sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Investigații

557 articole
Investigații

Șerdean (Dinamo), firme românești de fațadă

Șerdean (Dinamo), firme românești de fațadă. Dorin Șerdean, fostul acționar majoritar al clubului de fotbal Dinamo și ex-candidat din partea PP-DD la Primăria Alba Iulia, a fost arestat preventiv într-un dosar în care s-a estimat o fraudă de 30 de milioane de euro prin emiterea și folosirea de scrisori de garanție bancară false. Ancheta este coordonată de Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, care a efectuat 40 de percheziții domiciliare în România și Franța. Numele lui Dorin Șerdean apare în zece societăți înregistrate în România, dar pentru opt dintre ele nu au fost depuse situațiile financiare în ultimii trei ani. Firmele controversatului Dorin Șerdean au ca obiect principal de activitate de la consultanță în afaceri până la reciclarea deșeurilor. 40 de percheziții Parchetul European a anunțat la data de 16 mai că a efectuat 40 de percheziții domiciliare în România și Franța în cadrul unei anchete privind o fraudă de aproximativ 30 de milioane de euro. Bani care provin din fonduri europene și naționale. Frauda constă în furnizarea de scrisori de garanție bancară false cu care se garantau proiectele europene împotriva potențialelor daune. Conform comunicatului de presă emis de Parchetul European, în perioada 2020 – 2023, mai multe proiecte cu finanțare UE au fost asigurate cu scrisori de garanție de către bănci fictive sau entități financiare dubioase care nu dispuneau de banii necesari pentru acoperirea daunelor. "În special, o bancă fictivă care se pare că operează în Insulele Comore a emis scrisori de garanție prin care a asigurat autoritățile publice din România plata unor sume în valoare totală de aproape 20 de milioane de euro. În mod similar, instituțiile financiare care aparent își desfășoară activitatea în Cehia, Letonia și Spania au emis scrisori de garanție pentru a fi utilizate în România, fără a avea dreptul de a face acest lucru, și fără a avea fondurile necesare pentru acoperirea daunelor asigurate", a anunțat Parchetul European. Garanții fictive Oficialii europeni au explicat și cum funcționează schema infracțională. Pentru proiectele care beneficiază de finanțare UE, câștigătorul contractului finanțat de UE trebuie să depună o scrisoare de garanție de bună execuție, emisă de o instituție financiară care se obligă să plătească anumite sume de bani (valoarea garanției), în cazul în care serviciile nu sunt executate corect. În plus, în cazul în care beneficiarul fondurilor primește un avans, acesta trebuie să depună și o scrisoare de garanție către autoritatea contractantă, asigurând recuperarea avansului. "Se presupune că suspecții au emis scrisori de garanție în numele unor entități financiare fictive sau cu resurse financiare fictive. În schimbul eliberării scrisorilor de garanție, suspecții au încasat sume importante de bani, pe care le-au folosit în propriul interes", spun procurorii. În această schemă infracțională a fost prins și Dorin Șerdean, fostul președinte executiv și acționar majoritar al clubului de fotbal Dinamo. Afaceristul a fost arestat preventiv săptămâna trecută pentru o perioadă de 30 de zile. Avocatul acestuia, Vlad Dan Oancea, a declarat pentru gsp.ro că urmează ca decizia de arestare preventivă să fie contestată la Curtea de Apel București. Șerdean (Dinamo), firme românești de fațadă Defapt.ro a verificat firmele deținute în România de afaceristul Dorin Șerdean. Datele de la Registrul Comerțului arată că numele lui Dorin Șerdean apare în zece societăți comerciale. Majoritatea firmelor deținute și administrate integral de Dorin Șerdean nu au depuse situațiile financiare pe ultimii trei ani fiscali. De exemplu, firma Blue System Development are ca obiect principal de activitate prelucrarea datelor, administrarea paginilor web şi activităţi conexe. Nu are depuse situațiile financiare din ultimii trei ani. În aceeași situație se află și firma de asigurări Fininvest Agent de Asigurare. Koala Expres, firmă înființată în anul 2018, cu obiectul principal de activitate "baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor", nu apare cu situațiile financiare depuse. Lotus Perfect Products, înființată tot în 2018, are ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare. Nici aceasta nu are depuse situațiile financiare. În aceeași situație se află și societățile White & Black Galaxy și White & Red Dynamic, patronate și administrate de Dorin Șerdean, au ca obiect principal de activitate "activităţi de editare a altor produse software" și "activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management". Fininvest Management Marketing, firmă înființată în anul 2008, are ca obiect principal de activitate "intermedieri în comerţul specializat în vânzarea produselor cu caracter specific". Această societate controlată de Dorin Șerdean a raportat în anul fiscal 2021 o cifră de afaceri de 281.176 lei și un profit net de peste 181.000 lei. Deșeurile au făcut ceva profit Dorin Șerdean a cochetat și cu afacerile în domeniul deșeurilor și "alte transporturi terestre de călători". Firma Carento SRL, înființată în anul 2017, este deținută în mod egal de Dorin Șerdean și Marius Mihai Farcaș. Nici această societate nu are depuse situațiile financiare pe ultimii trei ani fiscali. Citește și: Încă o măgărie Wizz Air, considerată cea mai proastă companie aeriană din Marea Britanie: perioada de check-in gratuit se reduce la 21 de ore, dacă nu ați achiziționat loc Afacerile cu deșeuri reciclabile le-a deruta pe firma Chim Element Tehnologie. În această societatate controlată de Dorin Șerdean, acesta este asociat cu Iulian Ion Nedelcu. Ultimul deține doar 10% din firmă. Datele financiare arată că în anul fiscal 2020 a avut o cifră de afaceri de 180.905 lei și un profit de 135.720. În ultimii doi ani fiscali nu au mai fost depuse alte date financiare. O altă firmă prin care Șerdean a vrut să facă afaceri cu deșeuri este Cyclic Mineral, înființată în 2019. În această firmă este asociat tot cu Iulian Ion Nedelcu. Nici pentru această ultimă societate nu au fost depuse situațiile financiare în ultimii trei ani fiscali.

Șerdean (Dinamo), firme românești de fațadă (sursa: Digi 24)
Chetă pentru paranghelia DGA cu lăutari, recunoaște generalul Vasilescu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Chetă pentru paranghelia DGA cu lăutari

Chetă pentru paranghelia DGA cu lăutari. Generalul Liviu Vasilescu, șeful Direcției Generale Anticorupție (DGA), recunoaște că a făcut chetă printre angajați pentru a organiza chermeza din parcarea instituției cu preparate din carne de vânat, grătare, băuturi fine și lăutari. Paza evenimentului organizat pentru a celebra 18 ani de la înființarea DGA a a fost asigurată de Jandarmeria Română. La petrecerea DGA a participat inclusiv ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, secretarul general al PNL, cu tot alaiul de consilieri și șefi de arme. Sindicatul Europol atrage atenția directorului general al DGA care a "girat astfel de practice neortodoxe" că polițistului îi este interzis, în orice împrejurare, să colecteze bani de la persoane fizice și juridice. Vasilescu, din biserică în parcare Direcția Generală Anticorupție, structura anticorupție a Ministerului Afacerilor Interne, a împlinit 18 ani de la înființare sub conducerea generalului Liviu Vasilescu. Acesta a devenit celebru în toată România după ce s-a întâlnit noaptea în biserică, pe ascuns, cu membri ai clanului "Pian" pentru a stabili cum să se desfășoare funeraliile interlopului Florin Mototolea, zis "Emi Pian". Generalul Liviu Vasilescu s-a pregătit din timp pentru aniversarea DGA. Mai întâi, a golit parcarea instituției de autospeciale pe care le-a mutat peste drum de sediu, în parcarea unei unități militare. Apoi a întins mesele pentru invitații care urmau să participe la festivități. Sindicatul Europol a anunțat că la paranghelie au fost aduse preparate din carne de vânat, sarmale, mici, băuturi fine, chiar și lăutari. Doi lăutari: Marcel Pavel și Bode Invitații pentru participarea la eveniment au fost transmise către toate structurile Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv ministrului Lucian Bode. Printre participanți s-a aflat și artistul Marcel Pavel. „Din păcate însă, această ceremonie nu a fost pentru toată lumea. Angajaților DGA li s-a să nu iasă din birouri pe parcursul vizitei . Chiar și pentru folosirea toaletelor de la etajul 1 și 2 a existat interdicție de acces pentru angajați, ca nu cumva să dea nas în nas cu invitații. Doar în partea a doua, la ceea ce a mai rămas din mâncare, au avut acces și angajații, care evident au refuzat. Această umilință pentru propriii subalterni a fost probabil în semn de mulțumire pentru rezultatele pe care aceștia le generează și cu care conducerea DGA se laudă", a anunțat sindicatul Europol. Chetă pentru paranghelia DGA cu lăutari Defapt.ro a transmis mai multe întrebări Ministerului Afacerilor Interne pentru a afla cine și din ce bani a plătit chermeza. Dar, mai ales, cine a colectat câte 200 de lei de la fiecare șef de serviciu din cadrul DGA pentru a plăti masa și dansul invitaților. Ministerul Afacerilor Interne nu a vrut să răspundă, dar a redirecționat solicitarea către Direcția Generală Anticorupție. În răspunsul transmit de către DGA se recunoaște că s-a făcut chetă pentru organizarea ceremoniei. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” "Vă comunicăm faptul că activitatea la care faceți referire a fost achitată din fondurile proprii ale personalului cu funcții de conducere din DGA, la aceasta fiind invitat să participe și personalul cu funcții de execuție", a transmis DGA. Răspunsul DGA în chestiunea parangheliei (sursa: DGA) Generalul Liviu Vasilescu nu a vrut să răspundă la toate întrebările pentru că "având în vedere că nu au fost angajate fonduri financiare bugetare, informațiile solicitate de dumneavoastră nu se încadrează în categoria informațiilor de interes public". Sindicatul Europol atrage atenția că, conform Legii 360/2002 privind Statutul polițistului, polițistului îi este interzis, în orice împrejurare "să colecteze sume de bani de la persoane fizice sau juridice".

Ciucă a cerut transportoare MApN neflotabile (sursa: captură video Pro TV)
Investigații

Ciucă a cerut transportoare MApN neflotabile

Ciucă a cerut transportoare MApN neflotabile. Armata Română s-a "înecat" în Dunăre cu blindatul Piranha IIIC în timpul unui exercițiu militar NATO. Ministerul Apărării Naționale a anunțat că militarii care se aflau în blindat nu au suferit răni și au fost extrași după "aplicarea procedurilor standard de salvare și evacuare". Mașina de luptă a fost recuperată a doua zi după "înec" cu ajutorul unor echipamente de intervenție și evacuare de mare capacitate. Un miliard de euro pentru transportoare În dotarea Armatei Române se află 31 de transportoare blindate Piranha IIIC, pe care Ministerul Apărării Naționale le-a cumpărat cu aproape 59 de milioane de euro de la compania GDELS Mowag. Această achiziție a fost pretextul pentru ca Ministerul Apărării, la cererea actualului premier, Nicolae Ciucă, să cumpere alte 227 de transportoare. Dar e vorba de modelul Piranha V. Neflotabile. Totul, cu 895 de milioane de euro. Defapt.ro a dezvăluit că afacerea "Piranha V" a ridicat suspiciuni de corupție ofițerilor din Direcția de Prevenire și Investigare a Corupției din cadrul MApN care au sesizat DNA. Ulterior, premierul Nicolae Ciucă, a suplimentat comanda cu încă 150 de transportoare. Nici un militar nu a fost rănit în timpul filmării scufundării Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că aproximativ 10.000 de militari din România și din 13 state aliate și partenere participă la exercițiul militar SABER GUARDIAN 23, desfășurat în perioada 29 mai – 9 iunie. În timpul antrenamenutului de sâmbătă, 3 iunie, în jurul orei nouă dimineața, un transportor blindat Piranha IIIC a încercat să traverseze Brațul Borcea. Citește și: FOTO Un transportor blindat al Armatei române s-a scufundat în Dunăre în timpul exercițiilor Saber Guardian Potrivit Ministerului Apărării Naționale, în timpul executării manevrelor de traversare a cursului de apă, echipajul unui transportor blindat de tip Piranha IIIC, din înzestrarea Brigăzii Multinaționale Sud-Est, a raportat infiltrarea apei în interiorul mașinii de luptă. "În urma aplicării în regim de urgență a procedurilor standard de salvare și evacuare a personalului, toți membrii echipajului au fost aduși la mal în siguranță. Niciun membru al echipajului nu a fost rănit în urma acestui eveniment", a transmis MApN. Comisie la Forțele Terestre Transportorul s-a scufundat la o distanță de aproximativ 15 m față de mal, la o adâncime de aproximativ opt metri. Ulterior, în data de 4 iunie, mașina de luptă a fost recuperată cu ajutorul unor echipamente de intervenție și evacuare de mare capacitate din dotarea structurilor de sprijin logistic și evacuată către o bază de reparații a Statului Major al Forțelor Terestre. În urma acestui incident au fost demarate procedurile de evaluare a stării tehnice a transportorului, care a intrat deja în lucrări de întreținere, în vederea repunerii în stare de operativitate. La nivelul Statului Major al Forțelor Terestre a fost constituită o comisie administrativă pentru cercetarea împrejurărilor producerii acestui eveniment de instruire. Totul a mers ca uns, dar dezastruos România a cumpărat în anul 2007 nu mai puțin de 31 de transportoare blindate Piranha IIIC și 12 derivate de la filiala elvețiană GDELS Mowag, deținută de americanii de General Dynamics. Ministerul Apărării Naționale a plătit oficial pentru cele 31 de blindate standard nu mai puțin de 58.859.410 euro, fără TVA. Primele trei derivate ale acestor mașini de luptă au costat aproape opt milioane de euro fără TVA. Ultimele nouă derivate au fost livrate în perioada 2019 - 2020 și au costat în jur de 24 de milioane de euro. În total, 91 de milioane de euro. "La recepţia transportoarelor, nu au fost înregistrate defecţiuni, iar defecţiunile înregistrate pe timpul exploatării au fost remediate de către furnizor", potrivit MApN. Ciucă a cerut transportoare MApN neflotabile Această achiziție de transportoare blindate a fost pretextul pentru a pune bazele contractului pentru Piranha V, o afacere cu iz de corupție la nivel guvernamental de peste 1,5 miliarde de euro. Defapt.ro a dezvăluit că la începutul anului 2017, general Nicolae Ciucă, actualul premier al României din partea PNL, se afla la comanda Statului Major al Apărării. În subordinea lui se afla atunci Consiliul de Supraveghere a Cerințelor, organ deliberativ al Statului Major, care a aprobat înzestrarea a două batalioane a Brigăzii 2 Infanterie cu transportoare 8x8 neflotabile. Nu se știe de ce generalul Nicolae Ciucă a vrut transportoare neflotabile, în contextul în care militarii români au nevoie de transportoare flotabile pentru că pe întreg teritoriu al României se află foarte multe cursuri de apă. Afacere de 895 de milioane de euro, suspectă de corupție Ulterior, pe 4 decembrie 2017, a fost emisă Hotărârea de Guvern 852 prin care contractul pentru achiziția a 227 de transportoare neeflotabile în valoare de 895 milioane de euro a fost atribuit "în regim de urgență" direct firmei General Dynamic European Land Systems (GDELS) – Mowag Gmbh. La finalul anului 2018, ofițerii specialiști din cadrul Direcției de Prevenire și Investigare a Corupției din cadrul MApN au sesizat Direcția Națională Anticorupție cu privire la "posibilitatea săvârșirii unor infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție" de către cadre militare și personal civil din cadrul Departamentului pentru Armamente cu privire la achiziția de transportoare 8x8. Sesizarea ofițerilor a clasată suspect de colonelul magistrat Mihai Gheorghe, procuror militar în cadrul DNA. MApN a suplimentat comanda cu 150 de blindate La începutul acestui an, Ministerul Apărării Naționale a solicitat Parlamentului o nouă aprobare pentru inițierea procedurii de achiziție a altor 150 de blindate Piranha V. Valoarea estimată a contractului a fost de 674 milioane de dolari. "Costurile, pentru care se estimează un plafon financiar de 674 milioane de dolari, sunt calculate pe baza datelor de fundamentare disponibile la acest moment, actualizate în condiţiile OUG 126/2022, preţurile reale putând varia funcţie de condiţiile economice existente la momentul semnării contractului de achiziţie", a menţionat MApN. Însă, înainte de a obține acordul Parlamentului, premierul Nicolae Ciucă a abordat de mai multe ori subiectul legat de contractul pentru Piranha V. De exemplu, în martie 2022, a participat la ceremonia de semnare a acordului de joint-venture între Uzina Mecanică București și filiala românească a General Dynamics European Land Systems. "Este cât se poate de evident faptul că, prin acest demers, putem să constatăm un grad ridicat de încredere, pe care partenerii noștri strategici o acordă țării noastre, într-un context de securitate deosebit, și care se concretizează în transfer de tehnologie și know-how în industria românească, în economia românească", spunea atunci premierul Nicolae Ciucă. Ulterior, în iulie 2022, o delegație a companiei GDELS a fost primită de Nicolae Ciucă la Palatul Victoria.

Primarul Fritz, "Henț" pe "Arena Lego" (sursa: Facebook/Dominic Fritz)
Investigații

Primarul Fritz, "Henț" pe "Arena Lego"

Primarul Fritz, "Henț" pe "Arena Lego". Virgil Sorin Henț și Gheorghe Maxinan, patronii firmei Tehnodomus, au scăpat de dosarul de corupție în care erau acuzați de dare de mită. Bonus, au câștigat licitația de aproape 20 de milioane de euro pentru construcția Arenei Lego din Timișoara. Contractul a fost atribuit de Primăria Timișoara, condusă de Dominic Fritz. Cei doi asociați au fost trimiși în judecată de procurorii DNA în iunie 2016 sub acuzația de dare de mită în dosarul de corupție al lui Teodor Giurgea, fostul director al Administrației Bazinale de Apă Mureș. Banii au fost dați pentru a nu avea probleme în derularea contractelor publice. Primarul Fritz, "Henț" pe "Arena Lego" Primăria Municipiului Timișoara, condusă de Dominic Fritz, a anunțat câștigătorul licitației pentru proiectarea și execuția lucrărilor pentru obiectivul "amenajare terenuri sport – construire stadion pe structură metalică". Contractul în valoare de 97 de milioane de lei, echivalentul a aproape 20 de milioane de euro, a fost atribuit firmei arădene Tehnodomus. Proiectul cunoscut ca "Arena Lego" va avea o capacitate de minimum 9.500 de locuri, din care 508, locuri VIP, și 102, locuri la loje. Lângă viitorul stadion din Calea Buziașului vor fi amenjate un parc cu loc de joacă și o parcare. Termenul de proiectare și execuție a lucrărilor este de 30 de luni. "Este o zi specială pentru Timișoara! Am ajuns în ziua în care s-a semnat contractul cu societatea desemnată în urma licitației organizate pentru construcția stadionului de minim 9.500 locuri, cunoscut drept stadionul . Contractul va fi înaintat spre dl primar, urmând ca în scurt timp să fie dat Ordinul de începere a lucrărilor de proiectare în prima fază, apoi de execuție. (…) Acest stadion se adresează sportului, dar deopotrivă este destinat și tinerilor. Pe lângă evenimente sportive aici se vor organiza concerte, spectacole și alte evenimente pentru timișoreni. Este un prim pas în realizarea unui stadion, după 60 ani în Timișoara", a anunțat viceprimarul liberal Cosmin Tabără pe contul său de Facebook. Șpaga, descoperită de DNA Compania Tehnodomus este deținută în mod egal de controversații afaceriști Virgil Sorin Henț și Gheorghe Maxinan. Ultimele date fiscale aferente anului 2021 arată că firma celor doi a avut o cifră de afaceri netă de peste 47,42 milioane de lei, un profit de aproape un milion de lei și un număr mediu de 133 de angajați. Direcția Națională Anticorupție i-a acuzat pe cei doi de dare de mită în iunie 2016. În același dosar au mai fost acuzați de dare de mită și Laurențiu Manuel Huja și Iulian Zaharia. Conform rechizitoriului, "în cursul lunii octombrie 2010, inculpatul Giurgea Teodor, în calitate de director al Administrației Bazinale de Apă Mureș, prin intermediul inculpatului Popa Ioan, le-a pretins celorlalți patru inculpați să îi vireze suma totale de 37.200 lei în contul unei societăți indicate de primul inculpat, lucru care s-a și întâmplat în perioada 02 noiembrie 2010 – 23 decembrie 2010.". Procurorii DNA susțin că banii au fost primiți de Teodor Giurgea pentru ca, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, să asigure derularea în condiții optime a contractelor încheiate de societățile comerciale administrate de cei patru oameni de afaceri cu Administrația Bazinală de Apă Mureș. Henț, salvat de prescripția specială Patronii firmei Tehnodomus au scăpat de brațul nu așa de lung al legii în aprilie 2020. Atunci, Curtea de Apel București a decis să-l achite pe Gheorghe Maxinan întrucât fapta sa nu era prevăzută de legea penală. În cazul lui Virgil Sorin Henț, a intervenit prescripția specială: "Încetează procesul penal pornit împotriva inculpaților Huja Laurențiu Manuel, Zaharia Iulian și Henț Virgil Sorin, pentru infracțiunile reținute în sarcina lor, ca urmare a intervenției prescripției speciale a răspunderii penale.". Citește și: În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă A fost condamnat doar Ioan Popa, fostul șef birou investiții de la Administrația Bazinală Mureș, la o pedepsă de trei ani de închisoare cu suspendare. Totodată, instanța a decis ca Virgil Sorin Henț, Ioan Popa și Laurențiu Huja să plătească cheltuieli de judecată în cuantum de 3.300 lei fiecare.

Curățenia grădiniței lunar, aproape 100.000 euro (sursa: Facebook/Marian Ivan)
Investigații

Curățenia grădiniței lunar, aproape 100.000 euro

Curățenia grădiniței lunar, aproape 100.000 euro. Liberalul Marian Ivan, primarul orașului Pantelimon, pregătește un "tun" incredibil: între 2,3 și 4,7 milioane de euro pentru curățenia unei singure grădinițe în următorii patru ani. În cazul în care contractul cadru va fi adjudecat la valoarea minimă, serviciile de curățenie vor costa în jur de 48.000 de euro în fiecare lună. Numele primarului Marian Ivan apare în mai multe afaceri controversate din orașul Pantelimon. De exemplu, a restituit unui coleg de partid un teren de aproape patru hectare, care a fost cumpărat ulterior de apropiații primarului. Culmea, în final, terenul a fost răscumpărat de primărie cu peste un milion de euro. Grădiniță (și) din bani europeni Primăria Orașului Pantelimon, condusă de controversatul primar Marian Ivan, se lăuda în prima parte a anului 2019 că obținuse o finanțare europeană pentru construirea unei grădinițe pe strada George Călinescu, la numărul 51. Valoarea totală a proiectului a fost de peste 27,6 milioane de lei, din care 7,1 milioane lei a fost finanțarea nerambursabilă. Construcția grădiniței, formată din trei clădiri cu parter și etaj, a fost finalizată în vara anului 2022. Acum, primăria Orașului Pantelimon a anunțat că vrea să cumpere "servicii de curățenie" pentru noua grădiniță. Conform anunțului publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), valoarea serviciilor a fost estimată la o sumă cuprinsă între 11,5 și 23,07 milioane lei, pe o perioadă de patru ani (în euro, între 2,3 și 4,7 milioane). "Pe parcursul perioadei de derulare a acordului-cadru, autoritatea contractantă intentionează să atribuire contracte subsecvente pentru servicii de curățenie pentru gradinița situată în strada George Calinescu, nr. 51, Oras Pantelimon, județ Ilfov. Acordul cadru fiind de complexitate mică se va semna cu 1 operator economic, oferta câştigătoare fiind cea de pe primul loc", se menționeză în anunțul primăriei. Curățenia grădiniței lunar, aproape 100.000 euro Licitația organizată sub patronajul primarului Marian Ivan a ridicat suspiciuni din cauza sumei colosale care urmează să fie cheltuită doar pentru servicii de curățenie. De exemplu, în cazul în care contractul va fi adjudecat la valoarea minimă estimată, primăria Pantelimon va cheltui în jur 2,875 milioane de lei pe an doar pentru curățenia grădiniței. Ceea ce înseamnă că, în fiecare lună, inclusiv în perioada de vacanță, vor fi cheltuiți minim 240.000 lei, echivalentul a peste 48.000 de euro. În situația în care contractul se va adjudeca la valoarea maximă, costurile lunare vor ajunge la peste 96.000 de euro. Primarul Marian Ivan, președintele licitației Pentru a câștiga această licitație suspectă, firmele care vor depune oferte trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții. De exemplu, media cifrei de afaceri anuale specifică în domeniul obiectului acordului cadrul, a ofertantului pe ultimii trei ani (2020, 2021, 2022), trebuie să fie în valoare de cel puțin 1,5 milioane lei. Curățenie de 23 de milioane de lei la grădiniță (sursa: SEAP) În plus, ofertanții trebuie să demonstreze că în ultimii trei ani (calculați până la data limită de depunere a ofertelor) au prestat servicii similare în valoare cumulată de cel putin 4.610.000 lei fără TVA, în cadrul unuia sau a maximum trei contracte. Primăria Pantelimon a publicat și lista persoanelor cu funcții de decizie cu privire la organizarea licitației. În capul listei se află primarul Marian Ivan, secondat de viceprimarul Florin Viorel Cecate și de directorul ecnomic, Liviu Florin Țînțăreanu. Președintele comisiei de evaluarea a ofertelor este Daniela Alexandra Dan, consilier pe achiziții publice la primărie. Afacerea terenului cu dejecții animale Edilul Marian Ivan și subalterna sa, Daniela Alexandra Dan, au fost implicați într-o afacere cu multe semne de întrebare în urma căreia primăria Primăria Pantelimon a plătit peste un milion de euro. Totul a început în anul 2014, atunci când primarul Marian Ivan l-a pus în posesia unui teren extravilan de 39.000 mp pe pesedistul Valentin Condu. Potrivit cetateanul.net, terenul era infestat cu dejecții de animale provenite de la o fermă din zonă. Valentin Condu, coleg de partid în acea perioadă cu Marian Ivan și primar al comunei Dobroiești, a vândut terenul imediat cu 5 euro pe metrul pătrat. O parcelă de 10.000 mp a fost cumpărată de Daniela Alexandra Dan și de soțul acesteia, Alexandru Dan, cunoscut ca șoferul primarului Marian Ivan. Restul suprafeței a fost cumpărat de soții Violeta și Cosmin Predică. Ce au făcut soții Dan cu banii Patru ani mai târziu, primarul Marian Ivan a decis să răscumpere terenul cu pricina cu banii primăriei. În acest context, Consiliul Local Pantelimon a decis să cumpere cei 10.000 mp de la soții Dan cu 283.300 de euro. Adică, 28,3 euro/ mp. Pentru terenul soților Predică, primăria a plătit 795.500 de euro. Aproximativ, 27,5 euro/mp. Banii încasați de Daniela Alexandra Dan au fost menționați în declarația de avere depusă în anul 2019. În același document, aceasta a menționat că a avea deschis un cont curent la ING în care se afla suma de 828.465 lei. Un an mai târziu, soții Dan și-au cumpărat un teren de 469 mp și o casă de 168 mp. Liberalul Marian Ivan, finul soților Firea și Pandele Primarul Marian Ivan este unul dintre cei mai cunoscuți traseiști politici din județul Ilfov. În anul 2008 a câștigat primul mandat de primar, sub umbrela PDL. După scindarea democrat-liberalilor, a trecut în PNL. Apoi a jurat credință social-democraților ilfoveni. Soții Gabriela Firea și Florin Pandele i-au fost nași de cununie în anul 2015. În anul 2020, a trecut în tabăra liberalilor ilfoveni, conduși de Hubert Thuma, actualul președinte al Consiliului Județean Ilfov și președinte interimar la PNL București. Citește și: EXCLUSIV Pensionar special care are și patru salarii de la stat, plus bonus de 30.000 de euro pe an de la o companie anchetată de DIICOT: Ionel Georgescu, șeful Corpului de control la Economie. A fost polițist la Strehaia Considerat unul dintre cei mai bogați primari din Ilfov, primarul Marian Ivan are o declarație de avere goală. Nu are casă, nu are masă, mașini, bijuterii. Are menționate doar indemnizația de primar, salariul soției sale și alocațiile copiilor. În 2016, a declarat că primise cadou de părinți o mașină Dacia Logan, dar și aceea a dispărut din declarațiile de avere. Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la primarul Marian Ivan, dar fără succes. DREPT LA REPLICĂ Joi, 8 iunie a.c., primarul Marian Ivan a trimis un drept la replică, pe care-l publicăm integral mai jos. "Doresc să clarific știrea apărută recent în presă, intitulată: "Curățenia grădiniței din Pantelimon va costa între 48000 și 96000 euro lunar, pe patru ani". Este important să înțelegem corect această informație care a fost răspândită în comunitatea online a orașului nostru, căutând sezaționalul, dezinformarea și denigrarea mea. Recent, departamentul de Achiziții al primăriei Pantelimon, a emis o solicitare prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) pentru achiziționarea serviciilor complete de curățenie. Aceste servicii cuprind furnizarea de aparatură, produse și soluții de curățenie, precum și personal specializat, care să efectueze curățenia cu o frecvență între 20 și 40 de ori pe lună, pentru servicii de curățenie ce curpind: aspirare, spălare pardoseli și mochete, igienizare toalete și săli, etc. Doresc să menționez că bugetul alocat pentru aceste servicii nu trebuie să depășească suma de 0,6 lei pe metru pătrat pentru fiecare acțiune de curățenie propusă, operatorii fiind nevoiți să ofere un cost sub acest nivel, fiind mult sub media costului obișnuit pentru astfel de servicii. De asemenea, doresc să subliniez că această grădiniță este cea mai mare din oraș, suprafața ei care necesită mentenanță în curățenie, de 17561 mp, acoperind peste 70% din suprafețele de curățat ale tuturor celorlalte unități de învățământ din orașul Pantelimon și sălile de sport. Este esențial să asigurăm un mediu curat pentru copiii noștri și precizez faptul că bugetul stabilit pentru curățenia grădiniței este cel puțin la jumătate față de al altor instituții publice sau private. Vă îndemn să verificați informațiile din surse credibile și să nu vă lăsați influențați de știri false sau cu titlu senzațional, care sunt comandate să denigreze încrederea în administrația locală. Sunt mereu deschis dialogului și vă asigur că, din prima zi a mandatului meu, investiția în sistemul educațional al orașului Pantelimon este prioritară. Dacă la începutul mandatului meu, în Grădinița nr. 1 Pantelimon erau înscriși aproximativ 200 de elevi, în toamna acestui an, aproximativ 800 de copii își vor începe viața preșcolară în grădinițele din orașul nostru."

Damen, aproape să ia contractul corvetelor de la Naval Group (sursa: Facebook/Naval Group)
Investigații

Damen, aproape să ia contractul corvetelor

Damen, aproape să ia contractul corvetelor. Compania franceză Naval Group, cea care a câștigat în urmă cu patru ani licitația de 1,2 miliarde de euro pentru construcția corvetelor militare, a fost somată de Ministerul Apărării Naționale să semneze contractul până la data de 16 iunie 2023. Damen, aproape să ia contractul corvetelor În caz contrar, contractul va fi atribuit companiei olandeze Damen, care este condusă pe plan local de generalul Gheorghe Savu, fostul șef al Direcției Generale de Informații a Armatei. Pentru a putea semna contractul, compania franceză trebuie să ajungă la o înțelegere cu asociatul său, Șantierul Naval Constanța, controlat de afaceristul Gheorghe Bosânceanu. Dar discuțiile sunt înghețate de aproape doi ani de zile. Defapt.ro a dezvăluit în vara anului trecut că francezii de la Naval Group ar primi în compensație un contract pentru achiziția a două submarine, estimat în prezent la două miliarde de euro. Însă, se pare, și pentru acest contract francezii ar fi dependenți de Șantierul Naval Constanța. Termen, 16 iunie. Maximum, 16 iulie Ministerul Apărării Naționale a solicitat asocierii dintre Naval Group și Șantierul Naval Constanța, care a câștigat licitația de 1,2 miliarde de euro pentru construcția a patru corvete, să semneze contractul până la data de 16 iunie 2023. Semnarea contractului este puțin probabilă în contextul în care cele două firme nu au ajuns la o înțelegere cu privire la modul în care se împart banii și riscurile, potrivit unei declarații făcute de Laurent Mourre, vicepreședinte pe Europa și America de Nord al Naval Group. Surse din cadrul Ministerului Apărării Naționale au declarat pentru Defapt.ro că francezii ar putea să primească o prelungire a termenului scadent cu 30 de zile doar dacă vor trimite o cerere de clarificări. Damen așteaptă eșecul francezilor În cazul în care asocierea franco-română nu va semna contractul, Ministerul Apărării Naționale este obligat să atribuie contractul ofertantului de pe locul doi. Adică olandezilor de la Damen, care au depus o ofertă de 1,255 miliarde de euro. "Damen nu se va grăbi cu negocierile, probabil vor face și cererea de reactualizare de preț. E dreptul lor", a spus un specialist din cadrul MApN. Compania olandeză Damen este condusă în România de generalul Gheorghe Savu, fost șef al Direcției Generale de Informații a Armatei. Acesta a declarat în repetate rânduri că navele din clasa Sigma 10514 vor fi proiectate la Șantierul Naval Damen din Galați și ar putea fi construite la Șantierul Naval Mangalia. Corvetele produse de Damen ar putea fi echipate cu echipamente și armament produse în SUA și Uniunea Europeană. Afacerea submarinelor, o mare necunoscută Între timp, francezii de la Naval Group au obținut o promisiune din partea statului român că Ministerul Apărării Naționale urmează să cumpere direct de la ei două submarine din clasa Scorpene. Costurile au fost estimate în prezent la două miliarde de euro. Obiectul contractului ar prevedea achiziția celor două submarine din clasa Scorpene, torpile și contramăsuri, suport logistic inițial, mentenanță și echipamente de testare, echipamente criptografice și cu regim special, asistentă de specialitate, serviciul de instruire a personalului la toate niveluri necesare, implicit folosirea în luptă, echipamente de instruire, precum și baze de date specifice. Și de aici ar începe din nou problemele pentru compania franceză Naval Group. De exemplu, aceasta trebuie să construiască un centru de mentenanță și logistică pentru cele două submarine, în România. Singura opțiune viabilă pentru francezi, spun surse din cadrul MApN, este tot Șantierul Naval Constanța. Va renunța România la offset? Adică ar trebui să fie parteneri tot cu Bosânceanu, cu care nu se înțeleg nici măcar pentru corvete. "Nu poți construi centru de mentenanță pe Dunăre. Nu poți nici la Galați, nici la Mangalia, pentru că acolo sunt șantierele controlate de Damen, competitorul direct al Naval Group. Singura opțiune viabilă ar fi tot la Șantierul Naval Constanța", spune o sursă din MApN. Citește și: EXCLUSIV Naval Group ar putea renunța la contractul de 1,2 miliarde de euro pentru corvete dacă MApN cumpără de la francezi două submarine Scorpène și două elicoptere Pentru a scăpa de dependența de șantierul lui Bosânceanu, francezii speră să ajungă la un acord cu decidenții politici astfel încât să nu fie menționate în contract obligațiile de offset, adică cele privitoare la investiți echivalente cu 80% din valoarea contractului, în economia românească. Însă, pentru ca o astfel de afacere controversată să fie parafată, este nevoie să se semneze un acord "Guvern la Guvern" (G2G) între România și Franța, în baza căruia guvernul francez să cumpere submarinele de la Naval Group și să le vândă apoi României.

Pensionar special, patru salarii, bonus uriaș (sursa: România TV)
Investigații

Pensionar special, patru salarii, bonus uriaș

Pensionar special, patru salarii, bonus uriaș. Ionel Georgescu, șeful Corpului de Control al ministrului Energiei, Virgil Popescu, este unul dintre bugetarii de lux ale cărui venituri de la stat depășesc salariile cumulate ale președintelui Klaus Iohannis și premierului Nicolae Ciucă. În plus, Georgescu încasează și o pensie specială de peste 3.200 de euro pe lună pentru cariera de polițist la Strehaia și șef al Direcției Generale Anticorupție din Ministerul de Interne. Anul trecut, a încasat din salarii și bonusuri de la stat nu mai puțin de 447.000 lei net, echivalentul a 92.000 de euro. Numele lui Ionel Georgescu apare și în dosarul de corupție al lui Adrian Duicu, fostul președinte al Consiliului Județean Mehedinți, condamnat definitiv la un an și șase luni cu suspendare. Polițist la Strehaia în anii '90 Ionel Georgescu și-a început cariera de polițist în orașul Strehaia, din județul Mehedinți, în anul 1991. A fost șef Biroul Poliție Rutieră până în anul 2000, atunci când a devenit responsabil cu ordinea publică. Ulterior a ajuns șeful Poliției Strehaia, apoi a fost transferat în București, pe funcția de adjunct șef serviciu la Direcția Poliție Rutieră. În anul 2004, s-a detașat la actuala Direcție Națională Anticorupție, unde "gestiona activități specifice" pe linia de prevenire și combatere a corupției. De acolo, a ajuns director general adjunct al Direcției Generale Anticorupție din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. În aprilie 2009, ministrul de Interne de atunci, Dan Nica, șeful PSD Galați, l-a împuternicit la șefia Direcției Generale Anticorupție. Câteva luni mai târziu, în octombrie 2009, ministrul Dan Nica a fost schimbat din funcție. Tot atunci, a fost schimbat și Ionel Georgescu. A revenit pe funcția de adjunct o scurtă perioadă. Patru ani în privat Apoi a plecat în privat. Inițial, a fost angajat pe funcția de director al Direcției de Securitate a BRD. În anul 2011, tot în cadrul băncii, deținea postul de director al Direcției Antifraudă și Protecție Internă. Ionel Georgescu a renunțat la cariera strălucitoare în mediul bancar pentru a se reangaja la stat. În anul 2014, a fost încadrat pe funcția de consilier superior la Direcția Generală de Integritate a ANAF. Acest post a fost rampă pentru a putea fi detașat la Corpul de Control al ministerului Economiei. Apoi a intrat în grațiile liberalului Virgil Popescu, care l-a plasat la conducerea Corpului de Control al ministrului Energiei. Pensia i-a crescut de patru ori Pentru întreaga activitate de polițist, Ionel Georgescu a primit în 2013 o pensie anuală de 46.740 lei. De atunci au trecut aproape zece ani, timp în care pensia specială i s-a mărit de aproape patru ori. Conform ultimei declarații de avere, în anul 2022 a primit o pensie anuală de 190.224 lei. Adică 15.852 lei lunar, echivalentul a peste 3.200 de euro. Asta, în timp ce o pensie medie în România este în jur de 1.800 de lei. Dar Ionel Georgescu nu s-a mulțumit doar cu pensia specială. De când a venit în Ministerul Economiei, adică în urmă cu aproape zece ani, a primit, pe lângă salariu, și indemnizații de la companiile de stat pe care trebuia să le controleze. De exemplu, în anul 2017 era șef șerviciu Antifraudă și Anticorupție la Ministerul Economiei. Salariul său anual era de 52.743 lei. Dar își tripla salariul anual din indemnizațiile primite de la Băița SA, DMHI SA și SNAM SA. Pensionar special, patru salarii, bonus uriaș La fel a procedat și la Ministerul Energiei, acolo unde conduce Corpul de Control al ministrului Virgil Popescu. Declarația de avere aferentă anului 2022 arată că Ionel Georgescu a primit un salariu de 125.000 de lei net. Cum și-a mărit de aproape patru ori salariul primit de la Energie? Cu ajutorul indemnizațiilor primite de la companiile de stat. Astfel, pentru funcția de administrator special la Băița SA a încasat peste 103.000 lei. De la CNCIR, companie devalizată de directoare Ioana Timofte, potrivit DIICOT, a primit peste 173.000 lei net. Această sumă este formată din indemnizația brută lunară de 12.400 lei și componenta variabilă, adică bonusul anual, de 148.000 lei brut, echivalentul a 30.000 de euro, conform Raportului anual privind renumerațiile și alte avantaje acordate administratorilor și directorilor CNCIR. Citește și: EXCLUSIV Arest pentru nepoata fostului șef al SRI Radu Timofte. Ioana Timofte, directoare generală la Controlul Cazanelor, 30 de zile la domiciliu, DIICOT o acuză de devalizarea CNCIR CupruMin SA este o altă societate de stat care i-a plătit anul trecut o indemnizație (45.505 lei). În total, peste 447.000 lei, echivalentul a 92.000 de euro. Între timp, Georgescu a renunțat la Consiliul de Administrație al CupruMin pentru a fi numit la Titan Power, o altă controlată de Ministerul Energiei, de unde încasează lunar o indemnizație de 1.000 de euro. Georgescu: "Nu mi-am stabilit eu pensia, au fost niște criterii" La solicitarea Defapt.ro, Ionel Georgescu a spus că nu consideră că primește pensie specială, ci o pensie de serviciu care nu a fost stabilită de el. "E stabilită conform legii. Anatema se pune pe cel care beneficiază. Cel care beneficiază nu este nici cel care a făcut legea, nici cel care o aplică. Și ca mine sunt circa 200.000. Nu mi-am stabilit eu pensia, au fost niște criterii", a declarat Ionel Georgescu. Întrebat dacă își exercită mandatul de administrator special la Băița SA în timpul programului de muncă de la Ministerul Energiei, Ionel Georgescu a ținut să precizeze că a vizitat compania statului de nenumărate ori. Citește și: DOCUMENT Țepele din noile amendamente la legislația pensiilor speciale: parlamentari, primari – neatinși; vârsta de pensionare crește peste cinci ani; nu există calcul de impact "Te poți duce și în weekend. Poți să îți îndeplinești activitățile și online, adică vorbim de documente finaciare, corespondența cu autoritățile statului român, autorități locale. Nu trebuie să stau acolo pentru că nu sunt director executiv, nici să intru în galerie să văd cum se exploatează dolomita. Nu prevede prezența mea fizică acolo. Nici membrii Consiliul de Administrație nu au obligația să fie acolo. Am vizitat-o de nenumărate ori. Nu am fost în timpul programului. Se poate verifica", a spus Ionel Georgescu. Care a adăugat totuși că, în calitate de administrator special, împreună cu conducerea executivă, răspunde de zona patrimonială a societății și de zona financiară.

Ioana Timofte, nepoata ex-șefului SRI, arestată (sursa: Facebook/Ioana Timofte)
Investigații

Ioana Timofte, nepoata ex-șefului SRI, arestată

Ioana Timofte, nepoata ex-șefului SRI, arestată. Ioana Timofte, directorul general al Companiei Naționale pentru Controlul Cazanelor, a fost arestată la domiciliu pentru 30 de zile în dosarul DIICOT privind delapidarea cu două milioane de euro a societății deținută de Ministerul Energiei. Culmea, Consiliul de Administrație, controlat de oamenii ministrului Virgil Popescu, a premiat-o cu aproape 80.000 de euro pentru rezultatele excelente obținute în administrarea companiei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Din Consiliul de Administrație fac parte mai mulți liberali de casă ai ministrului Virgil Popescu, inclsuiv pensionarul Ionel Georgescu, directorul Corpului de Control al ministrului Energiei, care avea posibilitatea legală să verifice achizițiile care au dus la devalizarea companiei. Nu a efectuat nici un control, dar le-a ținut angajaților CNCIR cursuri despre prevenirea corupției în companie. Ioana Timofte, nepoata ex-șefului SRI, arestată Ioana Timofte, nepoata fostului șef SRI Radu Timofte, împreună cu subalternii ei de la Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR), ar fi format un grup infracțional organizat pentru a devaliza societatea deținută de Ministerul Energiei. Procurorii DIICOT susțin că, începând din mai 2020 până în prezent, grupul infracțional condus de Ioana Timofte a organizat 485 de achiziții publice fictive prin care au devalizat compania statului de 9,7 milioane de lei, echivalentul a două milioane de euro. Ioana Timofte a fost reținută inițial pentru 24 de ore pentru infracțiunile de delapidare și constituire a unui grup infracțional organizat. Judecătorii au decis ulterior să fie arestată la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile. Totodată, i s-a impus o serie de restricții. De exemplu, trebuie să se prezinte la organul de urmărire penală, nu are voie să comunice cu ceilalți inculpați și nu are voie să părăsească domiciliul. Tot arest la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile a primit și Vasilica Ivan, director comercial la CNCIR, cea care se ocupa de căratul banilor. În același dosar a mai fost arestat la domiciliu Iacov Vasile Neacșu, în timp ce Ionuț Costache și Maria Nedeleu au primit control judiciar pentru 60 de zile. Toți oamenii ministrului Virgil Popescu de la CNCIR Ioana Timofte a ajuns pe filieră politică să consilieze mai mulți demnitari PSD din Ministerul Economiei. În iulie 2017, a început să-l consilieze pe ministrul Economiei Mihai Fifor, actualul șef al PSD Arad. Două luni mai târziu, ministrul Fifor a numit-o în funcția de director general interimar al Companiei Naționale pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR), companie de stat care se afla atunci în subordinea Ministerului Economiei. Acolo a fost găsită și de liberalul Virgil Popescu, cel care a preluat funcția de ministru al Economiei în noiembrie 2019. Ioana Timofte a intrat rapid în grațiile ministrului liberal. Astfel, în august 2020, ministrul Virgil Popescu a decis ca directorul general și Consiliul de Administrație al CNCIR să fie selectați și numiți pe o perioadă de patru ani. Pentru funcția de director general și membru în Consiliul de Administrație a fost aleasă Ioana Timofte. Ministrul Virgil Popescu a decis ca funcția de președinte al Consiliului de Administrație să fie ocupată de Sorin Cristinel Efta, omul său de încredere de la Mehedinți. Un alt liberal numit de ministrul Popescu este Alin Alexandru Boblea, fost candidat PNL Mehedinți la primăria Pădina. Pentru a-și asigura controlul asupra CNCIR, în CA au mai fost numiți Ionel Georgescu, pensionar de lux și șef al Corpului de Control al ministrului, dar și liberalul Iulian Gropoșilă. Ionel Georgescu: „Nu sunt în conflict de interese” În timp ce Ioana Timofte devaliza compania statului pe care o conducea, potrivit DIICOT, Consiliul de Administrație o premia anual cu aproximativ 80.000 de euro pentru rezultatele excelente obținute în administrarea companiei. Acest jaf putea fi oprit la timp dacă Corpul de Control al ministrului efectua controale de fond. Defapt.ro l-a întrebat pe Ionel Georgescu, șeful Corpului de Control al ministrului Energiei și membru în CA al CNCIR, câte controale au fost efectuate la CNCIR. A spus că nici unul din 2020 până în prezent. "Controalele sunt programate anual și aprobate de ministru. Se mai fac controale inopinate la sesizări și plângeri", a declarat Ionel Georgescu. Citește și: Cum se mai fură la stat: 485 de achiziții fictive în trei ani, de două milioane de euro, la Compania Națională pentru Controlul Cazanelor condusă de nepoata fostului șef SRI Timofte Culmea, spune el, Corpul de Control a efectuat oficial activitatea de prevenire a corupției la data de 9 mai 2023: "Atunci li s-a prezentat ce nu trebuie să facă ca să nu ajungă la pușcărie. Ceea ce au făcut sunt niște găinării de secolul 19.". Întrebat dacă consideră că se află în conflict de interese în contextul în care deține funcția de director al Corpului de Control și funcția de membru în CA al CNCIR, companie subordonată Ministerului Energiei, Ionel Georgescu a spus că nu. "Nu sunt în conflict de interese. Niciodată nu particip și nu interferez cu echipa sau cu materialele de control. Se ocupă subordonații mei, dar oricare poate fi întrebat dacă interfez", a declarat directorul Georgescu.

Hărțuitoarea lui Halep, scandal de corupție (sursa: skysports.com)
Investigații

Hărțuitoarea lui Halep, scandal de corupție

Hărțuitoarea lui Halep, scandal de corupție. Karen Moorhouse (foto) este CEO al ITIA (International Tennis Integrity Agency), organizația care a acuzat-o pe Simona Halep de dopaj fără să-i permită să se și apere. Moorhouse a fost numită CEO al ITIA în februarie a.c. Anterior, aceasta a fost membră în conducerea Ligii de Rugby-Fotbal (rugby în 13) din Marea Britanie. Frauda Bradford Bulls În această calitate, Karen Moorhouse a girat, împreună cu toată conducerea Ligii de Rugby-Fotbal (LRF), preluarea echipei Bradford Bulls de către un acționariat în care era implicat inclusiv un fost șef al LRF. Totul, în mijlocul unor scandaluri financiare care ar fi trebuit să ducă la sancționarea drastică a echipei de către LRF. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În octombrie 2019, când scandalul era la apogeu, în publicația "Total Rugby League" s-a publicat un articol care arăta că chiar Karen Moorhouse garantase public pentru acționariatul toxic al Brandford Bulls. Titlul articolului era "Dacă LRF nu are nimic de ascuns în legătură cu Bradford, este timpul să fie transparentă: 15 întrebări arzătoare la care trebuie să răspundă". O anchetă cerută, niciodată făcută "Timp de aproape un deceniu, echipa de rugby din Bradford a fost târâtă prin noroi de proprietari care nu au nimic de-a face cu echipa, de diverse scandaluri financiare și de o înstrăinare lentă, dar constantă, a fanilor echipei. 2017 ar fi trebuit să fie o linie de demarcație, cu o nouă companie, fără datorii moștenite și cu șansa de a construi durabil. Dar, la mai puțin de trei ani distanță, Bradford Bulls se află din nou în aceeași situație. Vestea că un nou consorțiu, în care este implicat fostul șef LRF Nigel Wood, preia conducerea a stârnit mai multe întrebări decât răspunsuri, așa cum a fost adesea cazul cu Bradford. Apelurile sunt în creștere pe bună dreptate ca organismul de conducere să fie supus unei anchete complete în legătură cu fiecare decizie legată de Bradford - care include Odsal (teren de joc - n.r.) - din 2012 (...) până în prezent. Este o necesitate.", scria Aaron Bower, autorul articolului. Hărțuitoarea lui Halep, scandal de corupție Bower a continuat: "Desigur, dacă LRF nu ar avea nimic de ascuns, atunci ar dispune o anchetă completă. Liga ar fi, de asemenea, deschisă, transparentă și onestă cu privire la tot ceea ce s-a întâmplat. (...) se presupune că le pasă de integritatea lor ca organism de conducere. Având în vedere că presiunea de pe umerii lor este mai mare ca niciodată, integritatea lor este acum pusă sub semnul întrebării. Așadar, în acest sens, iată 15 întrebări la care organismul de conducere trebuie să răspundă.". Printre cele 15 întrebări puse de Bower se regăsește și una adresată direct lui Karen Moorhouse. "(...) cum poate fi benefic pentru integritatea sportului faptul că un om care a fost implicat în procesul de numire a foștilor proprietari - proprietari care au eșuat - la conducerea acestui club este acum implicat el însuși în preluarea proprietății acestuia? Acceptă LRF un anumit nivel de responsabilitate pentru situația actuală a lui Bradford, având în vedere că a sprijinit un consorțiu care s-a dovedit în mod irefutabil a fi un eșec? Karen Moorhouse a declarat în 2017 că LRF era încrezătoare că consorțiul lui Andrew Chalmers va . Ce părere are acum ea, ca parte din de conducerea LRF, despre acele comentarii?". Conflicte de interese vizibile de pe lună Karen Moorhouse, actuala șefă a ITIA, nu a răspuns acelor întrebări. Dar a răspuns, în noiembrie 2019, șeful LRF (și al ei) de la acea dată, Ralph Rimmer. "Șeful LRF, Ralph Rimmer, a respins apelurile pentru o anchetă publică privind schimbarea proprietarului Bradford Bulls, insistând că ultimii doi ani nu au fost un . Citește și: Simona Halep, supusă unei „hărțuiri de neconceput”, afirmă antrenorul Mouratoglu, care se declară „foarte șocat” de demersul ITIA Fostul director executiv al LRF Nigel Wood face parte dintr-un consorțiu care a preluat controlul cvadruplei campioane Super League. Schimbarea de proprietate vine după o serie de eșecuri financiare care au inclus trei administrații și o lichidare în 2012. Bradford Bulls a acumulat datorii de peste 1 milion de lire sterline în cei doi ani în care a fost patronat de fostul proprietar, neozeelandezul Andrew Chalmers, un prieten al lui Wood. Chalmers a primit controlul lui Bulls de la LRF în 2017, în ciuda altor potențiali ofertanți, în timp ce Wood era la conducerea organismului care guvernează liga de rugby. Problema este complicată și mai mult de faptul că Wood se afla, de asemenea, la cârma LRF atunci când a cumpărat contractul de închiriere pentru stadionul Odsal (pentru Bradford Bulls - n.r.) în 2011.", potrivit Mirror.

România nu are fabrică de pulberi (sursa: Petru Zoltan)
Investigații

România nu are fabrică de pulberi

România nu are fabrică de pulberi, deși a cumpărat armament de aproape zece miliarde de euro în ultimii ani. Ceea ce ar putea să reprezinte o vulnerabilitate gravă la adresa Armatei Române în caz de conflict. Ultima instalație de pulberi de la Făgăraș, cu o tradiție de aproape 100 de ani, a fost tăiată și vândută la fier vechi de autoritățile locale în 2004 pentru o datorie de doar 200.000 de euro. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online La solicitarea Defapt.ro, ministrul Economiei Florin Spătaru a declarat că o fabrică nouă de pulberi ar putea să coste în jur de 500 de milioane de euro. Spătaru a alocat 70 de milioane de lei companiei Pirochim Victoria pentru studii de fezabilitate și pregătirea terenulu. Dar, anterior, a declarat la Televiunea Română că a alocat suma de 800 de milioane de lei și are "parteneriate plătite" cu companii americane și sud-coreene pentru a începe construcția fabricii. Mai mult, directorul Pirochim, Milică Palade, susține că nu poate începe studiile de fezabilitate până când oficialii din Ministerul Economiei nu vor decide ce tipuri de instalații de producție a pulberilor vor fi achiziționate. România nu are fabrică de pulberi Fabrica de Pulberi de la Făgăraș (foto) are o istorie de aproape 100 de ani, timp în care a produs pulberi și explozibili. Dar industria de apărare românească a fost lăsată de izbeliște după Revoluția din decembrie 1989. Un pic mai târziu, în anul 2004, primăria Făgăraș a executat Fabrica de Pulberi pentru o datorie de 200.000 de euro. Pentru a-și recupera banii la bugetul local, primăria a decis să vândă la fier vechi instalația de nitroceluloză, cu ajutorul căreia se producea o parte din materia primă pentru pulberi. Așa că producția de pulberi a încetat. Dar a continuat cea de explozibili. Companiile din industria de apărare de stat s-au reorientat către Serbia, țară din care se cumpără și în prezent pulberi. Lucian Cupu, liderul de sindicat de la Fabrica de Pulberi Făgăraș, a declarat pentru Defapt.ro că "instalația de nitroceluloză producea un ingredient pentru pulberi. Cum s-a reușit să se scoată din inventarul industriei de apărare o astfel de capacitate?". El a mai spus că "degeaba faci tancuri, degeaba faci mitraliere, degeaba faci aruncătoare, dacă nu ai ce trebuie să bagi în glonț, în muniție". Spătaru minte nerușinat despre bani Florin Spătaru, ministrul Economiei, s-a lăudat în repetate rânduri că va aloca fondurile necesare pentru construcția unei noi fabrici de pulberi. Ultima dată a făcut-o la Televiziunea Română, acolo unde s-a încurcat în declarații. Semn că nu prea înțelege ce se întâmplă în industria de apărare din subordinea sa. "Vom veni cu o soluție pentru construirea unei fabrici de pulberi în România. Este un deziderat. În 2004 a fost închisă în România și am importat. Acum vom face o capacitate de producție mai mare și pentru tipuri de muniție NATO și non-NATO. Pe lângă 800 de milioane de lei alocați de la Ministerul Economiei, avem și parteneriate plătite cu companii americane, sud-coreene pentru a începe această construcție industrială", spunea la TVR ministrul Spătaru. Declarația ministrului Florin Spătaru a ridicat suspiciuni pentru că Ministerul Economiei a alocat pentru investiții în industria de apărare de stat sume derizorii. De exemplu, în anul 2021 s-au alocat doar cinci milioane de lei. În anul 2022 s-au alocat 400 de milioane de lei, iar de la începutul acestui an până în prezent, doar 200 de milioane de lei, potrivit informațiilor oficiale furnizate de Ministerul Economiei la solicitarea Defapt.ro. Un "partener mare, european". Dar fantomatic Pentru a clarifica aceste neconcordanțe am solicitat clarificări Mirabelei Isac, consiliera ministrului pe comunicare. A răspuns, în schimb, chiar ministrul Florin Spătaru, care și-a nuanțat declarația făcută la televiunea publică. El a spus că, de fapt, nu a alocat 800 de milioane de lei pentru fabrica de pulberi și că se referea la alocările bugetarea pentru întreaga industrie de apărare. Adică la cele 600 de milioane de lei alocați în 2022 și 2023. Cât despre fabrica de pulberi promisă, a menționat că în realitate a alocat doar 70 de milioane de lei către Pirochim Victoria. Banii ar trebui folosiți pentru "studiu de fezabilitate și o pregătire pentru investiție. Separat de acest lucru, discutăm cu mai multe companii de o investiție de la zero. Greenfield! Pentru că acele echipamente pe care noi le avem fie la Făgăraș, fie la Victoria, o parte din ele sunt depășite tehnologic. O parte din ele ar trebui modernizate. Există posibilitate să le reutilizăm. Dar nu luăm deocamdată în calcul un astfel de scenariu", a declarat ministrul Florin Spătaru. Tot ministrul a spus că la nivelul Ministerului Economiei se discută cu un "partener mare, european", care ar vrea să facă "ditamai fabrica și să livrăm peste 1.000 de tone de pulberi în mod continuu. Cred că ne încurcăm dacă reutilizăm niște echipamente care s-ar putea să ne lase la un moment dat". Ministrul nu a vrut să spună numele partenerului, dar a precizat că valoarea unei investiții într-o fabrică de pulbere este undeva la 500 de milioane de euro. "Un studiu de fezabilitate de rahat!" Întrebat ce s-a întâmplat cu cele 22 de milioane de euro promise public de fostul ministru Virgil Popescu pentru Fabrica de Pulberi Făgăraș, ministrul Florin Spătaru a spus că nu știe unde au fost dați. Cât despre declarațiile pompoase ale lui Gabriel Țuțu, fostul director Romarm, despre repornirea fabricii de pulberi, a spus că "Ministerul Economiei nu a negociat cu nimeni. Hai să ne înțelegem! Și-a bătut joc! Nu a negociat cu absolut nimeni. Nimeni, nimic! Ca să fim clari pe subiectul ăsta: nu a existat nici un proiect! A existat un studiu de fezabilitate de rahat! De rahat! Făcut undeva în anul 2018 în care se spunea că dacă mai pui două țevi și trei garduri pui în funcțiune Fabrica de Pulberi. Total eronat!". Cât despre proiectul său legat de fabrica de pulberi, ministrul a spus că va începe cât mai curând. Adică până în toamnă. Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică, nu crede în ceea ce spune ministrul Spătaru. "Au declarat că vor face fabrica de pulberi într-un an de zile. Au trecut doi ani și nu au mișcat nici un deget. Capabilitatea de proiectare este destul de redusă în România", a spus Bucuroiu. 70 de milioane de lei date degeaba Sindicalistul Lucian Cupu a declarat pentru Defapt.ro că la Fabrica de Pulberi Făgăraș există deja un studiu de fezabilitate în care se menționează că pentru construcția unei noi fabrici este nevoie de trei ani. "Astfel de instalații nu le are nimeni pe stoc. Aceste instalații trebuiesc proiectate. Ca să faci proiectare trebuie să faci o cercetare pentru a vedea care este necesarul de pulberi în piață, dacă vrei să o construiești pe rațiuni economice. Citește și: Summit-ul NATO de la Vilnius va oficializa cel mai negru scenariu: a reînceput „războiul rece”. Noile planuri de apărare ale Alianței se axează pe reacția la un atac rusesc pe scară largă În momentul în care faci niște instalații pentru pulberi, le calibrezi cu un necesar astăzi sau pentru un viitor conflict. Atunci nu poți justfica o astfel de investiție și să o condiționezi de profitabilitate. Iar în acel moment trebuie să poți susține o astfel de investiție pentru a se reduce dependența de alte state", a spus Lucian Cupu. Conform studiului, Fabrica de Pulberi de la Făgăraș ar putea produce o tonă de pulberi pe oră. Însă ministrul Florin Spătaru nu a alocat cei 70 de milioane de lei la Făgăraș, ci i-a virat în conturile Pirochim Victoria, societate lăsată pe butuci din 2004. Milică Pandele, directorul general al Pirochim, a spus că decidenții din Ministerul Economiei ar trebui să decidă ce tip de instalații vor să fie achiziționate și ce tipuri de pulbere să producă. De abia atunci poate contracta studii de fezabilitate cu banii primiți de la minister. Întrebat în cât timp ar putea fi pusă în funcțiune o fabrică nouă, directorul Milică Pandele a declarat că "un termen rezonabil ar fi de minim doi ani de zile. Majoritatea instalațiilor sunt unicat. Nu se poate începe în șase luni, de exemplu".

Primarul comunei Chiajna, 14 imobile ascunse (sursa: Facebook/Mircea Minea)
Investigații

Primarul comunei Chiajna, 14 imobile ascunse

Primarul comunei Chiajna, 14 imobile ascunse. Milionarul Mircea Minea, primarul comunei Chiajna, are sub sechestru nu mai puțin de 22 de terenuri și case, dar în declarațiile de avere a menționat doar opt. Diferența de 14 imobile a fost scoasă la iveală de procurorii DNA care l-au trimis în judecată pentru că a prejudiciat primăria Chiajna cu aproape 45 de milioane lei, bani cu care a finanțat ilegal clubul de fotbal Concordia. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Primarul Mircea Minea, actual copreședinte ALDE, se află la conducerea primăriei Chiajna din anul 1996, atunci când a candidat pe listele Partidului Social Democrat. Unul dintre cei mai longevivi primari din țară, Mircea Minea a ajuns bugetar milionar din învârtelile cu terenuri de la marginea Bucureștiului. Primarul Minea, bani președintelui Minea Direcția Națională Anticorupție a anunțat că l-a trimis în judecată pe Mircea Minea, primarul comunei Chiajna, pentru abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată. Pe scurt, în perioada 2007-2011, primarul Minea ar fi încheiat cu clubul de fotbal Concordia Chiajna mai multe contracte cu finanțare nerambursabilă pentru care a plătit din bugetul primăriei aproape 37,5 milione lei. În plus, a închiriat clubului de fotbal două baze sportive aflate în proprietatea publică a Primăriei Chiajna în schimbul unor chirii modice. De exemplu, 100 de lei/lună pentru baza sportivă și 7,65 euro/oră pentru stadion. Din această afacere a rezultat încă un prejudiciu de peste 7,5 milioane lei. În total, aproape 45 de milioane lei, echivalentul a nouă milioane de euro. Mai mult, primarul Mircea Minea deținea calitatea de membru fondator și președinte al consiliul director la clubul Concordia Chiajna. Primarul comunei Chiajna, 14 imobile ascunse Surpriza apare la finalul comunicatului de presă al DNA, instituție care susține că a pus sechestru pe 22 de imobile, terenuri și case, deținute de către Mircea Minea. Dar în ultima declarație de avere, depusă în iunie 2022, primarul Minea a menționat doar opt imobile. De exemplu, are un teren intravilan de 10,5 hectare pe care susține că l-a cumpărat în 1996. În 1999 a dobândit un teren de 2.490 mp prin reconstituirea dreptului la proprietate. La fel s-a întâmplat și în 2016, când a pus mâna pe un teren de 1.000 mp. Ultimul teren de 1,72 hectare l-a cumpărat în anul 2017 împreună cu soția sa, Olguța Minea. La capitolul clădiri, soții Minea au declarat că dețin o casă de 374,6 mp în Chiajna, plus alte trei imobile cu suprafețe cuprinse între 904 și 1.104 metri pătrați. Primarul Minea a mai menționat în declarația de avere că a vândut un teren intravilan cu cu aproape 4.000 de euro firmelor Ayandel Home, Ayandel Chrishome și Irimia Aimiri SRL. Totodată, a menționat că a plasat în fonduri de investiții, inclusiv pensii private, nu mai puțin de 2,66 milioane lei. Alți 320.000 lei și 17.827 euro îi are în două conturi bancare. Pentru munca prestată în folosul comunității din Chiajna, edilul Mircea Minea este renumerat anual de primărie cu aproape 180.000 lei. Soția sa, Olguța Minea, patronează și administrează firma Euromond Impex care are ca obiect de activitate colectarea și epurarea apelor uzate. Pentru funcția de administrator și-a dat un salariul anual 30.528 lei. 700.000 de lei pierdute printre milioane Declarațiile de avere depuse în ultimii zece ani de primarul Mircea Minea sunt pline de surprize. În anul 2013, acesta a menționat că deține împreună cu soția sa două terenuri în București și Ilfov. Primul era un teren agricol de 9,28 ha cumpărat în perioda 1995 -2005. Celălalt teren intravilan, de aproape 5,5 hectare, a fost declarat ca fiind cumpărat în perioada 1991 – 2012. Minea mai declara o casă de 300 mp și un spațiu comercial de 840 mp, ambele în Chiajna. Un alt spațiu comercial, de 40 mp, îl avea în București. Și tot în București avea o altă casă, de 155 mp. Primarul menționa obligațiuni de aproape 3,5 milioane lei și două depozite bancare în care se aflau 141.000 lei și 65.000 de euro. Dar, un an mai târziu, valoarea investițiilor a crescut brusc la aproape 4,5 milioane lei. În conturi mai avea însă în jur de 30.000 de euro. Dacă ar fi investit în obligațiuni cei 141.000 de lei și diferența de 35.000 de euro, tot rămân 700.000 lei în obligațiuni fără nici o explicație. Cum apar din nimic 7,8 hectare de teren O altă anomalie apare în declarația de avere depusă în anul 2015. Terenul de 5,5 hectare a crescut la 13,3 hectare fără ca primarul Minea să declare achiziția vreunui nou teren sau să modifice anul dobândirii. Culmea, a mai și vândut o bucată de teren cu 124.600 euro unei anume Roxana Anghel. Totodată, a mai vândut vila și spațiul comercial din București. Pe casă a obținut puțin peste 362.000 lei de la Virgiliu Mărgineanu, iar pe spațiul comercial a primit 25.000 de euro de la Aurelian Sorin Puia. În conturi avea 161.000 lei, 35.500 de euro, plus 4,97 milioane de lei în fondul de investiții al BCR. Ulterior, conform declarației de avere depusă în anul 2016, a vândut terenul de două hectare cu 1,5 milioane de euro firmei Avangarde City. Societatea este deținută în prezent de Roxana Anghel (50%), Petre Anghel (20%) și Ioana Daniela Unchiașu (30%). Tot în acel an, primarul Minea a declarat încă un teren de 2.490 mp asupra căruia i se reconstituise dreptul de proprietate în 1999, plus un teren de 1.000 mp dobândit în 2016. Suma aflată în fondul de investiții al BCR i s-a diminuat la 4,33 milioane lei, însă a mai deschis un nou cont în care a investit nu mai puțin de două milioane de lei. În total, 6,33 milioane lei. Milioane de lei din conturi și investiții, evaporate În anul 2017, primarul Minea mai avea un teren de 12,67 hectare din cele 13,3 ha, plus cele două parcele de 2.490 mp, respectiv 1.000 mp. Dar și casa cu anexele din Chiajna. Între timp, a mai vândut încă o bucată de teren pe care a obținut 80.000 de euro de la firma Coral Speed Construct. Dar investițiile de la BCR au crescut de la 6,33 milioane la peste 8,4 milioane lei, în timp ce în conturi avea peste 228.000 lei și 31.000 de euro. Citește și: Banca Mondială desființează proiectul pensiilor speciale: „Nici un impact” sau „efect neglijabil”. Budăi spune că nu a citit raportul băncii, Ciucă așteaptă „concluziile” Un an mai târziu, terenul de 12,67 hectare a crescut cu aproape 1.500 mp. Suma investită la BCR a scăzut la 7,75 milioane lei, dar conturile au crescut la peste 1,5 milioane lei și 85.000 de euro. Conform declarației de avere din anul 2019, coturile primarului s-au diminuat. A rămas fără un milion de lei și 47.000 de euro din conturile personale, în timp ce fondul de investiții s-a diminuat la 6,6 milioane lei. Ceea ce înseamnă că primarul Minea a cheltuit în decursul unui an în jur de 2,3 milioane lei. Un an mai târziu, fondul de investiții a scăzut la 4,28 milioane lei, în timp ce în conturi mai avea în jur de 216.000 lei și 10.314 euro.

Loteria, un miliard EUR, pierdut la "păcănele" (sursa: Facebook/Loteria Romana)
Investigații

Loteria, un miliard EUR, pierdut la "păcănele"

Loteria, un miliard EUR, pierdut la "păcănele". Loteria Română a aruncat pe fereastră acest pot enorm pentru că nu a exploatat 6.260 de "păcănele" pe care le-a ținut ascunse în depozit în ultimii zece ani. Ionuț Valeriu Andrei, actualul șef al Loteriei Române și "afiliat" PSD, vrea să le scoată acum de la naftalină și să le vândă la licitație pentru suma de 4,3 milioane de euro. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În cazul în care ar fi închiriat fiecare aparat cu doar 100 de euro pe lună, Loteria Română ar fi încasat mai mult cu 3,2 milioane de euro mai mult în fiecare an, adică 75 de milioane de euro în ultimii zece ani. Dacă le-ar fi folosit în propriile agenții, Loteria ar fi încasat peste 1.300 de euro lunar din fiecare aparat, adică aproximativ 100 de milioane de euro anual din toate 6.260. "Păcănelele", luate și ascunse în depozit Loteria Română s-a pricopsit la finalul anului 2013 cu nu mai puțin de 6.260 de terminale video-loterie de pe urma contractului păgubos cu grupul grecesc INTRALOT. În loc să le exploateze în regie proprie sau măcar să le închirieze, oficialii Loteriei au decis să le ascundă într-un depozit. Și nu pare să fi fost o decizie întâmplătoare. Pentru că, la scurt timp, a fost încheiat un parteneriat pe o perioadă de 15 ani cu grupul austriac Novomatic. Conform înțelegerii, veniturile din video-loterie urma să fie împărțite în mod egal între Loteria Română și Novomatic. În plus, Loteriei Române i se garanta un venit minim de 75 de milioane de euro anual în cazul în care compania de stat instala 10.000 de terminale în agențiile loto din întreaga țară. De atunci au trecut aproape zece ani, timp în care au fost instalate în jur de 6.000 de terminale. Ceea ce înseamnă că bonusul de 75 de milioane de euro nu a fost încasat. Totuși, de pe urma exploatării celor 6.000 de terminale de la austrieci, Loteria raportează venituri anuale de aproximativ 100 de milioane de euro. Bani din care, evident, Loteria Română plătește și cheltuieli (chiria pentru spațiile folosite în cazul în care sunt închiriate, angajați, utilitățile și licențele). Loteria, un miliard EUR, pierdut la "păcănele" În tot acest timp, cele 6.260 de terminale moștenite de la INTRALOT au zăcut nefolosite într-un depozit. Dacă le-ar fi exploatat direct, Loteria Română ar fi putut să raporteze în plus venituri anuale de încă 100 de milioane de euro. Adică un miliard de euro în ultimii zece ani. Dar putea să le și închirieze. De exemplu, un terminal se închiriază pe piața jocurilor de noroc cu sume care variază între 180 și 300 de euro pe lună. În cazul în care Loteria Română ar fi optat pentru această varianta, ar fi putut câștiga anual minimum 7,5 milioane de euro dacă închiria fiecare terminal cu doar 100 de euro lunar. Cumulat, în ultimii zece ani, Loteria Română putea câștiga astfel minim 75 de milioane de euro. Cu o sumă de 200 de euro lunar pentru închiriere, suma ar fi ajuns la 150 de milioane de euro. Dar compania statului nu a luat nici măcar un leu pe "păcănelele" achiziționate în 2013. Se scot la vânzare cu 4,3 milioane de euro Ionuț Valeriu Andrei, actualul șef al Loteriei Române, care susține că este "afiliat" Partidului Social Democrat, formațiune politică condusă de Marcel Ciolacu, a decis să scoată la licitație publică cu strigare cele 6.260 de "păcănele". Citește și: NATO, nivel superior de alertă pentru aparatele sale de poliție aeriană după ce un Su-35 rusesc aproape a doborât un avion polonez neînarmat în apropiere de spațiul aerian al României Primul lot este compus din 1.037 de terminale, marca Novomatic, care a fost evaluat la 4,076 milioane lei. Adică 3.930 lei pentru fiecare bucată. Cel de-al doilea lot este format din 3.728 terminale, marca Unidesa, a cărui valoare a fost calculată la 11,638 milioane lei. Costul unui singur terminal Unidesa a fost estimat la 3.121 lei. Ultimul lot este format din 1.495 terminale Williams, cu o valoare de 5,68 milioane lei. Adică în jur de 3.800 lei pe fiecare bucată. În total 21,3 milioane lei, echivalentul a 4,3 milioane euro. Întrebat de către Defapt.ro ce nu au fost folosite aceste terminale în ultimii zece ani, directorul Ionuț Valeriu Andrei a declarat că nu poate răspunde pentru că trebuie să verifice în istoric.

Șeful Anticorupției MAI, "grave suferințe psihologice" (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Șeful Anticorupției MAI, "grave suferințe psihologice"

Șeful Anticorupției MAI, "grave suferințe psihologice". Chestorul șef de poliție Liviu Vasilescu, șeful Direcției Generale Anticorupție din Ministerul Afacerilor Interne și fostul șef al Poliției Române, a pierdut procesul prin care cerea daune de morale de 20.000 de euro sindicalistului Cosmin Andreică. Pe care Vasilescu l-a acuzat că i-ar fi pricinuit "grave suferințe psihologice, afective, insomnii, stare de stres", dar și pagube prin lezarea cinstei, onoarei, demnității, prestigiului și reputației. Totul i s-ar fi întâmplat din cauza declarațiilor publice făcute de Cosmin Andreică, șeful sindicatului Europol, prin care i-a criticat pe șefii Poliției Române pentru că s-au întâlnit pe ascuns în biserică, în toiul nopții, cu liderii clanului Duduianu, înainte de a fi înmormânat interlopul Florin Mototolea, zis "Emi Pian". Pe ascuns, în biserică, cu interlopii Duduianu Chestorul șef de poliție Liviu Vasilescu și-a dat demisia din funcția de șef al Poliției Române la data de 1 septembrie 2020, în urma scandalului public legat de întânirea pe ascuns, în biserică, cu liderii clanului Duduianu, după moartea interlopului Florin Mototolea, zis "Emi Pian". Ulterior, în mai 2021, ministrul Lucian Bode l-a numit la conducerea Direcției Generale Anticorupție, o structură strategică a Ministerului Afacerilor de Interne. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online La aproape doi ani după ce și-a dat demisia din funcția de șef al Poliției Române, chestorul șef de poliție Liviu Vasilescu l-a dat în judecată pe Cosmin Andreică, liderul sindicatului Europol, și a cerut daune morale de 20.000 de euro. Motivul? Sindicalistul Cosmin Andreică l-a criticat public pentru întâlnirea pe care a avut-o cu membrii clanului Duduianu, înainte de înmormântarea lui Florin Mototolea. În aprilie 2023, Judecătoria Sector 2 a decis să respingă cererea de chemare în judecată pe motiv că nu era întemeiată. Mai mult, instanța l-a obligat pe Liviu Vasilescu "la plata către pârât a sumei de 5.880,54 de lei, valoarea cheltuielilor de judecată, onorariul de avocat. Cu drept de a formula cerere de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti. Pronunţată în data de 26.04.2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei". Șeful Anticorupției MAI, "grave suferințe psihologice" În cererea de chemare în judecată consultată de către Defapt.ro, chestorul șef de poliție (general-locotenent - n.r.) Liviu Vasilescu le-a spus magistraților că în urma declarațiilor făcute de sindicalistului Cosmin Andreică a suferit enorm. Mai mult, a scris negru pe alb că i-au fost cauzate "grave suferințe psihologice, afective, insomnii, stare de stres, dar și pagube prin lezarea cinstei, onoarei, demnității, prestigiului și reputației". "Așadar, daunele morale solicitate, în cuantum de 20.000 euro, echivalentul în lei la data plății au caracter compensatoriu echitabil raportat la suferințele indurate de subsemnatul în ultimii aproximativ doi ani, de când pârâtul îmi aduce în mod public acuzații extrem de grave, astfel cum am arătat mai sus", susține în cerere Liviu Vasilescu. Vasilescu, despre "suferințele" lui (sursa: defapt.ro) Întrebat de către Defapt.ro dacă gravele suferințe psihologice au fost certificate medical, Liviu Vasilescu nu a răspuns direct, dar a dat de înțeles că nu. "Am treabă. Dacă te jignește unul poți să ai cheștii din ăstea. Domnule, haideți, nu discut chestia asta. Am pierdut procesul, asta e! Nu afectează capacitatea mea de muncă, dar poți să ai trăiri. Nu am câștigat și asta este. Puneți niște întrebări… E dreptul meu să dau în judecată", a declarat Liviu Vasilescu, șeful Direcției Generale Anticorupție. Vela: „Din punctul meu de vedere, a fost un erou” Liviu Vasilescu, șeful DGA, i-a propus ca martori la proces pe liberalul Marcel Vela, fost ministru de Interne în perioada în care avut loc scandalul legat de înmormântarea lui Florin Mototolea, dar și pe Aurelian Ciocîrlan, fostul adjunct al Poliției Capitalei. Citește și: VIDEO La Ankara, la o reuniune a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre, un deputat rus a vrut să rupă steagul ucrainean. Cum s-a terminat disputa Senatorul Marcel Vela i-a spus judecătorului că Liviu Vasilescu a suferit pentru că și-a dat demisia. "Din punctul meu de vedere, a fost un erou", a declarat instanței senatorul Marcel Vela. La rândul său, fostul adjunct al Poliției Capitalei, comisarul șef Aurelian Ciocîrlan a declarat în fața instanței că generalul Liviu Vasilescu "era abătut, afectat, necăjit". Întrebat dacă traumele de ordin psihic invocate de Liviu Vasilescu sunt compatibile cu funcția pe care o deține, Aurelian Ciocîrlan a spus că "depinde până unde coboară nivelul de stres. Nu cunosc dacă reclamantul deține acte oficiale în legătură cu starea psihică".

Adjunctul Gărzii de Mediu, la DNA (sursa: Facebook/Garda Națională de Mediu)
Investigații

Adjunctul Gărzii de Mediu, la DNA

Adjunctul Gărzii de Mediu, la DNA. Cristian Valentin Eniță, pus de PSD în funcția de director general adjunct la Garda Națională de Mediu, este cercetat de Direcția Națională Anticorupție pentru că a efectuat controale ilegale la două societății din județul Prahova. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Miza controalelor o reprezintă un contract de peste un milion de euro anual pentru colectarea deșeurilor periculoase și nepericuloase de la fabrica de frigidere a chinezilor de la Haier Tech din județul Prahova. La solicitarea Defapt.ro, șeful Gărzii Naționale de Mediu, comisarul general Aurelian Păduraru, a declarat că subalternul său cu rang de subsecretar de stat nu are atribuții de control, motiv pentru care a sesizat Corpul de Control de la Ministerul Mediului. Fabrică chinezească de frigidere Grupul Haier, condus de chinezul Zhang Ruimin - unul dintre cei mai de vază membri ai Partidului Comunist Chinez și un afacerist recunoscut la nivel mondial, a investit peste 70 de milioane de euro în construcția unei fabrici de frigidere în Parcul Industrial Allianso din Ariceştii Rahtivani, în apropiere de Ploieşti. Producția frigiderelor a început în anul 2021. Deșeurile periculoase și nepericuloase rezultate de la fabrica de frigidere erau preluate în baza unui contract de firma Recop Recycling, patronată în acte de Ana Cătălina Mureșan. De afacerea cu colectarea și tratarea deșeurilor se ocupă și soțul Anei Mureșan, Cătălin Mureșan, un afacerist controversat pe plan local. Peste un milion de euro anual Cătălin Mureșan a declarat pentru Defapt.ro că în vara anului 2022 avea un contract de preluare a deșeurilor de la Haier Tech. "Colectam mai multe tipuri de deșeuri recilabile: plastic, carton, fier și foarte puțin deșeuri periculoase. Contractul este destul de ok dacă îl gestionezi cum trebuie. Noi am investit în jur de un milion de euro ca să gestionăm contractul cum trebuie. Momentan nu mai avem contract de preluare a deșeurilor cu fabrica de frigidere. În 2022 aveam contract cu ei", a precizat afaceristul prahovean. Întrebat care a fost valoarea contractului de colectare a deșeurilor de la fabrica de frigidere, Cătălin Mureșan a spus că "undeva la peste un milion de euro" pe an. Controale, deși nu avea atribuții Afacerea cu deșeuri de un milion de euro i-a făcut cu ochiul comisarului general adjunct Cristian Valentin Eniță, la scurt timp după ce a fost numit în funcție de premierul Nicolae Ciucă la propunerea Partidului Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu. Motiv pentru care a decis la data de 27 iunie 2022 să facă inspecții și controale la cele două firme. Complet ilegale. Șeful Gărzii Naționale de Mediu, comisarul general Aurelian Păduraru, a explicat de ce controalele efectuate de subalternul său sunt ilegale. "Nu are atribuții de control! Doar comisarii au atribuții de control. Știu că a fost în control, a fost o plângere depusă la Garda Națională de Mediu. Mai departe, eu am redirecționat-o către Corpul de Control al Ministerului Mediului. Fiind demnitar (subsecretar de stat - n.r.), am considerat că Corpul de Control al Gărzii nu poate chestiona un demnitar. Și mai departe Corpul de Control al ministrului s-a ocupat de soluționarea acelei plângeri. Mai departe s-a ocupat de sesizarea instituțiilor abilitate să facă lumină pe subiect", a declarat comisarul general Aurelian Păduraru. Adjunctul Gărzii de Mediu, la DNA Defapt.ro a obținut un document din care rezultă că Direcția Națională Anticorupție a solicitat Gărzii Naționale de Mediu mai multe informații despre atribuțiile comisarului general adjunct Cristian Valentin Eniță în dosarul de corupție 216/P/2022. Adresa DNA către Garda de Mediu (sursa: defapt.ro) De exemplu, în aprilie 2023, anchetatorii au cerut Ordinul nr. 1910 din 07.07.2022 prin care s-au stabilit atribuțiile de serviciului ale acestuia. Totodată, s-a mai cerut ordinele de serviciu și de deplasare ale comisarului general adjunct Cristian Valentin Eniță din data de 25.07.2022, atunci când a fost în control la cele două firme. Întrebat dacă Cristian Valentin Eniță știa ce atribuții are în fișa postului, comisarul general Aurelian Păduraru a răspuns că ar trebui să rămână o întrebare retorică: "Aici trebuie să răspundă la întrebare în mod direct atunci când va fi întrebat. Da, da, există și un dosar la DNA. Așa este! Au fost solicitate niște precizări și documente. Ne-am conformat. Atâta timp cât este o instituție a statului care face o urmărire penală, trebuie să ne conformăm. Nu este suspendat din funcție. Fiind demnitar, cu rang de subsecretar de stat, noi am sesizat Corpul de Control al ministrului. Nu am luat nici o măsură la momentul respectiv.". Susținut de PSD Defapt.ro l-a întrebat pe comisarul general dacă Cristian Valentin Eniță a fost susținut de PSD pentru a ocupa funcția de comisar general adjunct la Garda Națională de Mediu. Răspuns a fost simplu și direct: "Da!". Cristian Valentin Eniță a refuzat să facă orice comentariu legat de ancheta aflată în lucru DNA cu privire la controalele efectuate la cele două companii. "(...) având în vedere susținerea dumneavoastră , va rog să vă adresați instituției nominalizate. Nu am cunoștințe despre măsurile dispuse de Corp Control al MMAP", a transmis Cristian Valentin Eniță. A lucrat șase ani la "Doi și-un sfert" Cristian Valentin Eniță susține în propriul CV că a intrat în câmpul muncii în anul 2000, direct pe funcția de inspector în cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Prahova, fără să aibă studii superioare. Surse din cadrul Ministerului de Finanțe au declarat sub protecția anonimatului că, pentru ocuparea funcției de inspector, era obligatoriu să aibă studii superioare finalizate cu diplomă de licență. Eniță a menționat că a început Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității Petrol și Gaze de abia în anul 2004. Adică, la patru ani distanță după ce a fost angajat ca inspector. Citește și: Teodosie Tomitanul are credite bancare de 500.000 de lei pe care le ascunde de ANI. Nu se știe în cât timp trebuie să le returneze "Este o eroare de dactilografiere. O să verific acum CV-ul. Mulțumesc pentru că mi-ați atras atenția. O să verific și o să modific cu siguranță", a declarat Cristian Valentin Eniță. Ulterior a transmis printr-un e-mail că nu există nici un document oficial din care să "rezulte aspect legale referitoare la angajarea mea la DGFP Prahova". La finalul anului 2006, Cristian Valentin Eniță a renunțat la funcția de inspector pentru a lucra la Direcția Generală de Protecție Internă, celebrul serviciu secret de informații al Ministerului Afacerilor Interne. A rezistat până în februarie 2012. Întrebat dacă a fost dat afară de la "Doi și-un sfert", Cristian Valentin Eniță a spus că nu l-a dat nimeni afară pentru că a plecat de bună voie. Apoi a lucrat ca administrator al unei firme din Germania și economist la două firme românești. A revenit la stat în aprilie 2021, atunci când a fost angajat pe funcția de consilier achiziții publice la Primăria Băltești, din județul Prahova. De acolo, a fost luat de PSD și pus adjunct la Garda Națională de Mediu.

Arafat, achiziții COVID supradimensionate la IGSU (sursa: Facebook/IGSU)
Investigații

Arafat, achiziții COVID supradimensionate la IGSU

Arafat, achiziții COVID supradimensionate la IGSU. 2,5 milioane de dolari a plătit în avans Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, condus de generalul Dan Paul Iamandi, unei companii din Coreea de Sud pentru achiziția a 200 de ventilatoare medicale. Echipamentele nu au mai ajuns, dar nici banii statului nu au fost recuperați până în prezent. Aceasta este una din numeroasele achiziții controversate girate în pandemie de generalul Iamandi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Nereguli extrem de grave au fost descoperite de Curtea de Conturi și în cazul achizițiilor făcute în pandemie de Departamentul pentru Situații de Urgență, aflat sub conducerea directă a secretarului de stat Raed Arafat. De exemplu, au fost contractate în plus 4,2 milioane de teste rapide față de cele 70 de milioane de teste aprobate de Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Arafat, cinci refuzuri să se prezinte la Comisia de anchetă Raed Arafat, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a fost chemat de cinci ori de politicienii din Comisia parlamentară de anchetă privind achizițiile publice în sectorul sanitar în timpul stărilor de urgență și de alertă pe teritoriul României pentru a fi audiat cu privire la achizițiile din pandemie. Dar de fiecare dată a refuzat invitația. De ce era importantă audierea secretarului de stat Raed Arafat? Pentru că acesta, în calitatea sa de șef al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), a solicitat Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC) să facă achizițiile de echipamente și materiale sanitare, inclusiv cele în care beneficiar era Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). Potrivit unui raport al Curții de Conturi a României, DSU nu a fundamentat, conform prevederilor OUG 11/2020, valorile estimate transmise ONAC în vederea organizării și derulării procedurilor de achiziții. "Au fost comunicate prețuri de 5 - 6 ori mai mari decât ofertele prezentate și contractate (în cazul festelor nazo-faringiene); au fost comunicate prețuri mai mari decât ofertele contractate prin proceduri anterioare (în cazul cutiilor de transport, produse medicale cu data logger de temperatură și tracker GPS)", se menționează în raportul Curții de Conturi. DSU dădea comenzi ONAC-ului Comitetul Național pentru Situații de Urgență a emis Hotărârea 83 din data de 8 octombrie 2021 prin care se stabileau "noi categorii de produse, stocuri de urgență medicală de strictă necesitate, necesare pentru asigurarea monitorizării permanente și eficiente a riscului epidemiologic la nivelul unităților de învățământ". Practic, urma să se cumpere o cantitate maximă de 70 de milioane de teste rapide din probă de salivă. În urma achiziției, s-a declanșat un scandal public între Ministerul Educației și Departamentul pentru Situații de Urgență legat de sincopele de aprovizionare a unităților școlare, dar și a prețurilor de achiziție mult mai mari. Curtea de Conturi a constatat că DSU a transmis către ONAC o valoare estimată nefundamentată care a "avut drept consecință contractarea prin acord cadru a unei cantități de 4.200.000 buc., peste nivelul aprobat prin HCNSU nr. 83/2021". Legat de această problemă, Curtea de Conturi a cerut Ministerului Afacerilor Interne, condus de liberalul Lucian Bode, să dispună o analiză punctuală. Penalități "uitate" de 22 de milioane de lei Curtea de Conturi a României nu a fost la fel de indulgentă cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență, condus de generalul Dan Paul Iamandi. În cazul achiziției de măști de protecție FFP2 și FFP3 de la compania Romwine & Coffe SRL, controlată de afaceristul Cătălin Hideg, Curtea de Conturi a sesizat Direcția Națională Anticorupție. Motivul: IGSU a acceptat nejustificat situația de "forță majoră" invocată de Romwine în livrarea cu mare întârziere a produselor față de termenele de livrare prevăzute în contract. Mai mult, nu a calculat, nu a pretins și nu a urmărit încasarea penalităților aferente. Ulterior controlului, IGSU a calculat, facturat și înregistrat penalități de întârziere de peste 2,72 milioane de lei. Totodată, a fost obligată să ceară penalități și de alți furnizori de echipamente medicale în valoare de peste 19,27 milioane lei. În total 22 de milioane lei, echivalentul a peste 4,5 milioane de euro. Avans de 2,45 milioane USD, nimic în schimb IGSU a plătit firmei Medi Consulting Korea un avans de 2,45 milioane de dolari pentru achiziția a 200 de ventilatoare. Se întâmpla în aprilie 2020, la începutul pandemiei. Nu se știe pe ce filieră a ajuns să fie contractată firma sud-coreeană și nici motivele pentru care IGSU a plătit avansul cu ochii închiși. Cert este că ventilatoarele nu au mai ajuns, iar IGSU a rămas cu banii dați. Curtea de Conturi a constatat că IGSU nici nu a executat garanția de bună execuție, în valoare de 40.800 dolari, nici nu a calculat și pretins penalități. Într-un final, IGSU a fost nevoită să dea firma sud-coreeană în judecată. Tribunalul București a decis în iulie 2022 ca firma Medi Consulting Korea să restituie avansul și să plătească dobânzi de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere și penalităț de 0,01% pe zi până la achitarea integrală a debitului. "În cazul nerecuperării avansului de la furnizor, pentru stabilirea răspunderii materiale se va sesiza conducătorul entității verificate pentru dispunerea cercetării administrative în acest sens", se menționează în raport. Adică generalul Dan Paul Iamandi trebuie să demareze o anchetă internă pentru a-i trage la răspundere pe subordonații responsabili de această achiziție. Arafat, achiziții COVID supradimensionate la IGSU IGSU a achiziționat în regim de urgență, prin negociere directă fără publicarea unui anunț prealabil, aparate și echipamente medicale care stau în stoc sau deja au expirat. Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de Raed Arafat, a stabilit că termenul de livrare este determinant, fiind principalul factor de evaluare în atribuirea contractelor. Urgența invocată de Raed Arafat a fost atât de mare încât echipamentele medicale achiziționate nici nu au părăsit depozitele. Printre acestea se află ventilatoare, teste nazofaringiene, injectomate și halate impermeabile. Valoarea acestora a fost calculată la suma de 45,86 milioane lei. Adică, în jur de 9,3 milioane de euro. Citește și: Uluitoarele șpăgi de la RAR: cum trec bombe pe roți prin stații ITP – cu numere false și poze trucate De exemplu, în aprilie 2022, IGSU a avea în stoc o cantitate de 252 de ventilatoare medicale în valoare de 28,08 milioane lei, cumpărate în regim de urgență în noiembrie 2020. Ulterior, în stocul IGSU au rămas 143 ventilatoare. Conform certificatelor de garanție, perioada de garanție dată de furnizor a fost de doi ani, adică până în decembrie 2022. Astfel, IGSU a rămas în stoc cu ventilatoare expirate în valoare de aproape 16 milioane lei. În noiembrie 2020, IGSU a mai cumpărat 800 de injectomate în regim de urgență, în valoare de 1,31 milioane lei. Până în aprilie 2022, atunci când a avut loc controlul Curții de Conturi, nu se utilizase nici o bucată. Ulterior, au fost distribuite 238 de bucăți. În stocurile IGSU se mai află peste 1,5 milioane de teste nazofringiene și aproape 470.000 de halate impermeabile. Toate, cumpărate în regim de urgență.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră