sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Justiție

480 articole
Justiție

Pensia șefului CSM ar putea să scadă

Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație, arată calcule neoficiale mediatizate de site-ul Lumea Justiției. Acest site prezintă un tabel, neasumat, dar care ar circula în rândul magistraților, în care se arată care ar fi impactul noii variante a legii pensiilor speciale. Citește și: Avere uriașă a obscurului judecător Grădinaru, șeful CSM, tovarăș cu Savonea. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual În prezent, șeful CSM, judecătorul Daniel Grădinaru deține un adevărat palat în Chiajna, de 537 de metri pătrați, pe un teren de 700 metri pătrați. El are și un apartament de 73 mp în București. Familia Grădinaru – soția sa este și ea judecătoare la Înalta Curte de Casație și Justiție – are trei mașini, inclusiv un BMW. Pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei Potrivit acestor date, pensiile judecătorilor vor fi între 18.414 lei și 39.188 lei, față de 20.086 și 45.700, cât sunt acum. Șefii CSM ar suferi cele mai mari pierderi, de circa 6.511 lei pe lună. Ar urma judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu vechime între 12 și 36 luni la această instanță, a căror pensii s-ar diminua de la circa 35.000 de lei la 28.888 de lei, pierzând astfel ușor peste 5.000 de lei. Un simplu membru al CSM ar coborî de la o pensie de peste 42.000 lei pe lună la 38.500 lei pe lună. Citește și: Judecătorii din CSM, conduși de amicul Liei Savonea, apără vehement halucinanta sentință în care securiștii care ar fi coordonat asasinarea disidentului Gheorghe Ursu au fost achitați „Calculele sunt făcute prin aplicarea noilor impozite de 15% și 20% pe părțile necontributive din pensie (în funcție de depășirea salariului mediu net și a salariului mediu brut) și ținând cont de noua metodă de calcul, adică 80% din media indemnizațiilor și sporurilor din ultimele 48 de luni (patru ani) de activitate”, scrie LuJu.ro. Privilegii menținute, pensionare anticipată Guvernul s-a predat în fața magistraților: se pot pensiona la 60 de ani, nu la „vârsta standard”, adică 65 de ani, arată lista amendamentelor depuse de ministerul Muncii la Parlament la legea pensiilor speciale. Executivul vine cu aceste noi propuneri după ce proiectul a căzut la CCR, urmare a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție. Un alt amendament favorabil viitorilor pensionari speciali din magistratură este cel potrivit căruia pensia nu va putea depăși veniturile nete din ultima lună de activitate. Aceasta va permite viitorilor pensionari speciali să acumuleze, în ultima lună de serviciu, cât mai multe sporuri și majorări salariale pentru a-și salva pensia specială – o practică deja cunoscută. În plus, acum, pensia specială va fi de 80% din media indemnizațiilor brute și sporurile din ultimele 48 de luni. Anterior, Guvernul instituia o schemă mai complicată de calculare a pensiei.

pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei Foto: Ziarul Unirea
Judecătorii CSM apără halucinanta sentință în cazul Ursu Foto: Facebook CSM
Justiție

Judecătorii CSM apără halucinanta sentință cazul Ursu

Judecătorii din CSM, conduși de Daniel Grădinaru, amicul Liei Savonea, apără vehement halucinanta sentință în care securiștii care au coordonat asasinarea disidentului Gheorghe Ursu au fost achitați. Într-un lung comunicat emis azi de secția de judecători a CSM se afirmă că criticile care au fost aduse acestei decizii au „afectat independența justiției” și au subminat „încrederea publică în sistemul de justiție”. Citește și: Avere uriașă a obscurului judecător Grădinaru, șeful CSM, tovarăș cu Savonea. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual Foştii ofiţeri de securitate Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, acuzați că l-au torturat pe disidentul Gheorghe Ursu, au fost achitaţi definitiv la 27 iulie de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Judecătorii CSM apără halucinanta sentință în cazul Ursu CSM se războiește cu articole din presă, dar are grijă să nu ofere nici un exemplu sau vreun citat. „Secția pentru judecători reține, că prin modul în care au fost formulate, fără o bază factuală, comentariile privind modul de apreciere a probelor și raționamentul judecătorilor care au soluționat dosarul depășesc limitele unor critici normale și acceptabile într-o societate democratică față de activitatea de judecată. De asemenea, prin afirmațiile publice formulate, referitoare la profesionalismul judecătorilor membri ai completului de judecată, la modalitatea de administrare a probelor și de aplicare a dispozițiilor legale, precum și la soluția pronunțată în cauză, ce a fost asociată unei «lipse de atașament față de valorile democratice», a fost încălcată independența puterii judecătorești, fiind afectată încrederea publică în sistemul de justiție”, afirmă secția pentru judecători a CSM. Motivarea, o lungă apologie a securității ceaușiste În controversata motivare a deciziei de achitare a securiștilor acuzați că au coordonat uciderea în bătaie a lui Ursu, se arată că victima „nu a fost un opozant al regimului comunist și nu s-a aflat în relații de adversitate cu organele de securitate ale statului”. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București, depistată cu șase milioane de euro pe care nu-i poate justifica. Judecătoarea, în funcție, deși a fost implicată în mega-dosarul jafului de la BRD „Spre deosebire de anii 1948-1964, în care s-au produs acele atrocități împotriva poporului român, reținute și în hotărârile anterior menționate, la nivelul anului 1985 nu se mai poate considera că există o intenție clară de exterminare sistematică a oricărui opozant din partea autorităților statului (...) Împrejurarea evocată de procuror în sensul că represiunea organizată de securitate ar avea un caracter sistematic și s-ar exercita prin controlul informativ al «întregii populații active» (și prin aceasta s-ar face dovada situației premisă cerută de textul incriminator) dat fiind numărul cetățenilor români supravegheați sau urmăriți de securitate în anii 1974-1989 nu poate fi reținută de Înalta Curte”, se mai susține în controversata motivare, document considerat a fi o apologie a Securității și ceaușismului.

Judecătoare suspectată că furniza informații unor traficanți Foto: Monitorul Suceava
Justiție

Judecătoare suspectată furniza informații unor traficanți

O judecătoare din Suceava este suspectată că furniza informații unor traficanți de droguri, iar Parchetul face percheziții la locuința ei și la biroul de la tribunal, anunță Monitorul de Suceava. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București, depistată cu șase milioane de euro pe care nu-i poate justifica. Judecătoarea, în funcție, deși a fost implicată în mega-dosarul jafului de la BRD La audierile care se derulează în clădirea Parchetelor din Suceava au fost chemați mai mulți martori, dar și persoane suspecte în acest dosar, scrie Monitorul de Suceava, care apreciază că unele persoane ar putea fi reținute. Judecătoare suspectată că furniza informații unor traficanți Potrivit acestei publicații, se desfășoară nu mai puțin de 12 percheziții. Judecătoarea, care activa la secția penală a Tribunalului Suceava, era deținătoarea unei averi impresionante, dar, în ultimii doi ani, aceasta a început să dispară în mod inexplicabil. În 2020, judecătoarea de ținea un BMW, două apartamente, în Cluj și Constanța, și două case, una în județul Sibiu și alta în satul Ticu-Colonie, din judeșul Cluj. În 2021, dispăruse BMW-ul din declarația de avere. În 2022, cumpără un Volvo și vinde un apartament. În 2023, dispare și mașina Volvo, și un apartament și o casă. Judecătoarea mai trece, în declarația din 2023, doar casa din Sibiu. Din declarație au dispărut și veniturile soțului ei. Citește și: VIDEO Pescobar recunoaște că bucătăria „Tavernei Racilor” era pericol public, a reconstruit integral spațiul de gătit și susține că a cumpărat echipamente noi În anul fiscal 2022, ea a câștigat circa 211.000 lei.

Judecătoarea care nu poate justifica milioane de euro, delegată la Curtea de Apel Foto: www.cab1864.eu
Justiție

Judecătoarea nu justifica milioane euro, Curtea de Apel

Judecătoarea Cristina-Gabriela Mazilu, care nu poate justifica o avere de șase milioane de euro, a fost delegată, în ianuarie 2023 la Curtea de Apel București, adică exact instanța care o va verifica. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București, depistată cu șase milioane de euro pe care nu-i poate justifica. Judecătoarea, în funcție, deși a fost implicată în mega-dosarul jafului de la BRD Potrivit comunicatului de azi al Agenției Naționale de Integritate, a fost sesizată „Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel București, în vederea începerii acțiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite și veniturile realizate de către MAZILU GABRIELA – CRISTINA, și respectiv, NICOREȘTEANU IONUȚ – VICTOR, în perioada exercitării funcțiilor publice”. Judecătoarea care nu poate justifica milioane de euro, delegată la Curtea de Apel Pe site-ul CSM apare un anunț, din martie 2023, în care arată că a fost respins transferul lui Mazilu de la Tribunalul București la Curtea de Apel. Însă numele ei apare în componența Secției V Civile de la Curtea de Apel. Judecătoarea Mazilu, pe numele căreia a fost depistată o avere de șase milioane de euro pe care nu o poate justifica, a fost cercetată penal în dosarul fraudelor de la BRD. Soțul ei s-a folosit de interpuși, așa-numiți clienți săgeată, care luau credite uriașe, iar banii erau apoi dirijați spre conturi din Monaco. Presa scrie că familia Mazilu – Aparaschivei (fostul soț al judecătoarei) a încasat aproximativ 5,5 milioane euro prin transferuri operate prin Grupul BRD Dorobanți. „Cele 5,5 milioane euro au provenit din patru credite (originate cu bani fictivi după cum Lumea Justiției a demonstrat în edițiile anterioare) și acordate fraudulos la patru din cei șapte «clienți săgeata», pe care Relu Aparaschivei, aflat pe mâna cu functionarele băncii, îi aducea de mâna la banca, doar cu buletinul, să ia fiecare câte 3 milioane de euro credite de «nevoi personale»”, scria Săptămâna Financiară. Citește și: VIDEO Pescobar recunoaște că bucătăria „Tavernei Racilor” era pericol public, a reconstruit integral spațiul de gătit și susține că a cumpărat echipamente noi Dosarul judecătoarei a ajuns la secția specială de anchetare a magistraților, de unde nu se mai știe nimic.

Guvernul s-a predat în fața magistraților Foto: ICCJ
Justiție

Guvernul s-a predat în fața magistraților

Guvernul s-a predat în fața magistraților: se pot pensiona la 60 de ani, nu la „vârsta standard”, adică 65 de ani, arată lista amendamentelor depuse de ministerul Muncii la Parlament la legea pensiilor speciale. Executivul vine cu aceste noi propuneri după ce proiectul a căzut la CCR, urmare a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro Guvernul s-a predat în fața magistraților Un alt amendament favorabil viitorilor pensionari speciali din magistratură este cel potrivit căruia pensia nu va putea depăși veniturile nete din ultima lună de activitate. Aceasta va permite viitorilor pensionari speciali să acumuleze, în ultima lună de serviciu, cât mai multe sporuri și majorări salariale pentru a-și salva pensia specială - o practică deja cunoscută. În plus, acum, pensia specială va fi de 80% din media indemnizațiilor brute și sporurile din ultimele 48 de luni. Anterior, Guvernul instituia o schemă mai complicată de calculare a pensiei. În cazul personalului auxiliar din instanțele judecătorești, procentul pensiei speciale crește de la 65% la 80% din media salriilor brute și sporurilor din ultimele 48 de luni. Pe de altă parte, Guvernul crește ușor, la 20%, impozitul aplicat sumelor din pensie care depășesc salariul mediu brut. Inițial, era prevăzut doar un impozit de 15% pe sumele care depășeau salariul mediu net. În noua formă a textului de lege, pensiile de serviciu se impozitează astfel: pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe Impozit progresiv pe pensiile magistraților Pentru componentă necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere: 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta; 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat; 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat Proiectul se află, azi, în dezbaterea Senatului. Nici acum nu există un studiu al impactului modificărilor la legislația pensiilor speciale.

Superbugetarii din ministerul Justiției Foto: Facebook ministerul Justiției
Justiție

Superbugetarii din ministerul Justiției

Superbugetarii din ministerul Justiției: nu au răspunderea unor magistrați, dar au salarii mai mari ca judecătorii de la ICCJ și peste două două luni de concediu plătit. Citește și: Abia acum, Internele vor să-i oblige pe polițiști să se testeze antidrog și le interzic, prin lege, să consume droguri sau alcool în timpul serviciului Acum câțiva ani, un ONG al magistraților cerea desființarea acestei categorii de bugetari, care au inclusiv pensie specială, dar nu au o sarcină la fel de complexă. Superbugetarii din ministerul Justiției Un ordin al ministrului Justiției, din iulie 2023, acordă “personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din Ministerul Justiției“ nu mai puțin de 35 de zile lucrătoare de concediu pe an. Potrivit HG 250 din 8 mai 1992, un angajat la stat are între 21 și 25 de zile de concediu, în funcție de vechimea în muncă: 21 de zile pentru cei cu o vechime de până la 10 ani și 25 de zile pentru cei cu o vechime de peste 10 ani. “Acest drept nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunțări sau limitări“, se arată în regulamentul privind concediile personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din Ministerul Justiției. Dacă la aceste 35 de zile de concediu adăugăm cele 17 zile libere din 2023 - din care 13 sunt în timpul săptămânii - rezultă că acești angajați ai ministerului de Justiție pot avea peste nouă săptămâni libere pe an, adică peste două luni. În plus, ei beneficiază de o indemnizație de concediu “care nu poate fi mai mică decât valoarea totală a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectivă“. Acești bugetari mai beneficiază și de zece zile de concediu cu plată pentru studii de calificare sau înaintea unor examene de promovare. Potrivit listei de salarii publicate în martie 2023 de ministerul Justiției, salarizarea acestor bugetari era la nivelul judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiției. Între cei 71 de angajați din minister care făceau parte din această categorie de personal, erau unii cu salarii de peste 35-36.000 de lei, lunar, brut, iar majoritatea câștigau între 26.000 de lei și 33-34.000 de lei lunar. Citește și: Opera baronului PSD de Tulcea, Horia Teodorescu: o treime din școlile care ar fi trebuit să fie renovate cu banii europeni din programul ITI Delta Dunării sunt ruine În 2016, Forumul Judecătorilor din România cerea desființarea personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din Ministerul Justiției arătând că acesta “nu îndeplineşte activităţi judiciare în sensul celor prevăzute de Constituţia României, fiind în parte subordonat administrativ puterii executive“. Acești bugetari primesc și pensie specială, arătă Forumul Judecătorilor.

Șeful CSM, decizii în favoarea corupților și interlopilor Foto: CCR.ro
Justiție

Șeful CSM, decizii în favoarea corupților și interlopilor

Cine reprezintă judecătorii din România: șeful CSM, Daniel Grădinaru, este amicul Liei Savonea, alături de care a dat mai multe sentințe controversate, și co-autor a unor decizii în serie în favoarea corupților și interlopilor. O serie de publicații îl definesc și drept „judecătorul lui Dragnea”, după ce presa a scris că „s-ar fi implicat masiv în stabilirea completului care să-l judece pe Liviu Dragnea în 2019”. Citește și: Judecătoarea Lia Savonea, favorita lui Dragnea, acuzată că a eliberat un interlop care și-a omorât iubita în bătaie. Veriga de legătură între Savonea și interlopi: primarul din Chiajna, Mircea Minea O analiză făcută de G4Media, în iunie 2023, ajungea la concluzia că Grădinaru și-a plagiat doctoratul „intenționat”. „Judecătorul Daniel Grădinaru este considerat un apropiat al Liei Savonea, șefa CSM. De altfel, el a fost purtătorul de cuvânt al Curții de Apel București, când Savonea era președinte. Trebuie precizat în context și că Lia Savonea este soția avocatului Mihai Savonea, fost coleg de cabinet cu senatorul PSD Cătălin Voicu, condamnat tocmai pentru coruperea unor judecători de la ICCJ”, arăta G4Media, în februarie 2019. Șeful CSM, decizii în favoarea corupților și interlopilor Iată câteva din deciziile la care Grădinaru a fost co-autor și care par să fi favorizat corupții și interlopii: În martie 2023, Ziare.com cita un judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție care susținea că Daniel Grădinaru este co-autorul celebrei și controversatei decizii a ICCJ denumite „marea prescripție”.„«Marea prescripție» prin care mii de dosare penale se vor închide nu este neapărat opera Curții Constituționale, ci a Înaltei Curți, care a interpretat decizia instanței de control constituțional în așa fel încât efectele acesteia se aplică retroactiv, nu doar pe viitor așa cum prevăd normele de drept. Un complet condus de judecătorul Daniel Grădinaru – actualul șef al CSM – a fost cel care făcut posibilă interpretarea deciziei privind prescripția ca lege mai favorabilă, în ciuda faptului că hotărârile CCR nu sunt legi, au explicat pentru Ziare.com surse din magistratură. «Această interpretare dată de completul ICCJ condus de Grădinaru Daniel, cunoscut drept «omul Liei Savonea» a generat încetarea proceselor penale pentru autorii unor infracțiuni foarte grave, prejudiciile pentru bugetul de stat fiind estimate la miliarde de euro», a declarat pentru Ziare.com un judecător sub protecția anonimatului”. „Savonea și Grădinaru au făcut, pentru un an, între 2015 și 2016, echipă în completul de judecată al dosarului FNI, ajutându-l pe Vîntu să-și scadă pedeapsa prin prescrierea unor fapte”, arăta Newsweek România, în mai 2022. Comisarul, 2018: „El este judecătorul pesedist care a vrut-o achitată pe Andreea Cosma. Pe el îl vrea Dragnea la conducerea completului care-l va achita dacă nu se dau amnistia și grațierea. Se numește Daniel Grădinaru. Și este pupilul șefei comandoului PSD din Justiție, Lia Savonea”. Magistraţii Instanţei Supreme Horia Şelaru şi Francesca Vasile au decis condamnarea deputatei PSD Andreea Cosma la 4 ani de detenţie cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu în dosarul Ciuperceasca, instrumentat de DNA Ploieşti, mai arată Comisarul. Judecătorul Daniel Grădinaru a făcut opinie separată în sensul achitării. În 2016, Lia Savonea și judecătorul Daniel Grădinaru au hotărât că frații Bogdan și Răzvan Măraru să fie eliberați și cercetați în arest la domiciliu, într-un dosar privind atentatul din cartierul bucureștean Vitan din 2012. Fraţii Bogdan şi Răzvan Mararu au fost condamnaţi definitiv în 2017 la 11 ani şi 3 luni, respectiv 8 ani şi 3 luni de închisoare în dosarul în care au fost acuzaţi că au angajat un asasin plătit ca să-l ucidă pe duşmanul lor. A secretizat dosarul în care Alina Corbu, președintele ICCJ, a fost achitată de acuzațiile DNA. Practic, publicul nu poate ști de ce foștii colegi ai lui Corbu au salvat-o. Prădător sexual lăsat în libertate El a făcut parte și din completurile de judecată care i-au achitat pe Călin Popescu Tăriceanu, Sebastian Ghiță și Ludovic Orban. Citește și: Membrii CSM și-au dat în judecată propria instituție pentru 500.000 de lei de persoană (presă). În 2020, indemnizațiile Liei Savonea au fost de 475.545,44 lei Grădinaru este co-autor, alături chiar de Savonea, al sentinței prin care un bărbat de 41 de ani, care a agresat sexual o minoră de 13 ani, nepoata prădătorului, a fost condamnat la doar opt luni de închisoare cu suspendare. În sentință, Savonea și Grădinaru sugerează că minora are partea ei de vină, întrucât „nu a înțeles să inițieze vreun demers împotriva comportamentului avut de inculpat” și nu le-a spus părinților.

Daniela Pescaru câștigă mai mult decât un judecător de la ICCJ Foto: Inquam/ Octav Ganea
Justiție

Pescaru câștigă mai mult decât un judecător ICCJ

Magistrații enervați o toarnă pe Daniela Pescaru, controversatul secretar de stat care a vrut să torpileze Pilonul II de pensii: aceasta câștigă mai mult decât un judecător de la ICCJ, scrie Asociația RoJust, într-un drept la replică trimis redacției DeFapt.ro. Pescaru a rămas secretar de stat în pofida scandalului generat la final de septembrie, când a propus, de facto, desființarea Pilonului II de pensii, se pare fără știința șefului ei, ministrul Marcel Boloș. Citește și: Cine supraveghează industria „păcănelelor”: un mason din Constanța, cu CV-ul foarte bine ascuns. În 2013, era inspector la primăria din Poarta Albă RoJust se definește drept „asociaţia personalului din justitie (...) susţinător al intereselor grupului Google al Magistraţilor pensionari din toată ţara”. Dreptul la replică nu este semnat. RoJust reacționează la informațiile publicate de De Fapt.ro, care a citat o notă a ministerului de Finanțe, în care se arată că magistrații se pregătesc să jupoaie statul român de circa 3,2 miliarde de lei - drepturi salariale câștigate în instanță, plus dobânzi penalizatoare. În acest drept la replică, RoJust arată că „analizând declaraţiile de avere ale semnatarilor Notei informative a Ministerului Finanţelor se observă că aceştia încasează venituri considerabile din alte surse, de principiu prin participarea în consiliile de administraţie ale unor instituţii/organizaţii de stat”. Magistrații enervați o toarnă pe Pescaru: câștigă mai mult decât un judecător de la ICCJ „Doamna secretar de stat PESCARU DANIELA figurează cu o sumă de 117067 RON net pentru funcţia deţinută în Ministerul Finanţelor dar şi cu suma de 257916 ca preşedinte CIFGA la EXIM Bank, deci venituri nete declarate pentru anul 2022 de 374983 lei, respectiv 31248 lei net lunar, cu mult peste indemnizaţia netă chiar a unui judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa cea mai mare în grad din ţară care are numai 103 judecători”, arată RoJust. CIFGA este Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări din cadrul EximBank, membrii comitetului fiind numiți de Guvern. Datele RoJust sunt publice, ele apar în declarația de avere depusă de Pescaru în iunie 2023. Acum câteva săptămâni, presa a scris că Pescaru este autoarea unor controversate amendamente care ar fi lovit Pilonul II de pensii. Citește și: Avere uriașă a obscurului judecător Grădinaru, șeful CSM tovarăș cu Savonea. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual Pescaru, bugetar de o viață „În timpul şedinţei de vot final, am primit pe grupul deputaţilor PNL o situaţie cu amendamentele pe care urmau să le susţină liderii de grup ai PNL şi PSD. Aici era şi un articol 7 care pentru noi a fost o surpriză totală, prin care practic se propunea o naţionalizare oarecum mascată a Pilonului 2 de Pensii, o propunere care vine de la secretarul de stat al PSD, doamna Daniela Pescaru şi doar vigilenţa noastră a făcut să observăm acest lucru”, a spus, la 26 septembrie, deputatul PNL Florin Roman. Un CV al lui Pescaru nu apare pe site-ul ministerului de Finanțe. Kanal D arăta, în 2019: „Daniela Pescaru are 55 de ani și lucrează în Ministerul Finanțelor Publice din 1991. A fost Șef serviciu, apoi Director general adjunct, iar din 2009 Director General la Direcția Generală de programare bugetară. Înainte de 1989, ea a lucrat ca analist programator la Interprinderea de Prelucrare a Aluminiului Slatina, după care a trecut la Centrul de Calcul Electronic din cadrul Ministerului Industriei Metalurgice. Este absolventă de ASE cu specializări în planificare și cibernbetică economică și un master în managementul instituțiilor publice. În 2013, ea a absolvit și Colegiul Național de Apărare”.

Președintele CSM, Grădinaru, bani la sacoșă (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Justiție

Președintele CSM, Grădinaru, bani la sacoșă

Președintele CSM, Grădinaru, bani la sacoșă. Considerat judecătorul lui Dragnea, Daniel Grădinaru, actualul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii, nu a declarat nici un cont bancar. Citește și: Avere uriașă a obscurului judecător Grădinaru, șeful CSM tovarăș cu Savonea. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual Dar are venituri lunare, împreună cu soția, de peste 66.000 de lei. Președintele CSM, Grădinaru, bani la sacoșă În 2022, soții Daniel și Ianina Blandiana Grădinaru au primit împreună, lunar, echivalentul a aproape 14.000 de euro din salarii și activități conexe magistraturii. Veniturile soților Grădinaru (sursa: integritate.eu) Dar, în nici o clipă, cei doi soți nu au avut în conturi bancare (dacă dețin, totuși, așa ceva), cumulat, mai mult de 4.999 de euro. Soții Grădinaru nu au declarat nici un cont bancar (sursa: integritate.eu) Este singura explicație pentru care soții Grădinaru nu au menționat nici un cont bancar în declarația de avere: potrivit legii declarării averilor, se menționează "conturi și depozite bancare, fonduri de investiții, forme echivalente de economisire și investire, inclusiv cardurile de credit, dacă valoarea însumată a tuturor acestora depășește 5.000 de euro". Citește și: Controversata pensionară specială Viorica Costiniu cere „organelor abilitate” să ancheteze de unde a obținut DeFapt.ro documentul privind pretențiile salariale uriașe ale magistraților Așadar, din aproape 14.000 de euro lunar, soții Grădinaru cheltuie cel puțin 9.000 de euro. Sau îi țin la saltea. Mizilic de plată la rate bancare Unii ar putea argumenta că soții Grădinaru au rate mari la bancă, având trei credite. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Să calculăm: un credit de 56.000 de euro pe 25 de ani, unul de 35.000 de euro pe 30 de ani și unul de 110.000 de lei (22.000 de euro) pe doar doi ani. Creditele bancare ale soților Grădinaru (sursa: integritate.eu) La un calcul grosier, creditul pe 25 de ani înseamnă rate lunare de cel mult 190 de euro (fără dobândă). În același mod, creditul pe 30 de ani are rate lunare de sub 100 de euro (fără dobândă). Iar cel pe doar doi ani (2022-2024) generează rate lunare (fără dobândă) de sub 1.000 de euro. Deci, până în 2022, ratele lunare (fără dobândă) ale soților Grădinaru erau de maximum 300 de euro plus dobândă, deci nu mai mult de 500 de euro. Doar în perioada 2022-2024, la aceasta se adaugă încă o rată lunară de 1.500 de euro, cu tot cu dobândă. În total, 2.000 de euro lunar se duc la bănci. Și tot mai rămân 12.000 de euro lunar de cheltuit.

Controversata pensionară specială Viorica Costiniu cere „organelor abilitate” să ancheteze de unde a obținut DeFapt.ro Foto: Digi 24
Justiție

Costiniu cere „organelor abilitate” ancheteze DeFapt.ro

Controversata pensionară specială Viorica Costiniu, fostă judecătoare și președinte de onoare al Asociației Magistraților din România cere „organelor abilitate” să ancheteze de unde a obținut DeFapt.ro documentul privind pretențiile salariale uriașe ale magistraților. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Ea nu invocă numele site-ului DeFapt.ro, dar scrie că „un document confidențial al Ministerului Finanțelor apare în public” - referirea fiind clară la informațiile publicate luni seara de acest site. Într-un lung articol transmis Știri pe Surse ea lansează o serie de acuzații și teorii conspiraționiste, apreciind că „evident documentul, cu permisiune de sus, acesta a fost scurs de minister”. Costiniu cere „organelor abilitate” să ancheteze DeFapt.ro Soțul Viorică Costiniu, judecătorul Florin Costiniu, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, a fost condamnat la trei ani de închisoare, cu suspendare, pentru fapte de corupție. Însă el a continuat să beneficieze de pensie specială, reiese dintr-o declarație de avere depusă de Viorica Costiniu în 2017. Judecătoarea Costiniu Foto: România Liberă „De-a lungul carierei, Costiniu a dat mai multe decizii care au stârnit controverse, cum ar fi refuzul de a-l aresta pe Puiu Popoviciu (2009) - cercetat în dosarul Ferma Băneasa, eliberarea din arest a lui Sorin Ovidiu Vîntu (2010) - cercetat pentru favorizarea lui Nicolae Popa sau eliberarea fostului primar al Capitalei, Sorin Oprescu (2015) - cercetat pentru corupție”, scria Ziare.com în 2018. Acum, ea își exprimă revolta pentru discuția legată de uriașele pretenții salariale ale magistraților, care riscă să ducă statul român la incapacitate de plată. Costiniu răspunde „atacului nevolnicilor” „Nimeni nu-și pune întrebarea cum un document confidențial al Ministerului Finanțelor apare în public și nicio reacție din partea acestui minister, nicio cercetare, nicio măsură, deși documentul sparge ecranele și ascute spiritele critice ale parerologilor din studiourile radio și TV. Evident documentul, cu permisiune de sus, acesta a fost scurs de minister. Organele abilitate să acționeze! De ce? Pentru că dacă un document confidențial a ieșit public și nu este nicio reacție din partea autorităților inseamnă că pe aceași cale sau și alte cai și alte documente confidențiale sunt scurse către public sau doar către unii din public. Și situația este și mai gravă!”, scrie Viorica Costiniu. Citește și: Avere uriașă a obscurului judecător Grădinaru, șeful CSM tovarăș cu Savonea. Co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual „CSM are datoria să răspundă ferm, tenace împotriva asaltului nevolnicilor care cu tupeu vor să elimine Justiția din Statutul sau de Putere în stat, care ațâță opinia publică manipulată împotriva celor fără de care România nu prea și-ar mai justifică clamatul statut de stat de drept, de stat democratic”, mai cere ea.

Averea uriașă a obscurului judecător Grădinaru Foto: CCR
Justiție

Averea uriașă a obscurului judecător Grădinaru

Averea uriașă a obscurului judecător Daniel Grădinaru, aflat la șefia CSM, și co-autor la sentințe halucinante, precum condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual. Grădinaru este prezentat în presă ca fiind un amic al Liei Savonea, judecătoarea care a susținut asaltul regimului Dragnea asupra statului de drept. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă De altfel, Grădinaru este co-autor, alături chiar de Savonea, al sentinței prin care un bărbat de 41 de ani, care a agresat sexual o minoră de 13 ani, nepoata prădătorului, a fost condamnat la doar opt luni de închisoare cu suspendare. În sentință, Savonea și Grădinaru sugerează că minora are partea ei de vină, întrucât „nu a înțeles să inițieze vreun demers împotriva comportamentului avut de inculpat” și nu le-a spus părinților. Averea uriașă a obscurului judecător Grădinaru Grădinaru deține un adevărat palat în Chiajna, de 537 de metri pătrați, pe un teren de 700 metri pătrați. El are și un apartament de 73 mp în București. Familia Grădinaru - soția sa este și ea judecătoare la Înalta Curte de Casație și Justiție - are trei mașini, inclusiv un BMW. Președintele CSM este printre numeroșii magistrați care au dat statul în judecată și, surprinzător, au și câștigat: în declarația de avere din 2023, el precizează suma de 28.398 de lei obținuți din „drepturi salariale restante stabilite prin hotărâri judecătorești”. Interesant este saltul salarial făcut de Grădinaru între anul fiscal 2021 (din declarația de avere din 2022) și anul fiscal 2022 (din declarația de avere din 2023): în 2021 câștiga din „activitate juridică” la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Curtea de Apel, doar circa 330.000 de lei, iar în 2022 a ajuns la 420.345 de lei din „venituri salariale și alte drepturi de natură salarială” de la ICCJ. Însă, în anul 2022, obscurul judecător Grădinaru a câștigat, de la statul român, prin diferite activități pe care le-ar fi prestat, ușor peste 100.000 de euro. Grădinaru are un doctorat, dar este neclar, din CV-ul său, dacă l-a obținut la Academia de Poliție, celebră prin numărul uriaș de doctorate care au fost identificate ca fiind plagiate, sau la universitatea privată, Titu Maiorescu. G4Media a scris că doctoratul prezintă elemente clare ale unui plagiat intenționat. A secretizat dosarul în care șefa ICCJ, Alina Corbu, scăpa de acuzațiile DNA Printre sentințele celebre date de președintele CSM se află: secretizarea dosarului în care Alina Corbu, președintele ICCJ, a fost achitată de acuzațiile DNA. Practic, publicul nu poate ști de ce foștii colegi ai lui Corbu au salvat-o. Condamnarea cu suspendare a unui prădător sexual - sentință în co-autorat cu Lia Savonea În dosarul Vîntu-FNI, „Savonea și Grădinaru au fost acuzați de către judecătorii, care le-au urmat în dosar și care au și dat sentințele grele în acest dosar, că au acordat termene lungi de judecată, astfel încât cea mai gravă infracțiune de care era acuzat Sorin Ovidiu Vântu, instigare la delapidare cu consecințe deosebit de grave, s-a prescris” - scria Newsweek România în mai 2022, care oferea și detalii dspre numeroasele tergiversări. „Despre noul președinte al CSM s-a scris că a încercat să stabilească, în 2018, completul de judecată în dosarul lui Liviu Dragnea. ÎCCJ l-a condamnat în mai 2019 pe fostul lider PSD la trei ani și jumătate de închisoare pentru dosarul privind angajările fictive de la Direcția pentru Protecția Copilului Teleorman”, scria Europa Libera Romania, în ianuarie 2023 „Grădinaru a mai făcut parte din completurile de judecată care i-au achitat pe mai mulți politicieni români, printre care Călin Popescu Tăriceanu, Sebastian Ghiță sau Ludovic Orban”, mai arăta Europa Liberă. Document G4Media Grădinaru crede că magistrații nu-s vinovați de starea României Marți, șeful CSM s-a făcut că nu știe mai nimic despre nota ministerului de Finanțe în care se arăta că statul ar putea intra în incapacitate de plată urmare a avalanșei de procese câștigate de magistrații care cer majorarea salariilor retroactiv. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe „Există calcule și sigur că rectificarea bugetară este un act devenit normal în România și se așteaptă rectificarea bugetară de către toate instituțiile publice. Această stare în care se află acum țara și care a impus luarea acestor măsuri fiscale nu este generată în niciun caz de plata drepturilor magistraților. Am văzut și termenul total nepotrivit de «jupuire» a bugetului de către magistrați”, a afirmat Grădinaru.

Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat Foto: Captură video
Justiție

Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat

Un document al ministerului de Finanțe prezintă lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță achitate de stat și asistență medicală extinsă. În document nu se precizează care este impactul bugetar al acestor beneficii fără precedent în rândul angajaților la stat. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe Nota ministerului de Finanțe a fost alcătuită pentru a avertiza că procesele deschise de magistrați pentru a-și majora retroactiv salariile - și, pe cale de consecință, și pensiile speciale - ar putea duce statul român în incapacitate de plată. Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat Ce avantaje au magistrații, potrivit documentului de la Finanțe, alcătuit în august 2023: Salariile variază între 32.207 lei pentru un președinte de curte de apel și puțin peste 17.000 lei, pe lună, brut, la o judecătorie, pentru un judecător cu 3-5 ani vechime. Aceste salarii includ trei sporuri: pentru condiții grele de muncă, suprasolicitare neuropsihică și păstrarea confidențialității. În total, aceste sporuri sunt de 5.500 - 6.000 de lei pe lună. Valoarea medie a pensiei încasate de magistrații români a fost la 1.01.2023 de 21.404 lei. Pentru comparație, valoare medie a pensiei în ianuarie 2023 a fost de 2.003 lei. Magistrații pot ieși la pensie până în 50 de ani. Un cetățean obișnuit, la 63 de ani - femei și 65 de ani - bărbați. Judecătorii şi procurorii beneficiază anual de şase călătorii în ţară dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru şase călătorii în ţară dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul. Aceste drepturi nu au caracter salarial şi nu se impozitează. În perioada concediului de odihnă, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti beneficiază, o singură dată pe an, de transport gratuit dus-întors între localitatea de domiciliu şi localitatea din ţară în care îşi petrece concediul de odihnă. Compensarea diferenţei dintre chiria ce s-ar stabili pentru o locuinţă de serviciu, potrivit legii, şi chiria plătită pe baza unui contract de închiriere încheiat în condiţiile legii. Prin ordin anual se stabilește până la ce plafon poate fi compensată chiria. Judecătorii care nu beneficiază de locuință proprietate personală ori cărora nu li s-a acordat locuință de serviciu sau compensarea chiriei, în localitatea în care își desfășoară activitatea, au dreptul la decontarea cheltuielilor de transpor între localitatea în care își au domiciliul sau reședința și localitatea unde se află sediul unității Beneficiază în mod gratuit de asistenţă medical, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate Nota ministerului de Finanțe mai menționează o serie de alte beneficii obținute prin darea în judecată a statului: acordarea „sporului de permanenţă”, acordarea de despăgubiri morale pentru condiţii necorespunzătoare de muncă de până la 500 euro/lună/persoană, acordarea numărului de zile de concediu de odihnă suplimentar (câte 10 zile pentru fiecare an) şi plata indemnizaţiei de concediu aferente acestor zile - pentru condiții grele de lucru Magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Citește și: DOCUMENT CONFIDENȚIAL Șocant: Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi câștigând. Pretențiile câștigate, încă neachitate: alte 3,2 miliarde euro Ceea ce este mai greu urmează acum: potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro.

Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro Foto: Înalta Curte de Casație și Justiție
Justiție

Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro

Magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro, dându-l în judecată și apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a ministerului de Finanțe. Însă această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022. Citește și: Salariile impresionante câștigate de Alina Corbu, șefa ICCJ, în ultimii cinci ani, după ce a dat statul în judecată. Corbu, fiică de primar PSD, suspectă de plagiat, a câștigat și daune morale uriașe Ceea ce este mai greu urmează acum: potrivit notei ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor, iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei, adică aprximativ 3,2 miliarde de euro. În plus, magistrații aflați în pensie au declanșat și ei un val de procese, cerând pensii mai mari, prin recalculare. Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro „Procesul de acționare în judecată (de tragere la răspundere civilă) a ordonatorilor de credite din sistemul judiciar, în paralel cu a Ministerului Finanțelor a căpătat amploare şi a crescut exponențial (spre exemplu, la finalul anului 2022, existau pe rol peste 3.250 de dosare civile, iar ultima majorare a valorii de referinţă sectorială (VRS) prin ordine emise de ministrul justiţiei (în care a fost atras și Ministerul Finanțelor) a fost contestată prin alte circa 1.000 de contestaţii, formulate de cvasitotalitatea celor 4.144 de judecători şi 177 de asistenţi judiciari aflaţi în funcţie la nivelul lunii decembrie 2022, la care se adaugă judecătorii care s-au pensionat în ultimii ani. Astfel, pentru judecători, cheltuielile bugetare pentru achitarea de drepturi salariale restante (diferenţe salariale) efectuate doar în perioada 2010-2022 au totalizat 4.579.420 mii lei, respectiv circa 927.890.9081 euro, fără a lua în considerare sumele executate silit prin conturile Ministerului Finanțelor (care depășesc cu mult suma de 4.579.420 mii lei) şi nici creşterile salariale recunoscute de angajatorii din sistem şi incluse în drepturile salariale curente”, se arată în notă. Însă situația pare a fi mult mai gravă, urmare a creșterii retroactive a salariilor magistraților. Cer și dobânzi penalizatoare „Prin acte emise de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie a avut loc reîncadrarea beneficiarilor, începând cu anul 2018, drepturile salariale fiind stabilite prin utilizarea valorii de referinţă sectorială de 605,225 lei, fără aplicarea plafonării prevăzute de Legea-cadru nr.153/2017. Astfel, începând cu luna mai a.c., Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Public au solicitat majorarea limitelor de cheltuieli lunare aprobate la titlul ”Cheltuieli de personal”, pentru plata drepturilor salariale astfel majorate. Pe baza solicitărilor formulate de ordonatorii principali de credite, impactul suplimentar estimat pentru acordarea drepturilor salariale majorate, pentru perioada 2018-prezent, este estimat la cca. 10.688,0 milioane lei. La această sumă se adaugă dobânda legală penalizatoare (50% cumulat pe perioada 2018-2022) rezultând un total de plată de minim 16.091 milioane lei”, arată nota Finanțelor. Finanțele riscă să intre în incapacitate de plată Documentul subliniază că această ultimă majorare retroactivă a salariilor va duce la creșterea pensiilor speciale ale magistraților și se încheie anunțând un alt val de procese, declanșat de magistrații aflați în pensie, care cer sume tot mai mari, prin recalcularea pensiilor speciale. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii își măresc salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare „Prin urmare, fenomenul litigios continuă şi în prezent, iar dacă nu va fi stopat cât se poate de repede, prin măsuri legislative şi administrative, se va ajunge la acumularea unor sume de plată exorbitante, iar în final la imposibilitatea suportării cheltuielilor bugetare generate de procese”, arată nota, emisă la finalul lunii august 2023.

Cerere de arestare a medicului suspectat de moartea Alexandrei Ivanov Foto: BTOnline
Justiție

Arestare medicului suspectat moartea Alexandrei Ivanov

Geanina Vera Poroşnicu, avocata familiei Alexandrei Ivanov, tânăra care a murit în Maternitatea Botoşani din cauza neglijenţei cadrelor medicale, a înaintat, luni, procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava o cerere de arestare preventivă a medicului suspectat de moartea Alexandrei Ivanov, Mariana Pitrop. Citește și: Ciolacu minte: „Nu a rămas niciun spital fără bani de salarii şi de medicamente”. Presa abundă de relatări despre spitale de stat unde pacienții își cumpără singuri medicamente Cerere de arestare a medicului suspectat de moartea Alexandrei Ivanov „În legătură cu existenţa probelor din care să rezulte că o persoană a săvârşit o infracţiune, în urma studierii amănunţite a dosarului de urmărire penală, activitate care a avut loc prin intermediul avocatului ales al părţilor civile prin la sediul organelor de cercetare penală din cadrul IPJ Botoşani, am ajuns la concluzia că la moment sunt suficiente probe pentru a se dispune punerea în mişcare a acţiunii penale de către procurorul de caz. Astfel, în urma audierii martorilor, în speţă a colegelor de salon ale defunctei Alexandra Ivanov, s-a stabilit fără dubiu că medicul de gardă din noaptea în care aceasta a decedat a dat dovadă de o neglijenţă crasă şi o nerespectare totală atât a normelor legale, cât şi a deontologiei profesionale pe care orice cadru medical este obligat s-o respecte", se arată în adresa transmisă procurorului general al Curţii de Apel Suceava de către avocata Geanina Vera Poroşnicu. Avocata familiei Ivanov consideră că arestarea este justificată deoarece "comportamentul său denotă în mod cert o încercare de a împiedica bunul mers al procesului penal şi sustragerea de la urmărirea penală", acest lucru fiind evident şi prin încheierea unui act de partaj al bunurilor între ea şi soţul său. Medicul acuzat începe să-și înstrăineze bunurile "În pofida rezonanţei publice a prezentei fapte de malpraxis medical, aceasta dă dovadă de un cinism de nedescris, încercând prin orice metode, indiferent cât de imorale ar fi, să se sustragă de la o procedură judiciară justă şi echitabilă. În legătură cu încercarea de a-şi diminua activul patrimonial, vom folosi toate pârghiile legale ca actul de partaj să fie declarat nul, deoarece se încearcă o fraudare a părţilor civile, care ar putea să nu obţină despăgubirile echitabile la care au deplin drept", a scris avocata familiei tinerei moarte în Maternitate. Citește și: Managerul unui spital privat face praf planurile lui Rafila de a înființa încă o instituție de stat: „O structură de control care să primească salarii grase și să nu facă nimic” Poroşnicu nu exclude posibilitatea ca medicul să părăsească ţara.

DNA s-a abătut de la combaterea corupției de nivel înalt, spune procurorul-șef Marius Voineag Foto: Facebook
Justiție

DNA s-a abătut de la combaterea corupției de nivel înalt

Marius Voineag, șeful procurorilor anticorupție, a declarat, într-un interviu pentru Pro TV, că DNA „s-a abătut de la combaterea corupției de nivel înalt”. El a afirmat că, potrivit unui studiu al Parlamentului European, „impactul corupției este colosal (...) ne ducem undeva la 15% din PIB. E vorba despre zeci de miliarde de euro anual, pe care noi îi pierdem”. Citește și: EXCLUSIV Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă. Ce economii se vor face prin impunerea unor plafoane la achiziția de telefoane și abonamente DNA s-a abătut de la combaterea corupției de nivel înalt „S-a abătut de la combaterea corupției de nivel înalt. Asta e o chestiune care cred că este indisolubil legată de obiectul de activitate al DNA, combaterea marii corupții. Trebuie să trecem la un DNA 2.0, la o altă etapă a Direcției Naționale Anticorupție. Domnul Savu, ideea de bază rămâne ce vrem de la DNA. Dacă noi vrem de la DNA să se ocupe de cauze de corupție cu ofițeri de poliție judiciară cu 9 kile de pălincă sau 10 kile de cârnați, și să ne specializăm în zona asta, atunci asta vom avea. În momentul de față noi audităm activitatea DNA și vă spun că noi trebuie să ne întoarcem la o componentă esențială a activității, și asta înseamnă investigarea cazurilor de mare corupție”, a spus Voineag la Pro TV. El a apreciat că ar trebui ca fiecare procuror din DNA să ancheteze măcar un caz de mare corupție. Citește și: EXCLUSIV Statul român deține 1.310 companii, cu CA-uri cu peste șapte persoane, directori ce câștigă în medie 25.000 lei/lună și au câte doi consilieri. Cu cât se vor reduce aceste cheltuieli „Să ne asumăm ca măcar un dosar de calibru, per procuror, pe care noi trebuie să îl avem anual. Nu e o chestiune complicată (...) Un dosar de impact, cu ceea ce numim noi “marea corupție”. Dosare pe care DNA le-a instrumentat de-a lungul multor ani, și pe care s-a simțit o scădere de turație. Și procurorii trebuie să înțeleagă că în afară de statut, de beneficiile pe care le avem, și noi trebuie să livrăm ceva. E o chestiune foarte simplă. Trebuie să-și asume, să aibă curaj, suntem într-o altă paradigmă, nu suntem asediați de nimeni, toată lumea are așteptări de la noi”, a declarat șeful DNA.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră