vineri 04 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Investigații

629 articole
Investigații

VIDEO Ce se întâmplă, de fapt, pe Bîstroe acum, după ce toți politicienii de la București au uitat de subiect

Dezvăluiri despre canalul Bîstroe, reacția României. În primăvara acestui an, câțiva politicieni de la PSD, în special, s-au răfuit în cheie naționalistă cu Ucraina pe tema canalului Bîstroe. Apoi au abandonat subiectul cu totul. Dezvăluiri despre canalul Bîstroe, reacția României DeFapt.ro a documentat în teren și va publica în curând, în exclusivitate, fotografii și video-uri cu starea canalului care traversează partea ucraineană a Deltei Dunării, dar și reacția autorităților române. Până atunci, mai sus, un documentar lămuritor despre importanța canalului Bîstroe în Delta Dunării. Citește și: Soacra lui Cherecheș era falită: casa ei din Reghin era executată silit. De unde a avut 50.000 de euro pentru șpăguirea unei judecătoare? Ce și unde este canalul Bîstroe? Care este importanța Bîstroe pentru Ucraina? Care sunt asemănările cu canalul Sulina, care a devenit navigabil în 1857? Și de ce nu este cazul ca Bîstroe să se transforme într-o nouă Sulină? Ce lucrări s-au făcut până acum pe Bîstroe și de ce este așa de complicat să se mențină navigabil acest canal foarte scurt care face legătură între Marea Neagră și brațul Chilia al Dunării? Iar dacă există un pericol al navigației pe Bîstroe și, apoi, pe Chilia, care parte a Deltei Dunării este mai afectată: cea românească sau cea ucraineană? Dincolo de toate aceste întrebări, există două certitudini majore. Prima este că Bîstroe nu trebuie să fie navigabil decât pe o perioadă foarte scurtă și pentru motive excepționale care țin de atacul brutal rusesc asupra Ucrainei. A doua certitudine este că politicienii români au inundat societatea cu falsuri grosolane despre această problemă pe care ar fi trebuit lăsați să vorbească oamenii de știință.

VIDEO Ce se întâmplă, de fapt, pe Bîstroe acum, după ce toți politicienii de la București au uitat de subiect
EXCLUSIV: VIDEO & DOCUMENTE Dezastru: podul de la Brăila, plin de fisuri și infiltrații de apă care afectează structura de rezistență (raport oficial). Podul a costat 700 milioane EUR
Investigații

EXCLUSIV: VIDEO & DOCUMENTE Dezastru: podul de la Brăila, plin de fisuri și infiltrații de apă care afectează structura de rezistență (raport oficial). Podul a costat 700 milioane EUR

Podul Brăila, structura de rezistență afectată. 700 de milioane de euro au investit România (prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) și Uniunea Europeană pentru construcția podului suspendat peste Dunăre de la Brăila. O lucrare care se dovedește putredă și roasă de rugină. Grave probleme de durabilitate și stabilitate structurală Dar care a fost inaugurată cu mare fast de președintele României, Klaus Iohannis, însoțit de premier și alți demnitari, deși lucrarea nu a fost recepționată. Citește și: Fost director adjunct al CNAIR desființează lucrările de la podul de la Brăila: tot asfaltul și hidroizolația trebuie înlocuite DeFapt.ro a obținut în exclusivitate un raport ținut la secret de liberalul Cristian Pistol, șeful Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, care arată că blocurile de ancoraj ale podului de Brăila sunt pline de fisuri și infiltrații care vor genera grave probleme de durabilitate și stabilitate structurală. Mai mult, inaugurarea și deschiderea traficului pe podul suspendat înainte de recepția lucrării poate duce la plata unor daune de zeci de milioane de euro către constructorul italian Webuild, așa cum s-a întâmplat în cazul altor lucrări inaugurate de foștii premieri Victor Ponta și Emil Boc. 700 de milioane de euro, în final Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), condusă în prezent de liberalul Cristian Pistol, a atribuit constructorului italian Webuild, fosta Astaldi, și firmei japoneze IHI Infrastructure un contract de aproape 500 de milioane de euro pentru construcția podului peste Dunăre de la Brăila. 85% din valoarea acestei lucrări, adică în jur de 340 de milioane de euro, a fost asigurată Uniunea Europeană din Fondul European de Dezvoltare Regionala prin Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020. Citește și: Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău Contractul a fost majorat ulterior la aproape 700 de milioane de euro, diferență plătită din banii românilor. Însă proiectul a fost întârziat atât din cauza mobilizării insuficiente a italienilor WeBuild, cât și a statului român, care nu a făcut la timp exproprierile. Motiv pentru care italienii au profitat în instanță de fiecare eroare a CNAIR. Iohannis, Ciolacu, Ciucă, Grindeanu, Tudose La data de 6 iulie 2023, podul de la Brăila a fost inaugurat în prezența președintelui României, Klaus Iohannis, a șefului liberarilor, Nicolae Ciucă, a premierului, Marcel Ciolacu, a ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, a europarlamentarului Miha Tudose și a altor demnitari de rang. Din poză nu a lipsit nici Cristian Pistol, șeful CNAIR, care se pregătește să candideze din partea liberalilor pentru un post de senator de Argeș. Președintele Klaus Iohannis declara la inaugurarea podului că lucrarea „este una dintre cele mai ambițioase inițiative de modernizare a infrastructurii de transport din România”. Șeful Senatului, Nicolae Ciucă, a spus la evenimentul cu pricina că podul este „un motiv de mândrie națională”. Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a profitat de ocazie să se laude și el cu această lucrarea de anvergură" „Astăzi trăim un moment special pentru infrastructura din România. În 2014 puţini credeau în reuşita acestui proiect. Iată că la șase ani distanţă suntem aici împreună să deschidem circulaţia pe acest pod care leagă cele trei regiuni istorice. Este un pod pe care l-aş numi un pod al speranţei, un pod al unirii, al speranţelor pentru toţii românii, pe care şi le-au pus locuitorii în această lucrare de infrastructură unică în România şi în sud estul Europei”. Asfaltul, turnat greșit. Peste 400 de șuruburi, nestrânse De la aplauze și laude până la dezastru nu a fost decât un singur pas. După ce podul a fost deschis traficului, au început să iasă la iveală mai multe nereguli. Într-o primă fază, asfaltul de pe pod s-a ondulat, de parcă erau valurile Dunării. În timp ce șoferii erau nemulțumiți din cauza lucrării prost făcute, director Cristian Pistol dădea vina pe aceștia pentru că nu respectă restricțiile de tonaj. La scurt timp după problemele cu asfaltul s-a constatat că nu mai puțin de 401 șuruburi de la pod sunt slăbite. Ghinionul constructorului WeBuild a continuat: asfaltul proaspăt turnat s-a fisurat din nou, motiv pentru care a necesitat alte lucrări de reparații. De abia după a doua asfaltare, directorul Cristian Pistol a recunoscut că asfaltul este de proastă calitate și a fost turnat greșit. „Concluziile raportului sunt clare: nu au fost respectate rețeta și tehnologia. E clar că rețeta folosită de ei la mixturile bituminoase nu a fost una corectă”, a declarat Cristian Pistol, citat de Digi24. Un raport secret al CNAIR dă verdictul: dezastru DeFapt.ro a intrat în posesia unui raport realizat în perioada 3 – 6 noiembrie 2023 de către Direcția Regională de Drumuri și Poduri Buzău, document care a fost transmis șefilor CNAIR. Date și imagini din raportul secret al CNAIR (sursa: defapt.ro) Raportul arată că inspecția tehnică s-a făcut doar pe tronsonul de drum DN 2S Km 6 + 640 – Km 7+300 și în tablierul podului. Din acest document rezultă că inginerii au constatat că „rigolele executate pentru asigurarea scurgerii apelor din zona drumului nu sunt finalizate, existând discontinuități de turnare ce au condus la eroziuni ale taluzului”. În plus, rigolele prezintă „colmatări accentuate datorate eroziunilor locale a (sic) taluzului, cu încercări locale de curățare, materialul aluvional (sic) fiind depozitat la marginea rigolei”. Podul Brăila, structura de rezistență afectată S-au mai constatat discontinuități de betonare a șanțului de la bazinul de retenție, erodări accentuate ale casiurilor de pe taluz și erodări sub rigola triunghiulară situată sub bermă. Mai mult, erodările casiurilor au dus la dizlocări și prăbușiri din taluzul drumului formând gropi cu adâncime de trei metri. Cea mai gravă neregulă constatată de ingineri este legată de rețeau pluvială principală, din țeava corugată, care prezintă discontinuități în zona lirei orizontale din segmentul de tablier SJ14. „Discontinuitatea a condus la acumularea de apă în tablier, segment SJ01 – mal Jijila și segmentul MB-21 – zon turn Brăila”, potrivit raportului ținut secret de directorul Cristian Pistol. Un inginer specialist din cadrul CNAIR a spus sub protecția anonimatului că din pozele atașate la raport rezultă că „în interiorul tablierului metalic, există și la această oră, estimăm noi din pozele analizate undeva între 200 – 600 de mc de apă, echivalentul a 200 - 600 de tone încărcare din apa de ploaie evacuată de partea carosabila a podului direct în casetă”. Apă care generează probleme grave de durabilitate și stabilitate structurală.

EXCLUSIV Dronele Watchkeeper X de la Elbit pentru Ministerul Apărării nu au autorizație de export de la statul Israel. România a plătit deja un avans de 300 de milioane de lei
Investigații

EXCLUSIV Dronele Watchkeeper X de la Elbit pentru Ministerul Apărării nu au autorizație de export de la statul Israel. România a plătit deja un avans de 300 de milioane de lei

România așteaptă autorizația Israelului pentru drone. 294,4 milioane lei a plătit în avans Ministerul Apărării Naționale pentru achiziționarea primelor trei sisteme de drone Watchkepeer X de la compania israeliană Elbit Systems, evaluate la 824,69 milioane lei. Cele trei sisteme Watchkepeer X ar urma să intre în dotarea Armatei Române până în iunie 2025, dacă vor fi omologate și recepționate în timp util. Citește și: EXCLUSIV Dronele cumpărate de MApN s-au scumpit în doi ani cu peste 100 de milioane de euro, până la 384 de milioane de euro fără TVA Pentru a putea începe livrarea de componente aferente sistemului de drone Watchkepeer X în România, compania Elbit System trebuie să obțină licența de export pentru produsele militare din partea statului Israel, țară care se află de 33 de zile în război cu organizația Hamas. La solicitarea DeFapt.ro, Elbit System nu a vrut să comunice dacă a obținut sau nu licența de export. Șapte sisteme de drone pentru 1,9 miliarde de lei La finalul anului trecut, Ministerul Apărării Naționale, prin intermediul companiei Romtehnica, a semnat un acord cadru în valoare de 1,891 miliarde lei pentru achiziționarea a șapte sisteme de drone Watchkepeer X de la compania israeliană Elbit Systems. În timp ce la București se puneau la punct ultimele detalii ale contractului dintre Ministerul Apărării Naționale și Elbit Systems, ziarul israelian Haaretz titra că oficiali din Ministerul Apărării din Zambia au fost arestați sub suspiciunea de corupție în urma unor achiziții de armament de la firma israeliană Elbit Systems. Citește și: Care vor fi primele tronsoane finalizate (54 km) din autostrada A8. Intră în proiectare şi al doilea segment din autostrada spre vest Comisia Anticorupție din Zambia a postat un comunicat de presă pe rețeaua X prin care a anunțat că, la data de 15 decembrie 2022, l-a arestat pe fostul secretar permanent al Ministerului Apărării, Stardy Mwale, pentru fapte de corupție în legătură cu achiziții de peste 573,9 milioane de dolari, inclusiv achiziționarea avionului prezidenția Gulfstream G650. Acuzații de corupție în Zambia În calitatea sa de președinte al comitetului de achiziții al Ministerului Apărării, Stardy Mwale nu a respectat procedura corespunzătoare și a fost acuzat de fraudă și alte încălcări ale legii privind trei contracte cu Elbit Systems Ltd. Primul contract se referă la o achiziție de 400 de milioane de dolari pentru modernizare forțelor armate ale Zambiei. Un alt contract, de 124 de milioane de dolari, a fost semnat de Elbit cu o companie locală din industria de apărare. Ultimul contract, de 50 de milioane de dolari, se referă la „bunuri și servicii nefurnizate integral”, conform Comisiei Anticorupție. Elbit s-a delimitat de scandalul de corupție, potrivit mai multor publicații, spunând că informațiile publicate în Zambia „nu corespund realității. Elbit are un sistem de conformitate și de aplicare în acest domeniu, care îndeplinește cele mai înalte criterii și nu va întinde mâna corupției și mituirii, nici măcar indirect. Din câte știm, integritatea interacțiunii a fost examinată de autoritățile din Zambia și nu a fost găsită nicio vină în comportamentul lui Elbit”. Primele trei drone, la jumătatea lui 2025 La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Apărării de la București a transmis că, la data de 19 iunie 2023, a fost semnat primul contract subsecvent cu compania Elbit Systems Ltd., contract care prevede furnizarea a trei sisteme de drone Watchkepeer X. Valoarea primului contract subsecvent a fost de 824.697.108 lei fără TVA. Ulterior, în data de 31 iulie 2023, Ministerul Apărării a plătit un avans de peste 294,4 milioane lei, bani care reprezintă 30% din valoarea primului contract subsecvent, pentru cele trei sisteme de drone care urmează să fie livrate în termen de 24 de luni de la data intrării în vigoare a contractului. Adică, până la jumătate lunii iunie a anului 2025. În toată această perioadă de 24 de luni, conform informațiilor obținute de la MApN, compania Elbit Systems Ltd. are obligația de a obține licența de export pentru produsele militare furnizate din Israel, să obțină omologarea primului sistem de drone din parte Ministerului Apărării și să livreze în termen toate cele sisteme. România așteaptă autorizația Israelului pentru drone „În cazul în care furnizorul nu obține licența de export se vor aplica prevederile contractuale. Perioada omologării produsului este inclusă în termenul de livrare. În cazul în care furnizorul nu va livra sistemele în termenul stabilit în contract se vor aplica prevederile contractuale”, a precizat MApN. DeFapt.ro a solicitat companiei israeliene Elbit Systems Ltd. să comunice dacă a obținut licența de export pentru produsele militare din partea statului Israel, în contextul în care țara se află în război cu Hamas. Bogdan Grigoraș, reprezentantul firmei de relații publice Șerban & Musneci Associates, cea care reprezintă firma israeliană în România, a transmis că oficialii Elbit Systems nu vor să răspundă solicitării. Ce se va produce în România Achiziția celor șapte sisteme de drone Watchkepeer X a fost reglementată prin Hotărârea Guvernului 912 din august 2021. Documentul oficial obligă compania israeliană Elbit Systems să realizeze pe teritoriul României o unitate de producție, integrare, testare și mentenanță pentru sisteme de drone. Începând cu primul sistem de drone, Elbit este obligată să producă în România structura platformei aeriene și pe cea a containerului destinat stației terestre de comandă-control la operatori economici din industria națională de apărare. Totodată, trebuie să producă în țară componentele și sistemele electrice, mecanice și hidraulice. Tot în România se va face integrarea finală și testarea sistemului de drone. Începând cu al treilea sistem de drone, prins în primul contract subsecvent, compania Elbit este obligată să producă toate componentele și sistemele electrice, mecanice și hidraulice în țară. Subcontractorii, din grupul Elbit, dar și Aerostar Compania Elbit Systems a declarat patru subcontractanți atunci când a câștigat contractul de 1,891 miliarde lei pentru contrucția de drone. Trei dintre subcontractanți, AE-Electronics, Simultec și Elmet Internațional, fac parte din grupul de firme Elbit. Cel de-al patrulea subcontractant este Aerostar Bacău, acolo unde se face mentenanța avioanelor F-16. Firma AE-Electronics este deținută de compania olandeză Truley Investment B.V., Elbit Defense Holdings Ltd, Elbit Systems Ltd. și Elment International SRL. Conducerea AE-Electronics este asigurată de un consiliu de administrație condus de Eshel Avner și de doi directori: Elena Carmen Baston și Borislav Malamute, cetățean israelian, născut în Rusia. Simultec Măgurele, subsidiara din România a Elbit Systems, este deținută integral de Truley Investment BV. Consiliul de administrație este condus de Afik Alon, dar îl regăsim ca membru și pe Eshel Avner, de la AE-Electronic. Un alt membru comun în consiliile de administrație ale celor două companii este Fisher Israel. Societatea Elmet Internațional are ca asociat majoritar tot compania olandeză Truley Investment, dar și Elbit Defense Holdings Ltd. La conducerea companiei se află directorul general Lajos Veres, ajutat de trei administratori din Israel.

EXCLUSIV Rețeaua Truică - Dimofte, devoalată de ex-soțul judecătoarei cu avere nejustificată de 30 de milioane de lei. Dimofte, verificat de CNSAS pentru legături cu Securitatea
Investigații

EXCLUSIV Rețeaua Truică - Dimofte, devoalată de ex-soțul judecătoarei cu avere nejustificată de 30 de milioane de lei. Dimofte, verificat de CNSAS pentru legături cu Securitatea

Rețeaua Dimofte - vârful Justiției și Securitatea. Cristian Relu Aparaschivei a fost mâna dreaptă a lui Remus Truică ani la rând. Așa a ajuns și martor în dosarul "Ferma Băneasa". Și chiar denunțător. Inclusiv în urma declarațiilor de martor la DNA ale lui Aparaschivei, Truică a ajuns la închisoare. Dar partenerul apropiat al acestuia în afacerea de așa-zisă retrocedare a terenurilor Prințului Paul, omul de afaceri Radu Dimofte, nu a fost inculpat de procurori. Truică și Dimofte și-au împărțit terenurile, spune martorul Așa cum DeFapt.ro a arătat, cu documente exclusive din dosarul-mamut "Ferma Băneasa", Radu Dimofte a știut în cele mai mici detalii care erau operațiunile de valorificare ale terenurilor obținute de Remus Truică sub pretextul retrocedării acestora către Prințul Paul. Citește și: DOCUMENTE EXCLUSIVE Talentatul domn Dimofte: asociat cu Truică și Steinmetz în afacerea „Ferma Băneasa”, doar martor la DNA. Truică, în închisoare. Steinmetz, urmărit internațional Dar mâna dreaptă a lui Remus Truică în perioada în care acesta din urmă trăgea sfori pentru așa-zisa moștenire a Prințului Paul a dezvăluit lucruri și mai grave. Astfel, potrivit lui Cristian Relu Aparaschivei, influența lui Radu Dimofte nu se rezuma la afaceri, ci ar fi mers până la vârfurile sistemului românesc de justiție. Prima declarație dată de Aparaschivei la DNA este datată 9 martie 2016. Aceasta are opt pagini și descrie pe larg relația martorului cu Remus Truică, dar și acțiunile celui din urmă pentru a pune mâna pe terenul "Fermei Băneasa", dar și pe suprafețe enorme din Ilfov (Snagov). Radu Dimofte este pomenit de Aparaschivei de trei ori pe parcursul declarației, ca partener și beneficiar al operațiunilor conduse de Truică. Prim declarație a lui Cristian Relu Aparaschivei la DNA în dosarul "Ferma Băneasa" (sursa: ÎCCJ) "Dimofte este cel care are pârghiile necesare în justiție" A doua declarația a lui Aparaschivei la DNA a fost dată pe 24 martie 2016. Are doar patru pagini și aduce noi amănunte în plus față de prima. Detaliile sunt spectaculoase: sute de mii de euro plimbate peste graniță sau împrumuturi bancare uriașe prin intermediari, niciodată achitate, dar cu banii scoși cash din bancă. Potrivit lui Aparaschivei, care-l citează pe Remus Truică, "Dimofte este cel care are pârghiile necesare în justiție pentru a rezolva orice caz de justiție și (...) influența acestuia merge până acolo sus, la instanțele superioare". A doua declarație a lui Cristian Relu Aparaschivei la DNA (sursa: ÎCCJ) Denunț: mită la Monaco și stele Michelin A treia declarație a lui Aparaschivei la DNA este din 8 aprilie 2016 și însoțește denunțul făcut în aceeași zi împotriva lui Remus Truică. Potrivit declarației și denunțului, Truică i-ar fi plătit lui Horia Iliescu, directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor (proprietar al terenului fostei "Ferme Băneasa") o excursie la Monaco, dar și o sumă importantă de bani. Totul, pentru a-l convinge pe Iliescu să accepte retrocedarea terenului de peste 17 hectare al Institutului către Prințul Paul. A treia declarație a lui Cristian Relu Aparaschivei la DNA (sursa: ÎCCJ) Denunțul depus de Cristian Relu Aparaschivei la DNA (sursa: ÎCCJ) Rețeaua Dimofte - vârful Justiției și Securitatea Cristian Relu Aparaschivei este fostul soț al judecătoarei Gabriela-Cristina Mazilu de la Tribunalul București. Recent, Agenția Naționată de Integritate a comunicat că o verifică pe judecătoarea Mazilu pentru o avere nejustificată de peste 30 de milioane de lei. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București, depistată cu șase milioane de euro pe care nu-i poate justifica. Judecătoarea, în funcție, deși a fost implicată în mega-dosarul jafului de la BRD Pe de altă parte, omul de afaceri Radu Dimofte este verificat de către Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS) pentru legături cu fosta poliție politică comunistă. Potrivit unui răspuns al CNSAS pentru DeFapt.ro, "pe numele domnului Radu DIMOFTE, în calitate de Membru fondator al Fundației , au fost declanșate verificări (...) privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității (...). De asemenea, facem precizarea că investigațiile noastre presupun căutări atât în arhiva C.N.S.A.S., cât și la foștii deținători de fond arhivistic: Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Arhivele Militare Naționale Române.".

EXCLUSIV Cum a "albit" Ciolacu 490.000 de lei: mai întâi i-ar fi scos din chioșcul din Buzău, ca dividende, deși chioșcul avea profit anual de 20 de ori mai mic, apoi i-a împrumutat unui nepot
Investigații

EXCLUSIV Cum a "albit" Ciolacu 490.000 de lei: mai întâi i-ar fi scos din chioșcul din Buzău, ca dividende, deși chioșcul avea profit anual de 20 de ori mai mic, apoi i-a împrumutat unui nepot

Cum a "albit" Ciolacu 490.000 lei. Cam o sută de mii de euro au apărut din neant în declarația de avere a lui Marcel Ciolacu, actualul premier, fără nici o explicație. Chioșcul-minune din Buzău Până în primăvara acestui an, Marcel Ciolacu era acționar majoritar în Lucia Com 94 SRL din Buzău, firma care administrează un chioșc în Piața Centrală din oraș. Citește și: EXCLUSIV Cum a dat afaceristul Marcel Ciolacu o țeapă de 11.000 de euro statului Ca orice chioșc dintr-o piață de provincie, chioșcul aduce venituri cât să întrețină cel mult o familie. Nici chioșcul lui Ciolacu nu face excepție. Astfel, potrivit datelor financiare ale firmei, în 2022, chioșcul a făcut un profit de puțin peste 16.000 de lei. În 2021, profitul a fost de aproape 25.000 de lei. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului În 2020, nici un profit, cu pierdere de peste 167.000 de lei. Perioada 2017 - 2019 a fost ceva mai bănoasă: în 2019 - profit de peste 91.000 de lei, în 2018 - profit de peste 136.000 de lei și în 2017 - profit de aproape 129.000 de lei. Cum a "albit" Ciolacu 490.000 lei Așadar, în ultimii șase ani, chioșcul lui Ciolacu a produs sub 400.000 de lei profit. Dar, în 2022, suma de nici 400.000 de lei se transformă, magic, în dividende de peste 650.000 de lei. Mai precis, 651.400 de lei. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. Dividende repartizate soților Ciolacu astfel: 489.400 de lei lui Marcel Ciolacu și 162.000 de lei Roxanei Mihaela Ciolacu. Dividendele soților Ciolacu (sursa: integritate.eu) Practic, soții Ciolacu au încasat cu peste 60% mai multe dividende decât profit făcuse firma în șase ani. Operațiune pentru care nu există nici o explicație logică și contabilă. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale În același an, Marcel Ciolacu a scăpat repede de bani: a mai pus 600 de lei de la el și a acordat un împrumut în nume personal de 490.000 de lei lui Mihai Cristian Ciolacu. Împrumutul acordat de Marcel Ciolacu (sursa: integritate.eu) Nepot al său, potrivit presei locale buzoiene.

EXCLUSIV Patronul de fițe de la Nuba a primit de la Gabriela Firea un contract de 18 milioane EUR ca să monteze stații modulare STB. Și mai ia un purcoi de bani și pe reclama de pe acestea
Investigații

EXCLUSIV Patronul de fițe de la Nuba a primit de la Gabriela Firea un contract de 18 milioane EUR ca să monteze stații modulare STB. Și mai ia un purcoi de bani și pe reclama de pe acestea

Patronul Nuba, stăpânul stațiilor STB (Firea). 4,9 milioane de euro a încasat până acum un grup de firme condus de Alexandru Ștefan Nanu, celebrul patron al clubului Nuba, dintr-un contract de 18,3 milioane de euro, atribuit în pandemie de Primăria Capitalei, sub conducerea primarului Gabriela Firea. Citește și: Prietenul lui Ciolacu, Omar Hayssam, cere să fie eliberat. El a executat zece ani de închisoare, din cei 24 de ani la care a fost condamnat Documentele obținute în exclusivitate de către DeFapt.ro arată că pesedistul Alexandru Ștefan Nanu și asociatul său din firma Euromedia Group, liberalul George Nicolaie, câștigă de două ori de pe urma contractului cu Primăria Municipiului București. Pe de-o parte, încasează milioane de euro de la Primăria Capitalei pentru a monta în stațiile de autobuz și troilebuz adăposturi modulare, pe de altă parte, vinde separat spațiile publicitare amplasate pe acestea. Adăposturi modulare în stațiile STB Piața spațiilor publicitare stradale din București era în haos la începutul anului 2020. Firmele din domeniu, majoritatea conectate politic la cel mai înalt nivel, își disputau domeniul public pentru a amplasa cât mai multe panouri publicitare stradale. Fie legal, fie ilegal. Nu conta modalitatea, politicienii aveau nevoie de acestea pentru a-și transmite mesajele alegătorilor. În plină criză a spațiilor publicitare, un grup de „băieți deștepți” s-a gândit la modalități inovative de a face rost de noi locuri în care să expună reclamele stradale de pe urma cărora puteau să obțină venituri colosale. Iar Primăria Municipiului București (PMB), condusă în anul 2020 de primarul Gabriela Firea, a sărit în ajutorul lor: a organizat o licitație pentru a achiziționa „elemente constructive pentru mobilier urban, respectiv adăposturi modulare pentru stații de troleibuz și stații de autobuz”. Patronul Nuba, stăpânul stațiilor STB (Firea) La licitația organizată de PMB au fost depuse două oferte, din care una a fost declarată inacceptabilă, conform anunțului publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). În joc a rămas doar oferta unei asocieri de trei firme conduse de Euromedia Group SA, care a și câștigat contractul pentru suma de 88,73 milioane lei, echivalentul a peste 18 milioane de euro la acea dată. Din asociere mai făceau parte X-tra Best Construct și Electrogrup SA. Contractul a fost semnat în data de 30 martie 2020 și prevedea construcția a minimum 500 și a maximum 2.000 de adăposturi modulare pentru stațiile de autobuz și troleibuz. Firea dă contractul, Nicușor Dan dă banii Primul contract subsecvent, în valoare de 20,4 milioane de lei, a fost semnat la data de 6 iulie 2020. Conform acestui contract, Euromedia Group și asociații săi urma să livreze și să monteze 300 de modulare. Banii s-au plătit în mandatul de primar al lui Nicușor Dan. Ulterior, la data de 27 octombrie 2023, actualul primar general, Nicușor Dan, a semnat un nou contract subsecvent, în valoare de 12,57 milioane lei pentru amplasarea de noi adăposturi modulare. Primăria Capitalei a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că până acum a plătit asocierii de firme conduse de Euromedia Group suma de 24,28 milioane lei pentru livrarea și montajul a 500 de adăposturi modulare. Adică în jur de 4,9 milioane de euro. Costul unui adăpost modular a fost calculat de municipalitate la suma de 40.819 lei. Furnizează modularele, le și umple de reclame Toate cele 500 de adăposturi modulare au fost concesionate de Primăria Municipiului București către Societatea de Transport București (STB), companie a municipalității care și-a asumat că le va întreține. Costul de întreținere a unui astfel de adăpost modular se ridică la aproximativ 1.000 de euro anual. Ceea ce înseamnă că STB cheltuie anual jumătate de milion de euro în acest sens. În schimb, poate valorifica spațiile publicitare amplasate pe adăposturi. Principalul contractor al acestor spații publicitare este chiar Euromedia Group, firma care a câștigat contractul pentru amplasa aceste adăposturi modulare. Care plătește pentru închirierea lunară a spațiului publicitar aferent unui adăpost modular amplasat tot de firmă. Pariurile sportive pe toate modularele Primăria Capitalei a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că suprața de expunere a unei reclame comerciale este de 1,2 m x 1,7m, iar prețurile variază de la 280 de euro până la 182 euro lunar, în funcție de pachetul achiziționat. De exemplu, pentru o reclamă la o companie de pariuri sportive, afișată pe două geamuri în perioada 5 iunie – 31 octombrie 2023, compania Euromedia Group a plătit 2.406 euro către STB. Tot pentru o reclamă la aceleași pariuri, afișată pe șase geamuri în perioada 28 august – 31 octombrie 2023, s-a plătit suma de 3.155 euro. Pesedistul Nanu și liberalul George Firma Euromedia Group SA, cea care este liderul asocierii, are ca acționar majoritar cu aproape 75% o altă societate, Stalex Pr & Media Events SRL, iar restul acțiunilor sunt deținute de liberalul Nicolaie George. La rândul ei, firma care deține pachetul majoritar de acțiuni este deținută integral de Alexandru Ștefan Nanu. Consiliul de Administrație al Euromedia Group este condus de Alexandru Ștefan Nanu, ajutat de Sorin Enache și Ionuț Coldea, care deține și funcția de director general. Alexandru Ștefan Nanu a fost vicepreședinte al organizației de tineret PSD Prahova, fiind un apropiat al lui Vlad Cosma și Sebastian Ghiță. Tatăl său, Cornel Nanu, este primarul localității prahovene Cornu, acolo unde și-au făcut case foștii premieri Adrian Năstase și Victor Ponta. Sinecurile afaceriștilor În anul 2016, primarul Cornel Nanu a câștigat un mandat de deputat de Prahova, dar s-a retras pentru a-i lăsa locul Andreei Cosma, fiica baronului Mircea Cosma. Asociatul lui Alexandru Ștefan Nanu, Nicolaie George, se află în tabăra liberalilor. În anul 2020 a candidat din partea PNL Sector 4 pentru un mandat de consilier general pe lista liberalilor. După ce șeful lui pe linie de partid, Pavel Popescu, l-a trădat pe Ludovic Orban, afaceristul Nicolaie George a fost numit în funcția de secretar de stat la Ministerul Digitalizării de premierul Florin Cîțu. Recent, tot pe filieră liberală, Nicolaie George a fost numit în Consiliul de Administrație al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, instituție condusă de Romică Andrei Baciu. Doi ani de pierderi Din asocierea condusă de Euromedia Group fac parte firmele X-tra Best Construct și Electrogrup SA. Prima este patronată și administrată de teleormăneanul Vali Porojan. În anul 2020, atunci când s-a câștigat contractul de peste 18 milioane de euro, firma lui Porojan avea o cifră de afaceri de 7,53 milioane de lei și un profit de peste patru milioane de lei, totul cu un singur angajat. În ultimii doi ani fiscali, conform datelor publice, firma lui Porojan a declarat o cifră de afaceri zero și pierderi de peste 80.000 lei anual. Cealaltă firmă din asociere, Electrogrup SA, este deținută la rândul ei de societatea Electrogrup Infrastructure SA care îi are ca asociați pe Teofil Ovidiu Mureșean, Simion Adrian Mureșan și Marian Pantazescu. Baronii fibrei optice Frații Teofil și Simion Mureșan sunt în prezent unii dintre cei mai importanți jucători de pe piața telecomunicațiilor și energiei. Printre clienții companiei se află toate marile firmele de telefonie mobilă, UPC, Huawei, Electrica, Transelectrica sau UTI Group, controlată de Tiberiu Urdăreanu. De la cel din urmă, frații Mureșan au cumpărat proiectul Netcity prin firma Direct One. Prin această societate, frații Mureșan controlează rețeaua de fibră optică din București, plus 62.000 de km de fibră optică la care sunt conectate 50 de orașe din țară. În societatea Nova Power & Gas, fostă Amgaz Furnizare, Teofil Mureșan a fost asociat cu Alin Ardelean, fiul lui Virgil Ardelean, fostul șef al serviciului secret din Ministerul de Interne.

EXCLUSIV Armata a premiat Iveco cu 15 milioane de dolari, deși compania se află în întârziere majoră cu livrările de camioane militare
Investigații

EXCLUSIV Armata a premiat Iveco cu 15 milioane de dolari, deși compania se află în întârziere majoră cu livrările de camioane militare

Iveco întârzie livrările, Armata premiază compania. Compania italiană Iveco Defense a fost sancționată cu 2,5 milioane de dolari pentru că nu a livrat la timp camioanele și remorcile Armatei Române. Dar a primit cadou majorarea contractului cu peste 15 milioane de dolari invocându-se scumpirile generate la nivel internațional de războiul ruso-ucrainean. Contract de 700 de milioane USD Iveco Defense Vehichles Spa, compania italiană care produce camioane militare, a câștigat în primăvara anului 2019 o licitație organizată de Ministerul Apărării Naționale în valoare de peste 700 de milioane de dolari. Potrivit contractului semnat, se obliga să livreze Armatei Române un număr de 2.902 camioane și 363 de remorci până în 2026. Primul contract subsecvent prevedea livrarea a 942 de vehicule în perioada 2020 – 2024. Citește și: România cumpără 32 de avioane F-35 cu 6,5 miliarde de dolari, Polonia dă numai 4,6 miliarde de dolari tot pe 32 de avioane F-35. Diferența ar fi o vagă „cooperare industrială” DeFapt.ro a dezvăluit că, într-o primă fază, în martie 2020, compania Iveco Defense a solicitat suspendarea termenului de livrare din cauza pandemiei. Ministerul Apărării Naționale a acceptat decalarea termenului de livrare cu doar 42 de zile, dar compania italiană nu a respectat noii termeni de livrare. La începutul anului 2022, italienii erau obligați de contract să furnizeze 514 camioane, dar au livrat cu 61 mai puțin. Penalități de 12 milioane de lei Tergiversările repetate au făcut ca Ministerul Apărării Naționale să impună penalități companiei Iveco Defenese. „Având în vedere contextul geo-politic, pandemic și economic actual, graficul de livrare nu a putut fi respectat de compania italiană. În acest sens, au fost percepute penalități pentru întârziere în cuantum de aproximativ 12 milioane de lei la data de 03.06.2022”, se arată în răspunsul Ministerului Apărării transmis către DeFapt.ro. Citește și: EXCLUSIV Cadou de peste șase milioane de euro făcut companiei GDELS Mowag de statul român, deși aceasta are întârzieri foarte mari la livrarea către Armată a blindatelor Piranha V La scurt timp după ce compania italiană a fost sancționată cu 12 milioane de lei, echivalentul a peste 2,5 milioane de dolari, ministrul Economiei de atunci, Florin Spătaru, a inițiat un proiect de Ordonanță de Urgență prin care se permitea majorarea cu până la 50% a contractelor de achiziție publică „de produse/servicii, a contractelor sectoriale și a acordurilor cadru atribuite în domeniile apărării și securității naționale”. Iveco întârzie livrările, Armata premiază compania Creșterea valorii contractelor a fost justificată prin faptul că invadarea Ucrainei de către Rusia a condus la majorarea prețurilor la materiile prime, la energie electrică, gaze naturale și combustibil. Ordonanța lui Spătaru a intrat în vigoare în octombrie 2022. Atunci, compania Iveco Defence a solicitat majorarea contractului aflat în întârziere pentru camioanele pe care era obligată să le livreze Armatei Române înainte de începerea războiului. Adică în perioada în care costurile nu erau afectate de criza prețurilor. La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Apărării Națională a transmis că acordul cadru „nr. 13/1/CFA-C/02.12.2019 Platforme de transport auto multifuncționale pe roți, CS1/2019, prețul contractului s-a majorat cu suma de 71.830.961,31 lei cu TVA”. În cazul contractului pentru remorci, prețul s-a majorat cu 2.302.024 cu TVA. În total, cele două contracte au fost majorate cu peste 74 milioane lei, adică pese 15,1 milioane de dolari.

România cumpără 32 de avioane F-35 cu 6,5 miliarde de dolari, Polonia dă numai 4,6 miliarde de dolari tot pe 32 de avioane F-35. Diferența ar fi o vagă "cooperare industrială"
Investigații

România cumpără 32 de avioane F-35 cu 6,5 miliarde de dolari, Polonia dă numai 4,6 miliarde de dolari tot pe 32 de avioane F-35. Diferența ar fi o vagă "cooperare industrială"

România, F-35 mai scump decât Polonia. 6,5 miliarde de dolari vrea să plătească Ministerul Apărării Naționale, condus de pesedistul Angel Tîlvâr, pentru achiziția a 32 de avioane F-35 direct de la Guvernul Statelor Unite ale Americii. În cazul în care avioanele de luptă ar fi fost cumpărate direct de la producătorul american Lockheed Martin, acesta ar fi fost obligat să investească minim 80% din valoarea contractului în economia românească (offset). Citește și: EXCLUSIV Cadou de peste șase milioane de euro făcut companiei GDELS Mowag de statul român, deși aceasta are întârzieri foarte mari la livrarea către Armată a blindatelor Piranha V O afacere scumpă pentru România, promovată de președintele Klaus Iohannis și asumată de premierul Marcel Ciolacu, în contextul în care Polonia a cumpărat același număr de avioane, tot fără offset, dar la un preț de doar 4,6 miliarde de dolari. Ce se cumpără cu 6,5 miliarde USD fără TVA Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de președintele Klaus Iohannis, a aprobat în ședința din data de 11 aprilie 2023 demararea programului de achiziție a avioanelor de luptă F-35. Ulterior, conform legislației, Ministerul Apărării Naționale a cerut acordul prealabil al Parlamentului pentru a putea demara procedura de achiziție pentru că valoarea contractului depășește suma de 100 de milioane de dolari. Solicitarea Ministerului Apărării a fost transmisă ulterior către comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din cele două camere. Din documentele transmise Parlamentului aflăm că programul de înzestrare „Avion multirol de generația a V-a, F-35” a fost aprobat și de prim-ministrul Marcel Ciolacu, cel care urmează să emită o Hotărâre de Guvern pentru parafarea contractului „Guvern la Guvern” cu SUA. „Programul constă în contracte atribuite de un guvern unui alt guvern, prin atribuirea de către Guvernul României Guvernului Statelor Unite ale Americii de contracte de tip , specifice programului Foreign Military Sales având ca obiect 32 de avioane F-35, motoare, suport logistic inițial, servicii de instruire, simulatoare de zbor FMT, muniții aer-aer și sol-aer, respectiv o valoare estimată de 6,5 miliarde USD fără TVA”, se menționează în solicitarea MApN. "Cooperarea industrială", în ceață groasă În solicitarea transmisă de Ministerul Apărării Naționale către Parlamentul României se menționează că va exista și o componentă de „cooperare industrială prin semnarea unui memorandum pentru cooperare industrială în paralel cu semnarea contractului Letter of Offer and Acceptance”. DeFapt.ro l-a întrebat pe deputatul Laurențiu Dan Leoreanu, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților, ce înseamnă această cooperare industrială și care sunt costurile finale cu programul de achiziție al avioanelor F-35. Deputatul Laurențiu Dan Leoreanu a explicat că după aprobarea de principiu dată la nivelul comisiilor de apărare urmează discuții și negocieri. „Pentru că, aici, în suma asta nu intră doar cele 32 de avioane. Intră piese de schimb, partea militarizată, instruirea, partea de offset. Dar ele nu au fost detaliate. Aprobarea finală se va da printr-un proiect de lege care se va vota în Parlament, în camere. Din ce am discutat eu, partea de mentenanță și întreținere urmează să se facă în România. Ceea ce ar însemna un lucru extraordinar. Eu m-am uitat pe toate lucrurile celelalte. Vreau să vă spun că prețul mi se pare preferențial”, a spus deputatul. Tot el a mai menționat că primele avioane ar putea ajunge în România în minimum șapte-opt ani, adică în jurul anului 2031. România, F-35 mai scump decât Polonia Prin această achiziție de avioane F-35, România se alătură unui club select de 17 state care ar urma să aibă în dotare armatei unele dintre cele mai moderne avioane de luptă. Dar prețul acestora diferă în funcție de foarte multe variabile, inclusiv de puterea de negociere a statului. În timp ce România este pregătită să plătească peste 203 milioane de dolari americani pentru fiecare avion, Polonia a reușit în urma negocierilor să obțină un preț preferențial de 143,75 milioane de dolari. Adică, cu aproape 60 de milioane de dolari față de cât vrea să plătească Guvernul Ciolacu. Datele publice arată că Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzarea a 32 de avioane F-35 către Polonia cu un preț maximal de 6,5 miliarde de dolari. Dar, pentru că Polonia nu a beneficiat de un acord de compensare la acest contract, oficialii polonezi au reușit să reducă costul achiziției de la 6,5 miliarde dolari la 4,6 miliarde de dolari. Ministrul polonez al Apărării, condus de Mariusz Blaszczak, a anunțat că acordul prevede pe lângă livrarea celor 32 de avioane F-35, furnizarea 33 de motoare de rezervă și pregătirea piloților și a personalului de întreținere. Primele șase avioane F-35 vor fi livrate Poloniei în perioada 2024-2025, iar restul, până în 2030. Cehia cumpără F-35 și mai scump decât România Cehia, o altă țară din Uniunea Europeană, a primit undă verde de la Departamentul de Stat al SUA pentru achiziția a 24 de avioane F-35A pentru suma de 5,65 miliarde de dolari. În acest preț intră 25 de motoare, piese de schimb, muniția, inclusiv rachetele AIM-120 AMRAAM și AIM-9X Sidewinder. Afacerea dintre Cehia și SUA nu a fost încă finalizată pentru că negocierile privind pachetul final al achiziție continuă. Departamentul de Stat a spus că pot exista compensații industriale ca parte a vânzării, dar congresul american poate încă obiecta la transferul de tehnologie. Oficialii forțelor aeriene cehe se așteaptă să opereze avioanele F-35 în jurul anului 2050. Răcirea motorului, un dezavantaj major Oficiul de Responsailitate Guvernamentală al SUA (GAO) atrage atenția că Programul F-35 se confruntă cu întârzieri, creșterea costurilor și livrări întârziate. Întârzierile programului în finalizarea simulatorului F-35 continuă să împiedice Departamentul Apărării al SUA să finalizeze testele pentru a demonstra că avionul este pregătit pentru producția completă, chiar dacă se produc peste 125 de aeronave pe an. O altă problemă este legată de costurile pentru modernizarea motorului și a sistemului de management termic, care este utilizat pentru răcirea subsistemelor de aeronave care generează căldură. „Sistemul de răcire este depășit, necesitând ca motorul să funcționeze dincolo de parametrii de proiectare. Căldura suplimentară crește uzura motorului, îi reduce durata de viață și adaugă costuri de întreținere de 38 de miliarde de dolari. Programul a evaluat unele opțiuni de îmbunătățire a motorului și a răcirii, dar nu a definit complet cerințele pentru cât de multă răcire va avea nevoie în viitor aeronava”, se menționează în raportul GAO, în care se mai menționează că Congresul nu are o imagine completă a creșterii costurilor pentru modernizarea avionului. Probleme la sistemul de ejectare și la software Centrul pentru Controlul Armelor și Neproliferare a realizat o fișă informativă pentru avionul F-35 în care se menționează că avantajele avionului sunt temperate de multiple neajunsuri. Testele din iulie și august 2015 au demonstrat o probabilitate de deces de 23% și o probabilitate de 100% de rănire a gâtului la ejectare pentru piloții cu o greutate între 63 și 75 de kilograme și o probabilitate de 98% de deces pentru piloții sub 62 de kilograme. Modificările de proiectare ale scaunului cu ejectare au scăzut riscul de rănire sau deces la aceleași niveluri ca și scaunele ejectabile pentru alte aeronave, dar un raport intern al Forțelor Aeriene SUA din 2017 spunea că defecțiunile nerezolvate ale scaunului cu ejectare F-35 ar putea ucide până la 24 de piloți pe durata de viață a programului. Problemele structurale și de software limitează timpul de zbor al avionului la viteză maximă. Mitralierea de pe varianta F-35A nici măcar nu poate trage drept. De asemenea, avioanele F-35 se strică mai des, iar timpul de reparare durează mai mult decât se aștepta, nereușind să îndeplinească cerintețe de fiabilitate și mentenață ale Departamentului Apărării al SUA. Cost anual de operare al unui aparat, peste șapte milioane USD Prețul unui avion, inclusiv costurile auxiliare, cum ar fi întreținerea depozitului, echipamentele de sprijin la sol și piesele de schimb, este de 110,3 milioane USD pentru F-35A. 135,8 milioane USD în cazul F-35B și 117,3 milioane USD pentru F-35C. Aceste costuri nu includ costurile de din ciclul de viață pentru operarea și susținerea aeronavei pe durata ciclului său de viață de 66 de ani. Forțele Aeriene ale SUA, în anul 2018, au estimat la 4,1 milioane de dolari costul de operare al unui avion F-35A. Rapoartele oficiale arată că în realitate costul de operare este de aproximativ 7,1 milioane de dolari anual pentru un singur avion. Ceea ce înseamnă că România ar putea să cheltuie anual în jur de 227 de milioane de dolari, atunci când va avea toate cele 32 de avioane F-35, pentru operarea acestora.

EXCLUSIV Cadou de peste șase milioane de euro făcut companiei GDELS Mowag de statul român, deși aceasta are întârzieri foarte mari la livrarea către Armată a blindatelor Piranha V
Investigații

EXCLUSIV Cadou de peste șase milioane de euro făcut companiei GDELS Mowag de statul român, deși aceasta are întârzieri foarte mari la livrarea către Armată a blindatelor Piranha V

Piranha V mușcă adânc din buget. 30 de milioane de euro valorează cadoul făcut de pesedistul Florin Spătaru, fost ministru al Economiei și actual consilier al premierului Marcel Ciolacu, companiilor care vând muniție, echipamente și tehnică militară ministerului Apărării Naționale. Citește și: România vrea să plătească în plus pe contractele de armament aflate în derulare, se invocă situația geopolitică. Printre „premianți”, companii penalizate Informațiile oficiale obținute de către DeFapt.ro arată că GDELS Mowag este unul dintre principalii beneficiari ai majorării: compania a primit pentru contractul blindatelor Piranha V o creștere de 6,11 milioane euro fără TVA. Ordonanța lui Spătaru a crescut potul Pesedistul Florin Spătaru a inițiat în august 2022, în timpul mandatului său de ministru al Economiei, un proiect de Ordonanță de Urgență potrivit căruia instituțiile statului român urma să ajusteze cu până la 50% „prețurile contractelor de achiziție publică de produse/servicii, a contractelor sectoriale și a acordurilor cadru atribuite în domeniile apărării și securității”. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Economiei, Florin Spătaru, fost angajat al Damen, trimite contractul pentru carcasele Piranha V la șantierul naval Damen în dauna uzinei de la Moreni, a statului român În proiectul de Ordonanță nu a fost menționat impactul bugetar și nici câți bani urmează să primescă în plus fiecare companie care putea să beneficieze de acest cadru legal. Conform Notei de fundamentare, Florin Spătaru a justificat creșterea valorii contractelor prin faptul că invadarea Ucrainei de către Rusia a condus la majorarea prețurilor la materiile prime, la energie electrică, gaze naturale și combustibil. Erau vizate contracte semnate de Ministerul Apărărării Naționale, de Ministerul Afacerilor Interne și de serviciile secrete de informații. DeFapt.ro a dezvăluit în toamna anului trecut că această Ordonanță de Urgență a fost dată cu dedicație în special pentru companiile Iveco Defence Vehicles S.p.A și GDELS Mowag. Cele două companii străine au în derulare contracte de aproape două miliarde de euro cu Ministerul Apărării Naționale. GDELS - Mowag, întârzieri uriașe la livrare Ministerul Apărării Naționale a semnat un contract de 895 de milioane de euro pentru achiziționarea a 227 de transportoare blindate de la compania General Dynamics European Land Systems - Mowag GmbH, filiala elvețiană a americanilor de la General Dynamics. Conform contractului, GDELS se obliga să livreze 36 de transportoare în anul 2018 și 32 în 2019. Citește și: Florin Spătaru, ministrul Economiei, confirmă dezvăluirile Defapt.ro referitoare la blindatele Piranha V, dar dă vina pe compania GDELS – Mowag Însă GDELS nu a respectat contractul cu Ministerul Apărării Naționale, deși primise un avans de peste 114,4 milioane de euro. În martie 2019, MApN a notificat compania GDELS – Mowag că nu livrase la timp primele 36 de transportoare. Motiv pentru care li s-au imputat penalități de 8,5 milioane de euro. Cu toate acestea, GDELS a continuat să tergiverseze realizarea obligațiilor contractuale, poate și pentru că MApN nu mai putea impune noi penalități. Până la finalul anului 2021, GDELS era obligată să livreze 141 de transportoare, dar Ministerul Apărării Naționale recepționase doar 68 de blindate Piranha V. Piranha V mușcă adânc din buget Deși GDELS avea o restanță de 73 de blindate Piranha V la începutul războiului din Ucraina, reprezentanții companiei au cerut Ministerului Apărării Naționale majorarea contractului, așa cum făcea posibil Ordonanța lui Spătaru. Adică au cerut bani în plus invocând scumpirea materiilor prime, a energiei și a combustibilului în anul 2022 pentru producția de blindate Piranha V, inclusiv pentru cele care trebuia să fie livrate anterior începerii războiului ruso-ucrainean. La solicitarea DeFapt.ro, Biroul de Presă al MApN a transmis că primul contract subsecvent al acordului cadru de furnizare „nr. 02/801/2018, CS1/2018 , prețul contractului s-a majorat cu suma de 6.113.179,26 euro fără TVA”. Moreniul a pierdut contractul de sudură Înainte de adoptarea Ordonanței lui Spătaru de către Guvernul României, condus atunci de liberalul Nicolae Ciucă, americano-elvețienii de la GDELS Mowag bătuse palma cu Ministerul Economiei pentru ca sudarea carcaselor aferente transportoarelor Piranha V să se facă la Automecanica Moreni, o companie de stat cu experiență în sudarea blindajelor. Dar, complet surprinzător, Automecanica Moreni a picat auditul făcut de americano-elvețieni. Motiv pentru care reprezentanții GDELS au decis ca blindajele să fie sudate Șantierul Naval Damen Mangalia, fără experiență în astfel de operațiuni. Întâmplător sau nu, înainte de a fi numit ministru al Economiei, Florin Spătaru a fost o lungă perioadă de timp angajatul olandezilor de la Damen. În octombrie 2022, ministrul Florin Spătaru susținea că statul român nu are nicio implicare în luarea acestei decizii surprinzătoare. „Decizia ca acest contract să fie semnat cu Șantierul Naval Damen Mangalia aparține GDELS – Mowag, companie privată, iar statul român nu are nicio implicare în luarea acestei decizii. Automecanica Moreni a informat Ministerul Economiei despre efectuarea unui audit al GDELS-Mowag și despre faptul că societatea nu îndeplinea condițiile cerute. Automecanica lucrează la implementarea planului de măsuri stabilite în urma auditului”, spunea Florin Spătaru.

EXCLUSIV Rafila, în centrul unui scandal care implică o fostă chiriașă a ministrului: soțul acesteia insistă că la mijloc nu au fost doar banii din declarația de avere
Investigații

EXCLUSIV Rafila, în centrul unui scandal care implică o fostă chiriașă a ministrului: soțul acesteia insistă că la mijloc nu au fost doar banii din declarația de avere

Rafila, scandal neortodox cu o chiriașă. Actualul ministrul Sănătății, este acuzat că a avut o relație prea apropiată cu o femeie căsătorită. Soțul acesteia, Iulian Angheluș, și consoarta i-au plătit actualului ministru o chirie de aproximativ 650 de euro lunar timp de câteva luni. În total, 20.800 de lei, bani care se regăsesc în declarația de avere depusă de Alexandru Rafila. Citește și: Judecătorul CCR Deliorga a deschis în 2022 șase conturi bancare în care a depus 657.000 de lei, aproape toți banii câștigați anul trecut Ultima declarație de avere depusă de ministrul Alexandru Rafila arată că acesta face parte din clubul select al milionarilor din România. În conturi are echivalentul a peste 3,7 milioane lei, acțiuni de peste 853.000 de lei, plus alte 435.000 de euro date împrumut unor persoane fizice. Rafila, scandal neortodox cu o chiriașă Pesedistul Alexandru Rafila a fost implicat într-un triunghi relațional care ar fi dus la destrămarea unei căsnicii. Cel puțin potrivit declarațiilor lui Iulian Angheluș, funcționar la Consiliul Județean Ilfov. Citește și: EXCLUSIV Blonda lui Rafila: șefa de cabinet a ministrului îl însoțește pe acesta în cele mai exotice delegații externe. Pentru loialitate, a fost numită șefa CA la Institutul Oncologic Acesta a făcut publică o prezumtivă relație dintre soția sa, Lorena Angheluș, și actualul ministru Alexandru Rafila. Soțul a afirmat că a închiriat împreună cu soția sa unul dintre apartamentele aflate în proprietatea lui Alexandru Rafila. Întrebat cum a ajuns să locuiască într-unul din apartamentele lui Alexandru Rafila, Iulian Angheluș a declarat pentru DeFapt.ro că soția sa, Lorena, i-a propus în anul 2017 să închirieze apartamentul lui Rafila. „Era un apartament în Voluntari, în ansamblul Carina Residence, pentru care plăteam o chirie de aproximativ 650 de euro. Chiria o plătea Lorena dintr-un cont comun”, a precizat Iulian Angheluș. Chiria, în declarația de avere DeFapt.ro a verificat declarațiile de avere depuse în anul 2018 de Alexandru Rafila, documente publice din care a rezultat că a încasat o chirie totală de 20.800 lei în anul 2017, atunci când i-a avut chiriași pe soții Angheluș. Citește și: EXCLUSIV Brigada de epoleți a ministrului Alexandru Rafila: un general SRI, un fost șef al DGA și șeful Poliției Sector 5. Rafila, fiul unui șef al Securității Arad Iulian Angheluș a spus că Alexandru Rafila i-a „aranjat” soției sale examenul de angajare la Institutul Clinic Fundeni. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la ministrul Alexandru Rafila, dar acesta a transmis prin biroul de presă că „informațiile solicitate nu au legătură cu funcția publică a Ministrului Sănătății. Informațiile privitoare la toate sursele de venit le regăsiți în declarațiile de avere, conform prevederilor legale”. Multimilionar în cash Ministrul Alexandru Rafila și-a depus ultima declarație de avere în iulie 2023. Acesta a menționat că are în proprietate patru terenuri. Trei terenuri sunt situate în Crevedia, respectiv Otopeni și Râșnov, iar ultimul, în Corbeanca. În plus, mai deține un apartament de 127 mp în București și o vilă de 330 mp la Râșnov. Citește și: Rafila menține un hoț de conserve în fruntea spitalului județean Focșani, deși i-a expirat mandatul din ianuarie. Spitalul, controlat de pesediștii locali Tot din declarația lui de avere mai aflăm că a vândut apartamentul de 140 de metri pătrați din ansamblul Carina Residence, acolo unde au locuit soții Angheluș, cu suma de 250.000 de euro unei persoane fizice. Pe numele lui Alexandru Rafila sunt deschise nu mai puțin de 11 conturi bancare și o casetă de valori în care se află aproape 1,5 milioane lei, 430.000 de euro și 16.000 de dolari. Adică, în jur de 3,7 milioane lei. Totodată, ministrul a mai menționat că a acordat două împrumuturi unor persoane fizice, de 200.000 de euro, respectiv 235.000 euro, dar fără să precizeze când își va primi banii înapoi. În total, ministrul Alexandru Rafila are aproape șase milioane de lei în numerar. Mai deține acțiuni în valoare de 463.000 lei la Transgaz, alți 130.000 lei sunt investiți în acțiuni la Banca Transilvania, plus încă 260.000 lei la Teraplast. Din dividendele de la cele trei companii, a încasat peste 38.000 lei anul trecut. Ministrul Alexandru Rafila a mai încasat un salariu de la ministerul Sănătății de peste 153.000 lei, venituri pe care le cumulează cu salariile primite de la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila și Institutul Național de Boli Infecțioase. Cele trei salarii de la stat i-au adus lui Alexandru Rafila venituri de aproximativ 295.000 lei în anul 2022.

Finanțator Hezbollah, afaceri în România direct și prin membri de familie. A făcut închisoare în SUA pentru terorism. O rudă prin alianță a fost membru în partidul lui Mircea Geoană
Investigații

Finanțator Hezbollah, afaceri în România direct și prin membri de familie. A făcut închisoare în SUA pentru terorism. O rudă prin alianță a fost membru în partidul lui Mircea Geoană

Finanțator Hezbollah libanez, afaceri în România. A fost suspectat de finanțarea Hezbollah în Belgia, dar a fost condamnat doar pentru fraude fiscale. Pus pe lista neagră de SUA, a încălcat interdicțiile și a sfârșit în închisoare ca terorist. Se numește Kassim Tajideen și a avut afaceri și în România, direct și prin familie. Binefăcătorul Kassim revine în satul lui Iulie 2020. Kassim Tajideen este acasă, în sfârșit, după trei ani petrecuți în celula unei închisori americane. În timp ce omul de afaceri belgiano-libanez în vârstă de 65 de ani coboară scările avionului, este întâmpinat de unul dintre fiii săi, care cade la pământ să-i sărute picioarele. Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă În Hanaway, locul său de naștere din sudul Libanului, Kassim este plimbat prin sat, pe jumătate ieșit prin trapa unui SUV negru Mercedes. Numeroși bărbați îl escortează cu mașini, scutere și biciclete. O mulțime de oameni, purtând pancarte cu portretul său, îl înconjoară, în timp ce sunetele petardelor se amestecă cu claxoanele. La intrarea în curtea unui imens conac în stil neoclasic, sătenii îl întâmpină cu orez și petale de flori. Aleea pe care merge Kassim e stropită cu sânge unor oi proaspăt sacrificate în onoarea lui. Finanțator Hezbollah libanez, afaceri în România Pentru sătenii din Hanaway, el este un filantrop care s-a luptat să scape din sărăcia lucie din locul în care s-a născut pentru a construi o afacere înfloritoare între Liban, Europa și Africa. Ba chiar și-a angajat sute de conaționali în rețeaua sa de companii. Un angajator generos, care plătește facturile medicale atunci când angajații au nevoie de o intervenție chirurgicală serioasă. Pentru sistemul de justiție belgian, însă, Tajideen a fost arhitectul unui sistem masiv de evaziune fiscală, spălare de bani și fraudă cu facturi false în valoare de 50 de milioane de euro, pus la cale din biroul său din Anvers la începutul anilor 2000. Iar pentru guvernul american, el este un „contribuitor financiar important la Hezbollah”, grupul militant șiit susținut de Iran și partid politic care formează un stat în cadrul unui stat în Liban. 300.000 USD la București În perioada în care își clădea imperiul de afaceri cu sediul la Anvers, Kassim Tajideen explora și România. Pe 1 martie 1999, la ora 19, 38 de minute și zece secunde, 300.000 de dolari intrau în sucursala de la București a Băncii Turco-Române. Banii veneau de la New York, de la Republic National Bank. 55 de secunde mai târziu, la ora 19, 39 de minute și cinci secunde, 299.975 de dolari intrau în contul deschis la Banca Turco-Română (BTR) de firma Frații Crawn Com SRL iar 25 de dolari erau păstrați, drept comision, de BTR. Potrivit documentului bancar de transfer al banilor, cei 300.000 de dolari reprezentau „capital social”. Continuarea, aici.

EXCLUSIV Cum a fost clasat un dosar de trafic de țigări al mituitorului judecătoarei drogate: DIICOT i-a ascultat telefonul, a aflat că transportă țigări, dar nu l-a prins în flagrant
Investigații

EXCLUSIV Cum a fost clasat un dosar de trafic de țigări al mituitorului judecătoarei drogate: DIICOT i-a ascultat telefonul, a aflat că transportă țigări, dar nu l-a prins în flagrant

Dosarul mituitorului judecătoarei drogate, clasare DIICOT. Mihai Pînzari a fost arestat împreună cu judecătoarea Ana Maria Chirilă de la Tribunalul Suceava, căreia i-ar fi plătit informații nepublice din DIICOT cu mașini, bijuterii, bani, excursii, pază și protecție. Dosarul mituitorului judecătoarei drogate, clasare DIICOT Chiar și fără protecția judecătoarei Chirilă, însă, Mihai Pînzari reușea să scape de dosarele DIICOT în care era inculpat pentru trafic de țigări. Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă "Referitor la situația suspectului Pînzari Mihai, reținem că probele administrate în cauză nu au răsturnat prezumția de nevinovăție de care beneficiază suspectul, nefiind probat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că suspectul a săvârșit infracțiunile reținute în actul de învinuire. Citește și: EXCLUSIV Mituitorul judecătoarei care se droga cu iubitul interlop, în grupul celui mai dur traficant de țigări din Ucraina: „Codană”, expert în jafuri armate în Germania anilor ’90 Cu privire la faptele reținute în rezoluţia din 18.10.2013, prin care s-a dispus începerea urmăririi penale față de Pînzari Mihai, mijloacele de probă indicate nu sunt de natură să creeze convingerea că suspectul a săvârșit infracțiunile descrise, întrucât procesele-verbale de redare a comunicărilor telefonice nu se coroborează cu alte mijloace de probă. Citește și: Judecătoarea drogată de la Suceava, relație amoroasă cu un traficant de droguri. Complicele ei, cămătar care răpea oameni și-i bătea pe câmp În concluzie, s-a apreciat că nu există probe că suspectul Pînzari Mihai a săvârșit infracțiunile cu privire la care s-a început urmărirea penală împotriva sa (...). Prin urmare, se va dispune clasarea față de suspectul Pînzari Mihai, pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracţional organizat (...) și contrabandă (...).", se arată într-o decizie judecătorească a Tribunalului Suceava din 2021.

EXCLUSIV Mituitorul judecătoarei care se droga cu iubitul interlop, în grupul celui mai dur traficant de țigări din Ucraina: "Codană", expert în jafuri armate în Germania anilor '90
Investigații

EXCLUSIV Mituitorul judecătoarei care se droga cu iubitul interlop, în grupul celui mai dur traficant de țigări din Ucraina: "Codană", expert în jafuri armate în Germania anilor '90

Mituitorul judecătoarei drogate, contrabandă din Ucraina. Judecătoarea Ana Maria Chirilă a fost arestată împreună cu Mihai Pînzari, cel care plătea informațiile din DIICOT furnizate de Chirilă în bijuterii, mașini, bani, excursii, pază și protecție. Vicovu de Sus, punct critic de frontieră Mihai Pînzari este un traficant de țigări și cămătar sucevean foarte cunoscut procurorilor și judecătorilor din județ. Iar Suceava nu este orice județ când vine vorba de trafic: pe aici intră lunar în România milioane de pachete de pachete de contrabandă din Ucraina. Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă Punctul critic de pe frontiera româno-ucraineană suceveană al acestui trafic este Vicovu de Sus. Stăpânul absolut al traficului prin acest punct este un cetățean numit Arcadie Plămadă, zis "Codană". Acesta plătea un șef de tură al Poliției de Frontieră, Ghiță Adrian Parasca, pentru a-i acoperi transporturile de țigări de contrabandă. DIICOT Suceava a descoperit această rețea în 2013. Graniță nesupravegheată 40-60 de minute Potrivit DIICOT Suceava, "Inculpatul Parasca Ghiţă Adrian a maximizat vulnerabilităţile unităţii din care face parte (ITPF Sighetu-Marmaţiei), prin acceptarea coruperii şi furnizării către inculpatul Plămadă Arcadie de date şi informaţii cu regim special, nedestinate publicului, legate de dispunerea aparatelor de termoviziune şi a patrulelor, pentru ca gruparea coordonată de acesta să introducă importante cantităţi de ţigarete. Citește și: Judecătoarea drogată de la Suceava, relație amoroasă cu un traficant de droguri. Complicele ei, cămătar care răpea oameni și-i bătea pe câmp Mai mult, pentru sprijinirea grupării monitorizate, ofiţerul de poliţie a comunicat şefului său, comisarul-şef Prelipcean Constantin-Mihai, că în alte zone au loc acte de contrabandă, determinând astfel mutarea dispozitivului de supraveghere a frontierei şi asigurând intervale cuprinse între 40 şi 60 de minute în care porţiuni importante al graniţei cu Republica Ucraina rămâneau nesupravegheate. DIICOT vorbește de Schengen Prin activităţile sale infracţionale, inculpatul Parasca Ghiţă Adrian a adus atingeri grave autorităţii publice şi în special unităţii al cărei angajat este prin vulnerabilizarea securităţi frontierei de stat. Actele sale sunt cu atât mai grave cu cât autorităţile publice române au depus eforturi susţinute pentru securizarea graniţelor în vederea aderării la spaţiul Schengen. Citește și: Judecătoarea șpăgară și drogată de la Suceava are trei copii minori în întreținere, dar își punea casa și la dispoziția altor drogați Din monitorizările efectuate au rezultat date că inculpatul Parasca Ghiţă Adrian a acordat sprijin şi altor grupări de crimă organizată neidentificate până la această dată, având legături infracţionale cu lideri importanţi ai lumii interlope din zona Vicov, dintre aceştia fiind identificaţi Nistor Constantin, zis , şi Niţu Costică, zis ". Jafuri armate în Germania Dar "Codană" și-a continuat activitățile de contrabandă în ciuda acuzațiilor DIICOT. "Arcadie Plămadă, zis Codană, a comis zeci de jafuri armate pe teritoriul Germaniei, împreună cu Constantin Nistor, alias Copilu’ – un infractor notoriu care le-a scăpat mai mereu printre degete polițiștilor. Ei atacau oficii poștale, ­ma­gazine și casierii ale unor firme, de unde furau prin violență bani, autoturisme, calculatoare sau baxuri de țigări și băutură. Cei doi au fost arestați în anul 1999 pe teritoriul Germaniei, însă au reușit să se întoarcă în țară. Arcadie Plamadă, Mihai Petru Cernescu, Daniel Lili Dediu, Liliana Mitrofan și alți făptuitori, inclusiv cetățeni ucraineni au constituit un grup infracțional. La grupul infracțional organizat au aderat, în cursul lunii septembrie 2016, inculpații Vasile Cristinel Jescu și Alexandru Iulian Borza. În cadrul grupului inculpații aveau roluri bine stabilite în vederea realizării cu succes și în condiții de maximă conspirativitate a activităților ilicite.", scria în 2019 Obiectiv de Suceava. Mituitorul judecătoarei drogate, contrabandă din Ucraina În 2021, un judecător al Tribunalului Suceava (dar nu Ana Maria Chirilă) a decis confiscarea a 29.700 de pachete de țigări Viceroy și a unui VW Transporter care se aflau în custodia Poliției încă din 2012. Țigările și mașina fuseseră descoperite de polițiști într-un dosar de trafic de țigări în care era implicat și Mihai Pînzari, mituitorul Anei Maria Chirilă. Potrivit deciziei judecătorești de confiscare, Mihai Pînzari era cercetat pentru " (...) constând în aceea că, începând cu luna mai 2012 a aderat la gruparea infracţională organizată transfrontalieră, formată din cetăţeni români şi ucraineni, coordonată de Arcadie Plămadă zis “Codana” specializată în săvârşirea de infracţiuni de contrabandă cu ţigarete de provenienţă extra-comunitară, acesta asumându-şi rolul de preluator, depozitar şi transportator al ţigaretelor de pe raza loc. Vicovu de Sus".

EXCLUSIV Brigada de epoleți a ministrului Alexandru Rafila: un general SRI, un fost șef al DGA și șeful Poliției Sector 5. Rafila, fiul unui șef al Securității Arad
Investigații

EXCLUSIV Brigada de epoleți a ministrului Alexandru Rafila: un general SRI, un fost șef al DGA și șeful Poliției Sector 5. Rafila, fiul unui șef al Securității Arad

Rafila, consilieri din SRI și Interne. Pesedistul Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, s-a înconjurat de o „brigadă de epoleți” formată din foști șefi din Serviciul Român de Informații și din Ministerul Afacerilor Interne. Citește și: EXCLUSIV Blonda lui Rafila: șefa de cabinet a ministrului îl însoțește pe acesta în cele mai exotice delegații externe. Pentru loialitate, a fost numită șefa CA la Institutul Oncologic Cel mai înalt în grad este generalul de brigadă Cristian Georgică Celea, un pensionar special care încasează anual doar din pensie aproximativ 42.000 de euro. Un alt consilier personal al ministrului Rafila este comisarul șef Octavian Melintescu, fostul adjunct al Direcției Generale Anticorupție. Ministrul Alexandru Rafila nu s-a mulțumit doar cu atât. A decis să-l numească în funcția de secretar general al ministerului pe prietenul său, comisarul șef Mihai Alexandru Borcan, fostul șef al Poliției Sectorului 5. Rafila senior, șeful Securității Arad Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, pare atras de haina militară, motiv pentru care s-a înconjurat de fostele cadre de nădejde ale statului român. Tatăl său, Alexandru Rafila senior, s-a născut în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS), dar a ajuns să conducă serviciul de Securitate în județul Arad. Alexandru Rafila senior a fost trecut în rezervă cu gradul de maior de securitate la data de 1 iunie 1949, conform unui document publicat de Consiliul Naționale pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Ministrul Alexandru Rafila a declarat pe la mai multe televiziuni că tatăl său ar fi fost exclus din Securitate și a fost dat afară din Partidul Comunist Român pentru că nu corespundea cerințelor trasate de partid. „Probabil în acea perioadă erau presiuni mari pentru rezolvarea problemelor legate de colectivizare şi faptul că el nu a putut să le pună în practică au condus la excluderea lui şi din Securitate, şi din Partidul Comunist Român. Nu există o scuză pentru apartenenţa la o astfel de organizaţie. (...) El sigur că a avut momente în care a regretat cu siguranţă acel lucru, mai ales că a fost şi el la un moment dat afectat - nu vreau în vreun fel să îl scuz, pentru că nu există o astfel de scuză pentru apartenţa la o astfel de organizaţie”, spunea ministrul Alexandru Rafila. Rafila, consilieri din SRI și Interne Pesedistul Alexandru Rafila a fost numit ministru al Sănătății în noiembrie 2021. La fel ca predecesorii săi, s-a încojurat de consilieri personali, plătiți din banii ministerului, și de consilieri onorifici. Citește și: Rafila, îngrijorat că medicii ar putea fi puși la plată: „Nu trebuie o lege a malpraxisului care să înrobească medicii din punct de vedere financiar” DeFapt.ro a solicitat ministerului Sănătății o listă cu toți consilierii ministrului Alexandru Rafila, dar și atribuțiile acestora. Din documentul transmis de minister rezultă că la cabinetul de ministru al lui Rafila sunt încadrați cinci consilieri personali și 17 consilieri onorifici. În capul listei de consilieri onorifici se află generalul SRI Cristian Georgică Celea, unul dintre pensionarii speciali ai statului român. Totodată, acesta a fost desemnat de ministrul Rafila în două consilii de administrație: Spitalul Clinic de Urgență "Bagdasar Arseni" și Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Din documentele oficiale rezultă că Cristian Georgică Celea a fost trecut în rezervă cu gradul de general de brigadă de președintele Traian Băsescu în martie 2006. Generalul Celea, zeci de terenuri și case În ultima declarație de avere depusă de generalul Celea în iunie 2023, rezultă că încasează o pensie militară anuală de 214.000 lei. Adică aproape 18.000 lei lunar, echivalentul a 3.500 de euro. Totodată, a mai menționat încă o pensie, nu se știe dacă privată sau de stat, de 9.480 lei. Din declarația de avere depusă de generalul Cristian Georgică Celea mai aflăm că a cumpărat un teren agricol de 4.200 mp în Ciolpani, un alt teren agricol, de un hectar, în comuna sibiană Șelimbăr, un teren de un hectar și o pădure de 2.000 mp în Dâmbovița, dar și un teren intravilan, de 4.507 mp, în Argeș. În anul 2021 și-a cumpărat o casă de 470 mp în localitatea argeșeană Căteasca. A moștenit în 2022 o altă casă de 191 mp și trei apartamente, plus 18 terenuri. Pe numele generalului se mai află trei mașini, trei șalupe și un scuter. În perioada 1986 -2022, a strâns obiecte de artă în valoare de 30.000 de euro. Dar are și datorii pe măsură. De la o persoană fizică a luat în 2021 o sumă de 560.000 lei, bani pe care trebuie să îi returneze până în 2026. Tot până în 2026, trebuie să restituie 100.000 lei la BRD. O altă sumă de 18.600 de euro urmează să o returneze până în 2025 către Impuls Leasing. Comisarul șef Melintescu, nota 2,65 la concurs Comisarul șef Octavian Melintescu, fostul șef al Direcția Generală Anticorupție, este un alt consilier personal al ministrului Alexandru Rafila. Anterior, Melintescu l-a consiliat pe primarul USR Radu Mihaiu, de la Primăria Sector 2. Practic, Octavian Melintescu a trecut din tabăra USR în cea a PSD, chiar dacă susține că nu s-a înregimentat politic. DeFapt.ro a dezvăluit că ministrul Alexandru Rafila a vrut să-l pună pe Octavian Melintescu în funcția de șef al Corpului de Control, dar acesta a picat concursul pentru ocuparea funcției cu nota 2,65. Pentru ocuparea funcției trebuia să obțină nota 7. Conform declarației sale de avere, Octavian Melintescu a încasat un salariu anual de 55.800 lei de la Ministerul Sănătății. În plus, încasează de la statul român o pensie specială de 172.200 lei. Comisarul șef Borcan, soțul colegei lui Rafila Pesedistul Alexandru Rafila a decis ca cea mai importantă funcție de la Sănătate, cea de secretar general al ministerului, să îi revină comisarului-șef Alexandru Mihai Borcan, fostul șef al Poliției Sector 5. Înainte de a fi uns pe funcția de secretar general, comisarul șef Alexandru Mihai Borcan a făcut parte din echipa de consilieri ai ministrului Rafila. În plus, ministrul l-a plasat și în consiliul de administrație al Companiei Naționale Unifarm SA. Conform ultimei declarații de avere, din mai 2023, comisarul șef Borcan a declarat că a încasat un salariu de 25.975 lei de la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, în jur de 119.000 lei de la Ministerul Sănătății, plus o indemnizație de peste 66.000 lei de la Unifarm. În total, veniturile cumulate în anul 2022 de comsisarul șef Borcan au fost de 211.000 lei. Adică în jur de 17.500 lei lunar, echivalentul a peste 3.500 euro. Cum a ajuns un polițist să dețină cea mai importantă funcție din Ministerul Sănătății? O explicație ar fi că soția comisarului șef Alexandru Mihai Borcan, Alina Maria Borcan, este colegă cu ministrul Alexandru Rafila la Institutul Național de Boli Infecțioase "Matei Balș" și la Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila".

EXCLUSIV Cine este turcul care importa heroină din Iran în România. Destinația drogurilor era Odesa, Ucraina, dar războiul a deturnat marfa în portul Constanța
Investigații

EXCLUSIV Cine este turcul care importa heroină din Iran în România. Destinația drogurilor era Odesa, Ucraina, dar războiul a deturnat marfa în portul Constanța

Rețeaua de heroină a turcului Bozkurt. Firat Bozkurt, cu afaceri în România, a importat 186 de kilograme de heroină din Iran care aveau ca destinație finală Ucraina. Drogurile, ascunse într-un container de curmale, urma să fie descărcate inițial în portul Odesa. Citește și: VIDEO Pescobar recunoaște că bucătăria „Tavernei Racilor” era pericol public, a reconstruit integral spațiul de gătit și susține că a cumpărat echipamente noi Pe numele traficantului Firat Bozkurt există o cerere de extrădare din partea Turciei, țară în care mai are de executat o pedeapsă de peste șapte ani de închisoare tot pentru trafic de droguri. Dar, deocamdată, Firat Bozkurt va rămâne în România pentru a fi cercetat pentru trafic internațional de droguri, dar și într-un alt dosar, pentru trecere frauduloasă a frontierei. Captura, făcută în mai 2022 O navă plină de mărfuri urma să ajungă în Portul Odesa, cel mai mare port ucrainean la Marea Neagră, la sfârșitul primăverii anului trecut. Dar, din cauza bombardamentelor lansate de Rusia asupra portului, acesta a fost închis temporar de autoritățile din Ucraina. Din cauza pericolului rusesc, nava a fost nevoită să descarce containerele cu marfă în portul românesc Constanța, iar de aici urma ca acestea să fie transportate cu TIR-urile în Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, bogat pe credit: Ferrari Roma, Lamborghini Urus și BMW X6, în leasing pe firma la care e angajat pe salariul minim pe economie și care administrează „Taverna Racilor” La data de 26 mai 2022, la scurt timp după ce au fost descărcate containerele, polițiștii români au făcut o analiză de risc a întregului transport. Unul dintre containere, în care se aflau 16 tone de curmale încărcate în Iran, le-a atras atenția în mod special polițiștilor. Așa că au desfăcut containerul și au trecut la verificări. Autoritățile române au descoperit atunci că printre cele 16 tone de curmale se aflau ascunse 186 de kilograme de heroină. Marfa a plecat în Ucraina cu TIR-urile Polițiștii au luat legătura imediat cu procurorii DIICOT și au decis să înceapă o anchetă pentru a prinde cât mai mulți membri ai rețelei internaționale de traficanți de droguri. Ulterior, autoritățile române au cerut omologilor din Ucraina, țara de destinație a drogurilor, să se implice în anchetă. Procurorii români au înlocuit cea mai mare parte a cantității de heroină și au sigilat containerul. Apoi au așteptat ca acesta să fie ridicat și dus în Ucraina. Transportul a fost monitorizat pe teritoriul României, apoi operațiunile de supraveghere au fost preluate de ucraineni. „În urma cooperării judiciare au fost prinși în flagrant, pe teritoriul Ucrainei, doi cetățeni români, care au preluat și deținut transportul supravegheat , aceștia fiind reținuți și ulterior arestați preventiv. Din cercetările efectuate a rezultat că inculpații au fost coordonați de un cetățean străin (turc), aflat pe teritoriul României”, potrivit unui comunicat de presă al DIICOT. Traficanții și heroina (sursa: MAI) Mai multe fotografii ale operațiunii, aici. Rețeaua de heroină a turcului Bozkurt Turcul Firat Bozkurt (39 de ani), coordonatorul rețelei internaționale de traficanți de droguri, a fost capturat de procurorii DIICOT luni dimineața, în județul Argeș. Conform unei decizii anterioare a Curții de Apel Pitești, Firat Bozkurt a fost arestat provizoriu la data de 23 decembrie 2022 în vederea extrădării în Turcia, apoi a fost eliberat după 27 de zile de arest petrecute în Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv al I.P.J. Argeş. Decizia Curții de Apel Pitești (sursa: portal.just.ro) Din documentele de la instanță rezultă că Firat Bozkurt era dat în urmărire internațională de Turcia pentru că mai avea de executat un rest de șapte ani, două luni și 24 de zile de închisoare dintr-o condamnare de 15 ani și două luni de închisoare pentru comercializarea sau furnizate de substanțe narcotice, conform mandatului de arestare nr. 2016/I-3373 din 05.07.2022 emis de Parchetul General Ankara. Curtea de Apel Pitești a aprobat extrădarea traficantului de droguri în Turcia, dar a amânat predarea acestuia „până la soluţionarea definitivă a dosarului penal nr. 2404/P/2022 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu sau, în caz de condamnare cu executarea în regim de detenţie a pedepsei, până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiţionate sau până la executarea pedepsei la termen”. Dosarul vizează o încercare de trecere frauduloasă a frontierei de stat. Între timp a mai fost reținut și în dosarul legat de importul celor 186 de kilograme de heroină din Iran pentru Ucraina. Firmă de transport în România În timp ce coordona rețeaua internațională de traficanți de droguri, turcul Firat Bozkurt patrona societatea Berfin Yusuf Trans SRL, o firmă specializată pe transporturi rutiere de mărfuri. Din datele de la Registrul Comerțului rezultă că această firmă a fost înființată în martie 2019, cu sediul social declarat în clădirea de birouri IPA Tower, din Pitești. Punctul de lucru se afla însă în orașul ilfovean Bragadiru, pe șoseaua Alexandriei nr. 312. Datele financiare ale firmei arată că în anul fiscal 2020 a raportat o cifră de afaceri de peste 1,84 milioane lei și un profit net de aproape 750.000 de lei. Cu toate acestea, avea impozite și taxe neplătite către statul român în cuantum de aproximativ 27.000 de lei. Un an mai târziu, cifra de afaceri netă a sărit de peste 2,11 milioane lei, în timp ce profitul raportat a fost de doar 79.000 de lei. Însă datoriile căre bugetul de stat depășeau în anul 2021 suma de 121.000 de lei. Firma patronată de Firat Bozkurt a scăpat de datoriile către bugetul de stat în anul 2022, atunci când a raportat o cifră de afaceri de doar 439.000 de lei și un profit de peste 60.000 de lei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră