vineri 04 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Investigații

629 articole
Investigații

CNSAS tergiversează verificările în cazul milionarului Radu Dimofte pentru posibile legături cu fosta Securitate. Miza: conexiunile actuale ale lui Dimofte

CNSAS tergiversează verificările în cazul Dimofte. Omul de afaceri Radu Dimofte este verificat de către Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS) pentru legături cu fosta poliție politică comunistă. CNSAS tergiversează verificările în cazul Dimofte Potrivit unui răspuns al CNSAS pentru DeFapt.ro, „pe numele domnului Radu DIMOFTE, în calitate de Membru fondator al Fundației , au fost declanșate verificări (…) privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității (…). Citește și: DOCUMENTE EXCLUSIVE Talentatul domn Dimofte: asociat cu Truică și Steinmetz în afacerea „Ferma Băneasa”, doar martor la DNA. Truică, în închisoare. Steinmetz, urmărit internațional De asemenea, facem precizarea că investigațiile noastre presupun căutări atât în arhiva C.N.S.A.S., cât și la foștii deținători de fond arhivistic: Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Arhivele Militare Naționale Române.”. Răspunsul CNSAS pentru DeFapt.ro este datat iulie 2023. Consiliul nu a precizat, cu acea ocazie, când anume "au fost declanșate verificări (…) privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității" în ce-l privește pe Dimofte. Martor DNA: Dimofte are pârghiile în justiție Surse din CNSAS, însă, au precizat că dosarul omului de afaceri este în lucru de cel puțin un an. O solicitare recentă a DeFapt.ro către CNSAS pe același subiect a rămas fără răspuns. Radu Dimofte este considerat ca fiind deținătorul unei influențe enorme la vârful oricărei puteri de la București. Potrivit unei declarații date la DNA de către un asociat al omului de afaceri Remus Truică, "Dimofte este cel care are pârghiile necesare în justiție pentru a rezolva orice caz de justiție și (…) influența acestuia merge până acolo sus, la instanțele superioare". Verdictele în cazurile în care CNSAS face verificări sunt stabilite prin vot în Colegiul CNSAS. Membrii Colegiului sunt nominalizați de partide politice și numiți cu sprijin politic.

CNSAS tergiversează verificările în cazul milionarului Radu Dimofte pentru posibile legături cu fosta Securitate. Miza: conexiunile actuale ale lui Dimofte
EXCLUSIV Aeroportul Brașov, o bombă cu ceas în privința securității: SRI, alertă în legătură cu ușurința cu care se poate pătrunde în zonele de securitate. Cum a autorizat AACR funcționarea?
Investigații

EXCLUSIV Aeroportul Brașov, o bombă cu ceas în privința securității: SRI, alertă în legătură cu ușurința cu care se poate pătrunde în zonele de securitate. Cum a autorizat AACR funcționarea?

Aeroportul Brașov, breșe grave de securitate. Aerogara, o investiție de aproximativ 140 de milioane de euro, a picat testul de securitate, deși a fost autorizat recent de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, condusă de liberalul Nicolae Stoica. O autorizare suspectă, făcută la ordin politic, dar care poate pune în pericol siguranța și securitatea aviației civile din România. Raport AACR, în exclusivitate DeFapt.ro a obținut în exclusivitate un raport făcut pe repede înainte care, chiar și așa, arată că Aeroportul Internațional Brașov este un adevărat sat fără câini construit din bani publici. De exemplu, angajații firmei UTI se legitimează cu permisele de acces auto, în timp ce angajații aeroportului au acces pe baza unor legitimații fără fotografie în toate zonele de securitate cu acces restricționat. Citește și: Capcanele ofertei austriece: fără primirea în spațiul Schengen cu frontiera terestră, România va continua să piardă miliarde de euro, anual. Austria vrea consilieri pe aeroporturile românești În aceste situații se încalcă Regulamentul Uniunii Europene 2015/1998. Sunt vulnerabilități grave de securitate care au fost ignorate la momentul autorizării de AACR. Mai mult, pentru ca imaginea să fie complet halucinantă, șeful securității de pe Aeroportul Internațional Brașov este Dan Ion Roșu, un fost manager de securitate la magazinele Selgros. Cost: 140 de milioane de euro Aeroportul Internațional Brașov a fost proiectul de suflet al actualului ministru al Dezvoltării, Adrian Ioan Veștea, în mandatul său de președinte al Consiliului Județean Brașov. Construcția aeroportului a început în anul 2020 și a costat în jur de 140 de milioane de euro, din care aproximativ 120 milioane de euro au fost alocați de Consiliul Județean din fonduri proprii și împrumuturi, iar restul, de la bugetul de stat. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile le cere aeroporturilor să se protejeze cibernetic. Același șef a sabotat securitatea cibernetică din AACR Liberalul Adrian Veștea l-a desemnat director de aeroport pe Alexandru Anghel, pe care ulterior l-a plasat în Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile Române. Adică exact la instituția Ministerului Transporturilor care autorizează aeroporturile în România. Autorizarea inițială, doar pe reguli naționale Primele suspiciuni legate de neregulile de la Aeroportul Brașov au apărut atunci când administratorul aeroportului a cerut Autorității Aeronautice Civile Române (AACR), condusă de controversatul liberal Nicolae Stoica, autorizarea doar în baza reglementărilor naționale. Ulterior a cerut certificarea și autorizarea în baza Regulamentului European nr. 139/2014. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) DeFapt.ro i-a solicitat directorului Nicolae Stoica să comunice ce nereguli au fost constatate în timpul procesului de autorizare și certificare, dar acesta a refuzat să le comunice. Cu toate acestea, directorul Nicolae Stoica a transmis că „Autoritatea Aeronautică Civilă Română a evaluat, conform Regulamentului UE nr. 139/2014, adecvarea resurselor Aeroportului Internațional Brașov, iar operatorul de aerodrom a îndeplinit condițiile necesare eliberării certificatului”. Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a plusat și a anunțat că a emis un ordin de ministru prin care Aeroportul Brașov a fost certificat ca aeroport internațional. Raport cu 90 de deficiențe Inaugurat cu surle și trâmbițe la data de 15 iunie 2023, aeroportul s-a dovedit un real eșec pentru administrația județeană, cât și pentru AACR și ministrul Sorin Grindeanu. Surse din cadrul ministerul Transporturilor au declarat sub protecția anonimatului pentru DeFapt.ro că "Aeroportul Internațional Brașov a fost certificat internațional fără să se respecte Regulamentul European în baza căruia a fost autorizat. Există un raport stufos, ținut la secret de domnul director Nicolae Stoica și domnul ministrul Sorin Grindeanu, în care sunt semnalate 90 de neconformități, dintre care 28 sunt deficiențe grave". Aeroportul Brașov, breșe grave de securitate Alte nereguli pe partea de securitate aeroportuară i-au fost semnalate de Serviciul Român de Informații directorului Nicolae Stoica. De exemplu, SRI i-a transmis șefului AACR că sunt probleme cu zonele critice ale zonelor de securitate, controlul accesului pe aeroport, controlul de securitate al persoanelor, altele decât pasagerii, și al articolelor transportate. Nu există liste cu articolele interzise pe care angajații aeroportului au voie să le introducă în partea critică a aeroportului, dar mai ales nu există nimic pe partea de identificare a datelor și a sistemelor de tehnologie a informațiilor și comunicațiilor critice pentru aviația civilă și protejarea acestora împotriva amenințărilor cibernetice. Nu există nici măcar schița zonelor de securitate În urma acestei informări, liberalul Nicolae Stoica a trimis la data de 18 octombrie 2023 o echipă de inspecție de la ACCR la Aeroportul Internațional Brașov. Echipa de inspecție a fost formată din Maria Șola, Alexandru Pavel și Mirela Pricopi. Ultima, apropiată de liberalul Nicolae Stoica, ar fi fost plasată în echipă strategic, pentru a îndulci neregulile pe partea de securitate a aeroportului. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate raportul de inspecție pe securitate întocmit pe repede înainte de Mirela Pricopi și cei doi colegi ai ei. Conform acestui document, echipa de inspecție "nu a putut confirma în urma analizării documentelor puse la dispoziție, implementarea anumitor prevederi din în programul de securitate". Pretextul: aeroportul de abia a fost dat în folosință. Cu toate acestea, s-a constatat că "nu există o schiță relevantă a zonelor de securitate, care să permită corelarea cu descrierea din PSA (Programul de securitate aeronautică al aeroportului)". Absența până și a unei banale schițe ridică multe întrebări în legătură cu autorizarea aeroportului de către AACR. Uși și geamuri periculoase A fost constatată o deficiență și mai gravă. De exemplu, susține echipa de inspecție, pot apărea situații în care o persoană poate să acceseze Punctul de Control Acces (PCA) nr. 2, să treacă neobservată prin filtrul de control de securitate și apoi, printr-un geam situat la nivelul solului, să intre în partea critică a zonelor de securitate cu acces restricționat (CPSRA). Atenție, fără a fi supusă controlului de securitate. Mai mult, angajații aeroportului pot utiliza cardurile de proximitate pentru a deschide ușa care delimitează clădirea în care se află punctul de control de partea critică. Asta, în condițiile în care "o parte din acesti angajați nu dețin necesitatea operațională pentru a accesa CPSRA, deci nu ar trebui să dețină dreptul să acceseze respectiva ușă". Acces în zona de securitate cu legitimație auto O altă vulnerabilitate a Aeroportului Brașov constă în faptul că la intrarea în CPSRA prin PCA din interiorul terminalului de pasageri, controlul accesului pentru persoane este asigurat de personalul operatorului aeroportuar, accesul fiind permis, în general, numai după verificarea legitimației de aeroport. "Echipa a constatat însă situații în care accesul era permis și cu alt tip de legitimații, care nu se încadrau în categoriile permise de Regulamentul (UE) 2015/1998. Spre exemplu, reprezentanților firmei UTI li se permitea accesul pe baza unor permise de acces auto, în timp ce unora dintre angajații aeroportului li se permitea accesul pe baza unor legitimații fără fotografie", se menționează în raport. Fragment din raportul de control al ACCR la Aeroportul Brașov (sursa: defapt.ro) În plus, la nivelul Aeroportului Brașov nu a fost "realizată o analiză a necesității operaționale la emiterea legitimațiilor de aeroport. Astfel, s-a constatat faptul că toate legitimațiile emise până la acel moment permit acces în zonele de securitate cu acces restricționat inclusiv personalului administrativ (contabilitate, resurse umane, etc.), fără ca acesta să aibă necesitatea de a accesa respectivele zone". Șeful securității, adus de la un hipermarket Liberalul Adrian Veștea și Alexandru Anghel, care între timp a fost concediat din funcția de director al Aeroportului Brașov, l-au angajat pe Dan Ion Roșu, un fost manager de securitate la magazinele Selgros, pe funcția de șef al Serviciului de Securitate Aeroportuară. Deși, evident, securitatea unui aeroport internațional din Uniunea Europeană este complet diferită de cea a unor magazine cu alimente. Echipa de inspecție a AACR a considerat că responsabilă pentru haosul de pe Aeroportul Brașov este structura condusă de Dan Ion Roșu. Cum împiedică acesta utilizarea frauduloasă a legitimațiilor? Aflăm tot din raportul AACR: "Pentru a împiedica tentativele de utilizare frauduloasă a legitimațiilor de aeroport, declarate furate, pierdute sau anulate din cauza unor deteriorări, șeful SSA transmite o listă cu aceste legitimații la toate punctele de control acces ale aeroportului. Personalul responsabil cu activitatea de control acces în aceste puncte are obligația de a urmări cu atenție dacă aceste legitimații nu sunt utilizate de persoane neautorizate pentru a avea acces în zone restricționate ale aeroportului Brașov-Ghimbav".

The Bystre canal in the Ukrainian Danube Delta, open for seagoing vessels business. Environmental concerns, drowned by Russia
Investigații

The Bystre canal in the Ukrainian Danube Delta, open for seagoing vessels business. Environmental concerns, drowned by Russia

Cătălin Prisacariu, Oleg Oganov, Petru Zoltan ROMANIAN version The Bystre Canal, open for business. Which is heavy maritime traffic, despite a pending dossier on the environmental impact on the Danube Delta. The UN committee considering environmental compliance has suspended discussions initiated by Romania on the dossier. The reason: the Russian invasion of Ukraine. The change on Chilia It's a cold November Saturday morning on the Romanian side of the Chilia Danube’s arm. Until the beginning of this year, only river vessels, mainly barges carrying goods between the Danube ports of Ukraine, could be seen on the waters of Chilia. But now the northernmost arm of the Danube is swarming with seagoing vessels. Across the water from the Romanian town of Pătlăgeanca, where the Danube forms the St. George's arm, six seagoing ships are stationed. A military speedboat carrying five soldiers is speeding towards them. From Pătlăgeanca to the Romanian town of Periprava, along Chilia, dozens of sea vessels and barges are silently floating, waiting to enter Ukraine's Danube ports. From time to time, Ukrainian military vessels approach and a few uniforms board for checks: since the Russian invasion, the Ukrainian bank of the Danube has been a militarised zone. Security checks To get from Periprava, the last Romanian village on the Chilia arm, to the point where the Bystre canal breaks away from the Danube, you need a local motor boat. There is also an unofficial procedure to tick before putting the boat in the water: you register, on the Romanian side, at the Romanian Border Police station to sail in Romanian waters. The reason: a precaution for a possible encounter with Ukrainian border guards on the Danube. If this happens, in order not to risk being considered a spy, you introduce yourself and recommend them to contact their Romanian colleagues where you have just registered as a tourist in your own country's waters. It's war, no risk worth taking. After 20 minutes of cutting through the water by motorboat, we arrive around 09.30 right at the spot where an enormous mouth opens into the Ukrainian shore. That's the point where the Bystre canal begins. The Bystre Canal, open for business The Tunisian-flagged cargo ship Iskander, which has just come out of the Bystre canal, passes by. Data from the Marine Traffic website, which was subsequently consulted, showed that the Iskander had left the Greek port of Vrisakia on 20 October 2023 for the Ukrainian port of Izmail, where it arrived on 4 November, the same day we saw it enter Chilia. A few minutes later, the Liberian-flagged oil tanker Panjali Teymurov enters Chilia from the Bystre canal. The tanker left the Bîstroe canal near the Romanian side of the Chilia river, then continued towards the Ukrainian town of Vâlcov, opposite Periprava. Periprava: 80 souls and roaming cows 80 souls, mostly Lipovans, are still residents of Periprava. They make their living from fishing, livestock farming and a little tourism. Dairy cows are allowed to graze unhindered on the pastures of the Danube Delta all year round, alongside the semi-wild horses of the Letea Forest. When the cows return home, the locals know that winter is coming. A former border policeman, now the local priest, is serving in the old Orthodox church, painted blue with golden spires. A few steps away there's the only shop in the village. Food and non-food products are sold here at a much higher price than in town: they are brought here by boat from Tulcea, almost 100 kilometres away. Between 12 noon and 5pm, the shop is closed, but villagers meet on the terrace in front of it. On one of the pillars of the building that houses the local shop there's a tin sign dating back to the communist regime that reads "Here they sell lucky tickets". Underneath the sign it's an iron table, painted green, with two locals sitting around it. Fishermen. What else? The two are Mihai Slatarov (43) and Dumitru Simionov (55), two of the youngest adults in the village. More fish, fewer windows of opportunity The two locals agree that the Ukrainians' deepening work on the Bystre canal has a good and a bad side. The good side is that more scabbard fish are coming up the Danube through the deepened canal. The bad part is that along with the fish come the sea-going vessels, which means they can't fish during the day. When the ships approach the Romanian side of the Danube, they cut the fishing nets of the locals, they say. They can only fish at night: the ships do not sail on the Danube at that time because of the war. "Bystre doesn't affect us at all. Since it started, there's more scabbard fish. You look on the app and you see that three ships are going up and four are coming down. They cut the nets. Last year they didn't let us fish in the evening, it affected us a lot," says Mihai Slatarov. "We protect the fish for Ukrainians" "This year they let us go fishing at night. We have to respect the EU regulations, we have a ban, it's forbidden to fish if the Danube drops below 50 cm. You look at the Ukrainians and see that they can fish and you sit and watch because you can't. They don't respect any rules. We protect the fish for them", Dumitru Simionov adds. Dumitru Simionov has been a fisherman since the communist regime. "Every cargo ship that comes on the Bystre comes to our shore and cuts our nets. It takes two or three days to order and get nets from Tulcea, during which time you can't fish but you have to make your quota. We're treated like dogs around here. The screw tightens and you're forced to leave Periprava. There used to be 27 fishing boats and now there are six, maybe seven.". Danube's routes to The Black Sea The Danube river is one of Europe's most important transport routes: not only does it cross ten countries, but it also connects to the Black Sea. Every year, more than 20 million tonnes of goods arrive by sea via the Danube, according to data published by the Danube Commission. The link between the Danube and the Black Sea is made by two routes: the Danube-Black Sea canal and the Sulina canal. The Danube-Black Sea canal was inaugurated in 1984, it is an artificial canal that took several decades to complete and is located on Romanian territory. Not deep enough Every year, more than ten million tonnes of international goods are transported through the canal. Another almost six million tonnes of goods transported on the canal are Romanian. The advantage of the Danube-Black Sea canal, compared to the Sulina canal, is that it makes the link between the Danube and the Black Sea at least 300 kilometres shorter. The disadvantage, however, is that it is only seven metres deep, which means that the maximum allowable draught for ships is only 5.5 metres. In other words, only inland waterway vessels and small seagoing vessels can sail the Danube-Black Sea canal. Sulina, essential for Ukrainian ports The Sulina Canal, on the other hand, is one of the three main natural arms of the Danube and crosses the Danube Delta on its way to the Black Sea. Sulina, however, was established in the second half of the 19th century as the only navigable channel of the Danube, by decision of all the states involved in the project within the European Commission of the Danube. The advantage of the Sulina canal, compared to the Danube-Black Sea canal, is that it allows a draught of seven metres. In other words, large seagoing vessels can navigate the Sulina. This is crucial for Ukrainian ports such as Reni and Ismail, which are located on the Danube's Chilia arm, north of the Sulina canal. The Chilia arm is also the natural border between Romania and Ukraine. In other words, Black Sea vessels bound for Ukraine can reach ports such as Reni or Ismail only by entering the Sulina canal and sailing upstream and enter the Danube, to Reni, or upstream on the Sulina to the confluence with the Chilia arm, then sailing downstream on this arm to Ismail. Bystre, the logical (water)way As one of the biggest problem that arose after Russia invaded Ukraine is that Odesa's ports can no longer be used, all Black Sea shipping traffic to Ukraine was taken over by the Romanian Sulina canal. The main effect - overcrowding: dozens of ships wait for days, even weeks to reach Reni or Ismail. So resuscitating the Bystre canal has become vital for Kyiv. Bystre is a natural branch of the Chilia arm, one of the three main branches of the Danube. Bystre, after breaking from the Chilia arm, flows 11 kilometres to the Black Sea. This branch has many natural advantages: it is a fast-flowing waterway, which means that the silt does not settle massively; it is up to 200 metres wide; it is not by islands and meanders. And, perhaps even more importantly, Bystre lies entirely on Ukrainian territory, which allows Kyiv to manage this waterway directly. 65 years later Ship traffic on Bystre is not a new idea. According to a report by the Scientific and Research Institute of Environmental Problems of Ukraine, "Navigation along the Chilia arm and the arms of the Chilia delta in the Danube region has been one of the main traditional activities since the middle of the 19th century. The seaports Izmail, Reni and Chilia, located on the Chilia arm, are 180, 160 and 120 years old respectively. The Bystre arm was used for shipping until 1958, after which it was kept for military use. From 1957 to 1994, the Prorva Channel was used for the passage of vessels with a draught of 3.5-4.0 m in the Ochakov and Chilia arms, which ceased to operate due to permanent sedimentation". The Espoo Convention Ten years later, however, in 2004, Ukraine resumed the project of activating the Bystre Canal as a waterway. This time, however, there was another variable in the equation, apart from the obvious logistical challenges: neighbouring Romania. According to the UN Espoo Convention (adopted in 1991 and entered into force in 1997), any State contemplating a major project with significant adverse transboundary environmental impacts is obliged not only to assess the environmental impacts of the project activities, but also to notify and consult with potentially affected States on the project. Although dozens of documents exchanged for almost 20 years between Romania, Ukraine and UNECE (UN Economic Commission for Europe, which monitors the compliance with the Espoo Convention in Europe) show, the Bystre case proved impossible to align with the Espoo Convention requirements. UN regulations, nothing without Ukrainian laws The main reason: the absence of Ukrainian domestic regulations transposing the Espoo Convention provisions into national legislation. In the absence of such legislation in force, the UNECE has pointed out on numerous occasions, the documents provided by Ukraine in the Bistroe case did not comply with the UN requirements and could not therefore be accepted. It was only in December 2020 that UNECE noted that "Ukraine has also adopted secondary legislation to bring its domestic regulations in line with the Espoo Convention". In the same document, however, the UNECE stated that it "expresses its deep concern that since 2008 only limited progress has been made by the Government of Ukraine in bringing the Bystre Canal project into full compliance with the Convention and that the roadmap has not been fully implemented". Furthermore, the UNECE stated that it "reiterates that the continuation of dredging activities constitutes a further violation of the Convention". Russia drowned the environmental concerns In March 2022, however, the Espoo Convention Implementation Committee, meeting in Geneva, decided to stop all activity in the Bystre case. "In view of the invasion of Ukraine by the Russian Federation, the Committee agreed to defer consideration of all compliance issues relating to Ukraine to its subsequent sessions," the meeting report said. What is the Bystre project? But the correspondence between Ukraine and Romania continued. The two sides have kept on arguing over environmental changes caused by works both at the mouth of the Bystre Canal into the Black Sea and on the Chilia arm (the Romanian-Ukrainian border), without reaching an agreement. What works are we talking about? According to a non-technical report sent to the Romanian authorities by the Ukrainian authorities, "Works are being carried out in the area of the branch of the Old Stambul and Bystre arms, as well as in the sea bar of the Bystre arm. (...) In the first phase, it is planned to reconstruct a 1,670 meters-long closure dam on the northern side of the sea access channel, to construct coastal rubbish pits and to build a flow-directing dam with bank fortifications on 11 km of navigation route. In the second phase, reconstruction of the fairway route with an increase in depth to 7.68 m for the passage of ships with the following parameters: length 125.0 m, width 17.0 m and draught 5.0 m and the construction of a closure weir on the southern side of the sea access channel with a length of 2,970 m. In the third phase, the fairway route is reconstructed with an increase in depth to 10.0 m to ensure the passage of ships with a draught of up to 7.2 m and the extension of the dams built in the first and second phases by 1,570 m, with access to the sea at a depth of >10.0 m). Disposal of dredged spoil is foreseen in the coastal spoil pits on the left bank of the Chilia arm and in the existing sea spoil pit, located more than 8 km from the coastline, east of the mouth of the Bystre arm". Ukraine points Romanian dredgings out Which and how much of these phases has been achieved so far is unclear. Most likely, as it is obvious from satellite imagery as well as images provided by the Ukrainian side, phase one has been fully completed. Are all these works on the Bystre, Old Stambul and Chilia dangerous for the environment? From the point of view of the UN Espoo Convention, the verdict has been indefinitely postponed because of the war in Ukraine. From Ukraine's point of view, there is no environmental danger. In the most recent official document sent by Kyiv in August 2023 in response to a set of comments and observations by Romania, it is stated that "The volume of dredging activities during the period of operation of the fairway is comparable to similar activities in the Danube delta, especially if dredging activities on the Romanian side are taken into account; the cumulative effect of these activities is relatively minor due to their separation in space and time and can be further reduced by inter-agency and cross-border coordination of these activities". Furthermore, according to the same document, "The fauna of the Danube Delta has historically adapted to the constant natural changes in its habitat, including seasonal changes in water content and hydrobiotic hydroclimatic parameters, so that the impact of the planned activities on it can be considered minimal." The Ukrainian Delta, militarized Also, "The planned activity will not result in additional types of anthropogenic impacts on protected area species and habitats, but the planned activity will increase the intensity of vessel traffic. At the same time, the impact of the planned activity on species and habitats in these areas can be considered as minimal", the document states. For the Administration of the Danube Delta Biosphere Reserve of the National Academy of Sciences of Ukraine, however, a local verdict is impossible to be delivered. According to a response from this institution to our request, "Since the first days of the war, access to the areas downstream of the town of Vylkove, including the mouth of the Bystre, has been strictly forbidden not only to locals, but also to the state security service, the administration and all employees of the reserve". The Ukrainian Danube Delta administration, however, also pointed out, despite the evidence: "At the same time, we know from reliable sources that no dredging has taken place at the mouth of the Bystre, and therefore we cannot talk about an impact, it is simply impossible.". The Romanian political mess So far, Romania has avoided a definitive assessment. All documents sent by Bucharest to Kyiv insist on compliance with the conditions required by the Espoo Convention and ask for a detailed environmental impact assessment. However, an episode that went off the diplomatic rails occurred in February 2023, when Romanian Transport Minister Sorin Grindeanu publicly stated that "there are signs that Ukraine is currently dredging the Bystre canal, which could have an impact on the environment and the Danube Delta". A flare-up by several politicians in Bucharest followed, then Grindeanu announced that measurements on Bystre and Chilia would be carried out jointly by Romanian and Ukrainian specialists. Despite the fact that the measurements have been carried out, Minister Grindeanu "forgot" to present the conclusions. To our request to present the joint measurements, the Ministry of Transport replied that "areas were identified where investment dredging works were carried out on the Bystre canal (...), which deepened the navigable channel (width 50 meters) from 5.85 meters (...) to 7-8 meters, a situation that was noted at the time of the measurements. The work carried out allows the navigation of seagoing vessels with a draught of between 6.3 and 6.5 metres. It should be noted that no areas have been identified where dredging works have been carried out on the Chilia arm". Moreover, "the Ministry of Transport and Infrastructure has addressed the Romanian Ministry of Foreign Affairs, requesting the view of the MFA regarding the Ukrainian side's compliance with the relevant conventions, treaties and agreements, as well as the measures to be taken", the institution's response reads. The hot potato, however, has been passed by the Romanian Ministry of Foreign Affairs back to the Ministry of Transport, as it appears from a reply of the Ministry of Foreign Affairs to our request: "In its reply to the Ministry of Transport request, the Ministry of Foreign Affairs indicated that the competent authorities to assess the impact of the works carried out by Ukraine on the Chilia arm and on the Bystre canal in relation to the bilateral and multilateral legal framework in force, including by interpreting the results of the technical measurements carried out, are the Ministry of Transport and the Ministry of Environment.". Further requests from us to the Ministry of Transport and the Ministry of Environment remained unanswered. The EU turns the blind eye For the Administration of the Danube Delta Biosphere Reserve of Romania, the impact of the works on the Bystre will be long-lasting. "In the long term, there will be effects caused by the deepening of the Bystre canal, as various deterioration processes occur, and changes over time may be surprising and difficult to predict at this time, with possible consequences such as a more acute shortage of water in certain adjacent areas," the institution says in a statement. In response to our request, the Romanian research institute GeoEcoMar pointed out the anthropic influence: "Opening another arm to maritime navigation (compared to the current one - Sulina - editor's note) will only produce anthropic pressures on a larger area of the delta, especially since the Sulina arm is part of the European TEN-T transport network and, under peaceful conditions, can serve the Danube ports of Romania, Moldova and Ukraine without problems. If the special international situation due to the war can justify this temporary expansion and intensification of traffic, otherwise the issue will have to be judged after the war is over.". According to a reply sent to our request, the European Commission indicated that it had not been asked for any consent from Ukraine for the works on the Bystre, that it had not financed this project and that the responsibility for the environmental impact assessment lies with the national authorities. _____________________________________ This article was developed with the support of Journalismfund Europe.

Eduard Mike, șeful de cabinet al lui Câciu, face bani mai mulți din CA-uri decât salariul lui Iohannis sau al lui Ciolacu. Și soția lui Mike a primit locuri în CA
Investigații

Eduard Mike, șeful de cabinet al lui Câciu, face bani mai mulți din CA-uri decât salariul lui Iohannis sau al lui Ciolacu. Și soția lui Mike a primit locuri în CA

Omul lui Câciu, bănet din CA-uri. Eduard Mike, șeful de cabinet al pesedistului Adrian Câciu la Ministerul Finanțelor și Ministerul Fondurilor Europene, a fost plasat în patru consilii de administrație de unde a câștigat mai mulți bani decât președintele Klaus Iohannis. Citește și: Europa, panicată de scăderea generală la testele PISA: Franța și Germania au anunțat modificări în sistemul de învățământ, Bulgaria și Grecia cer ajutor. România, penultima în UE, e veselă Ultima funcție primită este cea de președinte al Consiliului de Administrație al Autorității Aeronautice Civile Române (AACR), deși Mike nu are legătură cu domeniul. Nu s-a mulțumit doar cu atât: i-a făcut rost de un loc într-un consiliu de administrație și soției sale, Maria Arina Mike, o juristă angajată la Fondul de Garantare a Creditului Rural. Tot în Consiliul de Administrație al AACR se regăsește și fermierul Mihai Neacșu, fratele lui Marian Neacșu, actualul Secretar General al Guvernului. Crescut printre oamenii lui Dragnea Eduard Mike lucra pe funcția de consilier juridic în anul 2016 la firma 3T Construct SRL din Piatra Neamț, controlată de oamenii de încredere ai lui Liviu Dragnea, fostul lider al PSD. De exemplu, în perioada 2010-2014, firma 3T Construct a fost controlată de Petre Pitiș, directorul companiei Tel Drum. Petre Pitiș și-a cedat părțile sociale Nicoletei Pene, cea care deținea pe atunci funcția de director comercial al Tel Drum. Apoi s-a retras și Nicoleta Pena, după ce societatea a fost suspectată de fraudarea fondurilor europene. În prezent, societatea este deținută de Ana Pop și Gheorghe Viorel Pop. Căsătorie de succes bugetar Consilierul juridic de la 3T Construct, Eduard Mike, și-a luat și el tălpășița și, în anul 2016, a ajuns tocmai la Ministerul Agriculturii, pe funcția de consilier personal al unui secretar de stat. Apoi a fost avansat pe funcția de director de cabinet. La finalul anului 2016, a a fost angajat într-una dintre direcțiile de la Ministerul Agriculturii pe funcția de consilier asistent. Apoi, în octombrie 2017, s-a însurat cu gălățeanca Maria Arina Gîndac. La câteva luni după ce a terminat facultatea de drept la Universitatea "Nicolae Titulescu" din București, tânăra Maria Arina Mike a fost angajată ca jurist la Fondul de Garantare a Creditului Rural, deținut de CEC Bank și statul român prin Ministerul Agriculturii. Între timp, Eduard Mike a fost avansat pe funcția de consilier superior. Omul lui Câciu, bănet din CA-uri Eduard Mike a ajuns în anul 2022 de la Agricultură direct pe funcția de șef de cabinet al ministrului Finanțelor, pesedistul Adrian Câciu. La momentul detașării nu făcea parte din nici un consiliu de administrație. Treptat, ministrul Adrian Câciu l-a recomandat pentru mai multe consilii de administrație. De exemplu, ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu l-a plasat în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Șeful său, ministrul Adrian Câciu, l-a numit în Consiliul de Administrație al Fondului Român de Contragarantare. Pasionat de tehnică, nu de interceptare, a intrat și în Consiliul de Administrație al Institutului Național de Cercetare Dezvoltare în Informatică. Și, pentru că stătea prost cu timpul, Eduard Mike a decis ca soția sa, Maria Arina Mike, să fie numită în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale Imprimeria Națională. L-a urmat pe Câciu la Proiecte Europene Între timp, Eduard Mike a renunțat la funcția de consilier superior la Agricultură și s-a făcut expert la ministerul Finanțelor. Din această nouă postură la Finanțe, tot pe filieră PSD, a fost numit în funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Autorității Aeronautice Civile Române. Ulterior, după ce și-a aranjat actele, expertul Eduard Mike a fost detașat pe funcția de director de cabinet al ministrului Adrian Câciu la Ministerul Invesițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). În ultima declarație de avere depusă în iulie 2023, Eduard Mike a declarat că a încasat un salariu de 76.029 lei pentru funcția de director de cabinet a ministrului Finanțelor Adrian Câciu. Fondul Român de Garantare i-a plătit 88.820 lei. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere l-a plătit cu 81.552 lei, în timp ce de la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Informatică a încasat 9.850 lei. Soții Mike, fericire financiar-bugetară (sursa: integritate.eu) Mai bine plătit decât Iohannis sau Ciolacu În total: 256.251 lei, adică în jur de 52.000 de euro anual. Comparativ, președintele Klaus Iohannis a încasat un salariu anual de aproximativ 182.000 lei, cu aproape 70.000 lei mai puțin decât șeful de cabinet al lui Adrian Câciu. În timp ce premierul Marcel Ciolacu a încasat de la stat în jur de 162.000 lei, cu aproape 94.000 lei mai puțin decât Eduard Mike. Nici Maria Arina Mike nu s-a lăsat mai prejos. Pentru funcția de consilier juridic la Fondul de Garantare a Creditului Rural a fost plătită cu aproape 35.000 lei, iar pentru funcția de membru în CA al Imprimeriei Naționale a luat peste 47.000 lei. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la Eduard Mike în legătură cu numirile sale în CA-uri, dar s-a lovit de un refuz total.

VIDEO Canalul Bîstroe, deschis traficului pentru nave cargo și petroliere maritime. Invazia rusă a dus la suspendarea discuțiilor sub egida ONU despre impactul de mediu asupra Deltei Dunării
Investigații

VIDEO Canalul Bîstroe, deschis traficului pentru nave cargo și petroliere maritime. Invazia rusă a dus la suspendarea discuțiilor sub egida ONU despre impactul de mediu asupra Deltei Dunării

Cătălin Prisacariu, Oleg Oganov, Petru Zoltan ENGLISH version Canalul Bîstroe, deschis traficului maritim greu, în ciuda unui dosar în lucru referitor la impactul de mediu asupra Deltei Dunării. Comitetul ONU care analiza respectarea condițiilor de mediu a suspendat discuțiile inițiate de România pe dosar. Motivul: invazia rusă în Ucraina. Schimbarea la apă a Chiliei E o sâmbătă dimineață rece de noiembrie pe malul românesc al brațului Chilia. Până la începutul acestui an, pe apele Chiliei puteai vedea doar nave fluviale, în special barje care transportau mărfurile între porturile dunărene ale Ucrainei. Dar acum, brațul cel mai nordic al Dunării este împânzit de nave maritime. Peste apă de localitatea românească Pătlăgeanca, unde Dunărea formează brațul Sfântul Gheorghe, se află staționate șase nave maritime. Spre ele se îndreaptă în viteză o barcă militară rapidă în care sunt cinci militari. Din Pătlăgeanca până în localitatea românească Periprava, de-a lungul Chiliei, plutesc tăcut zeci de nave maritime și barje care așteaptă să intre în porturile dunărene ale Ucrainei. Din când în când, nave militare ucrainene se apropie și câteva uniforme urcă la bord pentru verificări: de la invazia rusească, malul ucrainean al Dunării este zonă militarizată. Român, străin pe Dunărea românească De la Periprava, ultima localitate românească aflată pe brațul Chilia, până la punctul în care canalul Bîstroe se desprinde din Dunăre se poate ajunge doar cu bărcile cu motor ale localnicilor. Există și o procedură neoficială de bifat înainte de a băga barca în apă: te înregistrezi, pe malul românesc, la postul românesc al Poliției de Frontieră, pentru a naviga în ape românești. Motivul: o precauție pentru o posibilă întâlnire cu grănicerii ucraineni pe Dunăre. Dacă se întâmplă asta, ca să nu riști să fii considerat spion, te prezinți și le recomanzi să ia legătura cu colegii români la care tocmai te-ai înregistrat ca turist în apele propriei tale țări. E război, nici un risc nu merită. După 20 de minute de tăiat apa cu barca cu motor, ajungem în jur de 09.30 chiar la locul în care o gură enormă se cască în malul ucrainean. În acest loc, canalul Bîstroe se desprinde de brațul Stambulul Vechi al brațului Chilia (sursa: Petru Zoltan) De acolo începe să curgă apa Dunării prin canalul Bîstroe spre Marea Neagră. Canalul Bîstroe, deschis traficului maritim greu Pe lângă noi trece nava cargo Iskander, aflată sub pavilion tunisian, care tocmai a ieșit de pe canalul Bîstroe. Cargo-ul Iskander tocmai a ieșit de pe Bîstroe și a intrat pe brațul Stambulul Vechi al brațului Chilia (sursa: Petru Zoltan) Datele site-ului Marine Traffic, consultate ulterior, au arătat că nava Iskander plecase din portul grecesc Vrisakia la data de 20 octombrie 2023 spre portul ucrainean Izmail, acolo unde a ajuns în data de 4 noiembrie, chiar în ziua în care am văzut-o noi intrând pe Chilia. După alte câteva minute, de pe canalul Bîstroe intră pe Chilia tancul petrolier Panjali Teymurov, aflat sub pavilion liberian. Petrolierul Panjali Teymurov tocmai a ieșit de pe Bîstroe și a intrat pe brațul Stambulul Vechi al brațului Chilia (sursa: Petru Zoltan) Tancul petrolier a ieșit de pe canalul Bîstroe aproape de malul românesc al brațului Chilia, apoi a continuat să meargă spre localitatea ucraineană Vâlcov, aflată vizavi de Periprava. Periprava: 80 de oameni și niște vaci libere Periprava mai are în jur de 80 de localnici, majoritatea lipoveni, care își câștigă existența din pescuit, creșterea animalelor și puțin turism. Vacile de lapte sunt lăsate să pască nestingherite pe pășunile din Delta Dunării tot timpul anului, alături de caii semisălbatici din Pădurea Letea. Atunci când vacile se reîntorc acasă, localnicii știu că se apropie iarna. În biserica ortodoxă de rit vechi, vopsită în albastru cu turle aurii, ține slujba un fost polițist de frontieră. La câțiva pași de aceasta se află singurul magazin din localitate. Aici, produsele alimentare și nealimentare se vând mult mai scump decât la oraș: sunt aduse cu barca pe Dunăre de la Tulcea, aflată la aproape 100 de kilometri distanță. Între orele 12.00 și 17.00, magazinul este închis, dar oamenii satului se întâlnesc pe terasa amenajată în fața acestuia. Pe unul dintre stâlpi clădirii care adăpostește magazinul local tronează o reclamă din tablă de pe vremea regimului comunist pe care scrie „Aici se vinde loz în plic”. Sub reclamă se află o masă din fier, vopsită în verde, în jurul căreia stau doi localnici. Pescari. Ce altceva? Cei doi sunt Mihai Slatarov (43 de ani) și Dumitru Simionov (55 de ani), doi dintre cei mai tineri adulți din sat. Bîstroe adâncit aduce mai multă scrumbie Cei doi localnici susțin la unison că lucrările de adâncire făcute de ucraineni la canalul Bîstroe au o parte bună și una proastă. Partea bună e că pe canalul adâncit a început să urce mai multă scrumbie pe Dunăre. Partea proastă e că, o dată cu peștele, vin și navele maritime din cauza cărora nu pot pescui ziua. Atunci când navele se apropie de malul românesc al Dunării, acestea taie plasele de pescuit ale localnicilor, susțin ei. Doar noaptea pot pescui pentru că atunci navele maritime nu mai circulă pe Dunăre din cauza războiului. „Bîstroe nu ne afectează deloc. De când a început, e mai multă scrumbie. Te uiți pe aplicație și vezi că trei vapoare urcă și patru coboară. Taie plasele. Anul trecut nu ne-au lăsat să pescuim seara, ne-a afectat foarte mult”, spune Mihai Slatarov. "Noi protejăm peștele pentru ucraineni" „Anul ăsta a dat drumul noaptea la pescuit. Noi trebuie să respectăm UE, avem prohibiție, e interzis să pescuiești dacă scade Dunărea sub 50 cm. Te uiți la ucrainean și vezi că ăla poate pescui și tu stai și te uiți pentru că nu poți. Ăla nu respectă nici o regulă. Noi protejăm peștele pentru ei”, îl completează Dumitru Simionov. „Pe mine mă prinde cu doi carași și îmi face dosar penal. Poliția de Frontieră face dosare penale dacă pescuiești când e Dunărea sub 50 cm”, a declarat Slatarov. Dumitru Simionov este pescar de pe vremea regimului comunist: „Fiecare cargo care vine pe Bîstroe ajunge pe malul nostru și ne taie plasele. Până dai comandă și își aduce plase de la Tulcea durează două-trei zile, timp în care nu poți pescui dar ești obligat să îți faci cota. Precum câinii suntem văzuți aici. Șurubul se strânge și ești obligat să pleci din Periprava. Înainte erau 27 de bărci de pescuit și acum mai sunt șase, poate șapte.”. Cum ajunge Dunărea în Marea Neagră Fluviul Dunărea este unul din cele mai importante căi europene de transport: nu doar că traversează zece țări, dar face legătura cu Marea Neagră. Anual, peste 20 de milioane de tone de mărfuri ajung pe nave maritime prin intermediul Dunării, potrivit datelor Comisiei Dunării. Legătura dintre Dunăre și Marea Neagră se face pe două căi: canalul Dunăre – Marea Neagră și canalul Sulina. Canalul Dunăre – Marea Neagră a fost inaugurat în 1984, este un canal artificial care a necesitat câteva decenii pentru a fi finalizat și se află pe teritoriul României. Canalul Dunăre - Marea Neagră, insuficient de adânc Anual, peste zece milioane de tone de mărfuri internaționale sunt transportate pe acest canal. Alte aproape șase milioane de tone de mărfuri transportate pe acest canal sunt românești. Avantajul canalului Dunăre – Marea Neagră, prin comparație cu canalul Sulina, este că face legătura dintre Dunăre și Marea Neagră mai scurtă cu cel puțin 300 de kilometri. Dezavantajul, însă, este că are o adâncime de doar șapte metri, ceea ce face ca pescajul maxim admis al navelor să fie de doar 5,5 metri. Cu alte cuvinte, pe canalul Dunăre – Marea Neagră pot naviga doar nave fluviale și nave maritime mici. Canalul Sulina, unicul navigabil din Deltă Canalul Sulina, pe de altă parte, este unul din cele trei brațe naturale principale ale Dunării și traversează, în drumul spre Marea Neagră, Delta Dunării. Sulina, însă, a fost amenajat încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea ca unic canal navigabil al Dunării, prin decizie a tuturor statelor implicate în proiect în cadrul Comisiei Europene a Dunării. Avantajul canalului Sulina, prin comparație cu canalul Dunăre – Marea Neagră, este că permite un pescaj al navelor de șapte metri. Cu alte cuvinte, vase maritime de mari dimensiuni pot naviga pe Sulina. Un aspect crucial pentru porturi ucrainene ca Reni și Ismail, aflate pe brațul dunărean Chilia, aflat la nord de canalul Sulina. Brațul Chilia este și granița naturală dintre România și Ucraina. Cu alte cuvinte, vasele maritime din Marea Neagră cu destinația Ucraina pot ajunge la porturi ca Reni sau Ismail doar intrând pe canalul Sulina și navigând în amonte, inclusiv prin intrarea pe Dunăre, până la Reni, sau în amonte pe Sulina până la confluența cu brațul Chilia, apoi navigând în aval pe acest braț, până la Ismail. Intră în scenă Bîstroe Iar o problemă majoră care a apărut după invadarea Ucrainei de către Rusia este că porturile Odesei nu mai pot fi folosite. Astfel, tot traficul maritim din Marea Neagră spre Ucraina a fost preluat de canalul românesc Sulina. Efectul principal – aglomerația: zeci de vase așteaptă zile, chiar săptămâni întregi să ajungă la Reni sau Ismail. Astfel, resuscitarea canalului Bîstroe a devenit vitală pentru Kiev. Bîstroe este un braț natural al Chiliei, unul din cele trei brațe principale ale Dunării. Bîstroe, de la desprinderea de Chilia, are 11 kilometri până la Marea Neagră. Acest braț are multe avantaje naturale: este un curs de apă rapid, ceea ce înseamnă că aluviunile nu se depun masiv; este lat de până la 200 de metri; nu este „parazitat” de insule și meandre. Și, poate chiar mai important, Bîstroe se află în integralitate pe teritoriul ucrainean, ceea ce permite Kievului administrarea directă a acestei căi navale. Reactivat după 65 de ani Traficul naval pe Bîstroe nu este o idee nouă. Potrivit unui raport al Institutului Științific și de Cercetări în Probleme de Mediu din Ucraina, „Navigația de-a lungul brațului Chilia și a brațelor deltei Chilia din regiunea Dunării a fost una dintre principalele activități tradiționale încă de la mijlocul secolului al XIX-lea. Porturile maritime Izmail, Reni și Chilia, situate pe brațul Chilia, au o vechime de 180, 160 și, respectiv, 120 de ani. Brațul Bîstroe a fost folosit pentru transport maritim până în 1958, după care a fost păstrat pentru uz militar. Din 1957 până în 1994, canalul Prorva a fost folosit pentru trecerea navelor cu un pescaj de 3,5-4,0 m în brațele Ochakov și Chilia, care au încetat să mai funcționeze din cauza sedimentării permanente.”. Convenție ONU imposibil de aplicat După zece ani, însă, în 2004, Ucraina a reluat proiectul activării canalului Bîstroe drept cale navigabilă. De data aceasta, însă, mai apăruse o variabilă în ecuație, în afară de provocările evidente de ordin logistic: statul vecin, România. Potrivit Convenției Espoo a ONU (adoptate în 1991 și intrate în vigoare în 1997), orice stat care are în vedere realizarea unui proiect major cu impact negativ semnificativ asupra mediului la nivel transfrontalier este obligat nu doar să evalueze impactul de mediu al activităților din proiect, ci și să notifice statele care ar putea fi afectate și să se consulte cu acestea în privința respectivului proiect. După cum arată zecile de documente schimbate vreme de aproape 20 de ani între România, Ucraina și UNECE (Comisia Economică pentru Europa a ONU, care urmărește respectarea prevederilor Convenției Espoo în Europa), cazul Bîstroe s-a dovedit imposibil de aliniat cerințelor Convenției Espoo. Ucraina și-a urmat planul Motivul principal: inexistența unor reglementări interne ucrainene care să transpună prevederile Convenției Espoo în legislație națională. În lipsa acestei legislații în vigoare, a arătat în numeroase rânduri UNECE, documentele furnizate de Ucraina în cazul Bîstroe nu respectau cerințele prevăzute de ONU și, prin urmare, nu puteau fi acceptate. Abia în decembrie 2020, UNECE a constatat că „Ucraina a adoptat și legislația secundară pentru a-și alinia reglementările interne cu prevederile Convenției Espoo”. În același document, însă, UNECE arăta că „își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că, din 2008, s-au înregistrat doar progrese limitate de către guvernul Ucrainei în ceea ce privește aducerea proiectului canalului Bîstroe în deplină conformitate cu Convenția și că foaia de parcurs nu a fost pusă în aplicare pe deplin”. Mai mult, UNECE menționa că „reiterează faptul că continuarea activităților de dragare constituie o nouă încălcare a Convenției”. Invazia rusă a oprit discuțiile despre mediu În martie 2022, însă, Comitetul de Implementare al Convenției Espoo, întrunit la Geneva, a decis stoparea oricărei activități în cazul Bîstroe. „Având în vedere invazia Ucrainei de către Federația Rusă, Comitetul a convenit să amâne pentru sesiunile sale ulterioare examinarea tuturor aspectelor legate de conformitate referitoare la Ucraina”, se arată în raportul întâlnirii. Proiect în trei faze Dar corespondența dintre Ucraina și România a continuat. Cele două părți au continuat să se contrazică pe tema schimbărilor de mediu determinate de lucrările atât la gura de vărsare a canalului Bîstroe în Marea Neagră, cât și pe brațul Chilia de pe granița româno-ucraineană, fără a se ajunge la un acord. Despre ce lucrări este vorba? Potrivit unui raport non-tehnic trimis autorităților române de către cele ucrainene, „Lucrări se execută în zona de ramificare a brațelor Stambulul Vechi și Bîstroe, precum și în bara maritimă a brațului Bîstroe. (...) În prima fază, se prevede reconstrucția unui baraj de închidere pe partea nordică a canalului de acces la mare, cu o lungime de 1.670 m, amenajarea unor gropi de gunoi de coastă și construirea unui baraj de dirijare a fluxului cu fortificații de mal pe 11 km de cale de navigație. În a doua fază, are loc reconstrucția traseului șenalului navigabil cu o creștere a adâncimii la7,68 m pentru trecerea navelor cu următorii parametri: lungime 125,0 m, lățimea 17,0 m și pescajul 5,0 m și construirea unui baraj de închidere pe partea sudică a canalului de acces la mare cu o lungime de 2.970 m. În a treia fază, are loc reconstrucția traseului șenalului navigabil cu o creștere a adâncimii la10,0 m pentru a asigura trecerea navelor cu un pescaj de până la 7,2 m și extinderea barajelor construite în cadrul primei și celei de-a doua faze cu 1.570 m, cu acces la mare la adâncimea de >10,0 m). Depozitarea solurilor de dragare este prevăzută în gropile de gunoi de coastă de pe malul stâng al brațului Chilia și în groapa de gunoi de mare existentă, situată la o distanță de peste 8 km de linia de coastă, la est de gura brațului Bîstroe.”. Kievul spune că dragări se fac și în delta românească Care și cât din aceste faze s-a realizat până în acest moment este neclar. Cel mai probabil, așa cum rezultă și din imaginile satelitare, dar și din imagini puse la dispoziție de partea ucraineană, faza întâi a fost realizată integral. Sunt toate aceste lucrări de pe Bîstroe, Stambulul Vechi și Chilia periculoase pentru mediu? Din punct de vedere al Convenției Espoo a ONU, verdictul a fost amânat nedefinit din cauza războiului de pe teritoriul Ucrainei. Din punctul de vedere al Ucrainei, nu există nici un pericol ecologic. În cel mai recent document oficial trimis de Kiev, în august 2023, ca răspuns la un set de observații și comentarii ale României, se arată că „Volumul activităților de dragare în timpul perioadei de funcționare a șenalului navigabil este comparabil cu activități similare din delta Dunării, în special dacă se iau în considerare activitățile de dragare din partea română; efectul cumulativ al acestor activități este relativ minor datorită separării lor în spațiu și timp și poate fi redus și mai mult prin coordonarea între agenții și transfrontalieră a acestor activități.”. Mai mult, potrivit aceluiași document, „Fauna din Delta Dunării s-a adaptat din punct de vedere istoric la schimbările naturale constante ale habitatului său, inclusiv la schimbările sezoniere ale conținutului de apă și ale parametrilor hidrobiotici hidroclimatici, astfel încât impactul activităților planificate asupra acesteia poate fi considerat minim.”. Oamenii de știință ucraineni nu au acces la Bîstroe De asemenea, „Activitatea planificată nu va avea ca rezultat tipuri suplimentare de impact antropic asupra speciilor și habitatelor din ariile protejate, dar activitatea planificată va crește intensitatea traficului naval. În același timp, impactul activității planificate asupra speciilor și habitatelor din aceste zone poate fi considerat minim.”, se mai arată în documentul citat. Pentru Administrația Rezervației Biosferei Deltei Dunării a Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, însă, un verdict local este imposibil de dat. Potrivit unui răspuns al acestei instituții la solicitarea noastră, „Încă din primele zile ale războiului, accesul la zonele din aval de orașul Vylkove, inclusiv la gura de vărsare a Bîstroe, a fost strict interzis nu numai localnicilor, ci și serviciului de securitate de stat, administrației și tuturor angajații rezervației.”. Administrația Deltei ucrainene a Dunării, însă, a mai arătat, în ciuda evidențelor: „În același timp, știm din surse de încredere că nu a avut loc nicio dragare la gura de vărsare a Bîstroe, și, prin urmare, nu putem vorbi despre un impact, este pur și simplu imposibil.”. Grindeanu a cerut MAE să interpreteze măsurători Până în prezent, România a evitat o evaluare tranșantă. Toate documentele trimise de București Kievului insistă pe respectarea condițiilor cerute de Convenția Espoo și cer o analiză detaliată de impact ecologic. Totuși, un episod care a ieșit din normele diplomatice a avut loc în februarie 2023, când ministrul român al Transporturilor, Sorin Grindeanu, a afirmat public că „există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bîstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării”. A urmat o inflamare a mai multor politicieni de la București, apoi Grindeanu a anunțat că vor urma măsurători pe Bîstroe și Chilia făcute în comun de specialiști români și ucraineni. În ciuda faptului că măsurătorile au fost realizate, ministrul Grindeanu nu a reluat subiectul pentru a prezenta concluziile. La solicitarea noastră de a prezenta măsurătorile comune, Ministerul Transporturilor a răspuns că „au fost identificate zone în care au fost efectuate lucrări de dragaj de investiție pe canalul Bîstroe (...) prin care s-a realizat adâncirea șenalului navigabil (lățime 50 metri) de la 5,85 metri (...) la 7-8 metri, situație constatată la momentul efectuării măsurătorilor. Lucrările efectuate permit navigația navelor maritime cu un pescaj cuprins între 6,3 și 6,5 metri. Menționăm că nu au fost identificate zone în care să fi fost efectuate lucrări de dragaj pe brațul Chilia.”. Mai mult, „Ministerul Transporturilor și Infrastructurii s-a adresat Ministerului Afacerilor Externe, solicitând punctul de vedere al MAE în ceea ce privește respectarea de către partea ucraineană a convențiilor, tratatelor și acordurilor incidente, precum și măsurile care se impun”, se mai arată în răspunsul instituției. MAE a răspuns: Nu e treaba noastră Cartoful fierbinte, însă, a fost pasat de MAE înapoi la Transporturi, așa cum reiese dintr-un răspuns al Ministerului Afacerilor Externe la solicitarea noastră: „În răspunsul transmis la solicitarea la care vă referiți, Ministerul Afacerilor Externe a învederat faptul că autoritățile competente să evalueze impactul lucrărilor efectuate de Ucraina pe brațul Chilia și pe canalul Bâstroe raportat la cadrul juridic bilateral și multilateral în vigoare, inclusiv prin interpretarea rezultatelor măsurătorilor tehnice efectuate, sunt Ministerul Transporturilor și Ministerul Mediului.”. Noi solicitări din partea noastră adresate Ministerului Transportului și Ministerului Muncii au rămas fără răspuns. UE trimite la ONU, care a luat pauză Pentru Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării din România, impactul lucrărilor pe Bîstroe va fi unul de durată. „Pe termen lung, vor fi efecte cauzate de adâncirea canalului Bâstroe, deoarece apar diverse procese de deteriorare, iar modificările în timp pot fi surprinzătoare și greu previzibile la momentul acesta, fiind posibile consecințe precum o mai acută lipsă a apei în anumite zone limitrofe.”, arată instituția într-un comunicat. La solicitarea noastră, institutul de cercetări GeoEcoMar din România a răspuns subliniind influența antropică: „Deschiderea a încă unui braț către navigația maritimă (față de cel prezent actual – Sulina – n.r.) nu va face decât să producă presiuni antropice pe o suprafață mai mare a deltei, mai ales în condițiile în care brațul Sulina este parte a rețelei de transport european TEN-T și, în condiții de pace, poate deservi porturile dunărene din România, Moldova și Ucraina fără probleme. Dacă situația internațională specială datorată războiului poate justifica această extindere și intensificare temporară a traficului, altfel va trebui judecată problema după sfârșitul războiului.” Potrivit unui răspuns trimis la solicitarea noastră, Comisia Europeană a arătat că nu i s-a cerut nici un acord din partea Ucrainei pentru lucrările pe Bîstroe, că nu a finanțat acest proiect și că responsabilitatea evaluării impactului de mediu aparține autorităților naționale, în acord cu prevederile Convenției Espoo. ___________________________________ Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

EXCLUSIV Condamnat pentru evaziune fiscală, fostul șef al Gărzii Forestiere Sibiu a fost reangajat la Garda Forestieră București. Este sub protecția inspectorului șef Ilie Mihalache
Investigații

EXCLUSIV Condamnat pentru evaziune fiscală, fostul șef al Gărzii Forestiere Sibiu a fost reangajat la Garda Forestieră București. Este sub protecția inspectorului șef Ilie Mihalache

Pădurar penal, tăietor de lemne, protejat. Dorel Ioan Vulcu, fostul șef al Gărzii Forestiere Sibiu, a fost condamnat în anul 2014 la trei ani de închisoare pentru evaziune fiscală după ce a dat o țeapă statului român de aproximativ 225.000 de lei. A fost concediat la doi ani după condamnare, deși trebuia concediat în termen de cinci zile de la pronunțarea sentinței. Acum este angajat la Garda Forestieră București, acolo unde este mâna dreaptă a lui Ilie Mihalache, șeful Gărzii Forestiere București. DeFapt.ro a solicitat Gărzii Forestiere București mai multe informații publice legate de procedura de angajare și activitatea lui Dorel Ioan Vulcu, dar inspectorul șef Ilie Mihalache a transmis telefonic că nu vrea să răspundă solicitării. Inspector pădurar cu firmă de tăiat copaci Dorel Ioan Vulcu figura în anul 2008 ca angajat pe funcția de inspector la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare (ITRSV) Brașov, instituție la care erau arondate pădurile din mai multe județe, inclusiv Sibiu. Citește și: EXCLUSIV Judecătorii se ceartă între ei de la bani: Corbu, șefa ÎCCJ, acuzată că plătește toate drepturile celor de la Înalta Curte, în timp ce la instanțele inferioare salariile vin tăiate Din această postură, era obligat să verifice toate tăierile ilegale de pădure de pe raza administrativă a județului Sibiu și să controleze agenții economici care se ocupau cu tăierea și vânzarea materialului lemnos. Însă, în timp ce era plătit de statul român pentru a stopa jaful din pădurile României, Dorel Ioan Vulcu controla firma Div Silva SRL care se ocupa, culmea, cu „tăierea și rindeluirea lemnului”. Mai mult, firma avea sediul social în localitaea sibiană Orlat, numărul 715, adresă la care se află un imobil moștenit de inspectorul Dorel Ioan Vulcu. Nu a plătit nici un impozit Chiar dacă se afla în conflict de interese, Agenția Națională de Integritate nu l-a deranjat. Nu l-au deranjat nici subalternii sau colegii săi cu controale la firmă. Chiar dacă Dorel Ioan Vulcu nu a fost acuzat vreodată că a tăiat ilegal pădurile din județul Sibiu, șeful ITRSV Sibiu frauda la greu bugetul statului român. Procurorii și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) au constatat că, în urma afacerilor cu lemn, Dorel Ioan Vulcu nu plătea statului român impozitele pe profit și dividende, nici măcar TVA. Prejudiciul calculat de autorități a fost de 224.826 lei. Adică, în jur de 53.000 de euro la nivelul anului 2010. Între timp, ITRSV și-a schimbat denumirea în Garda Națională Forestieră, iar Dorel Ioan Vulcu a preluat funcția de șef al Gărzii Forestiere Sibiu, instituție subordonată Gărzii Forestiere Brașov. Trei ani de închisoare cu suspendare Judecătorii de la Tribunalul Sibiu l-au condamnat pe inspectorul Dorel Ioan Vulcu, în anul 2011, la o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală în formă continuată. „Condamnă pe inculpatul Vulcu Dorel Ioan la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată. În baza art. 65 c.p. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor (…) – dreptul de a fi administrator pe o durată de doi ani de zile după executarea pedepsei principale. (…) În baza art. 81 C.p. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de cinci ani ce constituie termen de încercare stabilit”, se menționează în decizia obținută de către DeFapt.ro În plus, inspectorul Dorel Ioan Vulcu a fost obligat să plătească către Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov suma de 224.826 lei. Adică să achite prejudiciul adus statului român. Decizia a rămas definitivă prin Hotărârea nr. 6 din 30 ianuarie 2014 a Curții de Apel Alba Iulia. Dat afară doar după sesizările presei Garda Forestieră Brașov avea obligația, conform Statutului funcționarilor publici, să îi desfacă contractul de muncă inspectorului Dorel Ioan Vulcu în termen de cinci zile de la data la care a rămas definitivă decizia de condamnare. Dar, pentru că Vulcu era protejat la cel mai înalt nivel, șefii Gărzii Forestiere Brașov nu au îndrăznit să îi desfacă contractul de muncă. Doi ani mai târziu, Andrei Șoroagă, președintele Asociației "Cu verdele'n SUS" a sesizat Ministerul Mediului în legătură cu starea de incompatibilitate în care se afla inspectorul Dorel Ioan Vulcu. Ministerul Mediului a cerut Gărzii Forestiere Brașov să facă formele legale pentru încetarea contractului de muncă în cazul inspectorului Vulcu. Se întâmpla în aprilie 2016. Dar în loc să aplice legea, șefii Gărzii Forestiere Brașov au ignorat cererea superiorilor de la Mediu. Ulterior, publicația Turnul Sfatului a făcut o nouă sesizare la ministerul Mediului. De abia atunci, în iunie 2016, contractul lui Vulcu a fost reziliat. Pădurar penal, tăietor de lemne, protejat Câțiva ani mai târziu, în septembrie 2022, îl regăsim pe inspectorul Dorel Ioan Vulcu angajat pe postul de consilier superior la Garda Forestieră București, instituție care răspunde de protejarea pădurilor și agenții economici din domeniul forestier din București, Ilfov, Călărași, Constanța, Giurgiu, Ialomița și Teleorman. Aici a fost luat sub aripa protectoare a inspectorului șef Ilie Mihalache. DeFapt.ro i-a solicitat inspectorului șef Ilie Mihalache mai multe informații publice în baza Legii 544/2001 legate de modul de angajare și activitatea consilierului Vulcu la Garda Forestieră București. Dar inspectorul șef Ilie Mihalache a transmis telefonic că nu vrea să răspundă solicitărilor. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere și de la consilierul Vulcu pentu a afla dacă a returnat banii statului român, dar acesta s-a ascuns în spatele purtătorului de cuvânt al instituției. Adică al șefului său, Ilie Mihalache.

EXCLUSIV "Sportivi" cu contract la CS Dinamo, clubul Internelor: contabile pensionare, rupători de bilete, un general rezervist. Clubul, condus de agenți secreți de la "Doi și-un sfert"
Investigații

EXCLUSIV "Sportivi" cu contract la CS Dinamo, clubul Internelor: contabile pensionare, rupători de bilete, un general rezervist. Clubul, condus de agenți secreți de la "Doi și-un sfert"

Sportivi la Dinamo: contabile, pile, generali. Situație halucinantă la Clubul Sportiv Dinamo, păstorit de trei agenți secreți de la „Doi și-un sfert”, serviciul secret de informații al Ministerului Afacerilor Interne: în baza unor Contracte de Activitate Sportivă, au fost angajate contabile, oameni buni la toate, un fost general. Citește și: EXCLUSIV Omul căruia Sebastian Ghiță i-a dat cu împrumut 100 de milioane de euro, angajat în Ministerul de Interne: Alexandru Iacobescu, fost candidat PRO România, manager la CS Dinamo Sunt doar câteva dintre angajările halucinante de la Clubul Sportiv Dinamo investigate de Direcția Națională Anticorupție. 1.800 de contracte în trei ani Comisarul Ionuț Adrian Popa, președintele Clubului Sportiv Dinamo, a semnat în jur de 1.800 de Contracte de Activitate Sportivă (CAS), în perioada 2020 - 2023. La solicitarea DeFapt.ro, președintele Ionuț Adrian Popa a transmis că "Clubul Sportiv Dinamo are 38 de discipline sportive active, cu peste 2.000 de sportivi legitimați. (...) Citește și: Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ Anual sunt încheiate aproximativ 450 de de contracte cu participanți la activitatea sportivă. Astfel, pentru perioada la care faceți referire în solicitare (2020 – 2023), sunt aproximativ 1.800 de contracte care au produs efecte". Majoritatea personalului angajat în baza unor astfel de contracte au fost sportivi, antrenori și staff-ul tehnic. Dar președintele Clubului Sportiv Dinamo, deținut integral de Ministerul Afacerilor Interne, a găsit o cale de a fenta legea. Astfel, în baza Contractelor de Activitate Sportivă, a angajat mai multe persoane care nu aveau nici o treabă cu sportul în secțiile sportive ca să lucreze în aparatul administrativ. Sportivi la Dinamo: contabile, pile, generali Printre cei cu care s-a semnat CAS se află și pensionara Iuliana Calangiu. Ea trebuia să presteze activitatea sportivă în anul 2021 la Secția Canotaj, dar în realitate se ocupa de contabilitate. Elena Badea este o altă angajată încadrată în baza unui CAS. Prima dată a fost angajată să presteze activitatea sportivă la Secția de Box. Cel de-al doilea contract semnat cu Elena Badea a fost înregistrat pe Secția de Canotaj. La fel ca și pensionara Iuliana Calangiu, Elena Badea se ocupa în realitate de contabilitatea clubului. Gina Steluța Mircea, o altă angajată în baza unui CAS, presta tot la contabilitate. Dan Răzvan Lupu, fiul fostului fotbalist Dănuț Lupu, a fost angajat inițial la Secția Haltere fără a avea vreo legătură cu acest sport. Ulterior, a fost angajat ca antrenor la Secția de Fotbal. Generalul Ion Cuhutencu, fostul șef al Direcției de Audit Public Intern din Ministerul de Interne și actual consilier la Ministerul Dezvoltării, a fost și el beneficiarul unui CAS la Secția de Canotaj. Acestea sunt doar câteva dintre zecile de contracte investigate încă din anul 2021 de procurorii Direcției Naționale Anticorupție. Popa dă vina pe Cosac: I-a dat voie Ministerul Sporturilor Ionuț Adrian Popa, președintele CS Dinamo, a declarat pentru DeFapt.ro că primele contracte de acest fel au fost încheiate începând cu anul 2019. "Nu eu am inventat. Fostul președinte George Cosac a cerut un punct de vedere de la Ministerul Sporturilor prin care a întrebat dacă personalul administrativ poate fi angajat cu Contract de Activitate Sportivă. Ministrul Sporturilor de la acea dată a spus că sigur, orice participant la activitatea sportivă, orice activitate din COR, care poate fi amenajator bază, ospătar, bucătar etc., poate fi angajat dacă sprijină activitatea sportivă". Întrebat dacă doamnele angajate la contabilitate în baza CAS lucrau exclusiv pentru secțiile sportive la care au fost angajate, Ionuț Adrian Popa a spus că nu. Cât despre cazul lui Dan Răzvan Lupu, a ținut să precizeze de câteva ori că a fost angajat la Secția Haltere pentru "a tăia bilete la intrarea în sala de fitness". Sală care aducea venituri de 50.000 lei lunar clubului. Supărat că l-au turnat foștii colegi de la "Doi și-un sfert" Referitor la ancheta DNA, comisarul Ionuț Adrian Popa a declarat că a început în anul 2021, atunci când "se căuta un nou caz Dragnea". Dar bănuiește că dosarul a plecat de la o delațiune de la Direcția Generală de Protecție Internă. Acesta a explicat că procurorii DNA au delegat Direcția Generală Anticorupție a ministerului de Interne să facă audieri în acest dosar. În plus a explicat că, el personal, a dus mai multe documente la DNA, acolo unde a cerut să aibă o discuție cu procurorul de caz. "Oamenii m-au primit și le-am explicat tot, cum am construit aici. Le-am spus, oameni buni, am vrut să muncim, n-am vrut să facem altceva. Oamenii ăia (angajații cu CAS - n.r.) toți au muncit. Le-am zis că dacă găsiți un om care a dat vreun leu mie sau colegilor mei, că nu a muncit și a stat acasă în pat, eu mă predau. Asta e, m-ați prins, n-am fost onest", a povestit comisarul Popa. DNA a audiat angajați ai Clubului Conform acestuia, au fost audiați unul dintre contabili, juristul și cei de la disciplinele sportive. Însă, spune comisarul Popa, nici el, nici vicepreședintele Georgeta Andrunache nu au fost audiați. "Dacă era ceva ilegal de doi ani de zile...? Ne-au cerut documente... Pe mine nu m-a întrebat niciodată. Dacă nu le-a ieșit nimic în doi ani... Faci audieri la DGA, chemi doar doi, trei, pentru audieri la DNA și spui: ne-am lămurit, nu e abuz în serviciu. DNA a deschis dosar în baza unei sesizări făcută de foștii noștri colegi", se încurajează Ionuț Adrian Popa. Dar ancheta DNA nu a fost clasată până în prezent. Popa turna de la Dinamo, Vela l-a pus președinte Ionuț Adrian Popa a fost numit în funcția de președinte al Clubului Sportiv Dinamo în iunie 2020 de liberalul Marcel Vela, ministrul Afacerilor Interne din aceea perioadă. Decizia a fost luată după ce Ionuț Adrian Popa, în calitate agent secret la „Doi și-un sfert” cu gradul de subcomisar, i-a prezentat ministrului mai multe rapoarte informative despre ceea ce se întâmpla la clubul sportiv. Avea cam șase luni de când colecta informații despre personalul clubului. „Eu am venit primul (la CS Dinamo – n.r.). Răspundeam și de Dinamo. Aveam un ofițer aici. A fost o perioadă în pandemie când au apărut niște poze cu Larisa Iordache. Atunci domnul Vela, care ținea foarte mult la imagine, a luat un pic foc. În aprilie am fost chemat la discuții ca ofițer responsabil din punct de vedere informativ. Mi s-a propus funcția de președinte, dar am refuzat. M-am trezit în iunie cu un telefon de la cabinetul ministrului și mi-a zis să ma duc", a declarat președintele Ionuț Popa pentru DeFapt.ro. Agentul Popa și-a mai adus doi colegi secreți În august 2020, Ionuț Popa l-a adus pe funcția de vicepreședinte pe Adrian Popescu, zis Papi, unul dintre cei mai buni ofițeri de contrainformații de la „Doi și-un sfert”. „L-am sunat pe Silviu Dumitrache (șeful DGPI – n.r.) și l-am întrebat dacă mi-l dă pe Papi. Mi-a zis că . A venit direct prin numire pentru că era o funcție mai mică", a mai spus Ionuț Adrian Popa. Doi ani mai târziu, în august 2022, tot pe funcția de vicepreședinte a fost adus comisarul șef de poliției Lucian Mihai Popa, tot agent secret la DGPI. Ce au în comun cei trei agenți secreți de la serviciul secret al Ministerului de Interne? Toți trei s-au deconspirat benevol în urma publicării CV-urilor lor pe site-ul CS Dinamo.

EXCLUSIV Omul căruia Sebastian Ghiță i-a dat cu împrumut 100 de milioane de euro, angajat în Ministerul de Interne: Alexandru Iacobescu, fost candidat PRO România, manager la CS Dinamo
Investigații

EXCLUSIV Omul căruia Sebastian Ghiță i-a dat cu împrumut 100 de milioane de euro, angajat în Ministerul de Interne: Alexandru Iacobescu, fost candidat PRO România, manager la CS Dinamo

Prietenul lui Sebastian Ghiță, în MAI. Alexandru Iacobescu, prietenul luI Sebastian Ghiță căruia fostul deputat PSD i-a acordat împrumuturi de aproape 100 de milioane de euro, încasează lunar de la stat un salariu net de 4.000 de euro. Ce faci de acești bani: este manager al echipei de baschet a Clubului Sportiv Dinamo, deținut de Ministerul de Interne. Citește și: Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ Echipa de baschet a CS Dinamo, condus de comisarul Ionuț Popa, reprezintă una din găurile negre prin care se pierd sute de mii de euro anual din banii publici alocați de statul român Ministerului de Interne. Ponta - Ghiță - Iacobescu Sebastian Ghiță, celebrul parlamentar PSD care a fugit din țară de la o chermeză organizată de Serviciul Român de Informații, a menționat în declarația de avere din octombrie 2012 că l-a împrumutat pe Alexandru Iacobescu cu suma de 68 de milioane de euro. Un an mai târziu, valoarea împrumutului a ajuns la 90,3 milioane de euro. Până în iunie 2015, Sebastian Ghiță i-ar mai fi dat împrumuturi de încă nouă milioane de dolari americani. În total, aproape 100 de milioane de euro ar fi fost primiți ca împrumut de Alexandru Iacobescu de la Sebastian Ghiță. În timp ce primea împrumuturile de la Sebastian Ghiță, Alexandru Iacobescu era directorul general al România TV. Iacobescu făcea parte și din anturajul premierului României de atunci, pesedistul Victor Ponta, prietenul lui Sebastian Ghiță. Potrivit Antena 3, Iacobescu a fost unul dintre puținii oameni de afaceri români care l-au însoțit pe premierul Victor Ponta în vizita sa din China în anul 2013. Candidat PRO România, cu Ponta pe afișe Victor Ponta a păstrat relația cu Alexandru Iacobescu și după fuga din țară a lui Sebastian Ghiță. Motiv pentru care, în anul 2020, Alexandru Iacobescu a candidat pentru funcția de senator de Prahova din partea Pro – România, partid condus de Victor Ponta. Afiș electoral al PRO România (sursa: ziare.com) Iacobescu a fost obligat atunci, conform legii electorale, să își depună primele declarații de avere și interese. Din declarația de interese rezultă că Alexandru Iacobescu era atunci președinte al filialei Prahova a Pro-România și secretar general adjunct la nivel național al partidului. Dar în declarația de avere nu figura nici o urmă a împrumuturilor primite de la Sebastian Ghiță. Potrivit documentului, Iacobescu a declarat un apartament primit ca donație în anul 2020, în Ploiești. Pe numele soției sale, Cristina Iacobescu, erau menționate un apartament și un spațiu comercial, ambele în București. Bijuteriile și ceasurile declarate erau evaluate atunci la 200.000 de euro. Iar în conturile bancare, Iacobescu avea 200.000 lei și aproape 2.000 de euro. Iacobescu, amnezic în privința împrumutului La capitolul datorii, prietenul lui Sebastian Ghiță a menționat un credit de la BCR în cuantum de 110.000 lei și o datorie scadentă în 2021 de aproape 20.000 de euro către Asesoft Tehnologies SRL, societate aflată în faliment. DeFapt.ro l-a întrebat pe Alexandru Iacobescu care este relația sa cu Sebastian Ghiță, dar și dacă a returnat împrumuturile primite de la acesta. "Relația mea cu dl. Ghiță este una colegială, ca a doi oameni care au avut proiecte comune în trecut. În această speță (referitoare la împrumuturi – n.r.), cred că trebuie să-l întrebați pe dl. Ghiță din următorul considerent: dânsul era persoană publică la acel moment și tot dânsul vă poate da toate detaliile referitoare la această speță”, a declarat Alexandru Iacobescu. Prietenul lui Sebastian Ghiță, în MAI Alexandru Iacobescu, după ce a cochetat cu politica, a fost angajat pe funcția de manager al echipei de baschet a Clubului Sportiv Dinamo București, deținut și finanțat din bani publici de Ministerul Afacerilor Interne. Cel care l-a angajat pe Iacobescu la CS Dinamo este președintele Ionuț Popa, comisar de poliție care a activat ca ofițer de informații în cadrul Direcției Generale de Protecție Internă, controversatul serviciu secret al Ministerului de Interne. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate mai multe documente din cadrul CS Dinamo București din care rezultă că Alexandru Iacobescu a semnat în octombrie a.c. un Contract de Activitate Sportivă în bază căruia primește un salariu brut de 24.378 lei pe lună, echivalentul a 5.000 de euro. După plata taxelor, Iacobescu rămâne cu aproape 4.000 de euro net. "Vi se pare mult pentru un om cu 12 titluri la Asesoft? Pentru baschetul românesc?", a declarat președintele Ionuț Popa. Varianta unui fost antrenor de la Asesoft Managerul Alexandru Iacobescu împreună cu comisarul Ionuț Popa, președintele CS Dinamo, au vrut să-i rezilieze contractul grecului Sotiris Manolopoulos, antrenorul echipei de baschet. Surse din cadrul clubului au declarat sub protecția anonimatului că "rezilierea contractului ar fi costat CS Dinamo nu mai puțin de 80.000 de euro". Totul, pentru a fi adus la echipă antrenorul sârb Sasa Ocokoljic, fostul jucător emblematic și antrenor al CSU Asesoft Ploiești, prietenul managerului Alexandru Iacobescu. "Nu există așa ceva. Toate datele mi se par complet eronate. Îți spun 100% că nu vine nimeni", i-a spus sec Ionuț Popa reporterului DeFapt.ro. La solicitarea DeFapt.ro, managerul Alexandru Iacobescu a recunocut că a discutat cu Sasa Ocokoljic despre o posibilă venire a acestuia la clubul Dinamo. "Vă pot spune ca am fost refuzat de dânsul și acest lucru spune multe despre relația mea cu el…", a declarat managerul Iacobescu. Filiera sârbă Întrebat dacă are în vedere să transfere pentru sezonul următor mai muți jucători de baschet din Serbia, managerul Alexandru Iacobescu a explicat că are în vedere să facă tot ce îi stă în putință pentru a face performanță la clubul Dinamo. "Dacă asta presupune să transfer jucători din Serbia sau orice altă țară, nu am să evit să o fac. Totuși, doresc să menționez că politica de transferuri este făcută de antrenorii clubului și nu de manager. Dacă jucătorii propuși de antrenori se vor ridica la standardele de performanță cerute de ei cât și de clubul Dinamo - aceștia sigur vor intra într-un proces de selecție pentru a putea fi transferați", a spus Iacobescu.

Cherecheș le-a dat sacoșe de bani să care în Germania și șoferului și bodyguard-ului. Mama primarului și-ar fi cumpărat o locuință proprie în Germania pentru a depozita banii
Investigații

Cherecheș le-a dat sacoșe de bani să care în Germania și șoferului și bodyguard-ului. Mama primarului și-ar fi cumpărat o locuință proprie în Germania pentru a depozita banii

Cherecheș, sacoșe cu bani în Germania. Multe sute de mii de euro cash au fost transportate în Germania de Cătălin Cherecheș nu doar direct sau de către mama sa, ci și prin intermediul unui bodyguard și al unui șofer. Cherecheș, sacoșe cu bani în Germania Banii erau depozitați într-un seif din locuința din Germania a surorii mamei lui Cătălin Cherecheș, se arată în motivarea deciziei de confiscare a peste 2,5 de milioane de lei de la Cherecheș după o sesizare a ANI: "În ceea ce priveşte sumele de bani aflate în Germania, acestea au fost transportate în timp de către persoana evaluată (Cătălin Cherecheș - n.r.), în sume de maxim 10.000 de euro (...). Citește și: Cătălin Cherecheș și-a pregătit plecarea din țară de ani de zile: a cărat sute de mii de euro cu sacoșa în Germania, împreună cu mama sa. Sume imense avea și într-un seif din Baia Mare Inițial ele au fost păstrate la locuința mătuşii materne. Ulterior, aceasta şi familia ei s-au mutat şi o parte din bani au fost plasaţi la locuința din Germania a mamei persoanei evaluate. (...)". Unchiul nu confirmă existența altei locuințe Totuși, unchiul lui Cherecheș nu confirmă că mama primarului ar fi avut o altă locuință în Germania: Martorul Jederan (...), unchiul intimatului (Cătălin Cherecheș - n.r.), a declarat că dl şi d-na Cherecheș (...) Au o camera de musafiri la ei acasă pentru când veneau în vizită, iar în camera de oaspeţi se găseşte şi un seif. Citește și: Condamnatul Cherecheș a rămas cu trei ceasuri de 30.000 de euro, pe care instanța a decis să nu i le confiște: Rolex, IWC, Patek Philippe Martorul nu a primit bani de la ei, dar cunoaşte că aduceau mereu bani pe care îi depozitau în seif. Domnul şi d-na Cherecheș aduceau ei înşişi banii. În anul 2007, cele două persoane au fost în vizită de 5-10 ori. La fel şi în anii următori. Martorul nu a primit bani de care să aibă grijă de la ei şi nici nu i-au fost transferaţi bani. Nu a existat nicio predare de numerar, pentru că banii erau aduşi şi depozitaţi personal de ei. Martorul nu a ţinut nicio evidenţă a banilor. De asemenea, martorul arată că nu există nicio clădire nouă, niciun alt seif, iar d-na Cherecheș Viorica nu deţine un alt imobil. Prin urmare, nu a fost cazul de a se transfera sumele depozitate în seif." Bodyguard-ul, 10.000 de euro prin graniță "Martorul (...) arată că a asigurat intimatului Cherecheș Cătălin paza şi securitatea în perioada (...), pentru ridicarea de numerar de la băncile (...) şi BRD (...). Martorul nu cunoaşte sumele retrase, dar îl însoţea pe intimat la bancă şi de acolo acasă, unde la subsolul casei de pe str. (...) deţinea un seif/depozit de valori. În perioada (...), a mers în total de 15-20 ori. De asemenea, martorul deţinea cheile de la seif şi de la casă şi a fost solicitat ca în lipsa intimatului să verifice dacă era totul în regulă; a observat că tot timpul erau în seif plicuri de la bănci. Nu a numărat niciodată plicurile sau sumele de bani. Citește și: FOTO Acesta este vărul lui Cherecheș cu a cărui carte de identitate primarul de Baia Mare a fugit din țară. Pot fi cei doi confundați? Mai arată martorul că în perioada (...) s-a deplasat împreună cu intimatul în Ungaria, Austria şi Germania şi tot timpul aveau asupra lor sume de bani, în jur de 10.000 euro fiecare, până la trecerea punctului vamal. Banii proveneau de la intimat (Cătălin Cherecheș - n.r.), care i-a spus că era vorba despre bani pe care voia să îi lase familiei mamei sale, care urma să se stabilească în Germania. Banii transportaţi de martor erau predaţi intimatului când ajungeau în străinătate. În Ungaria s-au întâlnit cu verişorul intimatului sau cu o altă rudă iar banii îi erau lăsaţi aceluia. În Budapesta, de două ori martorul a asistat la predarea sumei transportate de el, alături de banii deţinuţi de intimat, puşi împreună într-un plic, către o persoană al cărei nume nu îl poate preciza." Șoferul și tatăl, cărăuși de bani "Martorul (...) a declarat (...) că a mers în Austria şi Germania cu intimatul Cherecheș Cătălin, în calitate de şofer. Înainte de a plecări, primea sume de bani în lei pentru a le schimba în euro, între 5.000 şi 10.000 euro. De la sfârşitul anului 2008, acest lucru s-a întâmplat de 10 ori în total, dar fără ca martorul să poată preciza anii. A mai arătat că a condus-o şi pe mama intimatului, d-na deputat Cherecheș Viorica, o dată sau de două ori pe an în (...) şi Germania, pentru a se întâlni cu rudele, iar înainte de aceste plecări intimatul îi înmâna de asemenea bani numerar pentru a-i schimba. Precizează apoi că a fost de două sau de trei ori cu mama dânsului. Martorul a indicat în mod specific casele de schimb valutar la care a realizat schimburile valutare. Martorul nu cunoaşte destinaţia sumelor. Prin declaraţia dată (...), martorul (...) a atestat că el şi tatăl său au efectuat retrageri de bani din contul d-nului primar şi al mamei lui. Avea împuternicire şi retrăgea sume de 5.000-10.000 euro, 10.000-13.000 euro. Retragerile în lei le schimba în euro. Acelaşi martor a mers la Viena în intervalul (...) cam de 4-5 ori în total, împreună cu intimatul. Înainte de plecări, martorul schimba sume din lei în euro, între 5.000-10.000 euro. Nu cunoaşte de ce duceau banii la Viena." Cine e domnul Z de la Viena care primea bani de la Cherecheș? "Cam de 2-3 ori pe an se deplasa în Ungaria cu d-na şi dl Cherecheș, pentru a se întâlni cu familia din Germania: mătuşa Jederan Eugenia, unchiul Jederan (...) şi verişorul Jederan (...). O dată sau de 2 ori a transportat-o şi pe mama intimatului la Viena. Pentru dânsa nu făcea schimburi valutare, dar retrăgea de pe card sume de 2-3.000 lei pentru cheltuieli curente. Martorul arată că, parţial, sumele tranformate în euro erau folosite pentru cheltuieli de drum şi cazare, cca 600-1.000 euro erau puşi în bord în acest scop. Mai susţine martorul că s-a deplasat singur la Viena de 4-5 ori, dintre care de 3-4 ori a dus banii retraşi din bancă înainte; o dată sau de 2 ori a primit bani de acasă de la dl. primar. A mers singur cu maşina la Viena, transportând sume cuprinse între 5.000-10.000 euro de fiecare dată, pe care le-a predat în centrul vechi al Vienei unui domn al cărui nume începe cu Z. Acesta nu era unchiul sau verişorul intimatului, pe care martorul îi cunoaşte. De asemenea, martorul nu cunoaşte motivul pentru care preda banii la Viena şi nu a adus niciodată înapoi sume de bani."

Cătălin Cherecheș și-a pregătit plecarea din țară de ani de zile: a cărat sute de mii de euro cu sacoșa în Germania, împreună cu mama sa. Sume imense avea și într-un seif din Baia Mare
Investigații

Cătălin Cherecheș și-a pregătit plecarea din țară de ani de zile: a cărat sute de mii de euro cu sacoșa în Germania, împreună cu mama sa. Sume imense avea și într-un seif din Baia Mare

Cherecheș, bani cu sacoșa în Germania. Cătălin Cherecheș și-a pregătit încă de acum mulți ani o eventuală plecare în străinătate. Avere nejustificată: peste 2,5 milioane de lei Primarul de Baia Mare, împreună cu mama sa, au transportat sute de mii de euro în Germania, pe parcursul a mai mulți ani. Banii au fost depozitați în casa surorii mamei sale, într-un seif. Citește și: Condamnatul Cherecheș a rămas cu trei ceasuri de 30.000 de euro, pe care instanța a decis să nu i le confiște: Rolex, IWC, Patek Philippe Informația apare în decizia judecătorească prin care lui Cherecheș i se confiscă peste 2,5 milioane de lei. Este vorba de sume nejustificate. Dosarul a fost deschis în 2019, la cererea Agenției Naționale de Integritate. Cherecheș, bani cu sacoșa în Germania "Retragerile în numerar (ale lui Cătălin Cherecheș - n.r.) nu depăşeau suma de 20.000-30.000 de euro din motive de siguranță. În ceea ce priveşte sumele retrase în numerar, persoana evaluată (Cătălin Cherecheș - n.r.) a arătat că o parte din ele sunt păstrate în Germania în seif, la o adresă ce aparţine familiei sale, iar o parte în seiful din locuința sa din Baia Mare. Citește și: FOTO Acesta este vărul lui Cherecheș cu a cărui carte de identitate primarul de Baia Mare a fugit din țară. Pot fi cei doi confundați? Persoana evaluată a arătat că nu are prea mare încredere în sistemul bancar din România şi de aceea a ales această modalitate de păstrare a sumelor de bani, nefiind vorba doar de munca lui, ci şi de cea a antecesorilor săi, iar sumele în discuţie fiind parte din moştenirea sa. (...) Persoana evaluată a arătat că la începutul perioadei de evaluare, respectiv 1 iunie 2012, în cele două seifuri deținea circa 1,3 -1,4 milioane euro, fără a întocmi o evidență în privința deținerii acestei sume. (...) În ceea ce priveşte sumele de bani aflate în Germania, acestea au fost transportate în timp de către persoana evaluată, în sume de maxim 10.000 de euro, atunci când se deplasa în Germania. Inițial ele au fost păstrate la locuința mătuşii materne. Ulterior, aceasta şi familia ei s-au mutat şi o parte din bani au fost plasaţi la locuința din Germania a mamei persoanei evaluate.", se arată în motivarea deciziei judecătorești din speța menționată. Și mama căra bani peste graniță "Sumele retrase de persoana evaluată (Cătălin Cherecheș - n.r.) din aceste conturi au fost păstrate acasă, în seiful din Baia Mare sau la sora martorei (mama lui Cătălin Cherecheș - n.r.) în Germania. Motivul pentru care aceste sume de bani au fost retrase pentru a fi păstrate în cele două locații este lipsa unei stabilități a sistemului bancar din România. În ceea ce priveşte transportul banilor în Germania, acesta s-a făcut prin deplasări succesive atât de către persoana evaluată cât şi de martoră (mama lui Cătălin Cherecheș - n.r.). Sumele de bani depozitate în Germania sunt mai mari decât cele existente în seiful din România. În momentul dării declaraţiei a arătat ca în Germania erau circa 300.000 de euro, iar în România circa 200.000 de euro. Citește și: Mămică de 21 de ani povestește cum și-au bătut joc cadrele medicale de ea, la Maternitatea Bega. După naștere: „Infecție severă și miros urât, plagă deschisă, cusături anapoda” Martora (mama lui Cătălin Cherecheș - n.r.) a arătat că în decursul unui an efectuează şapte, opt deplasări în Germania, iar persoana evaluată (Cătălin Cherecheș - n.r.) efectua deplasări lunare. De asemenea, martora a arătat că transportarea unei sume de 10.000 euro în Germania nu reprezenta un risc. Nu a ţinut o evidență a sumelor duse în Germania (...).", mai menționează hotărârea de instanță pomenită anterior. Unchiul din Germania confirmă: Au un seif la noi "Martorul Jederan (...), unchiul intimatului, a declarat că dl şi d-na Cherecheș nu deţin la ei acasă bani de care să aibă grijă (filele 96-99, vol. VI). Au o camera de musafiri la ei acasă pentru când veneau în vizită, iar în camera de oaspeţi se găseşte şi un seif. Martorul nu a primit bani de la ei, dar cunoaşte că aduceau mereu bani pe care îi depozitau în seif. Domnul şi d-na Cherecheș aduceau ei înşişi banii. În anul 2007, cele două persoane au fost în vizită de 5-10 ori. La fel şi în anii următori. Martorul nu a primit bani de care să aibă grijă de la ei şi nici nu i-au fost transferaţi bani. Nu a existat nicio predare de numerar, pentru că banii erau aduşi şi depozitaţi personal de ei. Martorul nu a ţinut nicio evidenţă a banilor.", potrivit motivării judecătorești.

Ministerul Apărării Naționale se pregătește să cumpere 200 de rachete PATRIOT cu peste un miliard de euro, înainte de vizita premierului Marcel Ciolacu în SUA
Investigații

Ministerul Apărării Naționale se pregătește să cumpere 200 de rachete PATRIOT cu peste un miliard de euro, înainte de vizita premierului Marcel Ciolacu în SUA

România, rachete Patriot: un miliard EUR. Ministerul Apărării Naționale, condus de Angel Tîlvăr, va plăti peste 1,08 miliarde euro pentru achiziția a 200 de rachete necesare sistemului de apărare anti-rachetă PATRIOT. Memorandumul privind această achiziție urmează să fie aprobat de premierul Marcel Ciolacu, care în paralel își pregătește vizita oficială în SUA, acolo unde speră să fie primit de secretarul de stat Anthony Blinken și de vicepreședintele Kamala Harris. Citește și: VIDEO Prezența piloților ucraineni pentru F-16 în România va duce la creșterea acțiunilor de spionaj și sabotaj rusești, potrivit unor surse militare. Însă Bucureștiul își consolidează rolul în NATO Armata Română are în dotare un singur sistem de rachete PATRIOT din cele șapte cumpărate de la Guvernul SUA cu nu mai puțin de 3,9 miliarde de dolari. La testarea primului sistem de rachete cu muniție reală de către Armata Română, una din cele trei rachete trase a ratat lansarea. România, rachete Patriot: un miliard EUR Angel Tîlvâr, ministrul Apărării Naționale, a solicitat printr-un memorandum acordul premierului Marcel Ciolacu, actualul șef al PSD, pentru a trimite Parlamentului României o solicitare prin care să ceară aprobarea prealabilă pentru inițierea procedurii de achiziție a 200 de rachete PAC-2 GEM-T pentru sistemul de rachete PATRIOT. Citește și: EXCLUSIV Armata română se dotează mai repede cu avioane F-16 decât cu camioane: vehiculele Iveco vin cu întârzieri mari. Penalizările au ajuns la 29 de milioane de lei Valoarea celor 200 de rachete a fost estimată de către oficialii MApN la suma de 1.088.950.000 euro fără TVA, bani în care intră piese de schimb, servicii conexe și costuri FMS. În cererea ministrului Angel Tîlvăr se menționează că, la data 27 martie 2017, s-a solicitat Guvernului SUA achiziționarea și livrare a șapte sisteme PATRIOT și a unui număr de 56 de rachete PAC-2 GEM-T. Nu sunt suficiente Cantitatea de rachete comandată din SUA reprezintă o încărcare completă a jumătate dintre lansatoare. Acesta este motivul oficial pentru care MApN vrea să cumpere cele 200 de rachete prin Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții (NSPA). Dar nici acestea nu sunt suficiente. Pentru a avea un stoc complet de rachete, MApN urmează să facă alte achiziții. „Prezenta solicitare nu face obiectul completării stocurilor cu rachete PAC-3 MSE. Aceasta se va face printr-o procedură separată”, se menționează în memorandumul trimis Guvernul de ministrul Angel Tîlvăr. 5,4 milioane de euro fără TVA pe bucată Din memorandum mai aflăm că, în anul 2022, România, alături de Olanda, Germania, Spania și Suedia și-au exprimat disponibilitatea de a cumpăra fiecare câte 200 de rachete sol-aer PAC-2 GEM-T prin mecanismul European Sky Shield Initiative (ESSI). Achiziția va fi făcută prin Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții, care la rândul ei va atribui contractul companiei COMLOG din Germania pentru fabricarea rachetelor. Totodată, se va semna un acord Foreign Military Sales (FMS) cu Departamentul Apărării al SUA pentru omologarea rachetelor fabricate în Europa. În perioada 17-22 septembrie 2023 a avut loc reuniunea PSPC (PATRIOT Support Partnership Committee) din cadrul NSPA, ocazie cu care au fost prezentate prețurile maximale pentru achiziția consolidată a celor 1.000 de rachete. „Conform celor comunicate de reprezentanții NSPA, prețul maxim unitar este de cca. 5.444.750 mil. EUR, fără TVA, iar costul total estimat pentru întregul pachet de 200 de rachete este de 1.088.950.000 EUR, fără TVA (include piese de schimb, servicii conexe și costuri FMS)”, se menționează în memorandum. Avans de 35% până în primăvara 2024 Ministerul Apărării Naționale, după ce va plasa comanda fermă, urmează să primească gradual cele 200 de rachete pentru sistemul PATRIOT. Cu toate acestea, ministerul condus de Angel Tîlvăr și-a arătat disponibilitatea de a plăti un avans de aproximativ 35% din valoarea totală estimată a întregului pachet până la sfârșitul anului 2023 sau în primul trimestru al anului 2024. Adică în jur de 350 de milioane de euro fără TVA. Compania COMLOG din Germania, cea care va produce rachetele pentru sistemul PATRIOT, este o societate mixtă înființată de francezii de la MBDA Germania și americanii de la Raytheon Missile and Defense, companie de la care MApN a achiziționat indirect cele șapte sisteme de rachete PATRIOT. DeFapt.ro a dezvăluit că această achiziție mamut de 3,9 miliarde de dolari a fost gestionată de Florin Lazăr Vlădică, în mandatul său de secretar de stat la Apărare. Florin Lazăr Vlădică a fost angajat ulterior de americanii de la Raytheon pentru a le reprezenta interesele în România. O afacere clasică de conflict de interese. Citește și: EXCLUSIV Florin Lazăr Vlădică, ex-Departamentul pentru Armamente cu girul lui Grindeanu, gestionează afacerile lui Frank Timiș din Africa Tragerile de la Capu Midia, semi-eșec Primele rachete PAC - 2 ATM au fost trase de Regimentul 74 PATRIOT în poligonul de la Capu Midia, la data de 15 noiembrie 2023, atunci când a fost testat cu muniție reală primul sistem de rarchete PATRIOT aflat în dotarea Armatei Române. Testul a fost un semi-eșec în contextul în care una din cele trei rachete a ratat lansarea. Oficialii Armatei au încercat să minimalizeze eșecul, în timp ce politicienii se lăudau cu achiziția. O explicație plauzibilă pentru eșecul testării de la Capu Midia a fost dată de generalul – locotenent dr. Viorel Pană, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, în timpul unui interviu acordat Televiziunii Române. „Rachetele trase (...) au costat mai puțin de 10% din prețul unei rachete noi din dotarea sistemului Patriot. Este o rachetă de luptă, numai că este o rachetă aflată la sfârșitul ciclului de viață, pregătită special pentru antrenamente și exerciții. Este maniera de a se antrena a tuturor armatelor lumii. Ele au fost achiziționate încă de la început cu gândul acestui test al turnesolului. Va trebui să facem cu fiecare din cele patru, respectiv șapte sisteme, astfel de trageri reale. (...) O rachetă costă câteva milioane. De la trei, patru milioane până la șase milioane, în funcție de tipul rachetei”, a precizat generalul Viorel Pană.

VIDEO Prezența piloților ucraineni pentru F-16 în România va duce la creșterea acțiunilor de spionaj și sabotaj rusești, potrivit unor surse militare. Însă Bucureștiul își consolidează rolul în NATO
Investigații

VIDEO Prezența piloților ucraineni pentru F-16 în România va duce la creșterea acțiunilor de spionaj și sabotaj rusești, potrivit unor surse militare. Însă Bucureștiul își consolidează rolul în NATO

Piloții ucraineni F-16, ținta spionajului rusesc. European F-16 Training Center (EFTC): acesta este numele inițiativei de la Baza 86 Fetești a Ministerului Apărării Naționale unde ar urma să ajungă piloți ucraineni pentru a se antrena pe aparatele americane. Piloții ucraineni F-16, ținta spionajului rusesc EFTC a fost inaugurat recent la Baza 86 aeriană în prezența a celor trei mari actori ai proiectului: ministrul român al Apărării (instituția care pune la dispoziție baza aeriană), ministrul olandez al Apărării (țara care a furnizat primele aparate F-16 pentru antrenament) și reprezentanți ai Lockheed Martin (compania producătoare a aparatului multirol, care va furniza și instructori). Autoritățile de la București au ținut să precizeze că EFTC este, în primul rând, menit să instruiască piloți români pentru F-16. Și, abia apoi, piloți ucraineni sau piloți ai unor țări membre NATO, dacă acestea din urmă își vor prezenta interesul. Citește și: EXCLUSIV Armata română se dotează mai repede cu avioane F-16 decât cu camioane: vehiculele Iveco vin cu întârzieri mari. Penalizările au ajuns la 29 de milioane de lei Prezența piloților ucraineni în România va intensifica activitățile de spionaj și sabotaj ale rușilor, crede un analist militar, fost cadru activ în intelligence-ul militar, azi comandor în rezervă. Misterul venirii ucrainenilor și al livrării F-16 Momentul venirii ucrainenilor, totuși, este încă neprecizat. Potrivit informațiilor deja publice, o parte din piloții Kievului se pregătesc în mai multe țări europene și în SUA atât pentru a dobândi nivelul necesar de engleză pentru a comunica, cât și pentru a se antrena pe avioane de tip jet, altele decât F-16. Nici momentul în care avioane F-16 vor fi livrate Ucrainei nu este cunoscut (sau, cel puțin, comunicat) în acest moment. Analiștii militari și de securitate consultați de către DeFapt.ro sunt sceptici că escadrilele de F-16 destinate Ucrainei vor fi active mai devreme de un an de acum înainte. Nici rolul F-16 în război nu este considerat a fi neapărat decisiv, câtă vreme cele peste 40 de aparate sunt considerate ca fiind puține pentru nevoile strategice ale Kievului.

EXCLUSIV Armata română se dotează mai repede cu avioane F-16 decât cu camioane: vehiculele Iveco vin cu întârzieri mari. Penalizările au ajuns la 29 de milioane de lei
Investigații

EXCLUSIV Armata română se dotează mai repede cu avioane F-16 decât cu camioane: vehiculele Iveco vin cu întârzieri mari. Penalizările au ajuns la 29 de milioane de lei

Iveco livrează camioane Armatei cu țârâita. 5,7 milioane euro. La atât se ridică valoarea cumulată a penalităților plătite de compania italiană Iveco Defence Vehicles Spa pentru că nu a livrat la termen camioanele militare contractate de Ministerul Apărării Naționale. DeFapt.ro a dezvăluit că Ministerul Apărării Naționale a penalizat inițial compania Iveco, în iunie 2022, cu suma de 12 milioane lei, echivalentul a peste 2,4 milioane euro. De atunci, cuantumul penalităților a mai crescut cu peste 3,3 milioane euro. Citește și: EXCLUSIV Ministerul Apărării a penalizat Iveco cu 12 milioane de lei: compania italiană a „uitat” să livreze 61 de camioane și remorci Culmea, contractul italienilor a fost majorat ulterior cu aproximativ 14,4 milioane de euro motivându-se că s-au scumpit materiile prime, gazul și energia pentru camioanele nelivrate la termen. Ministerul Apărării Naționale a semnat cu italienii de la Iveco două contracte subsecvente a căror valoare depășește suma de 2,3 miliarde lei fără TVA, echivalentul a peste 460 de milioane de euro, pentru achiziția a 2.049 de camioane. Potul total: 3,63 miliarde lei Compania italiană Iveco Defence Vehicles Spa a dat lovitura pe piața de armament românească în decembrie 2019. Ministerul Apărării Naționale (MApN) i-a atribuit atunci un contract-cadru în valoare de 3,63 miliarde lei în baza căruia urma să se furnizeze 2.902 camioane militare în diverse configurații. Primul contract subsecvent, semnat pe 31 decembrie 2019, prevedea ca Iveco Defence Vehicles Spa să livreze 942 de camioane Armatei Române contra sumei de 1,015 miliarde lei fără TVA, în perioada 2020-2024. Dar contractul a mers prost încă de la început. În martie 2020, compania Iveco a invocat în repetate rânduri forța majoră din cauza pandemiei, motiv pentru care a cerut decalarea termenului de livrare a camioanelor militare. Într-un final, a primit o dispensă de 42 de zile. Cu toate acestea, italienii de la Iveco nu au reușit să respecte graficul de livrare a camioanelor, motiv pentru care au fost penalizați cu 12 milioane de lei, echivalentul a 2,4 milioane de dolari, în iunie 2022. Cadou de la pesedistul Florin Spătaru Câteva luni mai târziu, mai multe companii care aveau contracte în derulare cu MApN au primit un ajutor nesperat din partea pesedistului Florin Spătaru, pe atunci ministru al Economiei. Acesta a promovat o Ordonanță de Urgență controversată prin care „prețurile contractelor de achiziție publică de produse/servicii, a contractelor sectoriale și a acordurilor cadru atribuite în domeniile apărării și securității” urma să se ajusteze cu până la 50%. Deși, culmea, ministerul lui Spătaru nu era parte a acestor contracte. Citește și: EXCLUSIV Armata a premiat Iveco cu 15 milioane de dolari, deși compania se află în întârziere majoră cu livrările de camioane militare Astfel, în baza Ordonanței lui Spătaru, MApN a fost nevoit să majoreze primul contract subsecvent semnat cu suma de 71,83 milioane lei, echivalentul a 14,4 milioane euro. Iveco livrează camioane Armatei cu țârâita Penalitățile impuse de MApN companiei Iveco au crescut de la 12 milioane lei în iunie 2022, la peste 28,87 milioane lei în octombrie 2023. „Până în prezent compania IVECO a plătit penalități aferente tuturor întârzierilor în livrarea produselor aferente contractului subsecvent nr. 1 în valoare de 28.874.000 lei”, potrivit MApN. Practic, valoarea cumulată a penalităților plătite a ajuns la peste 5,7 milioane euro. Bogdan Iuliade, directorul general al Iveco Defence Vehicle România, consideră aceste penalități îndreptățite. Dar, spune el, întârzierile au fost generate de pandemie și de criza componentelor de pe piața auto. „Cu criza asta nu se confruntă doar Iveco, se confruntă orice producător de autovehicule și camioane. Nu e o chestiune nici de rea credință din partea noastră, nici de rea credință din partea MApN. E pur și simplu o penurie de componente care întârzie procesul de producție. Și atunci nu avem alte căi de a le combate. Întârzierile sunt… acum nu am o situație la îndemână. Dar sunt întârzieri. Noi plătim penalități pentru fiecare zi de calendar de întârziere. Adică, sâmbătă, duminică, sărbători legale. Deci, plătim în fiecare zi. E un procent care se aplică la valoarea produsului nelivrat. Procentul acesta are un impact major asupra penalităților pe care trebuie să le plătim”, a declarat directorul Bogdan Iuliade pentru DeFapt.ro. Livrate - 806 camioane, întârziate - 136 Primele camioane au început să fie livrate MApN în noiembrie 2020. Procesul de omologare a acestora începuse cu două luni mai devreme. „Omologarea camioanelor a început în luna septembrie a anului 2020. Având în vedere că în contract sunt prevăzute livrări pentru 16 configurații diferite de camioane, omologările au continuat să fie finalizate pe parcursul derulării contractului, înainte de livrarea primului produs din fiecare configurație. Până în prezent au fost omologate 15 din cele 16 configurații de camioane. Ultima configurație va fi omologată înainte de livrarea primului produs aferent acestei configurații”, conform răspunsului transmis de MApN. Iveco a livrat până acum 806 camioane din primul contract subsecvent pentru care ministerul a plătit deja peste 1,074 miliarde lei. Mai are însă de livrat alte 136 de camioane până la finalizarea primului contract subsecvent. Noul contract, pentru 1.107 vehicule Directorul Bogdan Iuliade crede că firma pe care o reprezintă își va onora primul contract subsecvent până la data limită. „Nu mai suntem în întârziere în momentul de față. Chiar putem spune că livrăm anticipat. Suntem în grafic. Primul contract subsecvent va fi finalizat în ianuarie 2024, în grafic sau chiar înainte”, a declarat Bogdan Iuliade. Între timp, Ministerul Apărării și Iveco Defence Vehicle au semnat cel de-al doilea contract subsecvent. Informațiile oficiale obținute de către DeFapt.ro arată că contractul s-a semnat pentru un nou lot, de 1.107 vechicule, și are o valoare de peste 1,286 miliarde lei, la care se adaugă TVA în valoare de 244,35 milioane lei. Valoarea cumulate a celor două contracte subsevente depășește 2,3 miliarde lei, echivalentul a peste 460 de milioane euro, la care se adaugă un TVA de peste 437 milioane lei. Iveco invocă scumpiri la componente de 2-300% Directorul Bodan Iuliade a mai explicat pentru DeFapt.ro că firma Iveco Defence Vehicle s-a confruntat cu întârzieri cronice, în timp ce industria auto se confruntă în continuare cu o criză a componentelor. „Noi am fi putut să facem un stoc de piese care să ne ajungă pentru tot contractul. Dar avem o altă clauză cu MApN prin care nu putem să livrăm componente mai vechi de un an. Și atunci nu avem cum să ne aprovizionăm anticipat”, a menționat Bogdan Iuliade. Cât despre majorarea contractului cu peste 14,4 milioane de euro, sumă care acoperă cu mult valoarea penalităților impuse de MApN, Bogdan Iuliade consideră că este bine venită, dar nu suficientă. „Contractul s-a majorat pentru că toate prețurile s-au majorat pe piață. Nu se recuperează pentru că pe mine mă costă mult mai mult să fac camionul. Costul oțelului s-a mărit de patru ori. 90% din camion este oțel și fontă. Ca să nu mai vorbim de componentele electronice, care s-au mărit și cu 200 - 300%. Totul e un haos în piață. Prețurile s-au mărit cu minimum 25% față de 2020”, a mai declarat directorul general al Iveco Defence Vehicle România.

EXCLUSIV Filiera italiană - România a pregătit celule de lux pentru "vedetele" care se sustrag executării sentințelor. Deținuții obișnuiți au ploșnite, mizerie, abuzuri, sancționate de CEDO
Investigații

EXCLUSIV Filiera italiană - România a pregătit celule de lux pentru "vedetele" care se sustrag executării sentințelor. Deținuții obișnuiți au ploșnite, mizerie, abuzuri, sancționate de CEDO

Cătălin Prisacariu, Stefano Vergine Filiera italiană - "vedetele", celule de lux. Un document exploziv al Administrației Naționale a Penitenciarelor dezvăluie șmecheria la care apelează statul român pentru a aduce în țară condamnați grei care se sustrag de la executarea pedepsei: s-au amenajat celule de lux pentru "vedete" precum Ionel Arsene sau Darius Vâlcov. Restul deținuților din România, însă, sunt închiși în celule insalubre, pline de gândaci și ploșnițe, sunt supuși abuzurilor fizice și psihice și beneficiază de asistență medicală minimală. Toate acestea generează condamnări ale statului român la CEDO, soldate cu plata unor despăgubiri substanțiale. În același timp, aceste condiții de detenție determină și instanțele italiene să refuze trimiterea în România a "vedetelor" condamnate de instanțe românești. Arsene, un italiano vero Șase ani și opt luni de închisoare. Acesta a fost verdictul judecătorilor în cazul Ionel Arsene, unul din liderii PSD, dat pe 10 martie 2023. Până la finalul acelei zile, Arsene trebuia să se predea la o secție de poliție și apoi să fie încarcerat. Dar nu a surprins pe nimeni nici că Arsene nu s-a predat, nici că nu a fost găsit la domiciliu de polițiști. Încă dinainte ca pe site-ul Poliției Române să fie postat anunțul că Arsene este dat în urmărire generală, glumele au început să curgă în social media: Arsene, un italiano vero; Căutați-l în Italia; E plecat la muncă. Explicabil: Arsene era doar cel mai recent condamnat cu o funcție publică care, exact înainte să fie condamnat, părăsea țara. În scurt timp, presa a descoperit că o firmă menționată de Arsene în declarația de avere fusese înființată în Italia, nu în România. Mandatul european de arestare, refuzat de două ori Ceea ce întărea suspiciunile că șeful Consiliului Județean Neamț își construise deja legăturile cu statul italian care să-l scape de executarea pedepsei în România. Suspiciuni confirmate câteva săptămâni mai târziu, când Arsene s-a predat la o secție de poliție italiană din Bari. Unde a cerut ca mandatul european de arestare emis de autoritățile judiciare românești să nu fie recunoscut de statul italian. Și, prin urmare, Arsene să nu fie extrădat în România pentru a-și executa pedeapsa. Iar instanțele italiene au refuzat punerea în aplicare a mandatului de arestare european în cazul Arsene în două rânduri, în aprilie, respectiv mai 2023. Lunga listă a fugarilor în Italia Pentru presa și societatea din România, era încă un caz în care se respecta o rețetă care funcționa deja de cel puțin trei ani: condamnat în România, dar "refugiat" în Italia, unde cerea instanțelor locale să nu fie trimis în penitenciarele românești și, la pachet, să i se recunoască sentința în Italia, unde să și execute pedeapsa. Într-un regim mult mai blând decât cel de penitenciar. Printre înaintașii lui Arsene care se folosiseră de "filiera italiană", nume celebre în România: Alina Bica (fostă șefă a DIICOT), Dragoș Săvulescu (om de afaceri), Daniel Dragomir (fost ofițer SRI), Gabriel Strutinsky și mulți alții. Cum a fost, totuși, posibil ca sistemului românesc de justiție să fie ocolit atât de des prin "filiera italiană"? Fericitul Tudorel Toader Miniștrii Justiției din României din 2019 până în prezent au preferat să mintă prin omisiune în legătură cu acest fenomen, lăsând să se înțeleagă cetățenii români condamnați ar fi beneficiat de situații la limita legalității sau chiar ilegale în Italia. Ultimul ministru de Justiție al României care nu a avut de-a face cu "filiera italiană" a fost Tudorel Toader. În septembrie 2018, acesta se întâlnea la Roma cu omologul său Alfonso Bonafede. Potrivit unui comunicat de presă al Ambasadei României de la Roma, "cei doi miniștri au reiterat angajamentul reciproc de a accelera procesul de reformare a procedurilor privind transferul deținuților, temă aflată de mai multă vreme pe agenda politică italiană și în deplin acord cu principiul internațional recunoscut al facilitării executării pedepsei în țara de origine, în vederea favorizării reintegrării sociale a persoanelor după executarea pedepsei". Ce vremuri: Italia voia să ne trimită infractorii acasă Era vorba, în acea perioadă, de cetățeni români care comiseseră fapte penale pe teritoriul italian, fuseseră condamnați de o instanță italiană și își ispășeau pedeapsa într-un penitenciar italian. Ceea ce aglomera penitenciarele din peninsulă, de unde și cererile repetate ale Romei către București pentru a-și prelua cetățenii și a-i "caza" în penitenciare românești. Un prim semn că întâlnirea fusese fructuoasă a fost repatrierea, în martie 2019, a 13 deținuți români. Un eveniment salutat pe Facebook cu entuziasm de Matteo Salvini, vicepremier al Italiei atunci. "E dovada capacității sistemului ANP (Administrația Națională a Penitenciarelor - n.r.) de a asigura condiții corespunzătoare de executare a pedepsei", comenta și ministrul român al Justiției, Tudorel Toader. Precautul domn Predoiu în cazul Bica: MJ, atribuții limitate Un an mai târziu, însă, cooperarea româno-italiană începea să scârțâie. În iulie 2020, fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, condamnată definitiv pentru favorizarea infractorului, era descoperită în Italia. Ministrul de Justiție de la București, Cătălin Predoiu, le mulțumea autorităților italiene pentru prinderea Alinei Bica. În același timp, Predoiu, avocat cu mare experiență, scotea elegant Ministerul Justiției din ecuație, de parcă se aștepta ca lucrurile să se complice. "Alina Mihaela Bica a fost reținută de autoritățile italiene în baza mandatului european de arestare emis de Tribunalul București. Aceasta are de executat patru ani de închisoare în urma sentinței din dosarul în care a fost găsită vinovată pentru favorizarea făptuitorului. (...) Conform reglementărilor europene în vigoare, România aplică dispozițiile Deciziei-cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre ale Uniunii Europene transpusă în Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare. (...) Ministerul Justiției are atribuții limitate, în calitatea sa de autoritate centrală în materia mandatului european de arestare, în sensul de a sprijini fie autoritatea judiciară emitentă a MEA, fie pe cea de executare, la solicitarea acestora, ori de câte ori nu se reușește transmiterea pe cale directă sau este nevoie să asiste și să sprijine autoritățile române în emiterea și executarea mandatelor europene de arestare", declara Predoiu. Predoiu, în cazul Săvulescu: Acest lucru este normal În acel moment nu se vorbea încă de un refuz al aplicării mandatului european de arestare emis de Tribunalul București în cazul Bica. Dar câteva luni mai târziu, în noiembrie 2020, cazul Săvulescu (cetățean român condamnat în România, plecat în Italia și căruia o instanță italiană i-a permis executarea pedepsei în peninsulă) l-a scos iar la rampă pe ministrul Predoiu. Acesta a admis că decizia nu putea fi atacată legal: Predoiu nu s-a declarat uimit de "faptul că s-a hotărât executarea sentinţei în Italia, acest lucru este normal ca un stat membru al UE să fie ţară de executare a unei decizii penale pronunţate în alt stat al Uniunii Europene". Ministrul român al Justiției, însă, nu a detaliat motivele pentru care o instanță italiană a respins mandatul european de arestare emis de o instanță din România. Birchall invocă JAI Cazul Bica a stârnit, în ianuarie 2021, și reacția vehementă a unui fost ministru de Justiție de la București, Ana Birchall. Potrivit acesteia, soluția pentru ca românii condamnați în România care obținuseră dreptul să ispășească pedeapsa în Italia consta într-o negociere la nivel european în legătură cu reglementarea mandatului european de arestare: "în ceea ce priveşte eficienţa şi aplicabilitatea mandatului european de arestare, trebuie discutat atât bilateral cât şi la nivelul instituţiilor europene! Este critic să se reia discuţiile cu instituţiile europene (începute de mine în vara anului 2019 la ultimul JAI la care am participat) privind eficienţa mandatului european de arestare!". Nici Birchall, însă, nu a pomenit motivele pentru care mandatele europene de arestare în cazul Bica și altele fuseseră refuzate de instanțele italiene. Stelian Ion pariază pe legăturile infractorilor cu Italia Tot în ianuarie 2021, noul ministru al Justiției de la București, Stelian Ion, s-a referit la cazuri precum Bica, Săvulescu și alții. Potrivit unui comunicat din acea perioadă al Ministerului Justiției, după o întâlnire a lui Ion cu ambasadorul italian în România, deşi "partea română are cunoştinţă că, în aceste speţe, se aplică legislaţia italiană care dă efect legăturilor acelor persoane cu statul italian, şi-ar dori o comunicare mai apropiată cu autorităţile italiene pe acest subiect, inclusiv analizarea în viitor a reluării schimbului de magistraţi de legătură". Este de remarcat, așadar, că ministrul Stelian Ion este primul ministru al Justiției de la București care încearcă să ofere o explicație pentru respingerea mandatelor europene de arestare emise de instanțele românești. Astfel, în viziunea lui Stelian Ion, ar fi vorba de legăturile condamnaților români cu statul italian. Se invocă "anumite metode" O lună mai târziu, în februarie 2021, Stelian Ion a reluat teza. "S-a creat o rețetă de succes pentru unii fugari, sunt convins că nu doar din România, care s-a bazat pe obținerea unui statut de rezident foarte facil", a spus Ion într-o conferință de presă. În iulie 2021, într-o emisiune TV, ministrul Stelian Ion chiar a insinuat că deciziile instanțelor italiene sunt chestionabile. "Sunt foarte mulţi care sunt trimişi în ţară. Procedura, în general, merge bine, dar iată, sunt nume sonore care prin anumite metode reuşesc nu doar să rămână în Italia, nu doar să obţină recunoaşterea hotărârii, ci şi executarea în Italia pentru că, spre exemplu, în cazul Strutinsky s-a obţinut recunoaşterea şi acea persoană execută în Italia, dar execută (…). Din ce în ce mai dese au fost aceste cazuri în care am văzut hotărâri recunoscute acolo, unele decizii date aici cu executare, comutată pedeapsa, transformată în pedepse cu suspendare şi eliberaţi aceşti oameni pentru că acolo legislaţia este mai favorabilă.", a spus ministrul Justiției. Ion nu a explicat ce înseamnă "anumite metode", confirmând, practic, insinuarea că acele "metode" nu ar ține de cadrul legal. Predoiu revine, menționează CEDO: "Este o lipsă de încredere" Revenit în fruntea Ministerului Justiției, Cătălin Predoiu a admis într-o emisiune TV din ianuarie 2023 că unul din motivele pentru care mandatele europene de arestare emise de instanțele românești sunt respinse este cel referitor la condițiile din penitenciare. "Este o lipsă de încredere, să spunem. Şi poate că această lipsă de încredere vine şi din numărul mare de condamnări care au avut loc la CEDO pe această problematică, condiţiile din penitenciar. Situaţia s-a schimbat între timp, adică lucrurile s-au îmbunătăţit", a spus Predoiu. Întrebat specific de cazurile din Italia, Predoiu a uitat de condițiile din penitenciare: "Acolo intervin alte reglementări, respectiv, statul italian a optat, potrivit legislaţiei italiene, şi în acord cu regulamentul european, să dispună executarea pedepsei în Italia şi individualizarea ei în Italia dat fiind că persoanele în cauză (...) şi-au creat legături cu Italia şi asta recunoaşte legea italiană. În această ipoteză se pot face individualizări ale pedepsei şi dispune supravegheat executarea pedepsei în Italia". Arsene, greu de arestat în Italia Patru luni mai târziu, în mai 2023, ministrul Predoiu s-a văzut nevoit să dea iar explicații, după ce un alt condamnat celebru, fostul ministru de Finanțe Darius Vâlcov, s-a sustras de la executarea unei pedepse cu închisoare în România plecând tot în Italia. "Ministerul Justiției, instanțele române, magistratul român de legătură, după caz, alte autorităţi române potrivit competențelor (ex: Administrația Naţională a Penitenciarelor) depun demersuri pentru a pune la dispoziția autorităților italiene datele considerate necesare, având în vedere legislaţia unională, naţională, jurisprudența Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene", a transmis Predoiu printr-un comunicat de presă. Tot în mai a.c., Predoiu raporta și un prim succes, după o întâlnire la București cu ambasadorul italian în România, Alfredo Maria Durante Mangoni. "Ministrul Justiției a salutat decizia Procurorului-general italian de a cere reexaminarea cazului de extrădare privind cetățeanul român Arsene Ionel, condamnat penal definitiv, și a mulțumit ambasadorului pentru acest lucru. Cei doi oficiali au convenit asupra utilității și necesității continuării dialogului asupra subiectelor luate în discuție, inclusiv la nivel ministerial. Ministerul Justiției își exprimă interesul și speranța că autoritățile italiene îl vor localiza și aresta cât mai rapid pe cetățeanul român Vâlcov Darius, condamnat penal definitiv la închisoare cu executare de către Justiția română.", se arată într-un comunicat al Ministerului Justiției. Surpriză: Vâlcov, livrat la București Două luni mai târziu, în iulie 2023, un nou ministru al Justiției, Alina Gorghiu, ducea problema la Bruxelles. "Această problemă trebuie pusă pe tapet, a fost discutată, va fi discutată, chiar astăzi, la un JAI (Consiliul Justiție Afaceri Interne - n.r.) informal din Spania. Unul din colegii mei, secretar de stat, a ridicat această problemă și partea italiană s-a arătat disponibilă la dialog. Sper să fie un dialog tehnic, dublat ulterior de o discuție la nivel politic, astfel încât, consolidarea cooperării judiciare să ducă la o soluție eficientă pentru ambele state", spunea Gorghiu pentru televiziunea națională din România. Surpriză, o lună mai târziu, pe 15 august 2023, o primă extrădare: Darius Vâlcov era trimis de autoritățile italiene la București. Părea un succes al negocierilor guvernamentale de care tot vorbiseră miniștrii Justiției din România în cei trei ani de când fenomenul "filierei italiene" făcea furori. Arsene, infractorul lui Schrödinger Iar la începutul lunii noiembrie, Ministerul Justiției de la București anunța (pe canalul de Facebook al instituției) un al doilea succes, care părea să confirme eficiența discuțiilor bilaterale: Curtea de Casaţie din Italia tocmai decisese predarea lui Ionel Arsene autorităţilor din România (între timp, însă, Arsene a reușit să-și prelungească șederea în Italia invocând motive medicale). Ministerul Justiției nu explica, însă, tocmai argumentele din spatele deciziei de extrădare: ce informații noi apăruseră în dosar pentru a schimba o decizie de refuz al unui mandat european de arestare? Ministerul Justiției de la București nu a furnizat nici un detaliu. Mai mult, o cerere oficială de interviu pe acest subiect, adresată de echipa de jurnaliști a acestui proiect, nu a primit nici un răspuns de la minister. Scrisoarea N. 42547/DSDRP/27.09.2023 a șefului ANP Misterul, însă, s-a lămurit atunci când jurnaliștii au intrat în posesia documentelor trimise de statul român la Roma în cazul Arsene: România a promis, oficial, că Ionel Arsene ar fi urmat să beneficieze de tratament privilegiat într-o închisoare românească. Documentul cel mai relevant în acest sens este scrisoarea N. 42547/DSDRP/27.09.2023, semnată de directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) din România, comisarul de Poliție penitenciară Dan Halchin, referitoare la "condițiile de detenție de care va beneficia domnul Arsene Ionel (născut la 1.09.1972, domiciliat în provincia Neamț, condamnat la 6 ani și 8 luni de închisoare), în cazul predării sale către autoritățile române". Superofertă: 8,39 mp pentru Arsene la Rahova Potrivit acestei scrisori traduse oficial în italiană de către ANP, "După ce domnul Arsene Ionel va fi predat autorităților române de pe Aeroportul Henri Coandă din București, acesta va fi plasat inițial la Penitenciarul București-Rahova, pentru a efectua perioada de adaptare la condițiile din penitenciar. (…) Astfel, celula de detenție din cadrul Penitenciarului București-Rahova va avea o suprafață totală de 30,04 metri pătrați. Din această suprafață totală se va scădea spațiul pentru baie (8,36 metri pătrați) și spațiul pentru depozitarea alimentelor și a obiectelor personale (2,10 metri pătrați), rezultând o suprafață efectivă de 19,58 metri pătrați. Celula de detenție va fi dotată cu o masă (0,90 metri pătrați), o bancă pentru șezut (0,37 metri pătrați) și un pat supraetajat cu două nivele (1,52 metri pătrați, luând în considerare doar suprafața ocupată de patul așezat pe podeaua camerei). În aceste coordonate, scăzând mobilierul (atât cel fix, cât și cel mobil) din suprafața efectivă a camerei de 19,58 metri pătrați, se obține un spațiu util de 16,79 metri pătrați. În celula de detenție vor fi cazate maxim 2 persoane, garantându-i astfel domnului Arsene Ionel un spațiu individual minim de 8,39 metri pătrați.". La Focșani, doar 7,11 mp, regim închis Scrisoarea semnată de șeful ANP menționează și condițiile din penitenciarul în care Arsene urmează să fie mutat după perioada de adaptare. "Având în vedere durata pedepsei și domiciliul persoanei condamnate, aceasta își va executa pedeapsa privativă de libertate în regim închis la Penitenciarul Focșani. (…) Astfel, celula de detenție din cadrul Penitenciarului Focșani va avea o suprafață totală de 22,33 mp. Din această suprafață totală se va scădea suprafața băii (4,48 mp), rezultând o suprafață efectivă de 17,85 mp. Celula de detenție va fi dotată cu o masă (0,84 mp), o bancă pentru șezut (0,28 mp), o etajeră (0,55 mp), un raft (0,44 mp) și un pat supraetajat cu două nivele (1 mp, luând în considerare doar patul așezat pe podeaua camerei). În aceste coordonate, scăzând mobilierul (atât cel fix, cât și cel mobil) din suprafața reală a camerei de 17,85 metri pătrați, rezultă un spațiu util de 14,22 metri pătrați. În celula de detenție vor fi cazate cel mult două persoane, ceea ce îi garantează domnului Arsene Ionel un spațiu individual minim de 7,11 metri pătrați.". La Vaslui, 8,25 mp, regim semideschis Arsene ar putea ispăși pedeapsa și într-un al treilea penitenciar, mai arată directorul general ANP în scrisoarea adresată autorităților italiene: "În cazul în care regimul de executare al deținutului va fi schimbat în regim semideschis, acesta va fi transferat la Penitenciarul Vaslui, ținând cont de faptul că penitenciarul este situat în apropierea domiciliului său. (…) Astfel, celula de detenție din cadrul Penitenciarului Vaslui va avea o suprafață totală de 14,13 metri pătrați. Din această suprafață totală, se va scădea suprafața băii (2,70 mp), rezultând o suprafață efectivă de 11 mp. Celula de detenție va fi dotată cu 1 pat (1,152 mp), 1 etajeră (0,78 mp), 2 scaune (0,13 mp), 1 masă (0,60 mp) și un suport de pantofi (0,15 mp). În aceste coordonate, scăzând mobilierul (atât cel fix, cât și cel mobil) din suprafața efectivă a camerei de 11 mp, rezultă un spațiu util de 8,25 mp. În celula de detenție, domnul Arsene Ionel va fi cazat individual, oferindu-i-se un spațiu individual de 8,25 metri pătrați.". Bonus: tot 8,25 mp, dar regim deschis Iar dacă regimul de executare a pedepsei lui Arsene va deveni deschis (în loc de semideschis), condițiile promise sunt la fel de generoase: "Astfel, camera de deținere pentru regimul deschis de la Penitenciarul Vaslui va avea o suprafață totală de 14,13 metri pătrați. Din această suprafață totală, se va scădea suprafața băii (2,70 metri pătrați), rezultând o suprafață efectivă de 11,43 metri pătrați. Celula de detenție va fi dotată cu 1 pat (1 metru pătrat), 1 raft (0,78 metri pătrați), 2 scaune (0,13 metri pătrați), 1 masă (0,60 metri pătrați) și un suport de pantofi (0,15 metri pătrați). În aceste coordonate, scăzând mobilierul (atât cel fix, cât și cel mobil) din suprafața efectivă a camerei de 11,43 metri pătrați, rezultă un spațiu util de 8,25 metri pătrați. În celula de detenție, domnul Arsene Ionel va fi cazat individual, ceea ce îi conferă un spațiu individual de 8,25 metri pătrați.". Halchin, șeful ANP, acceptă și inspecții de la diplomați italieni Comisarul Dan Halchin merge chiar mai departe cu altruismul: "Concret, spațiul de care va beneficia susnumitul Arsene Ionel va fi cuprins între 7,11 metri pătrați și 8,39 metri pătrați, excluzând spațiul pentru baie și suprafața rezervată mobilierului, indiferent dacă acesta este fix sau mobil. În plus, Arsene Ionel va beneficia de toate condițiile de cazare corespunzătoare și adecvate pentru a asigura respectarea demnității umane. În plus, sistemul penitenciar este în prezent pregătit să asigure condiții optime pentru detenția lui Arsene Ionel, așa cum a fost comunicat. Administrația Națională a Penitenciarelor se declară disponibilă pentru a primi vizite în penitenciare din partea reprezentanților misiunii diplomatice a statului italian, în conformitate cu legislația în vigoare, pentru a constata la fața locului progresele înregistrate în îmbunătățirea condițiilor de detenție.". Album foto cu celulele dedicate lui Arsene Pentru a fi și mai convingător, Halchin a trimis și fotografii cu celulele în care ar urma să fie închis Arsene. schite-si-poze-P.-RahovaDescarcă - - - - - - - - - - - schite-si-poze-P.-FocsaniDescarcă - - - - - - - - - - - schite-si-poze-P.-VasluiDescarcă - - - - - - - - - - - Șeful ANP: Celulele de lux, doar pentru Arsene Fotografiile i-ar șoca pe cei mai mulți deținuți din România, care se confruntă cu condiții foarte diferite. Ceea ce știe și comisarul Halchin - înainte de a semna scrisoarea, directorul general al Administrației Penitenciarelor din România face o precizare care arată discriminarea pozitivă în cazul Arsene: "Trebuie remarcat faptul că situația lui Arsene Ionel a fost evaluată în mod specific și nu reprezintă o generalizare în ceea ce privește modul în care sunt oferite aceste garanții, care vor fi analizate pentru fiecare situație în parte.". Cu alte cuvinte, aceste condiții nu se regăsesc în mod normal în toate penitenciarele românești. Cum, de altfel, recunoaște chiar comisarul de poliție penitenciară Dan Halchin în raportul ANP pentru 2022, în care se arată că, în sistemul penitenciar românesc, cel puțin 2.888 de locuri (dintr-un total de 23.114 deținuți, deci peste 12%) nu îndeplinesc standardele minime de 4 metri pătrați pentru un deținut. Același raport mai arată că, la finalul lui 2022, gradul de ocupare în penitenciarele românești era de 110,5%. Cifrele discriminării: supraaglomerarea de lângă Arsene Un alt document al ANP trimis autorităților italiene arată și mai clar cât de favorizat ar fi Arsene într-un penitenciar românesc în dauna celorlalți deținuți. Potrivit documentului menționat, în penitenciarul Rahova (unde Arsene ar trebui să se adapteze) se află în prezent 1.297 de deținuți, dar capacitatea penitenciarului este de doar 1.093 de locuri. Așadar, reiese un deficit de 204 locuri (grad de ocupare - 118,7%, cu 8,2% peste media națională). În penitenciarul Focșani, prima destinație a lui Arsene, se află 405 deținuți pe numai 298 de locuri disponibile. Deci, deficit de 107 locuri (grad de ocupare - 135,9%, cu 25,4% peste media națională). Iar la penitenciarul Vaslui, a doua destinație a lui Arsene, sunt acum 735 de deținuți pe numai 481 de locuri. Un deficit de 254 de locuri (grad de ocupare - 152,8%, cu 42,3% peste media națională). Viața reală la pușcărie: deținut bolnav cu baston de mop Rapoartele de monitorizare ale APADOR-CH în penitenciarele românești arată că lucrurile stau mult mai rău decât imaginea cu cifre seci prezentată de ANP: supraaglomerare, mizerie, abuzuri. Astfel, potrivit raportului de monitorizare de anul acesta a penitenciarului Rahova, "la momentul vizitei erau custodiați 1.327 de deținuți, în timp ce capacitatea maximă de cazare conform standardelor legale este de 1.093 de deținuți, rezultând un grad de supraaglomerare de 121,4%". Așadar, peste gradul de ocupare mediu prezentat de ANP, de 110,5%. Condițiile medicale oferite la Rahova sunt minimale, arată raportul APADOR-CH: "Deținuții cu care am discutat susțin că nu le este restricționat accesul la serviciile medicale, că le este administrat tratament medicamentos, însă unii reclamă faptul că medicamentele pe care le primesc au o concentrație mică de substanță activă față de nevoile medicale pe care le au. Într-una dintre camere, un deținut se afla într-o stare fizică precară. Glezna piciorului drept era umflată și bandajată cu o fașă care nu fusese schimbată demult. Acesta se deplasa cu greutate într-un baston improvizat dintr-o coadă de mop. Cu toate că pentru persoanele cu dizabilități există o persoană desemnată drept însoțitor, deținutul respectiv a menționat că nu are o asemenea persoană care să-l însoțească și să îl asiste în afara camerei de detenție.”. Cu pungă anti-ploșnițe pe cap la Rahova Igiena în celule este la cote alarmant de joase, menționează raportul APADOR-CH: "Două dintre cele 12 camerele vizitate au prezentat urme severe de degradare și de îngrijire precară: pereți murdari, articole de mobilier deteriorate sau lipsă. (...) Cei mai mulți dintre deținuți s-au plâns de existența gândacilor și a ploșnițelor, unul dintre deținuți dormind pe masă cu o pungă de plastic pe cap ca să nu mai fie mușcat de insecte. Deținuții ne-au relatat că nu sunt probleme legate de furnizarea apei calde și că timpul alocat pentru distribuirea acesteia este suficient de mare pentru a permite tuturor deținuților din camere să folosească dușul. Țevile de apă sunt uzate și ruginite. Iar dușurile nu sunt dotate cu pară de duș, deținuții fiind nevoiți să folosească improvizații, precum PET-uri tăiate, pentru a se spăla. În toate băile se poate observa igrasia. Unele dintre grupurile sanitare au scurgeri și apa scursă băltește în mijlocul băii. În aceste cazuri deținuții improvizează pavele pe care să calce pentru a nu se uda. În camere nu sunt condiții adecvate pentru servirea mesei. Nu sunt scaune, astfel că deținuții mănâncă în pat sau așezați pe pat deasupra unei mese de dimensiuni mici.". Condiții foarte diferite, așadar, de imaginea creată de șeful ANP pentru autoritățile italiene. Filiera italiană - "vedetele", celule de lux Dar instanțele italiene au luat în considerare aceste discriminări pozitive oferite unor condamnați precum Arsene și Vâlcov. Și nici nu puteau face altfel, potrivit avocatului Cristian di Giusto, care i-a reprezentat pe Arsene, Vâlcov și alți români condamnați în România și care au ales "filiera italiană". „Procuratura română a inventat situații cu totul de detenție, mergând până la a susține că pentru acești subiecți (doar pentru Arsene și Vâlcov) ar fi adoptat un tratament diferit față de ceilalți deținuți, dedicându-le celule de detenție individuale sau cu cel mult un alt deținut. Acest lucru este însă neadevărat, întrucât Vâlcov, de exemplu, este în prezent deținut într-o celulă cu opt persoane și nu beneficiază de niciun tratament medical specific, așa cum fusese garantat. Din păcate, problema este de natură politică, deoarece judecătorul care se ocupă de cererea de extrădare nu are puterea de a investiga veridicitatea informațiilor primite de la parchetul străin... și, evident, devine extrem de dificil să scrii în hotărâre că autoritățile unei țări din UE au mințit în mod flagrant! Știu că sunt în curs de desfășurare activități (din partea organizațiilor pentru respectarea drepturilor deținuților români) menite să dovedească aceste fapte foarte grave.". "Nu este o stratagemă, ci un principiu de drept" Di Giusto se opune interpretării că cei condamnați în România și care au ales Italia ca loc de executare a pedepsei ar uza de o șmecherie. "Acest lucru nu este deloc adevărat. Fiecare caz are o istorie proprie, sunt mulți români care de-a lungul anilor au desfășurat activități economice în Italia sau în alte țări din UE. Opțiunea de a recunoaște sentința într-un alt stat decât România este strict personală și, așa cum s-a spus, este mai degrabă consecința unei serii de probleme structurale ale statului român care au rămas nerezolvate până în prezent, în ciuda numeroaselor solicitări, invitații și recomandări adresate României de către politica europeană. Până la urmă, interzicerea tratamentelor inumane și degradante este un principiu imuabil, confirmat de numeroase hotărâri judecătorești din întreaga Europă și cred că ar trebui să fim mai șocați dacă o țară membră nu respectă aceste interdicții și nu ia măsuri concrete pentru a rezolva problemele. (...) Nu este o stratagemă, ci mai degrabă un principiu de drept care poate fi folosit de oricine, indiferent de mediul social sau de capacitatea economică (au existat numeroase cazuri, mult mai multe decât cele , de subiecți complet necunoscuți presei românești cărora li s-a refuzat extrădarea în România din motive legate de condițiile de detenție, dar și de înrădăcinare). După cum se știe, în Italia există o comunitate numeroasă de origine română, ceea ce, în mod evident, le facilitează alegerea de a se muta definitiv în țara noastră și nu în altele.". ___________________________________ Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.

DOCUMENT EXCLUSIV Facturile lui Umbrărescu pentru Autostrada Moldovei, neplătite: nu mai sunt bani la buget. Șeful CNAIR: Nu am avut toată suma
Investigații

DOCUMENT EXCLUSIV Facturile lui Umbrărescu pentru Autostrada Moldovei, neplătite: nu mai sunt bani la buget. Șeful CNAIR: Nu am avut toată suma

Autostrada Moldovei - facturi neplătite, buget lipsă. Ministerul Transporturilor, condus de pesedistul Sorin Grindeanu, nu mai are bani pentru a deconta lucrările la Autostrada Moldovei. DeFapt.ro a obținut în exclusivitate un document prin care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a refuzat să-i plătească firmei SA&PE Construct, controlată de afaceristul Dorinel Umbrărescu, două facturi în valoare de peste 28,4 milioane lei. Motivul: "LIPSĂ CREDIT BUGETAR". Adică CNAIR nu mai are bani pentru plata lucrărilor. Citește și: Vodafone, dezastru în toată Europa: creșteri abuzive de prețuri, procese cu consumatorii, 11.000 de concediați, scăderea acțiunilor. Compania, desființată de presa europeană Cele două facturi parțiale au fost emise de firma lui Dorin Umbrărescu pentru obiectivul de investiții "Autostrada Buzău – Focșani", cunoscută publicului drept Autostrada Moldovei. Umbrărescu: patru tronsoane, 4,22 miliarde lei Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a atribuit în septembrie 2022 contractele pentru construirea loturilor 1 și 4 aferente autostrăzii Buzău – Focșani asocierii de firme SA&PE Construct, Spedition UMB și Tehnostrade SRL. Pentru primul tronson, între Buzău și Vadu Pașii, s-a semnat un contract de 689,28 milioane lei. În cazul tronsonului 4, cuprins între Mândrești Munteni și Focșani Nord, s-a semnat un contract de peste 763,72 milioane lei. Citește și: Cu două luni înainte de explozia de pe Autostrada Moldovei, firma lui Umbrărescu mai găurise o conductă Transgaz Ulterior, în decembrie 2022, asocierea dintre cele trei firme a câștigat și licitațiile pentru loturile 2 și 3. Tronsonul 2, între Vadu Pașii și Râmnicul Sărat, a fost câștigat pentru suma de 1,31 miliarde lei. Celălalt tronson, de la Râmnicul Sărat până la Mândrești Munteni, a fost câștigat pentru suma de 1,46 miliarde lei. Toate cele patru tronsoane ale Autostrăzii Buzău – Focșani, câștigate de afaceristul Dorinel Umbrărescu, vor avea o lungime totală de 82,44 km și vor costa peste 4,22 miliarde lei. Autostrada Moldovei - facturi neplătite, buget lipsă Firma SA&PE Construct, patronată de Petru Răzvan Umbrărescu și Alexandru Teodor Umbrărescu, a solicitat CNAIR să plătească două facuturi, emise pe 23, respectiv 25 octombrie 2023. Însă persoana desemnată să efectueze controlul financiar preventiv, Victor Oțelea, și șeful de serviciu Cătălin Țicu au refuzat să dea viza de control finciar pentru că CNAIR nu mai avea bani în buget pentru plata facturilor. "În conformitate cu prevederile art. 20 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr.119/1999, cu modificările și completările ulterioare, vă aducem la cunoștință refuzul de viză de control financiar preventiv pentru: suma de 23.525.992,66 lei din valoarea totală de 36.126.037,76 lei a facturii 78/25.10.2023 și suma de 4.910.138,05 lei din valoarea totală de 11.366.418,17 lei a facturii 77/23.10.2023 emise de SA&PE Construct pentru obiectivul de investiții Autostrada Buzău – Focșani. Motivul refuzului de viză este următorul: LIPSĂ CREDIT BUGETAR". Pistol: Nu am avut toată suma de bani Cristian Pistol, șeful CNAIR, a declarat pentru DeFapt.ro că nu ar fi nici o problemă cu banii. "Vorbiți de documente interne din companie? Nu e o problemă că le aveți, deși nu ar trebui să le aveți. Facturile domnului Umbrărescu, ca și celelalte facturi care sunt în companie, sunt plătite în termenele de plată. Mult mai repede decât termenele de plată care sunt de 60 de zile de la data emiterii facturii. Noi, dacă am făcut plăți parțiale, nu am avut toată suma de bani pentru că suntem la final de buget și se reașează valorile de bugete pe proiecte. Nici o factură de-a domnului Umbrărescu nu este scadentă și neachitată. Nu suntem în situația asta cu nici o factură. Pentru fiecare proiect de investiții îl avem pe câte o linie bugetară. Linia bugetară se alimentează în funcție de facturi, cum vin ele la plată. Toată această operațiune durează. Când s-a emis factura, se duce la controlul financiar preventiv. Ei identifică că pe linia bugetară respectivă nu este întreaga sumă de bani și dau refuz de viză CFP. Atunci, colegii de la financiar se duc și reașează creditele bugetare pe linia respectivă. În momentul în care este reașezat bugetul, i se plătește diferența sau integral. Facturile pe care le avem la plată sunt plătite în termenele contractuale. Termenul contractual este respectat. Dacă vă uitați la data facturii, vedeți că nu este trecut de 60 de zile", a explicat Pistol. "Am avut probleme pe cofinanțări" Întrebat dacă CNAIR a fost afectată de faptul că premierul Marcel Ciolacu nu a făcut rectificarea bugetară, directorul Cristian Pistol a confirmat că au existat dificultăți. "Am avut probleme pe cofinanțări. Dar Guvernul României a emis fonduri de rezervă bugetară și ne-au dat banii", a adăugat șeful CNAIR. Alexandru Șerbănescu, consilierului ministrului Sorin Grindeanu și purtătorul de cuvânt al CNAIR, a sugerat într-o primă fază că documentul ar fi fals. "Nu avem nici un fel de întârziere pe nici un fel de contract. Nici un constructor nu ne-a sesizat că ar fi întârzieri contractuale. Nu avem probleme de insolvabilitate", a spus Șerbănescu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră