sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Justiție

480 articole
Justiție

Cum organizează DNA flagranturile, sursa banilor

Cum organizează DNA flagranturile, sursa banilor. Organizarea unui flagrant seamănă prea puţin cu un desant al forţelor speciale, cât mai mult cu chiţibuşăreala unor contabili. Cum organizează DNA flagranturile, sursa banilor Un fost angajat al DNA Iaşi a acceptat, sub protecţia anonimatului, să prezinte procedurile urmate de anchetatori în organizarea unui flagrant. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, țepar cu acte în regulă: o firmă de leasing i-a pus sechestru pe o mașină neplătită. Și ANAF a pus sechestru pe un autoturism al firmei de la „Taverna Racilor” Nu există reguli fixe, ci doar etape reflectate în prevederile Codului de Procedură Penală, combinate cu inspiraţia anchetatorilor. Un joc de-a şoarele şi pisica, în care orice greşeală comisă va putea fi ulterior speculată de avocaţi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cum organizează DNA flagranturile, sursa banilor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
O judecătoare care a amânat sute de dosare, pedepsită de CSM Foto: ICCJ
Justiție

Judecătoare amânat sute de dosare, pedepsită de CSM

O judecătoare din Suceava, Marian Raluca Elena, care a amânat pronunțarea în sute de dosare civile, uneori aproape un an a fost pedepsită dur de CSM: i-au dat un avertisment, cea mai blândă sancțiune posibilă. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii și-au mărit, azi, salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare Judecătoarea a câștigat, în 2022, circa 10.500 de lei pe lună, dar are o avere uriașă. Printre altele, ea are o vilă de 286 mp, construită împreună cu soțul ei, și patru apartamente, în Suceava, moștenite sau obținute prin donație. În plus, a moștenit circa 3,7 hectare de teren agricol și are trei autoturisme. O judecătoare care a amânat sute de dosare, pedepsită de CSM Inspecția Judiciară, care a reacționat la o plângere împotriva acestei judecătoare, arăta cum tergiversează ea soluționarea dosarelor: „Acțiune disciplinară MĂRIAN RALUCA ELENA judecător în cadrul Judecătoriei Suceava pentru faptele sale, concretizate în amânarea succesivă a pronunțării, într-un număr de 255 cauze civile, pe perioade îndelungate de timp, cuprinse între 17 și 332 zile, și în neredactarea în termenul legal a unui număr de 182 dosare, cu o întârziere cuprinsă între 18 și 681 zile, de natură să afecteze grav drepturile persoanelor implicate în procedurile judiciare referitoare la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, întrunesc elementele constitutive ale abaterilor disciplinare prevăzute de art. art. 271 lit. q) teza I și art. 271 lit. g) teza I din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor”. Însă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), secția pentru judecători, n-a considerat aceste fapte ca fiind foarte grave. „Admite acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară împotriva paratei Marian (fosta Mărian) Raluca Elena – judecător în cadrul Tribunalului Suceava. În baza art.273 alin.(1) lit.a) din Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, aplică paratei Marian (fosta Mărian) Raluca Elena – judecător în cadrul Tribunalului Suceava – sancțiunea disciplinară constând în 'avertisment' pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art.271 lit. g) teza I și art.271 lit.q) teză I din același act normativ. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Pusă la dispoziția părților prin intermediul Grefei, astăzi 27.09.2023”, au decis judecătorii din CSM la 27 septembrie.

DIICOT poate închide fabrica de vise (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

DIICOT poate închide "fabrica de vise"

DIICOT poate închide "fabrica de vise". Dosarul „Fabrica de vise” ar putea reprezenta marele pariu al DIICOT Iaşi. DIICOT poate închide "fabrica de vise" Prin acţiunea sa de marţi, DIICOT şi-a scos la bătaie credibilitatea. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” Procurorii fie vor reuşi să scoată de pe piaţa naţională sute de sortimente de ţigări electronice, jeleuri, prăjituri sau ciocolată cu derivaţi din canabis produse de zeci de firme. Fie se vor face de râs, tot la nivel naţional. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ceasul ticăie pentru primarul Cherecheș din Baia Mare Foto: Facebook
Justiție

Ceasul ticăie pentru primarul Cherecheș din Baia Mare

Ceasul ticăie pentru primarul Cătălin Cherecheș din Baia Mare: judecătorii de la Curtea de Apel i-au respins cererea de recuzare a completului de judecată și l-au amendat cu 4.000 de lei fiindcă nu s-a prezentat la instanță. Cherecheș trebuia să se prezinte săptămâna trecută la proces, dar în ziua respectivă s-a internat în spital în Baia Mare, invocând probleme cardiace, iar instanța a amânat cauza pentru marți la ora 13. Citește și: Primarul Cherecheș din Baia Mare, disperat: internat la urgențe ca să amâne procesul, dar judecătorii nu-l cred. Miracolul fișei medicale care a ajuns de la Baia-Mare la Cluj în timp record Dar edilul-șef al Băii Mari nu s-a prezentat nici marți, deși a fost externat din spital. Ceasul ticăie pentru primarul Cherecheș din Baia Mare Cherecheș, recent căsătorit, a susținut că a avut un atac de inimă la 13 septembrie, când se îndrepta cu mașina spre Cluj, la proces. Joi, 14 septembrie, la 7.40, primarul a fost înregistrat la UPU a spitalului județean Baia Mare. În mod miraculos, fișa sa medicală a ajuns la Cluj, la Curtea de Apel, la ora 10.00 dimineața. De la Baia Mare la Cluj sunt 142 de kilometri de drum pe o singură bandă. „Instanța a apreciat că absența de azi și recuzarea au fost tertipuri al lui Cherecheș pentru tergiversarea cauzei, astfel că i-a aplicat o amendă de 5000 de lei, care este maxim posibil. Următoarea înfățișare a fost stabilită pentru 29 septembrie, ora 10”, scrie Cluj 24. Cătălin Cherecheș este judecat de Curtea de Apel Cluj în faza de apel după ce a fost condamnat în primă instanță la cinci ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. Publicația locală 2Mnews arată că mai sunt doar 200 de zile până când și acest dosar al lui Cherecheș se prescrie. Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” El a scăpat, prin prescrierea faptelor, de un alt dosar în care era acuzat de luare de mită, efectuarea de operatiuni incompatibile cu functia pe care o indeplineste și fals în declaratii sau corupere a alegatorilor. Acest proces nu a reușit, timp de zece ani, să ajungă la o concluzie, așa că faptele s-au prescris.

Procuror acuzat de viol, acoperit colegial (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Procuror acuzat de viol, acoperit colegial

Procuror acuzat de viol, acoperit colegial. În 2018, după șapte luni de la depunerea plângerii, procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași l-au pus sub acuzare pe procurorul Bosânceanu. Procuror acuzat de viol, acoperit colegial Pe 12 iulie 2018, Daniel Bosânceanu era oficial suspect pentru viol și influențarea declarațiilor. Pe 19 octombrie, procurorii au clasat dosarul din lipsă de probe. Tot atunci a dispărut și fata. Citește și: Puștiul „Maru”, dealer-ul șoferului drogat ucigaș Vlad Pascu, își amenința și bătea tatăl, a fost încătușat repetat de polițiști și prins cu droguri și arme albe, inclusiv o sabie "A fost amenințată de domnul Bosânceanu. I-a spus: cum a dispărut Elodia, așa va dispărea și ea”, a spus tatăl fetei. În urma unor articole apărute în presa din Iași, la cinci ani de la clasarea dosarului, pe 12 septembrie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a cerut redeschiderea dosarului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Achitare DNA, daune grele plătite achitatului (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Achitare DNA, daune grele plătite achitatului

Achitare DNA, daune grele plătite achitatului. Procurorii DNA ieşeni au reuşit să se facă de băcănie. Achitare DNA, daune grele plătite achitatului Au trimis în judecată un director în Oficiul pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, pentru o pagubă de 10.000 de euro. Citește și: Ziua în care Ciolacu blochează spitalul construit din donații publice de către Asociația „Dăruiește Viață”. Organizația cheamă la proteste publice Procesul l-a absolvit în cele din urmă pe funcţionar, constatându-se că nu fusese vorba de nicio infracţiune. Ulterior, acesta a cerut despăgubiri, iar Tribunalul i le-a aprobat parţial. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Procurorul Horodniceanu află ce pedeapsă primește (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Procurorul Horodniceanu află ce pedeapsă primește

Procurorul Horodniceanu află ce pedeapsă primește. Fost procuror-şef al DIICOT şi actual vicepreşedinte al CSM Daniel Horodniceanu este acuzat de două încălcări ale Statutului judecătorilor şi procurorilor. Procurorul Horodniceanu află ce pedeapsă primește În iunie, magistratul a fost oprit în trafic de un echipaj de poliţie, reproşându-i-se că ar fi circulat cu o viteză peste cea maximă permisă pe acel tronson de drum şi că nu ar fi semnalizat intenţia de a efectua o depăşire. Citește și: EXCLUSIV România și alte state din UE alimentează mașina de război rusească din Transnistria cu motorină, în ciuda sancțiunilor internaționale Reacţia procurorului a fost dură, reproşându-le poliţiştilor că nu-l cunosc şi avertizându-i că va discuta cu şeful Inspectoratului Poliţiei Judeţene. Ulterior, Horodniceanu a acuzat că poliştii l-ar fi provocat, întregul episod fiind „o scenetă bine pusă la punct”. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Salarii ilegale la CSM, magistrați judecați (sursa: Facebook/CSM)
Justiție

Salarii ilegale la CSM, magistrați judecați

Salarii ilegale la CSM, magistrați judecați. Mai mulți actuali sau foști angajați ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au fost dați în judecată de instituție, pentru a recupera 155.514 de lei, potrivit PressHub. Salarii ilegale la CSM, magistrați judecați Suma a fost declarată neeligibilă într-un proiect al CSM finanțat cu fonduri norvegiene. Printre pârâți se află Mirela Stancu, judecător al României la Tribunalul Uniunii Europene și Roxana Petcu, șefa Inspecției Judiciare. Citește și: Abandonat de familie: tânărul șofer drogat care a ucis doi studenți la 2 Mai, nevizitat nici de tată, nici de mamă. Tatăl ar fi părăsit țara, mama s-ar fi mutat Procesul a fost deschis de CSM în 2020, la Tribunalul București, instanță care a respins cererea Consiliului pe motiv că s-a prescris dreptul la acțiune. Citește și: Fabrica de avioane Craiova, condusă de un fost muncitor de la linia de montaj, cu facultate după 40 de ani. Circa 300 de angajați nu au reușit să modernizeze nici un avion IAR Dosarul a ajuns la Curtea de Apel București, care a decis rejudecarea cazului, după ce a constatat că CSM a deschis procesul de recuperare a banilor în termenul legal.

Deținuții fac bani pe aglomerația închisorilor (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Deținuții fac bani pe aglomerația închisorilor

Deținuții fac bani pe aglomerația închisorilor. Aglomerația din închisori poate asigura o sursă sigură de venituri pentru deținuți. Deținuții fac bani pe aglomerația închisorilor Trecut printr-un centru educativ și două penitenciare, un ieșean a cerut despăgubiri pentru condițiile în care trăiește de 11 ani, de când și-a început periplul. Citește și: EXCLUSIV Ultima variantă a „ordonanței austerității” favorizează instituțiile militare și promovează mascat șefi de birouri. Proiectul este neconstituțional, spun specialiștii Cea mai mare parte a nemulțumirilor acestuia au fost respinse de judecători ca nefiind susținute de probe. Înghesuiala din celule a fost recunoscută și de oficialii Administrației Naționale a Penitenciarelor și i-a asigurat deținutului o compensație bănească. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DIICOT, un nou dosar fără probe (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

DIICOT, un nou dosar fără probe

DIICOT, un nou dosar fără probe. Procurorii DIICOT par să fi uitat de fondatorul asociațiilor EuroDemos și Kasta Morrely. DIICOT, un nou dosar fără probe La zece luni de când Morel Bolea a fost acuzat de trafic de minori, dosarul nu s-a mai clintit nici măcar un pas. Citește și: Spitalul Găești: un medic a consultat 26 de pacienți în trei ani. În februarie, managerul spitalului din Oradea spunea că cel puțin 10% din medicii spitalului puteau fi concediați Propunerea inițială de arestare făcută de procurori părea să indice că aceștia au probe solide cu privire la fapte ce nu permiteau lăsarea în libertate a lui Bolea. Acum s-a ajuns la situația în care acuzatul să facă glume pe seama acuzațiilor ce i se aduc, iar avocații săi, să se plângă de durata procedurilor. Surse apropiate anchetei spun că dosarul va fi „îngropat”, iar lipsa acțiunilor în cauză le susține aprecierea. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Gheboasă a bătut grav un polițist (sursa: Facebook/Gheboasa)
Justiție

Gheboasă a bătut grav un polițist

Gheboasă a bătut grav un polițist. Se vinde, după concertul susținut la UNTOLD de Gheboasă, povestea tristă a acestuia: abandonat de părinți, crescut într-un mediu complicat, rom discriminat. Gheboasă a bătut grav un polițist Dar Gheboasă este mai mult decât atât. Este un bătăuș de polițiști. În 2017, împreună cu câțiva prieteni, l-a băgat în spital pe un om al legii la Târgoviște. Și a scăpat de pușcărie din motive neelucidate. Citește și: O nouă mărturie despre practicile controversate ale Nordis, compania imobiliară controlată de soțul Laurei Vicol, șefa PSD a Comisiei juridice din Camera Deputaților: „Intenția lor e să păcălească oamenii” "Polițistul Prodan a fost bătut violent de către numitul Gavriș (Gheboasă), la instigarea unui prieten de-ai săi în legătură cu un dosar penal pe care polițistul (victima) îl întocmise acestuia cu privire la infracțiuni la regimul rutier. Din nefericire pentru polițistul Prodan, faptele lui Gavriș (Gheboasă) s-au prescris, având în vedere tergiversarea nejustificată a Parchetului care ancheta fapta de ultraj și vârsta inculpatului la data săvârșirii faptei (în minoritate). Având în vedere violența cu care a fost bătut de Gheboasă, prescrierea acelor fapte, nerespectarea de către Parchet a dispozițiilor instanțelor de judecată, putem afirma că la nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviște, ori s-au petrecut fapte grave de corupție prin protejarea inculpatului Gavriș, fie de gravă neglijență. Dosar nesoluționat în cinci ani Astfel, după cinci ani de zile de tergiversare a dosarului penal, vom fi nevoiți să chemăm în judecată Ministerul Public și personal procurorii de caz pentru a răspunde în legatură cu acest dosar.", a spus Adrian Cuculis, avocatul polițistului, potrivit Fanatik. Citește și: Succesul lui Gheboasă nu e deloc întâmplător: în spatele „muzicii” sale se află oamenii care au produs și „Teambuilding”, mega-lovitura de public din cinematografe Polițistul bătut a cerut în instanță grăbirea cercetărilor în acest dosar, dar nu a avut mare succes. La cel mai recent termen de judecată, din februarie a.c., s-a stabilit "termenul de 4 luni pentru finalizarea urmăririi penale în cauza înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgovişte sub nr. 49/P/2018". Acest termen a fost atins în iunie a.c., dar Gheboasă este liber ca pasărea cerului, inclusiv să cânte.

Căzută pe fereastră în toiul nopții (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Căzută pe fereastră în toiul nopții

Căzută pe fereastră în toiul nopții. Ancheta din cazul avocatului acuzat că şi-a aruncat iubita de la geam o ia, practic, de la capăt. Căzută pe fereastră în toiul nopții Apărătorii avocatului Sebastian Felecanu i-au convins pe magistraţii Curţii de Apel că este necesară efectuarea unei noi expertize criminalistice. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici În prima expertiză nu fuseseră luate în calcul probe care puteau pune sub semnul întrebării concluziile. Două urme de paşi, pe masă şi pe pervazul geamului sau o urmă de palmă pe canatul ferestrei lipseau din primul raport. Nici poziţia victimei în momentul căderii, aşa cum fusese calculată de expert nu se potrivea cu cea din imaginile suprinse de camerele video. Noua expertiză ar urma să fie prezentată instanţei cel târziu la începutul lunii noiembrie. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Parchetul îi trimite în judecată pe șefii Jandarmeriei
Justiție

Parchetul îi trimite în judecată pe șefii Jandarmeriei

Cinci ani de la Jandarmeriada din 10 august 2018, Parchetul îi trimite în judecată pe șefii Jandarmeriei, dar faptele se vor prescrie în scurt timp. Parchetul a anunțat în această dimineață că a trimis în judecată 16 inculpați, dintre care patru în rezervă. Cei 16 sunt acuzați de „abuz în serviciu și fals intelectual” și de „purtare abuzivă”. Pentru purtare abuzivă - fapta de care sunt acuzați 13 dintre jandarmi - termenul de prescriere este de cinci ani. Pentru abuz în serviciu, fapta de care sunt acuzați trei șefi ai jandarmilor, termenul de prescriere este de opt ani. Termenele prevăzute în prezentul articol încep să curgă de la data săvârşirii infracţiunii, arată Codul Penal. Purtarea abuzivă este reglementată de articolul 296 din Codul penal și, în caz de lovire sau alte violențe, prevede o pedeapsă maximă de opt luni de închisoare. În consecință, un proces care ar dura măcar trei ani i-ar putea salva, prin prescriere, pe toți acuzații. Citește și: Ștefan Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni pentru că l-a pus să plătească parcarea. Omul de afaceri și-a lăsat mașina timp de șase zile în parcarea unde costă 20 lei/oră Iată lista celor acuzați, confrom comunicatului Parchetului general: Parchetul îi trimite în judecată pe șefii Jandarmeriei „În cauza cunoscută generic sub denumirea „Dosarul 10 august”, Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este abilitat să aducă la cunoştinţa publicului următoarele: Procurorii Secției parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările și au dispus trimiterea în judecată a 16 inculpați, cercetați în stare de libertate, astfel: - inculpatul col. CAZAN LAURENȚIU VALENTIN, la data faptelor adjunct al directorului general al Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București (DGJMB), în prezent ofiţer în cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu și fals intelectual; - inculpatul col. (r) CUCOȘ GHEORGHE SEBASTIAN, la data faptelor inspector general al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu; - inculpatul col. (r) SINDILE IONUȚ CĂTĂLIN, la data faptelor prim-adjunct al inspectorului general al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu; - inculpatul col. (r) CIOBANU LAURENȚIU CRISTIAN, la data faptelor comandant de batalion în cadrul DGJMB, pentru săvârşirea a două infracţiuni de complicitate la purtare abuzivă şi o infracţiune de purtare abuzivă, aflate în concurs real; - inculpatul col. POPESCU CĂTĂLIN RĂZVAN, ofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni de complicitate la purtare abuzivă aflate în concurs real; - inculpatul col. ZĂVOIANU MARIAN ION, ofițer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă; - inculpatul lt.col. DUMITRU ADRIAN COSTEL, ofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni de purtare abuzivă şi trei infracţiuni de complicitate la purtare abuzivă, aflate în concurs real; - inculpatul mr. MOLDOVEANU LUCA FLORIN, ofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni de complicitate la purtare abuzivă, aflate în concurs real; - inculpatul cpt. MIHAI MARIUS DANIEL, ofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni de purtare abuzivă, aflate în concurs real; - inculpatul plt. adj. (r) BELECCIU ALIN, pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă; - inculpatul plt. maj. BÎRSAN MARIAN CRISTIAN, subofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni de purtare abuzivă, aflate în concurs real; - inculpatul plt. adj. BOLAT CRISTIAN, subofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă; - inculpatul plt. adj. şef BUZATU GEORGE, subofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni de purtare abuzivă, aflate în concurs real; - inculpatul plt. adj. CARMOCANU FLOREA, subofiţer în cadrul Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea a două infracţiuni de purtare abuzivă, aflate în concurs real; - inculpatul plt. adj. şef (r) CUSTRIN BARDAHAN PAVEL, pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă; - inculpatul plt. maj. (r) ZAMFIR GEORGE CONSTANTIN, pentru săvârşirea infracţiunii de purtare abuzivă”. Care sunt faptele de care sunt acuzați, tot potrivit Parchetului General: Câțiva jandarmi și-au recunoscut faptele „Din probatoriul administrat de procurori a rezultat următoarea situație de fapt: În data de 10 august 2018, la ora 23.11, cu ocazia mitingului de protest ce a avut loc în Piața Victoriei din municipiul București, col. CAZAN LAURENȚIU VALENTIN, în calitate de comandant al acțiunii, precum și inculpații CUCOȘ GHEORGHE SEBASTIAN, și SINDILE IONUȚ CĂTĂLIN, în calitate de coordonatori ai aceleiași acțiuni, și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu și au ordonat efectivelor de jandarmi din subordine, cu încălcarea dispozițiilor legale, intervenția în forță în vederea dispersării întregii mase de protestatari prezente în Piața Victoriei (aproximativ 30.000 persoane), intervenție pe care ulterior au și condus-o. Faptele inculpaților au avut drept consecințe îngrădirea libertății de întrunire și a dreptului la integritate fizică și psihică a manifestanților prezenți în Piața Victoriei, drepturi fundamentale prevăzute de Constituția României și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), precum și provocarea de suferințe fizice sau leziuni ce au necesitat între 1 și 50 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare unui număr de 433 de persoane. Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că intervenția în forță a jandarmilor s-a făcut cu încălcarea principiilor necesității, gradualității și proporționalității, principii consacrate de reglementările legale în materie și reflectate în jurisprudența CEDO. Astfel, s-a reținut că jandarmii au acționat nu doar împotriva împotriva persoanelor care se manifestau violent, în vederea izolării acestora și aplicării măsurilor legale, ci și împotriva manifestanților pașnici, care constituiau marea majoritate a protestatarilor. În mod concret, cercetările efectuate au stabilit că militarii jandarmi au folosit cu ocazia executării misiunii respective un număr total de 63 grenade de mână cu efect acustic, 489 de grenade de mână cu efect iritant lacrimogen, 316 cartușe de calibru 38 mm. și 40 mm., de asemenea cu efect iritant lacrimogen, 8 pulverizatoare de capacitate mărită și 168 pulverizatoare de mână. În ceea ce-l privește pe inculpatul col. CAZAN LAURENŢIU VALENTIN, cercetările efectuate în cauză au stabilit că, la data de 11 august 2018, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a întocmit un raport de acțiune preliminar, în care a atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului, în sensul că a menționat că prefectul municipiului București ar fi aprobat intervenția în forță a militarilor jandarmi asupra demonstranților adunați în Piața Victoriei. În privința celorlalți inculpați, din probatoriul administrat în cauză a reieșit că, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu în cadrul dispozitivului de asigurare și restabilire a ordinii publice din Piața Victoriei, distinct de ordinul de intervenție în forță dat de către primii trei inculpați menționați anterior, au înlesnit utilizarea forţei fizice și mijloacelor tehnice din dotare sau le-au folosit împotriva unor protestatari în mod nejustificat, cauzându-le acestora suferințe fizice și/sau leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare între 1 și 50 zile de îngrijiri medicale. Precizăm că în acest dosar s-au dispus și soluții de clasare, două disjungeri față de doi inculpați, cu care s-au încheiat ulterior două acorduri de recunoaștere a vinovăției sub aspectul săvârșirii infracțiunii de purtare abuzivă, precum și alte disjungeri în vederea identificării unor jandarmi cu privire la care, din cercetările efectuate, au rezultat indicii referitoare la săvârșirea unor fapte de natură penală. Menționăm că, până la data de 01.08.2023, dintre persoanele vătămate, 312 s-au constituit părți civile în cauză. Procurorii militari au dispus introducerea în procesul penal, în calitate de părți responsabile civilmente, a Inspectoratului General al Jandarmeriei Române și Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București. Menționăm că rechizitoriul, însoţit de dosarul cauzei, a fost trimis spre competentă soluționare Tribunalului Militar București. Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale şi trimiterea rechizitoriului la instanţă, spre judecare, situaţie care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”.

Ratele bancare ale magistraților, decontate public (sursa: Facebook/Alexandru Muraru)
Justiție

Ratele bancare ale magistraților, decontate public

Ratele bancare ale magistraților, decontate public. Liberalii vor ca magistrații să își poată achita casele cumpărate cu credit imobiliar cu bani de chirie pe care îi primesc de la stat. Citește și: PNRR, aproape blocat la nivelul UE: opt state nu au depus nici măcar o cerere de finanțare, doar trei țări au depus câte trei. Austria, escrocherie la vedere: a livrat doar 4% din ce a promis Inițiativa a fost adoptată de Senat, dar acum se află la comisiile permanente ale Camerei Deputaților. De acest drept beneficiază acum polițiștii, polițiștii de penitenciare și militarii. Polițiștii beneficiază de această facilitate din anul 2018, dar au vrut ca aceasta să se aplice retroactiv și în cazul celor care își cumpăraseră locuințele cu credit înainte de apariția legii. Citește și: Numărul magistraților pensionați, creștere explozivă. Pensia lor medie a ajuns la 21.583 lei, în majorare cu 250 de lei față de decembrie 2022. Numărul pensionarilor obișnuiți scade Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis în iunie 2023 că polițiștii care și-au cumpărat locuințe prin credit ipotecar sau imobiliar înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 288/2018 nu își pot plăti ratele cu banii pentru chirie. Această decizie ar urma să se aplice și în cazul magistraților, în cazul în care inițiativa legislativă va fi adoptată de Camera Deputaților, for decizional. Ratele bancare ale magistraților, decontate public Primul liberal care vrut să se pună bine cu judecătorii a fost senatorul Marcel Vela, fostul ministru de Interne. Acesta a depus în anul 2019 o inițiativă legislativă pentru "completarea articolului 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei". Citește și: EXCLUSIV Austeritate PSD: Ciolacu și Simonis, cu pantofi italienești identici, de 1.500 USD, la ziua patriarhului Daniel Prin această modificare, senatorul Marcel Vela voia ca "judecătorii, procurorii, personalul asimilat al acestora și magistrații asistenți care îndeplinesc condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie" să poată folosi banii respectivi pentru plata ratei sau a unei fracții din rată în cazul în care își cumpărau locuințe prin credit ipotecar, imobiliar sau prin contract de vânzare – cumpărare cu plata în rate. Ulterior, senatorul Marce Vela și-a retras inițiativa. Trei ani mai târziu, în aprilie 2022, inițiativa senatorului Vela a fost preluată de deputatul Iulian Alexandru Muraru, care a primit susținerea a încă 20 de parlamentari liberali și unul de la UDMR. Desigur, totul pentru "independența justiției" În primele paragrafe din expunerea de motive sunt prezentate rolul, atribuțiile și importanța magistraților în societate. Se vorbește un pic și despre independența justiției, apoi liberalii susțin că acordarea unor facilități magistraților și familiilor acestora constituie una dintre formele de garantare a exercitării profesiei în mod independent și la un nivel corespunzător așteptărilor societății. "Prin prezenta inițiativă legislativă dorim să propunem ca suma alocată cu titlul de chirie magistraților să poată fi folosită de către aceștia și pentru achitarea unei rate sau părți din rate pe care o plătesc pentru achiziționarea unei locuințe", susținea inițiatorul Iulian Alexandru Muraru. Pe scurt, deputatul Iulian Alexandru Muraru vrea ca banii primiți pentru chirie de magistrați să poată fi folosiți și pentru plata ratelor în cazul creditelor imobiliare sau ipotecare. Inițiativa deputatului Muraru a fost adoptată de Senat, iar acum se află la Camera Deputaților. Polițiștii beneficiază deja de măsură De o astfel de măsură benficiază deja polițiștii. Statutul polițistului, adoptat prin Legea 360 din 2002, prevedea ca polițistul mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care își are domiciliul, în cazul în care nu face naveta ori nu deține locuință proprietate personală și nu i se poate asigura spațiu de locuit, are dreptul la compensarea chiriei lunare, în cuantum de până la 50% din salariul de bază. Ulterior, prin Legea 288 din 2018, Statutul polițistului a fost modificat și completat. Una dintre completările făcute la articolul 31 prevede ca polițistul care îndeplinește condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie și care contractează un credit ipotecar sau imobiliar pentru achiziționarea unei locuințe beneficiază de compensația lunară a chiriei pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rată. Adică polițistul primește cei 50% din salariul de bază pentru plata ratei, sumă de bani care nu poate depăși rata lunară. Legea din 2018 mai prevede că compensația lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuință cumpărată pe timpul carierei. În cazul în care polițistul mutat în interesul serviciului nu își cumpără locuință, poate opta pentru banii de chirie. Tot prin Legea 288/2018 s-a mai modificat Statutul cadrelor militare și Statutul soldaților și gradaților. Modificările aduse acestor două statute prevăd aceleași modificări legislative ca și în cazul polițiștilor. Și polițiștii de penitenciare și militarii Statutul polițiștilor de penitenciare prevede la Articolul 111 că polițiștii de penitenciare "au dreptul la atribuirea unei locuințe de serviciu dacă, în localitatea unde își desfășoară activitatea, ei, soțul/soția sau copiii aflați în întreținere nu dețin o locuință în proprietate ori nu li s-a atribuit locuință de către autoritățile administrației publice locale". În cazul în care nu li se oferă locuință de serviciu, polițiștii de penitenciare "au dreptul la compensarea lunară a chiriei în cuantum de până la 50% din salariul lunar net, dar nu mai mult decât chiria prevăzută în contractul de închiriere încheiat în condițiile legii". Mai mult, legea prevede că polițiștii de penitenciare își pot închiria o locuință pe o rază de maxim 70 de km față de penitenciar. Însă banii de chirie nu se acordă dacă contractul de închiriere a fost încheiat cu rudele de până la gradul II inclusiv ale polițistului de penitenciare ori ale soției. Dar la fel ca și în cazul polițiștilor și militarilor, polițiștii de penitenciare își pot plăti ratele la locuințe cumpărate prin credit direct cu banii primiți pentru chirie. Retroactiv, nu se pune Judecătorii de la Curtea de Apel Suceava au sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a soluționa un recurs în interesul legii (RIL) în legătură cu modificările legislative aduse Statutului polițistului în 2018. Adică judecătorii la Curtea de Apel Suceava au cerut să stabilească dacă dreptul la compensaţia lunară pentru chirie poate fi recunoscut poliţiştilor care au încheiat contractele de credit ipotecar/imobiliar anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018. Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis că "dreptul la compensaţia lunară pentru chirie, pentru plata ratelor de credit, nu poate fi recunoscut poliţiştilor care au încheiat contracte de credit ipotecar/imobiliar anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018".

Tudorel Toader apără intangibilitatea pensiilor speciale (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Justiție

Tudorel Toader apără intangibilitatea pensiilor speciale

Tudorel Toader apără intangibilitatea pensiilor speciale. Fost judecător în cadrul Curții de Justiție a Uniunii Europene, profesorul Valerius Ciucă a blamat decizia de declarare a legii ca neconstituțională. Tudorel Toader apără intangibilitatea pensiilor speciale Ciucă a apreciat că dreptul Parlamentului de a reglementa privilegiile nu poate fi îngrădit. Coleg în cadrul Facultății ieșene de Drept, rectorul Universității "A.I. Cuza", fost judecător în cadrul CCR, Tudorel Toader a apreciat că argumentele Curții sunt valide, iar legea trebuie reanalizată. Amândoi consideră însă că o dezbatere profundă nu poate avea loc înainte ca CCR să prezinte motivarea deciziei. Citește și: Guvernul Ciolacu va lăsa Asociația „Dăruiește Viața”, care construiește un spital pentru copiii bolnavi de cancer, fără 50% din venituri: „Sponsorizările sunt șterse” Până acum, în spațiul public a fost difuzat doar un rezumat al acesteia. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră