a susținut, pe Facebook, că Siegfried Mureșan - despre care se sugerează că ar fi agent de influență al Germaniei - ar fi sunat „la Budapesta ca să-l convingă pe Peter Magyar să transmită UDMR să nu susțină Guvernul Veștea”. Andronic nu a prezentat nici o dovadă, a scris că se bazează pe o sursă.  Economedia a scris azi că Guvernul, prin Administraţia Națională a Rezervelor de Stat – aflată în subordinea Secretariatului General al Guvernului, şi-a exercitat dreptul de preempţiune faţă de OMV Petrom pentru o parte din gazele ce vor fi extrase din Marea Neagră începând cu 2027. Realitatea TV, Antena 3, Andronic Cine a lansat aceste teorii: Dan Andronic, director la Evenimentul Zilei, scrie pe Facebook: „O sursă din politică îmi povestea cum  Siegfried Mureșan (europarlamentar PNL) suna acum două seri la Budapesta ca să-l convingă pe Peter Magyar să transmită UDMR să nu susțină Guvernul Veștea. Ceea ce s-a și întâmplat! (...) Concluzia: Rupeți-vă de iluzii!  Jocurile NU se fac aici, în România...” Mesajul lui Andronic este citit de Gâdea în timpul emisiunii sale. Realitatea Plus: „UDMR nu ar mai susține viitorul guvern condus de Adrian Veștea din cauza unor negocieri purtate pe tema gazelor de la Neptun Deep și a OMV, potrivit unor informații apărute pe surse, citate de Realitatea PLUS. Formațiunea s-ar fi răzgândit și ar fi anunțat încă de ieri că nu intră la guvernare și nu va vota noul executiv. Potrivit acelorași informații, UDMR ar fi «vândut votul» după ce Peter Magyar ar fi ajuns la o înțelegere cu Ilie Bolojan pentru gazele de la Neptun Deep”.  BizBrasov: „În spaţiul public au apărut informaţii privind posibile discuţii între premierul Ungariei, Péter Magyar, şi premierul României, Ilie Bolojan, legate de viitoarele volume de gaze care urmează să fie extrase din proiectul Neptun Deep din Marea Neagră.Potrivit unor informaţii difuzate de Realitatea Plus, în cadrul acestor discuţii ar fi fost abordată şi situaţia politică de la Bucureşti, inclusiv poziţionarea UDMR faţă de guvernul propus de Adrian Veştea (...) Tot miercuri, jurnalistul Dan Andronic a publicat pe Facebook un mesaj în care susţine că deciziile politice importante din România sunt influenţate din afara ţării şi lansează acuzaţii la adresa europarlamentarului PNL Siegfried Mureşan” Kelemen Hunor, președintele UDMR, a reacționat dur: „Văd că unii susțin, fără nicio dovadă și fără un pic de rușine, că noi, UDMR, am fi luat decizia de a nu vota Guvernul Veștea după ce am fost sunat de premierul Ungariei, Magyar Peter. Alții, merg chiar mai departe și au reușit să dezvolte o conspirație întreagă: Ilie Bolojan a făcut o înțelegere cu Magyar pentru gazele din Marea Neagră, apoi l-a rugat pe Magyar să mă sune pe mine și să mă roage să nu-l votăm pe domnul Veștea.   Alții delirează și spun că europarlamentarul Siegfried Mureșan l-a pus pe președintele PPE, Manfred Weber, să-l sune pe premierul Magyar, ca să mă sune, apoi, pe mine pentru a nu vota investirea Guvernului Veștea.   Toate aceste povești sunt fabulații și invenții, lipsite și de orice logică.   Dacă Magyar Peter ar fi făcut vreo înțelegere pentru a cumpăra gaze din România, trebuia să se înțeleagă cu președintele Nicușor Dan și cu viitorul premier, nu cu cel care pleacă.   Stați liniștiți oameni buni, n-am vorbit cu premierul Ungariei din data de 23 aprilie. Deciziile pe care noi le luăm în politica românească sunt deciziile noastre și nu sunt influențate de nimeni. N-au fost și nu vor fi. Suntem în stare să gândim cu capul nostru și suntem în stare să evaluăm situația politică și perspectivele politice, iar deciziile noastre țin cont doar de ceea ce credem că este bine pentru comunitatea noastră și pentru România.   N-am vorbit nici cu Manfred Weber. Săptămâna trecută, când a fost în București, am aflat de la televizor.   Ar fi foarte frumos să nu mai manipulați și dezinformați opinia publică.   Scenarita și teoriile conspiraționiste nu ne fac o societate nici mai bună, nici mai rezilientă. Și nu îl vor ajuta nici pe domnul Veștea să obțină mai ușor voturile necesare pentru învestire”.   

Gadea citează cu seriozitate din afirmațiile „domnului Dan Andronic” Foto: Captură video
Csoma Botond îl ia în balon pe Nicușor Dan Foto: Facebook
Politică

Un lider UDMR îl ironizează pe Nicușor Dan: „Îmi iau telefonul, dacă mâine sunt eu candidat”. Plan comun PNL-USR-UDMR

„Bag picioru’, mă duc să beau o bere. În zori am de gând să alerg 21 km. Îmi iau telefonul cu mine, în caz că, din întâmplare, aș fi eu noul candidat. Doamne ajută!”, a scris pe contul personal de Facebook, cu acces limitat la prieteni, deputatul UDMR Csoma Botond. El este cel care a anunțat azi că UDMR nu va intra în guvernul Veștea, iar conducerea Uniunii recomandă parlamentarilor să nu voteze cu acest cabinet.  Citește și: Veștea, plimbat între PSD și UDMR. Liderii maghiari nu vor suveraniști în viitoarea coaliție PNL, USR, UDMR insistă ca Grindeanu să încerce să formeze o majoritate Pe de altă parte, surse politice susțin că liderii UDMR, PNL și USR s-au întâlnit azi și au decis o strategie comună.  Aceasta strategie este în doi pași: președintele Nicușor Dan să-i ofere mandat lui Sorin Grindeanu să facă noul Guvern. USR, PNL și UDMR ar susține, punctual, măsurile cerute de PNRR, SAFE sau pentru accederea în OECD.  dacă Grindeanu eșuează, cele trei partide se oferă să prezinte un guvern propriu, minoritar, susținut însă în Parlament și de PSD. Aceste surse politice susțin că Ilie Bolojan nu ar mai insista să fie premier. Nu este clar cine de la PNL ar putea fi susținut de el pentru a ocupa această poziție.  Antena 3 arată că luni seara a existat o altă rundă de discuţii, între Nicuşor Dan şi preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, Adrian Veştea şi Sorin Grindeanu, discuţii în care s-a ridicat problema susţinerii în Parlament a guvernului Veştea de către parlamentarii extremişti şi anti-occidentali, lucru care a generat respingerea de către conducerea UDMR a ofertei lui Veştea de a participa la guvernare.  Azi, întrebat dacă va discuta cu AUR, Adrian Veștea a spus: „Nu am niciun fel de rezervă de a sta de vorbă cu absolut oricine. Eu sunt un om de bună credință”. „Nu mă deranjează faptul că vor fi parlamentari AUR care dau dovadă de patriotism și se gândesc că este un moment important în care trebuie să lăsăm orgoliile”, a mai spus el. 

Csoma Botond spune că PNL trebuie să revină la guvernare, dar fără Bolojan premier Foto: Facebook
Politică

UDMR a decis să nu intre în guvernul Veștea, dar grupurile parlamentare vor decide dacă îl votează

UDMR nu va face parte din viitorul guvern Veștea, dar, în mod neobișnuit, conducerea formațiunii lasă la latitudinea grupurilor parlamentare decizia de a vota sau nu acest Executiv. UDMR are 32 de parlamentari. Citește și: Veștea, plimbat între PSD și UDMR. Liderii maghiari nu vor suveraniști în viitoarea coaliție Pe de altă parte, UDMR a apreciat, prin deputatul Csoma Botond, că „domnul Bolojan nu mai poate fi premier și de aceea PNL ar trebui să devină mai flexibil”.  UDMR nu vrea să se păteze într-un guvern cu suveraniști „După toate calculele aritmetice pe care le-am văzut şi în presă, am văzut că ar fi nevoie şi de voturile neafilaţilor, care provin din SOS şi POT. Am văzut că sunt diverse încercări şi în privinţa AUR-ului şi n-am dorit să ajungem în aceeaşi barcă cu aceşti deputaţi şi senatori neafilaţi care vin din aceste partide", a spus Csoma Botond, după şedinţa UDMR. „Acum am decis în privinţa participării la guvernare şi am decis în Consiliul Permanent că UDMR nu va face parte din guvern. Consiliul Permanent a formulat o recomandare, dar nu Consiliul Permanent ia decizia. Dacă nu participăm la guvernare, atunci grupurile reunite din Camera Deputaţilor şi Senat iau decizia în mod autonom şi decizia finală va fi luată de grupurile parlamentare, dar există această recomandare din partea Consiliului Permanent către grupurile reunite şi recomandarea e să nu votăm acest guvern, dar sigur, reiterez şi e foarte important, decizia finală aparţine statutar grupurilor parlamentare", a spus Botond. Deputatul UDMR a mai spus că majoritatea celor care au luat cuvântul au fost de părere că în acest moment nu sunt condiţii prielnice, condiţii adecvate pentru a intra la guvernare. „A fost o lipsă de dialog a liderilor politici, de aceea s-a ajuns la această situație. Noi trebuie să avem un Guvern cât mai repede, nu putem să mergem cu interimatul. După analiza noastră umilă, domnul Bolojan nu mai poate să fie premier și atunci trebuie să căutăm o nouă variantă, o nouă soluție”, a mai afirmat el, potrivit unei transcrieri stiripesurse.ro.

Adrian Veștea nu poate obține sprijin PSD fără UDMR, iar UDMT nu vrea suveraniști Foto: Inquam/George Calin
Politică

Surse: ex-suveraniștii cer miniștri și secretari de stat, UDMR nu vrea cu ei în Guvern

Parlamentarii ex-suveraniști condiționează un vot pentru guvernul Vestea de prezența oamenilor lor în acest Executiv, inclusiv la nivel de ministru. Ei au avut chiar pretenții maximale, ca numărul posturilor în Guvern să fie proporțional cu cel al parlamentarilor lor, care vor vota pentru noul Cabinet, afirmă surse politice.  Citește și: Veștea, plimbat între PSD și UDMR. Liderii maghiari nu vor suveraniști în viitoarea coaliție Veștea, pe sârmă între UDMR și suveraniști Adrian Veștea a discutat până acum cu suveraniștii de la POT, PACE și UPR. Dacă el nu reușește să disloce circa 30 de parlamentari PNL, să-i convingă să-i voteze Guvernul, va avea nevoie de cât mai multe voturi de la ex-suveraniști, parlamentarii dezertați de la AUR, POT și SOS România. Ieri erau circa 15 parlamentari PNL dispuși să voteze cu Veștea, dar este posibil ca unii să se răzgândească pe fondul amenințării că vor fi excluși din partid: Răzvan Prișcă (București), Ionuț Stroe (București), Rusu Sebastian Mihai (Brașov), Ion Iordache (Gorj), Alexandru Popa (Braila), Mihai Culeafă (Mehedinți), Andrei Alexandru (Giurgiu), Ciprian Pandea (Călărași), Aneta Matei (Giurgiu), Alina Gorghiu (Argeș), Monica Anisie (București), Sorin Cîmpeanu (București), Cătălin Predoiu (Prahova), Andrei Baciu (București) și Mihai Veștea (Brașov). Acestora li s-ar putea adăuga parlamentarii PNL din Ilfov, controlați de Hubert Thuma, și din Botoșani, unde președintele Consiliului Județean, Valeriu Iftime (PNL), cere continuarea guvernării cu PSD.  Însă UDMR refuză orice susținere pentru un guvern din care fac parte suveraniștii. „Mai avem o problemă. Are nevoie de voturi de la PACE, am înţeles, şi de la neafiliaţi care provin totuşi din unele partide extremiste. Şi am văzut că astăzi domnul Murad a fost la Partidul Social-Democrat şi nu prea ştim ce au discutat. Nu am dori să ne trezim cu AUR-ul în barcă”, a spus deputatul Csoma Botond, la Antena 3.

Grindeanu pare că îl abandonează pe Veștea, după ce acesta nu a reușit să convingă UDMR-ul, iar PNL pare că rămâne unit în opoziție Foto: Inquam/George Calin
Politică

Veștea, plimbat între PSD și UDMR. Liderii maghiari nu vor suveraniști în viitoarea coaliție

PSD a anulat discuțiile din această dimineață cu premierul desemnat, Adrian Veștea. Liderii partidului au condiționat continuarea dialogului de obținerea, în prealabil, a susținerii UDMR pentru viitorul Guvern. Citește și: Nazare, reconfirmat în guvernul Veștea. Cel puțin alți trei miniștri din cabinetul Bolojan, păstrați Susținerea pentru Veștea se evaporă Însă liderii UDMR sunt, la rândul lor, nemulțumiți că PSD vrea să aducă ex-suveraniști în viitoarea coaliție de guvernare. „Mai avem o problemă. Are nevoie de voturi de la PACE, am înţeles, şi de la neafiliaţi care provin totuşi din unele partide extremiste. Şi am văzut că astăzi domnul Murad a fost la Partidul Social-Democrat şi nu prea ştim ce au discutat. Nu am dori să ne trezim cu AUR-ul în barcă”, a spus deputatul Csoma Botond, la Antena 3. Fără voturile UDMR, guvernul Veștea - care deja a pierdut susținerea USR și PNL - nu va obține votul de investitură în Parlament. Nu este clar câți parlamentari PNL vor mai vota cu Veștea în condițiile în care majoritatea conducerii partidului cere excluderea celor care îl vor susține.  La ora 10, în această dimineață, a expirat ultimatumul dat de PNL lui Veștea. Conducerea liberală i-a cerut prim-vicepreședintelui PNL să-și depună mandatul.  După expirarea ultimatumului, conducerea PNL ar putea decide convocarea forurilor statutare și a Congresului pentru excluderea din partid a lui Adrian Veștea. Este nevoie de un Congres extraordinar pentru că Adrian Veștea este prim-vicepreședinte al partidului, ales prin vot uninominal.

Academia Oamenilor de Știință, numită de Ioan Aurel Pop „un fel de pecingine”, protejată de AUR și PSD Foto: AOSR
Politică

Coaliția PSD-AUR-UDMR respinge desființarea a cinci institute și „academii de știință”

O coaliție formată din senatorii PSD, AUR și UDMR a respins, azi, la Senat cinci proiecte de lege privind desființarea a cinci institute și așa-zise academii de știință. Proiectele de desființare au fost inițiate de USR. Citește și: Clientul Olguței Vasilescu, Câciu, respinge guvernul Tomac. Presa scrie despre un conflict în PSD Majoritatea senatorilor PNL s-au abținut, fiind însă înregistrate unul sau două voturi în favoarea desființării. Proiectele prevedeau desfiinţarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România (AOSR), Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989, Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului şi a Institutului Român pentru Drepturile Omului. Academia Oamenilor de Știință are un buget de peste 11 milioane de lei, din care majoritatea este cheltuit pe salarii și indemnizații ale membrilor. Academia are 199 de membri aflaţi pe statele de plată, aleşi pe viață, precum şi 67 de angajaţi care deservesc această structură.  Ioan Aurel Pop, ignorat de fanii de la AUR și PSD „Academia Oamenilor de Știință este ca un fel de pecingine, ca un fel de corp străin pe societatea românească, pentru că și acolo se dă un buget, are un număr de salariați, funcționari“, a acuzat fostul președinte al Academiei Române, Ioan Aurel Pop. Într-un interviu acordat Edupedu.ro, Ioan Aurel Pop a spus că a anunțat Guvernul României cu privire la „falsa academie“ pe care Executivul continuă să o finanțeze inclusiv în an de austeritate.   La dezbateri, reprezentanţii USR şi cei ai PSD şi AUR au avut mai multe schimburi de replici.Senatorul USR Cristian Ghinea, iniţiator al proiectelor, a afirmat că aceste institute şi academii de ştiinţă reprezintă o risipă bugetară."Am depus un pachet de lege privind desfiinţarea unor instituţii pe care, atunci când aveam problema bugetară, părea că ne punem de acord să le desfiinţăm, acum ne-a trecut cheful de reforme", a spus Ghinea.El a susţinut că cei de la Academia Oamenilor de Ştiinţă din România iau o indemnizaţie peste salariul lor obişnuit, menţionând că "aceştia au nişte job-uri şi nu au timp să facă cercetare şi în cadrul Academiei". "Este pur şi simplu o sinecură dată unor oameni de prestigiu. Pe lângă rectori, prorectori şi şefi de departamente, mai sunt şi politicieni, (...) care nu fac cercetare", a adăugat el.Cristian Ghinea a precizat că USR nu are nimic cu rectorii, dar aceştia sunt oameni ocupaţi şi nu fac cercetare în altă parte şi totul este "o parodie".Senatorul PSD Dan Caşcaval a spus că "rectorii sunt blamaţi de cei care nu au ajuns nu numai rectori, dar nici măcar profesori". "Desfiinţarea acestor academii ar influenţa bugetul într-o proporţie absolut nesemnificativă. (...) PSD nu susţine această iniţiativă legislativă", a spus acesta.Gabriela Dumitrescu (AUR) a afirmat că USR este un "partid extremist antiromânesc" şi propunerile privind desfiinţarea acestor instituţii nu au legătură cu o reformă reală."Aceste priorităţi politice ale dumneavoastră... Probabil n-aţi putut să vă băgaţi şi pe acolo nişte oameni, nu-mi dau seama exact ce problemă aveţi cu aceste instituţii, însă nu au o legătură cu o reformă reală. O reformă reală ar trebui să pornească de la o evaluare. De aceea, vă propun să nu le desfiinţăm, să facem o comisie parlamentară să facem această evaluare", a replicat Dumitrescu."Constatăm că există o grupare în acest Senat care este împotriva învăţaţilor şi cred că este totul cât se poate de clar", a afirmat senatorul PSD Adrian Streinu-Cercel.El i-a numit pe susţinătorii desfiinţării acestor institute şi academii drept "analfabeţi funcţionali". "Bag de seamă că în Senatul României s-au strecurat nişte persoane care beneficiază de analfabetism funcţional. "Citiţi definiţia din DEX ce înseamnă academie. Nu este for de cercetare, este for ştiinţific care adună minţile luminate dintr-o ţară", a adăugat Streinu-Cercel. Senatul este primul for sesizat cu aceste proiecte. Camera Deputaţilor este decizională.       

Kelemen Hunor susține că nu vrea să guverneze cu PSD, dar nu-l vrea nici pe Bolojan premier Foto: Facebook
Politică

Kelemen Hunor refuză ferm să se asocieze cu PSD, cere social-democraților să voteze guvern minoritar

Întrebat la Digi 24 dacă ia în calcul posibilitatea unui Guvern minoritar PSD din care să facă parte şi UDMR, Kelemen Hunor a răspuns: „Nu există. Nu se poate. Nu vrem, nu se poate”. El a spus că nu se poate „trezi” alături de AUR, care a dat jos actualul guvern.  Citește și: ANAF a respins contestația unui contribuabil cu ajutorul AI, care a invocat legi inexistente „Noi suntem acum în acea parte a fostei coaliţii care a fost dată jos de PSD şi de AUR. Logic, nu pot să mă trezesc pe partea cealaltă cu AUR. Nu PSD e problema cea mai mare. Deci nu există această posibilitate, că asta ar însemna că eu sunt alături de cei care au dărâmat Guvernul din care am făcut şi facem parte şi în acest moment. Plus, la noi există o linie roşie - AUR. Eu nu pot să trec peste asta. Nici măcar nu ajung să discut condiţiile PSD-ului sau să discut o formare a unei coaliţii minoritare. Plus, dacă ar fi o astfel de soluţie, asta ar însemna că eşti la mâna celor de la AUR. Nu se poate, nu pot accepta eu aşa ceva", a arătat Kelemen Hunor. Kelemen Hunor respinge și varianta ca Bolojan să rămână premier El a sugerat ca PSD să facă majoritate cu cei care au dărâmat guvernul. „PSD a arătat că există o majoritate când a dărâmat Guvernul, de 281 de voturi  (...) Ok, nu o să fie 281, să fie 240, 234, ca să fim la limită. Dar tot doar cu AUR se poate aduna această majoritate, nu se poate altfel. (...) Preşedintele, cel puţin, cum am înţeles eu din declaraţiile preşedintelui, a spus că nu doreşte o majoritate în spatele căreia e AUR. E o poziţionare corectă, din punctul meu de vedere. Sigur, eu accept că există şi alte abordări legitime sau corecte din punct de vedere matematic, politic eu nu pot să accept”, a arătat liderul UDMR. El a apreciat că un Guvern minoritar ar putea fi o soluţie pentru România, dar cu "o susţinere transparentă din Parlament şi acceptabilă".„Asta ce înseamnă? Ok, nu se poate altceva, atunci se poate merge şi pe Guvernul actual minoritar, dar PSD-ul atunci să dea voturile pentru a trece de această perioadă, până anul viitor. Fiindcă PSD-ul împreună cu noi, cu PNL, cu USR, am fost de acord cu proiectul de guvern, cu programul de guvern şi am muncit pentru a pune în aplicare acel program până acum două, trei săptămâni, când a fost dat jos Guvernul Bolojan. Deci pentru PSD nu este ceva nou. Eu înţeleg că nu se mai poate, nu mai vor, e de înţeles, nu vreau să comentez în niciun fel, dar atunci să dai o mână de ajutor nu pentru PNL, nu pentru UDMR, ci pentru a atinge jaloanele şi pentru a atrage fondurile şi pentru a ajuta societatea românească, până la urmă", a spus liderul UDMR. Kelemen Hunor speră la o „flexibilizare” când va apare amenințarea anticipatelor Întrebat dacă un astfel de Guvern ar putea să fie condus în continuare de Ilie Bolojan, el a răspuns: „Asta nu se va putea, cred eu, fiindcă a fost dat jos cu 281 de voturi. Şi nu poţi să pui PSD-ul în situaţia în care să voteze peste trei săptămâni ceea ce a dat jos. Aici trebuie să înţeleagă şi alţii că nu merge, indiferent cât de mult dorim, vrem, nu merge. Nu se poate. Cum nici PSD-ul nu poate dicta PNL-ului cine să fie premier. Nu se poate, că din afara PNL-ului nu poţi să spui tu cine să fie premierul propus de PNL. Nu se poate accepta aşa ceva. Asta înseamnă că tu ai distrus sau ai atacat autonomia unui partid cu care eşti la guvernare, ai fost în guvernare, deci nu se poate. Din ambele părţi trebuie o recalibrare a poziţiilor, o flexibilizare a poziţiilor". În opinia sa, cea mai bună soluţie este, "dacă la prima încercare nu reuşeşte un premier să obţină majoritate, la a doua încercare, fiecare mai flexibilizează poziţiile şi se caută un premier - o personalitate care are capacitatea de a aduna aceste voturi din PNL, USR, PSD, UDMR, minorităţi, aşa cum a fost"."Şi nu trebuie să ne gândim că mergem împreună până în 2028. Probabil că trebuie să ne gândim să mergem până în martie, aprilie anul viitor, să adoptăm bugetul undeva prin octombrie, noiembrie, înainte de decembrie şi să pornim ţara spre 2028 cu toate investiţiile şi cu toate proiectele puse pe masă. Şi dacă nu funcţionează coaliţia mai departe, ok, se poate regândi o variantă pentru următoarea perioadă. De aceea spuneam că s-ar putea să fim nevoiţi să mergem din etapă în etapă", a transmis preşedintele UDMR.

Consultările de la Cotroceni, ce vor partidele (sursa: presidency.ro)
Politică

Haosul de la Cotroceni: Șoșoacă atacă, AUR cere guvernarea, POT vrea occident pro-românesc, PSD și PNL, în război, UDMR e pragmatic

Consultările de la Cotroceni au arătat că aproape toate partidele vor puterea, dar foarte puține sunt dispuse să guverneze împreună. PSD și PNL se exclud reciproc. USR refuză PSD. UDMR exclude AUR. AUR cere guvernare sau anticipate. SOS contestă legitimitatea întregului proces. POT este ambiguu ideologic. În acest moment, președintele Nicușor Dan se află în fața unei ecuații politice extrem de dificile. Orice variantă de guvernare riscă fie să fie fragilă parlamentar, fie să producă costuri electorale uriașe pentru partidele implicate. De la discursuri radicale, la refuzuri categorice În timp ce unele formațiuni au venit cu revendicări explicite privind accesul la guvernare, altele au trasat „linii roșii” ferme privind viitoarele alianțe. Citește și: Grindeanu îl insultă dur pe Ilie Bolojan, dar îl cheamă la negocieri De la discursurile radicale ale opoziției suveraniste până la refuzurile categorice dintre PSD și PNL, consultările au arătat că România intră într-o perioadă de negocieri politice dure, într-un moment în care presiunile economice și bugetare devin tot mai mari. Cele trei direcții conturate Dincolo de declarațiile spectaculoase și de atacurile reciproce, întâlnirile de la Cotroceni au conturat trei mari direcții. În primul rând, lupta pentru legitimitatea viitoarei guvernări. Apoi, competiția pentru definirea „taberei pro-occidentale”. Cea de-a treia, și cea mai importantă: încercarea partidelor de a evita costurile politice ale unei eventuale austerități. Diana Șoșoacă l-ar fi pus pe președinte pe „fugă” Lidera Diana Șoșoacă a fost, din nou, personajul cel mai exploziv al zilei. Eurodeputata a susținut că delegația SOS România a fost „singura care a pus punctul pe i” și a afirmat că președintele Nicușor Dan ar fi „fugit din sală” în timpul discuțiilor. Discursul său a continuat în registrul confruntațional deja consacrat, atacând legitimitatea consultărilor și acuzând încălcări constituționale. Șoșoacă a criticat ordinea invitațiilor la consultări și prezența minorităților naționale, afirmând că articolul 103 din Constituție nu le menționează explicit. „Noi am fost singurii care am pus punctul pe i”, a spus lidera SOS, adăugând că i-a oferit președintelui Constituția României „ca să învețe ce înseamnă Constituția”. Diana Șoșoacă i-a făcut cadou șefului statului și un volum cu propriile declarații politice, spunând că acestea reprezintă „lupta pentru România”. Mai important însă decât spectacolul retoric este mesajul politic transmis de SOS România: contestarea legitimității instituționale și capitalizarea frustrărilor sociale. AUR cere intrarea la guvernare și amenință cu alegeri anticipate Dacă SOS România a mers pe linia contestării radicale, George Simion a încercat să transmită imaginea unui partid pregătit să preia puterea. Liderul AUR a anunțat că formațiunea sa a cerut oficial mandat pentru formarea noii guvernări și că este dispusă să „scoată România din criză”. „Ne asumăm, așadar, intrarea la guvernare și scoaterea României din criză”, a declarat Simion. Mesajul liderului AUR a avut două componente strategice. Prima a fost legitimarea partidului drept principal reprezentant al nemulțumirii populare. Simion a insistat asupra ideii că „jumătate din România” își pune speranțele în AUR și că această parte a electoratului nu mai poate fi ignorată. A doua componentă a fost presiunea pentru alegeri anticipate. Liderul AUR a transmis clar că, dacă actualul Parlament nu poate produce o majoritate funcțională, soluția ar trebui să fie „întoarcerea la popor”. „Dacă în actuala componență a Parlamentului nu vom găsi majoritatea necesară, să ne întoarcem înapoi la popor”, a afirmat George Simion. Logica electorală este evidentă: AUR încearcă să capitalizeze erodarea partidelor tradiționale și să transforme instabilitatea actuală într-un argument pentru resetarea întregii scene politice. În același timp, partidul încearcă să se prezinte nu doar ca forță de protest, ci și ca alternativă de guvernare. POT încearcă să ocupe zona „pro-occidentală, dar pro-românească” Anamaria Gavrilă a avut un discurs mai moderat decât cel al altor partide suveraniste, încercând să poziționeze POT într-o zonă de echilibru între retorica națională și asumarea orientării occidentale. „Vom susține orice formulă pro-occidentală și suntem gata să fim componenta pro-românească din această formulă”, a declarat Gavrilă. Președinta POT a insistat asupra ideii că România are nevoie nu doar de un guvern, ci și de o direcție strategică pe termen lung. În discursul său au apărut teme precum digitalizarea ANAF, sprijinul pentru tineri, antreprenoriat și burse pentru elevii performanți. Spre deosebire de AUR sau SOS, POT a lăsat deschisă posibilitatea colaborării cu aproape orice formațiune, inclusiv PSD sau UDMR, atât timp cât există „proiecte concrete”. Astfel, POT încearcă să se legitimeze drept actor pragmatic, nu exclusiv contestatar. În același timp însă, ambiguitatea ideologică poate fi o vulnerabilitate, într-un Parlament în care polarizarea devine tot mai puternică. Ruptura totală dintre PNL și PSD Cea mai importantă declarație politică a zilei a venit însă din partea Ilie Bolojan. Liderul liberal a anunțat fără echivoc că PNL nu va mai participa la un guvern împreună cu PSD. „Partidul Național Liberal nu va mai susține un guvern și nu va mai participa la un guvern în care se va regăsi și Partidul Social Democrat”, a spus Bolojan. Este, practic, certificatul oficial de deces al formulei PSD-PNL care a dominat politica românească în ultimii ani. Mai mult, Bolojan a exclus inclusiv varianta unui premier tehnocrat susținut de PSD. Discursul liderului liberal a avut și o puternică dimensiune ideologică. El a acuzat marile coaliții că au administrat puterea fără reforme și a vorbit despre „vânzători de iluzii” care au creat așteptări imposibil de susținut bugetar. „A fost o eroare majoră”, a spus liderul PNL despre promisiunile făcute populației în ultimii ani. Bolojan a încercat astfel să repoziționeze PNL drept partidul austerității responsabile și al realismului economic, într-un context în care deficitul bugetar și presiunile europene privind reformele devin tot mai mari. De fapt, mesajul liberalilor pare să fie unul dublu: delimitare de PSD și pregătire pentru o perioadă în care măsurile nepopulare vor deveni inevitabile. PSD încearcă să păstreze controlul negocierilor Replica social-democraților a venit rapid. Sorin Grindeanu a anunțat că PSD nu acceptă un nou guvern condus de Ilie Bolojan. „Nu mai putem avea un guvern cu Ilie Bolojan prim-ministru”, a declarat liderul PSD. Argumentul invocat de Grindeanu a fost atât consultarea internă din partid, cât și votul moțiunii de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan. PSD încearcă astfel să evite scenariul în care liberalii ar capitaliza politic imaginea reformistă și anti-risipă promovată de Bolojan. În același timp, social-democrații încearcă să rămână pivotul oricărei viitoare majorități, fără să își asume costul unei alianțe cu partidele radicale. Grindeanu a insistat și asupra unei alte „linii roșii”: excluderea unei alianțe care să includă partide considerate în afara zonei pro-occidentale. Această poziționare sugerează că PSD încearcă să transmită atât către electoratul intern, cât și către partenerii europeni, că rămâne garantul stabilității geopolitice a României. USR refuză orice formulă cu PSD Dominic Fritz a avut una dintre cele mai tranșante poziții ale zilei. Liderul USR a spus că partidul său nu poate guverna alături de PSD și că, dacă social-democrații vor forma o majoritate, USR va merge în opoziție. „PSD a blocat, a șantajat și tocmai de aceea nu vedem cum am putea face, într-un guvern comun cu PSD, reformele pentru un stat mai suplu”, a declarat Fritz. USR a respins și ideea unui guvern tehnocrat, argumentând că acesta ar rupe legătura dintre responsabilitatea politică și putere. În realitate, poziția USR arată dificultatea partidului de a găsi un echilibru între identitatea reformistă și necesitatea compromisurilor politice. După experiențele anterioare de guvernare, partidul pare decis să evite orice formulă în care ar putea deveni partener minor într-o coaliție dominată de PSD. UDMR, rolul mediatorului pragmatic În contrast cu discursurile radicale și cu veto-urile reciproce, Kelemen Hunor a adoptat tonul cel mai pragmatic. Liderul UDMR a insistat asupra nevoii unei majorități parlamentare „transparente și solide” și a avertizat că un guvern minoritar nu ar putea supraviețui. „Varianta cea mai corectă ar fi să existe în spatele Guvernului o majoritate parlamentară transparentă și solidă”, a declarat Kelemen Hunor. UDMR a exclus însă susținerea unui guvern sprijinit de AUR și a transmis că preferă o soluție politică asumată, nu una improvizată. Interesant este că Hunor a sugerat că prima nominalizare de premier ar putea eșua și că abia „la a doua încercare” s-ar putea contura o majoritate. UDMR anticipează, astfel, negocieri lungi și complicate.

Kelemen Hunor, care l-a susținut pe Viktor Orban, respinge acum PSD-ul fiindcă se asociază cu suveraniștii Foto: Facebook
Politică

Olguța Vasilescu ar fi reușit să lase PSD fără susținerea UDMR și, implicit, fără majoritate

Întrebat, azi, după discuțiile de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, dacă ia în calcul o viitoare asociere PSD-UDMR, Kelemen Hunor a răspuns: "Astăzi nu există această posibilitate". Este pentru prima oară ca liderul UDMR să refuze tranșant o cooperare cu PSD în viitorul guvern.  Citește și: PSD anunță, în premieră, că are voturi pentru susținerea unui guvern minoritar, cu Grindeanu premier  „Eu sunt realist. La prima încercare nu cred că se poate reface coaliția. La a doua încercare depinde care va fi prima încercare“, a mai spus Kelemen Hunor. Surse politice susțin că liderul UDMR ar respinge cooperarea cu PSD după ce Olguța Vasilescu a invocat, la Antena 3, posibilitatea unui guvern PSD minoritar. Acesta s-ar baza pe voturi strânse de la parlamentari aleși pe listele diferitelor partide suveaniste, nu doar AUR.  Kelemen Hunor, supărat că fosta peremistă Olguța Vasilescu cooperează cu „suveraniștii” Dar chiar și în privința cooperării cu AUR, Olguța Vasilescu a dat un răspuns ambiguu: „Nu este neapărat necesar să ajungem la voturile AUR. Nu e cazul să discutăm acum acest scenariu”.  „Dar tocmai v-am spus că există și varianta unui guvern minoritar PSD și eu cred că putem să strângem voturile necesare în Parlament ca să poată fi susținut. Noi am spus deja că, dacă este ca PSD-ul să dea premierul României, acesta va fi liderul partidului, domnul Sorin Grindeanu. Nu este neapărat necesar să ajungem la voturile AUR.  Nu e cazul să discutăm acum acest scenariu. Deocamdată sunt mai multe scenarii pe masă, dar eu vă spun că, dacă se va ajunge la situația în care există blocaj total și nu vrea nimeni să își asume guvernarea, PSD-ul poate să își asume, până la urmă, să genereze un guvern minoritar și cineva să ridice mâna pentru el. Eu nu am spus deocamdată niciun partid care să fie votant al acestui guvern în Parlament. Da, am spus că putem să ne asumăm și eu cred că va trece un astfel de guvern prin Parlament”, a declarat ea la Antena 3.  Însă această atitudine a lui Kelemen Hunor - care l-a susținut pe Viktor Orban - arată că UDMR ar putea refuza să coopereze și cu PNL, dacă liberalii coopeerază cu transfugii din partidele suveraniste.  În ceea ce priveşte alegerile anticipate, liderul UDMR a precizat, azi, că formaţiunea nu le vede ca pe o soluţie, deşi "există această posibilitate teoretică, constituţională". Liderul UDMR s-a arătat sceptic privind un rezultat al consultărilor de luni."Eu am spus că văd o majoritate la a doua încercare. La prima încercare s-ar putea să nu existe", a afirmat Kelemen Hunor.

Guvernul tehnocrat, poziționarea partidelor (sursa: Facebook/Guvernul României)
Politică

Guvernul tehnocrat, respins de UDMR, nuanțat de PSD, ironizat de PNL: lecția guvernului Cioloș

Prăbușirea guvernului condus de Ilie Bolojan și negocierile dificile dintre partidele parlamentare au readus în prim-plan scenariul unui guvern tehnocrat, temă care revine periodic în momentele de criză politică din România. În contextul în care PSD, PNL, USR și UDMR nu reușesc să contureze rapid o majoritate stabilă, tot mai des este invocată varianta unui executiv de tranziție format din specialiști fără apartenență politică directă. În dezbaterea publică reapare și precedentul cabinetului condus de Dacian Cioloș în perioada 2015–2016, un model care continuă să împartă scena politică între susținători și critici. Kelemen Hunor respinge ideea Președintele Kelemen Hunor respinge categoric ideea unui executiv tehnocrat, argumentând că un astfel de cabinet nu ar avea susținere politică reală și ar deveni rapid vulnerabil în fața conflictelor parlamentare. Citește și: Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan Liderul UDMR consideră că un guvern fără asumare politică directă ar transforma toate partidele în actori de opoziție, fiecare încercând să se delimiteze de măsurile nepopulare. În opinia sa, dificultatea adoptării unor reforme majore, precum legea salarizării unitare, demonstrează că un cabinet tehnocrat nu poate funcționa fără o majoritate solidă în Parlament. Kelemen Hunor a invocat și precedentul guvernului condus de Mugur Isărescu în anul 2000, subliniind că acela nu a fost, în realitate, un executiv complet tehnocrat și că a funcționat într-un context electoral limitat, pentru doar câteva luni. În același timp, liderul UDMR exclude și alte formule vehiculate în spațiul public, precum un guvern minoritar PSD-UDMR sau o refacere rapidă a unei majorități politice stabile. PSD, deschidere teoretică Poziția exprimată de Sorin Grindeanu este mai nuanțată. Liderul social-democrat afirmă că PSD nu are „îngrădiri” față de varianta unui premier tehnocrat, însă insistă că prioritatea ar trebui să fie formarea unui guvern stabil, nu a unuia „de avarie”. Grindeanu admite că un guvern minoritar poate deveni o variantă luată în calcul, în funcție de rezultatul negocierilor de la Cotroceni. Totodată, liderul PSD evită să excludă complet o formulă tehnocrată, însă transmite că aceasta nu reprezintă opțiunea preferată a partidului. PNL: tehnocrații, o „cacealma” politică În tabăra liberală, opoziția față de ideea unui guvern tehnocrat este chiar mai fermă. Deputatul Alexandru Muraru a susținut că această variantă reprezintă doar o strategie prin care PSD încearcă să evite asumarea directă a puterii. Muraru a afirmat că un cabinet tehnocrat ar ajunge inevitabil controlat politic „din umbră” și ar produce și mai multă instabilitate. În viziunea sa, un astfel de executiv ar transforma întreaga clasă politică într-o opoziție permanentă, fără responsabilitate clară pentru măsurile adoptate. De ce ar putea părea atractiv un guvern tehnocrat În momente de criză politică, ideea unui cabinet tehnocrat apare adesea ca soluție de compromis. În teorie, un astfel de guvern ar putea avea câteva avantaje importante. În primul rând, tehnocrații sunt percepuți ca fiind mai puțin dependenți de calculele electorale și de conflictele dintre partide. În perioade tensionate, această imagine de neutralitate poate oferi un anumit grad de încredere publică. În al doilea rând, un cabinet format din specialiști ar putea accelera deciziile administrative și economice sensibile, mai ales într-un context în care România se confruntă cu presiuni bugetare, reforme asumate prin PNRR și nevoia de stabilitate financiară. Un alt argument invocat frecvent este acela că un guvern tehnocrat poate funcționa ca o formulă temporară de calmare a tensiunilor politice, mai ales atunci când partidele nu reușesc să construiască rapid o majoritate. Limitele unui executiv fără susținere politică Criticii formulei tehnocrate susțin însă că problema fundamentală rămâne lipsa legitimității politice directe. În sistemul parlamentar românesc, guvernul depinde permanent de voturile din Parlament, iar un executiv fără sprijin solid poate deveni rapid vulnerabil. În plus, un cabinet tehnocrat poate administra statul, dar are dificultăți în promovarea reformelor majore care implică costuri sociale și negocieri politice dure. Fără asumarea partidelor, măsurile nepopulare riscă să fie blocate sau contestate permanent. Există și riscul ca partidele să folosească un astfel de guvern ca „paratrăsnet” politic: să lase tehnocrații să adopte măsuri dificile, păstrându-și în același timp libertatea de a critica din opoziție. Această vulnerabilitate explică de ce multe guverne tehnocrate din Europa au avut mandate limitate și au funcționat mai degrabă ca soluții temporare decât ca formule de guvernare pe termen lung. Guvernul Cioloș și limitele lipsei de sprijin politic Instalarea guvernului condus de Dacian Cioloș în noiembrie 2015 a reprezentat unul dintre cele mai neobișnuite momente politice ale României postdecembriste. Cabinetul a apărut într-un context de criză profundă de încredere în clasa politică, după incendiul din clubul Colectiv și protestele masive care au urmat. Demisia guvernului condus de Victor Ponta a deschis drumul unei formule de compromis susținute de principalele partide parlamentare. Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat premier pe Dacian Cioloș, fost comisar european pentru Agricultură, perceput la acel moment drept o figură tehnocrată, cu imagine occidentală și fără apartenență politică oficială. Mandatul guvernului a fost însă limitat încă de la început: aproximativ un an, până la alegerile parlamentare din 2016. Imaginea de competență și calm administrativ Unul dintre cele mai mari avantaje ale guvernului Cioloș a fost percepția publică de profesionalism și sobrietate. După ani de scandaluri politice și acuzații de corupție, executivul tehnocrat a venit cu un discurs centrat pe eficiență administrativă și depolitizare. Mai mulți miniștri proveneau din administrația europeană, mediul academic sau instituții internaționale, ceea ce a creat impresia unei echipe mai puțin dependente de rețelele politice clasice. Într-un climat social extrem de tensionat după tragedia de la Colectiv, această imagine de „guvern al specialiștilor” a oferit temporar un sentiment de stabilitate. Accentul pe transparență și reformă administrativă Cabinetul Cioloș a încercat să promoveze o cultură administrativă diferită, punând accent pe transparență, consultări publice și profesionalizarea instituțiilor. Au existat încercări de digitalizare a administrației, măsuri pentru transparentizarea cheltuielilor publice și un discurs constant despre meritocrație și reducerea influenței politice asupra aparatului de stat. De asemenea, guvernul a menținut o relație bună cu instituțiile europene și partenerii externi, într-o perioadă în care România avea nevoie de stabilitate de imagine. Gestionarea unor domenii-cheie Executivul tehnocrat este creditat de susținători pentru anumite măsuri în agricultură, sănătate și fonduri europene. În special în zona administrației centrale, guvernul a încercat să accelereze procedurile și să reducă blocajele birocratice. În plus, faptul că miniștrii nu erau implicați direct în competiția electorală a permis uneori abordări mai prudente și mai puțin populiste. Criticile și limitele guvernului tehnocrat Cea mai mare vulnerabilitate a cabinetului Cioloș a fost exact problema invocată astăzi de lideri precum Kelemen Hunor: lipsa unei baze politice solide. Guvernul depindea permanent de bunăvoința partidelor parlamentare, care îl susțineau formal, dar îl criticau frecvent. În multe situații, executivul a avut dificultăți în promovarea unor reforme mai ample tocmai pentru că nu controla majoritatea parlamentară. Această situație a creat impresia unui guvern care administrează, dar nu poate transforma profund sistemul. Percepția de elitism și distanță față de societate Criticii guvernului au susținut că mulți miniștri tehnocrați aveau expertiză administrativă, dar puțină experiență politică și o slabă capacitate de comunicare cu societatea. În timp, executivului i s-a reproșat că vorbește mai mult limbajul instituțiilor europene decât pe cel al electoratului român obișnuit. Această percepție a fost exploatată politic mai ales în campania electorală din 2016. Dificultatea asumării măsurilor nepopulare Un guvern tehnocrat are adesea o problemă structurală: poate propune măsuri dificile, dar nu are legitimitatea electorală puternică necesară pentru a le impune politic. Cabinetul Cioloș a fost prins între presiunea reformelor și reticența partidelor de a susține măsuri cu potențial electoral negativ înaintea alegerilor parlamentare. În consecință, multe proiecte au rămas la nivel de intenție sau au avansat lent. Vulnerabilitatea electorală Deși tehnocrat, guvernul a fost rapid atras în conflictul politic intern. PSD a reușit să transforme o parte din nemulțumirile sociale într-o critică directă la adresa „guvernării tehnocrate”, prezentată uneori drept ruptă de realitățile populației. Alegerile parlamentare din 2016 au adus o victorie clară PSD, iar experiența tehnocrată s-a încheiat fără continuitate politică reală. Lecția guvernului Cioloș pentru criza actuală Experiența 2015–2016 explică de ce ideea unui nou cabinet tehnocrat provoacă astăzi atât de multe rezerve în rândul partidelor. Susținătorii unui asemenea model invocă nevoia de profesionalism, calm și depolitizare într-un moment de blocaj politic. Criticii avertizează însă că un executiv fără susținere parlamentară solidă riscă să devină rapid izolat și vulnerabil. În realitate, cazul guvernului Cioloș a arătat că un cabinet tehnocrat poate funcționa relativ eficient ca soluție temporară de tranziție, mai ales într-un context de criză de încredere. În schimb, pe termen lung, lipsa unei ancore politice puternice limitează capacitatea unui asemenea executiv de a impune reforme majore și de a rezista presiunilor electorale.

UDMR lucrează pentru PSD și cere PNL să revină la guvernare Foto: Facebook
Politică

UDMR lucrează pentru PSD și cere PNL să revină la guvernare

UDMR lucrează pentru PSD și cere PNL să revină la guvernare: „Opțiunea noastră înainte de orice altă discuție ar fi să refacem coaliția care a funcționat până acum o lună de zile, adică PSD-PNL-USR-UDMR și grupul minorităților naționale”, a spus Kelemen Hunor, președintele Uniunii. Citește și: EXCLUSIV Tunul de 816 milioane de euro din SAFE pregătit pentru Predoiu: arme de asalt pentru MAI, MApN, SRI și SPP. Beneficiar: compania germano-americană Sig Sauer UDMR lucrează pentru PSD și cere PNL să revină la guvernare El nu a părut că își pune problema menținerii lui Ilie Bolojan în fruntea Guvernului. „Dacă poate fi găsit un premier care poate fi acceptat de toate partidele și care nu ar fi rival, vorbesc aici de partidele mari.  Eu m-aș gândi la o formulă majoritară sau o formulă prin care se poate asigura o majoritate foarte clară, foarte transparentă, în Parlament fără a negocia în fiecare zi fiecare proiect pentru un vot în Parlament”, a afirmat Kelemen Hunor.  Mesajul său a fost susținut și de ministrul Dezvoltării, Cseke Atilla.  „Discuțiile pentru formarea unui nou guvern trebuie să aibă loc cât mai repede că nu putem face programe. E bine să nu dureze prea mult acest interimat, vom împinge lucrurile, mai ales în PNRR, dar e clar că mandatul interimar este limitat foarte mult, fără posibilitatea de a propune politici publice”, a spus Cseke Atilla, după discuțiile dintre Kelemen Hunor și Nicușor Dan.  

Deciziile partidelor, după căderea Guvernului (sursa: Facebook/Guvernul României)
Politică

România după căderea Guvernului Bolojan: PSD critică intrarea PNL în opoziție, AUR vrea premier, UDMR, indecis

Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți, 5 mai 2026, după ce moțiunea de cenzură depusă de Partidul Social Democrat și Alianța pentru Unirea Românilor a trecut cu un număr record de 281 de voturi. Căderea Executivului deschide o nouă perioadă de interimat, limitată constituțional la maximum 45 de zile, dar mai ales o etapă de negocieri și confruntări politice care riscă să redefinească echilibrul de putere din România. Seismul politic Deși moțiunea a fost inițiată de PSD și AUR, efectele ei au produs un adevărat seism politic în interiorul fostei coaliții de guvernare. Citește și: Ministrul Nazare a dezertat oficial din tabăra Bolojan, cerând „stabilitate și predictibilitate”. Surse: este potențial premier PSD-PNL PNL și USR au anunțat rapid că refuză orice nouă colaborare cu social-democrații, în timp ce PSD critică decizia PNL de a intra în opoziție. În paralel, AUR încearcă să capitalizeze victoria parlamentară și să își revendice dreptul de a intra la guvernare. UDMR avertizează asupra unei noi perioade de instabilitate, dar nu este decis ce urmează să facă în continuare. PNL: ruptura totală de PSD și trecerea în opoziție După adoptarea moțiunii de cenzură, conducerea Partidul Național Liberal a decis oficial intrarea în opoziție și a exclus categoric refacerea unei coaliții cu PSD. Liderul liberal Ilie Bolojan a prezentat poziția partidului într-un discurs cu accente dure la adresa foștilor parteneri de coaliție: „A fost o dezbatere lungă, au fost discuții legate de traiectoria Partidului Național Liberal, de ceea ce trebuie să facem în perioada următoare pentru România și pentru cetățenii țării noastre și prin decizia de astăzi, Partidul Național Liberal confirmă că este un partid cu demnitate, un partid care va lucra în anii următori pentru a construi un pol de modernizare și a contribui la România modernă, la o Românie fără privilegii, fără sinecuri, la un stat care creează condiții de prosperitate pentru cetățenii țării noastre.” Bolojan a vorbit despre responsabilitatea pentru criza guvernamentală care aparține, de fapt, PSD-ului. „Criza politică a fost generată de PSD prin boicotarea sistematică a Programului de guvernare la negocierea și adoptarea căruia a participat în mod direct. Reformele asumate prin acest program de către toate partidele care l-au adoptat au fost întârziate sau compromise de liderii social-democrați. PSD este astfel responsabil pentru agravarea crizei politice, care a culminat cu inițierea și votarea moțiunii de cenzură. Prin asocierea la inițierea și votarea moțiunii de cenzură, AUR partajează responsabilitatea politică, în egală măsură, cu PSD. Partidele care au creat criza politică au datoria să-și asume consecințele.” Prim-vicepreședintele Ciprian Ciucu a confirmat oficial că liberalii vor rămâne în opoziție și vor avea „un rol activ, responsabil și constructiv”. USR îl susține în continuare pe Bolojan și exclude PSD Poziția Uniunea Salvați România a venit în aceeași direcție cu cea a liberalilor. USR a decis, prin Comitetul Politic, să nu negocieze formarea unui nou guvern împreună cu PSD și să continue susținerea unei direcții reformiste asociate cu Ilie Bolojan. Decizia a fost anunțată de liderul partidului, Dominic Fritz, pe Facebook. „Comitetul Politic al USR își menține decizia anterioară de a nu mai forma o majoritate guvernamentală cu PSD. USR continuă direcția politică reformatoare. USR va propune Partidului National Liberal un acord politic pentru o abordare coordonată în privința pașilor următori. Îl mandatează pe președintele Dominic Fritz să poarte discuții în acest sens cu președintele PNL, Ilie Bolojan.” PSD dărâmă guvernul, dar se prezintă drept soluția stabilității De partea cealaltă, Partidul Social Democrat încearcă să transforme victoria parlamentară într-un avantaj strategic pentru negocierile privind noul Executiv. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat la România TV că toate scenariile rămân deschise. „Lucrurile sunt deschise sau putem avea mai multe scenarii. Poate să existe continuarea în această formă, în care PNL-ul să dea un nou premier, altul decât Ilie Bolojan, care și-a dovedit limitele, poate să existe premier care vine din partea altui partid, chiar și, evident, de la PSD. PSD-ul, până la urmă, astăzi a arătat forța parlamentară pe care o are. Poate să vină, sigur, nu e de dorit, dar poate să existe și o variantă de premier tehnocrat.” PSD acceptă premier tehnocrat În același timp, social-democrații încearcă să evite imaginea unui partid interesat exclusiv de putere. Grindeanu a insistat că PSD ar accepta inclusiv un premier tehnocrat dacă acesta ar putea debloca rapid situația politică: „Dacă asta este varianta care deblochează rapid lucrurile – și celelalte partide sunt de acord cu această variantă – PSD-ul, din dorința noastră de a găsi rapid o variantă care trebuie să fie – de asemenea – și stabilă, nu doar rapidă.. cred că trebuie să discutăm despre cine ar putea să fie. Nu exclud din start, dar – da – contează foarte mult numele.” Rafila critică decizia PNL de a nu colabora cu PSD O poziție similară a fost exprimată și de purtătorul de cuvânt al PSD, Alexandru Rafila, într-o intervenție la Euronews România. „Nu e vorba de învingători. E vorba, în primul rând, de o procedură democratică. Orice guvern are nevoie de un sprijin parlamentar. În mod clar, având în vedere evoluțiile din ultimele luni și poziția rigidă pe care a avut-o primul-ministru în ceea ce privește discuțiile cu Partidul Social Democrat, precum și punctele de vedere ale PSD, care nu s-au mai regăsit în acțiunile Guvernului, s-a ajuns la această situație.” Rafila a criticat și reacția rapidă a liberalilor, care au exclus imediat o nouă colaborare cu PSD: „Nu cred că era atât de urgent ca, după încheierea moțiunii de cenzură și înainte de convocarea partidelor politice la Cotroceni, să aibă o astfel de poziție. Asta nu reflectă altceva decât rigiditate și o lipsă de abilități politice.” În același timp, PSD încearcă să transmită un mesaj pro-european și să se delimiteze de orice apropiere de AUR: „Toate partidele politice pro-europene și pro-occidentale trebuie să se așeze la masă pentru a găsi o soluție de guvernare a României, cu un guvern stabil, majoritar.” Întrebat despre o eventuală colaborare cu AUR, Rafila a exclus categoric această posibilitate: „Nu, nu, nu, în niciun caz.” AUR revendică dreptul de a guverna În tabăra Alianța pentru Unirea Românilor, căderea Guvernului Bolojan a fost prezentată drept o victorie politică majoră. Președintele partidului, George Simion, a declarat că AUR este pregătit să intre la guvernare: „Noi suntem dispuşi să intrăm la guvernare, nu în orice condiţii şi suntem dispuşi să reparăm şi să corectăm erorile guvernării Bolojan.” Simion a încercat să transfere responsabilitatea pentru criză asupra tuturor partidelor care au făcut parte din fosta coaliție: „Toate patru partidele sunt vinovate în egală măsură.” AUR vrea să desemneze premierul Totuși, liderul AUR a impus și o condiție clară: partidul să poată desemna premierul. „Ne putem asuma, aşa cum am anuntat în plenul, o guvernare atâta timp cât AUR este acceptat să desemneze premierul, în ordinea constituţională. Dacă vom reveni la ordinea constituţională şi democratică, primul partid al ţării trebuie să desemneze un premier, să vedem dacă poate întruni o majoritate, după care vine rândul AUR, care nu va susţine un premier PSD, să desemneze un premier. Ne putem asuma o guvernare în condiţiile în care propunerea făcută de AUR pentru funcţia de premier va fi acceptată şi, bineînţeles, urmându-şi făgaşul constituţional, întruneşte numărul necesar de voturi în Parlament, respectiv 233”, a menţionat Simion. În paralel, George Simion a încercat să capitalizeze electoral momentul, lansând pe Facebook un apel pentru atragerea de noi membri: „Ca să reușim în următoarele lupte, avem nevoie de tine! Hai în AUR!” UDMR: între îngrijorare și indecizie Uniunea Democrată Maghiară din România a adoptat una dintre cele mai prudente poziții după căderea guvernului. Deși parlamentarii UDMR au fost prezenți în sală, au ales să nu voteze moțiunea de cenzură. Liderii formațiunii au descris demersul PSD și AUR drept o „iresponsabilitate politică”. Fostul vicepremier Tanczos Barna a avertizat că România intră din nou într-o perioadă de instabilitate. „Din nou a căzut un guvern, iar România se confruntă cu o nouă criză politică, deşi nu aceasta a fost şi nu aceasta este aşteptarea oamenilor. Din nou nu s-a reuşit să avem o perioadă de măcar un an fără o criză guvernamentală.” UDMR a transmis că va susține doar o formulă pro-europeană și predictibilă: „Vrem un guvern stabil şi predictibil.” Totuși, Tanczos Barna a recunoscut că pentru UDMR este dificil să ofere un răspuns clar în acest moment în privința următoarelor decizii ale partidului.

Fostul președinte UDMR Marko Bela desființează conducerea lui Kelemen Hunor Foto: Facebook
Politică

Fostul președinte UDMR Marko Bela desființează conducerea lui Kelemen Hunor: „Nu sunt convins că colegii mei își dau seama că au făcut o greșeală destul de mare”

Fostul președinte UDMR Marko Bela desființează conducerea lui Kelemen Hunor: „Nu sunt convins că colegii mei își dau seama că au făcut o greșeală destul de mare”, a spus Marko, la Digi 24. El a criticat și în 2025 faptul că UDMR susține Fidesz-ul lui Viktor Orban și nu are o relație bună cu Tisza, partidul lui Peter Magyar. Citește și: De ce a explodat prețul energiei: finalul minciunii „plafonării”, clienții PSD au blocat dezvoltarea Fostul președinte UDMR Marko Bela desființează conducerea lui Kelemen Hunor „Este nevoie de o schimbare în privința politicii duse de UDMR și a orientării pe care am avut-o în cazul Ungariei. Deci este nevoie de o schimbare din acest punct de vedere. În primul rând trebuie să aibă loc o analiză foarte serioasă și este nevoie să se stabilească unde s-a greșit. Nu sunt convins, în acest moment, că colegii mei din UDMR își dau seama că, de fapt, au făcut o greșeală destul de mare atunci când s-au atașat unui singur partid din Ungaria”, a arătat Marko Bela.  „În ultima vreme, UDMR s-a angajat la o relație foarte specială cu partidul de guvernământ Fidesz și nu a avut legături cu alte partide în Ungaria. Și nu e bine. Noi nu trebuie să ne implicăm în problemele politice ale Ungariei. Noi avem nevoie, în orice moment, de susținerea tuturor partidelor politice”, a explicat fostul președinte al UDMR. 

Vicepremierul Tanczos Barna se consolează după dezastrul Fidesz și sugerează că acesta va reveni Foto: Facebook
Politică

Vicepremierul UDMR Tanczos Barna se consolează după dezastrul Fidesz și sugerează că acesta va reveni

Vicepremierul UDMR Tanczos Barna se consolează după dezastrul Fidesz și sugerează că acesta va reveni: „Timpul va arăta (?) dacă acest eşec va fi urmat de o revenire. După cum cunosc echipa, nu vor renunţa”. În plus, el nu uită să menționeze că Tisza este condus de „politicieni începători, în contrast cu cei cu experienţă de zeci de ani”. Citește și: Frustrare maximă la AUR după înfrângerea lui Viktor Orban: „Sataniștii demenți au câștigat” Tanczos Barna nu face nici o mențiune la modul în care UDMR va coopera cu noul guvern de la Budapesta, după ce a susținut necondiționat regimul Viktor Orban. Vicepremierul Tanczos Barna se consolează după dezastrul Fidesz și sugerează că acesta va reveni „S-a încheiat o eră, Ungaria sărbătoreşte. (...) Câteva gânduri scurte în liniştea dimineţii: Felicitări Partidului TISZA şi Peter Magyar. Asa cum mulţi oameni au prezis, soarele a răsărit şi astăzi. Am ajuns într-o nouă eră, care este opusul celei anterioare în aproape orice. Politicieni începători versus zeci de ani de experienţă, abordare opusă construcţiei relaţiilor cu UE, alte valori. Reproiectare", a scris vicepremierul UDMR pe Facebook. „FIDESZ se află din nou în opoziţie. A mai fost aşa ceva, iar atunci eşecul a fost urmat de revenire şi victorie, chiar dacă a fost nevoie de două mandate. Timpul va arăta (?) dacă acest eşec va fi urmat de o revenire. După cum cunosc echipa, nu vor renunţa”, crede Tanczos Barna.  „Încurajez toţi cunoscuţii şi prietenii mei care se simt dezamăgiţi şi deziluzionaţi, să se înveselească! 3,1 milioane de unguri au decis să schimbe direcţia, 2,5 milioane ar fi continuat cu guvernul anterior. Asta e democraţia. Soarele a răsărit din nou astăzi. Mâine vom avea o zi frumoasă de primăvară”, s-a consolat el. 

UDMR, agent electoral pentru Orban, a torpilat relația cu Peter Magyar Foto: Facebook
Politică

UDMR, agent electoral pentru Viktor Orban, a torpilat relația cu Peter Magyar - analiza lui Marko Bela din octombrie 2025

UDMR a fost agent electoral pentru Viktor Orban și a torpilat relația cu Peter Magyar, liderul Tisza, arată analiza lui Marko Bela din octombrie 2025, când a dat un interviu neobișnuit de critic pentru Transtelex. Marko Bela s-a întâlnit cu Peter Magyar în august 2025, când acesta a vizitat Transilvania. Nici un lider UDMR nu l-a primit pe Magyar, iar liderul Tisza a fost criticat de aceștia pentru diferite presupuse erori politice. Citește și: Ce viitor are Kelemen Hunor după ce l-a susținut frenetic pe Orbán Viktor în alegerile pierdute grav de FIDESZ Marko Bela a condus UDMR din 1993 în 2011, când locul său a fost ocupat de Kelemen Hunor.  În august 2025, Peter Magyar spunea: „UDMR cântă pe melodia Fidesz. Sunt în fracțiunea Partidului Popular European, astfel încât cineva să poată spiona și cineva să poată trage sforile”.  UDMR, agent electoral pentru Orban, a torpilat relația cu Peter Magyar - analiza lui Marko Bela „A fost o strategie proastă, deoarece într-un sistem politic democratic o schimbare de guvern este inevitabilă mai devreme sau mai târziu. Și dacă acest lucru se va întâmpla în Ungaria - așa cum evident se va întâmpla, pentru că atâta timp cât regulile democratice ale jocului funcționează, este doar o chestiune de timp - atunci ce va face RMDSZ? Ne vom schimba brusc și ne vom îndrepta către viitorul nou guvern, în timp ce nu vom mai avea niciun contact cu Fidesz, cu care am avut o relație strânsă până atunci? Sau vom continua doar să menținem contactul cu Fidesz, care a intrat acum în opoziție, și ne vom distanța complet de noul guvern? (...) Am spus întotdeauna și cred în continuare că nu avem nevoie de ajutorul a jumătate din Ungaria, ci al întregii Ungarii. Ceea ce înseamnă că sprijinul tuturor partidelor politice este important pentru noi”, a spus Marko Bela în octombrie 2025. Fostul lider al UDMR a arătat cum au torpilat actualii lideri relația cu Peter Magyar: „Și apropo de unilateralitate politică, permiteți-mi să spun că nu am fost de acord nici cu faptul că europarlamentarii RMDSZ nu au votat pentru admiterea Partidului Tisza în fracțiunea Partidului Popular European. Se știa dinainte că voturile noastre aveau o semnificație simbolică, aceasta nu a fost decizia. Dar tocmai de aceea gestul ar fi fost important, pentru că fiecare aliat contează pentru noi, mai ales acolo unde trebuie să facem lobby pentru cauza minorităților sau a subsidiarității, de exemplu în Parlamentul European”.  În inerviul din octombrie 2025, Transtelex întreba: „Transtelex: Dacă va exista într-adevăr o schimbare de guvern în Ungaria în 2026, ce sfat ați da RMDSZ? Cum poate ieși din această situație actuală, destul de îngustă? MB: Este firesc să menținem legături mai strânse cu actualul guvern maghiar, deoarece acesta gestionează resursele și decide asupra politicii externe, dar acest lucru nu poate fi o scuză pentru excluderea completă a opoziției din dialog. Aceasta ar fi nu numai o greșeală, ci și o miopie periculoasă pe termen lung. Dacă RMDSZ va dialoga exclusiv cu partidul de guvernământ astăzi, atunci mâine nu va avea unde să se ducă dacă se schimbă climatul politic. De aceea spun că nu ar trebui să ne pregătim pentru alegerile din 2026, ci pentru o funcționare nouă, mai flexibilă, mai autonomă — chiar astăzi”.       

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră