vineri 04 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Investigații

629 articole
Investigații

Pesedistul de la ANDIS a trucat licitația pentru supravegherea lucrărilor la viitorul Spital Regional de Urgență de la Iași

SRU Iași, contract trucat la ANDIS. Licitaţia pentru supravegherea lucrărilor la Spitalul Regional de Urgenţă (SRU) a fost blocată. SRU Iași, contract trucat la ANDIS Unul dintre ofertanţii la procedură a contestat atribuirea contractului la jumătate din valoarea estimată. Citește și: Coșmarul celor care pierd cardul de sănătate: după cozi uriașe, se emite o „adeverință” care expiră în 60 de zile. Halucinant: CNAS nu mai emite carduri fiindcă a rămas fără plastic În plus, ofertantul câştigător a fost exclus de la licitaţii similare întrucât nu şi-a dus la bun sfârşit obligaţiile în cadrul altor contracte. Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) a anunţat, luna trecută, câştigătorul licitaţiei pentru servicii de dirigenţie de şantier pe întreaga perioadă de construcţie a SRU. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Pesedistul de la ANDIS a trucat licitația pentru supravegherea lucrărilor la viitorul Spital Regional de Urgență de la Iași
EXCLUSIV Armata a cumpărat mii de licențe Windows de la o firmă despre care CSAT spune că prezintă "amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale și apărării țării"
Investigații

EXCLUSIV Armata a cumpărat mii de licențe Windows de la o firmă despre care CSAT spune că prezintă "amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale și apărării țării"

Firmă interzisă de CSAT, afaceri cu Armata. Comandamentul Apărării Cibernetice, condus de generalul maior Gheorghe Iordache, a cumpărat licențe Microsoft de aproape 1,7 milioane de euro de la Telelink Business Services. O firmă despre care Consiliul Suprem de Apărare a Țării susține că, dacă ar fi autorizată pentru utilizarea echipamentelor de infrastructură 5G, ar reprezenta amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale. Dar Armata Română nu vede nici un risc. Citește și: Fiul celebrului procuror Horodniceanu, angajat la Tribunalul Iași printr-un concurs organizat de CSM-ul unde tăticul este vicepreședinte. Juniorul, slab la proba scrisă, dar decolează la orală Totodată, un contract de 1,3 milioane euro pentru achiziția de licențe Windows Server Standard a fost atribuit companiei ASSECO SEE, implicată în scandalul achizițiilor IT de la DNA. Firma este abonată la contractele Comandamentului Apărării Cibernetice, instituție care a cumpărat mai multe tipuri de licențe Microsoft pentru care a semnat acorduri-cadru de peste 16 milioane euro. Telelink, filială a unei firme bulgărești Comandamentul Apărării Cibernetice (CApC), instituția care asigură protecția și reziliența infrastructurilor cibernetice militare împotriva amenințărilor din spațiul cibernetic, a finalizat în prima săptămână din decembrie 2023 licitația împărțită în trei loturi pentru achiziția de licențe Microsoft și Windows Server Standard. Primul lot avea ca obiect achiziția unei cantități cuprinse între 1.811 și maximum 9.601 de licențe Microsoft Windows 11 Profesional Upgrade. Cel de-al doilea lot prevedea achiziția unei cantități cuprinse între 79 și 2.130 de licențe Microsoft Windows 11 Enterprise Upgrade. Ambele loturi, cu o valoare cumulată de aproximativ 1,7 milioane euro, au fost câștigate de firma Telelink Business Services, filiala românească a grupului bulgar Telelink Business Services Group AD. De administrarea societății se ocupă un anume Florin Iovu. Firmă interzisă de CSAT, afaceri cu Armata Cu două luni înainte de a câștiga licitația organizată de Comandamentul Apărării Cibernetice, pe 4 octombrie 2023, Guvernul României a emis o decizie prin care a respins solicitarea firmei Telelink pentru autorizarea privind utilizarea echipamentelor de infrastructură 5G. "Se respinge solicitarea pentru obținerea autorizării privind utilizarea echipamentelor de infrastructură 5G, formulată de Telelink Business Services SRL (…) ca urmare a evaluărilor realizate de către instituțiile cu responsabilități în domeniu, din perspectiva riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților la adresa securității naționale și apărării țării și prin raportare la obligațiile asumate de statul român în cadrul cooperării la nivelul organizațiilor internaționale din care România face parte, al Uniunii Europene și al parteneriatelor strategice bilaterale", se arată în decizia Guvernului. Contactat de către DeFapt.ro, administratorul Florin Iovu nu a vrut să dea detalii despre licitația câștigată la CApC. Întrebat de ce firma pe care o reprezintă este considerată o amenințare la adresa securității naționale, Florin Iovu a răspuns sec: "Habar nu am". ASSECO, pomenită în dosarul DNA Microsoft Cel de-al treilea lot, care prevedea achiziția a minimum 121 și maximum 1.739 de licențe Windows Server Standard pentru operare de servere, a fost câștigat de ASSECO SEE, filiala românească a polonezilor de la ASSE Group. Valoarea acordului cadru a fost stabilită la suma 6,67 milioane lei, echivalentul a peste 1,3 milioane de euro. Filiala românească a polonezilor și-a schimbat denumirea în ASEE Solutions SRL, iar conducerea este asigurată de un Consiliu de Administrație format din șapte persoane. Pe funcția de președinte se află Adrian Năstase (coincidență de nume cu fostul premier). Acesta a fost partener de afaceri al lui Mihai Tănăsescu, fostul ministru PSD al Finanțelor. Numele lui Mihai Tănăsescu a apărut în ancheta DNA legată de afacerea de corupție Microsoft, dosar în care a fost cercetat pentru luare de mită și spălare de bani. Ulterior, dosarul a fost clasat. Mai mult, în dosarul de corupție Microsoft a fost vehiculat și numele firmei Asseco. Care, conform rechizitoriului, urma să câștige licitații pentru a vinde licențe la Enel Servicii Comune SA și Electrica SA Totul, în schimbul unui comision achitat, prin intermediari, unei persoane care avea relații la ambele societăți. Zeci de milioane de lei pe licențe Compania ASEE Solutions este abonată la câștigarea licitațiilor organizate de Comandamentul Apărării Cibernetice pentru achiziția de licențe. În ultimii cinci ani, a semnat multe acorduri-cadru cu unitatea cibernetică a Armatei Române. Cel mai mare acord-cadru a fost semnat în urma unei licitații organizate în anul 2019 pentru achiziția unei cantități cuprinse între 981 și 20.000 de licențe MS Office Standard. Valoarea acestuia a fost de peste 31,7 milioane lei. Datele din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) arată că, până în prezent, s-au semnat contracte subsecvente în cuantum de 19,2 milioane lei. În anul 2021, ASEE Solutions a câștigat o nouă licitație pentru a furniza o cantitate maximă de 168 licențe Microsoft Exchange Enterprise. Valoarea acordului cadru a fost peste 2,8 milioane lei. La finalul anului 2021, firma a mai câștigat un contract, pentru a livra licențe Microsoft SQL Standard, în valoare de 2,5 milioane lei. Apoi, în noiembrie 2022, firma ASEE Solutions a câștigat o nouă licitație organizată de CApC. De data aceasta, pentru a livra o cantitate curpinsă între 2.338 și 17.897 licențe Microsoft Office Standard 2021. Valoarea acordului-cadru a fost de peste 29,3 milioane lei. Contract suspect de corupție cu DNA La finalul anului trecut, a ieșit la iveală o altă afacere controversată în care a fost implicată ASEE Solutions. Jurnaliștii de la Rise Project au dezvăluit că Direcția Națională Anticorupție a încheiat în ultimii patru ani contracte de peste două milioane de lei cu firma Asseco See. Una dintre persoanele care a decis cine câștigă licitațiile este șeful biroului de IT, Corneliu Sterea, a cărui soție lucrează chiar la Asseco See din mai 2020. Contractele cu DNA au început să curgă după angajarea ei. Una dintre achiziții a fost finanțată din fonduri norvegiene menite să combată corupția. Curtea de Conturi susține că achiziția este nelegală, inutilă și a fost făcută netransparent. În urma acestor dezvăluiri, DNA a anunțat că "la data de 06.07.2023 procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție a adresat Curții de Conturi o solicitare de verificare a modalității în care s-au respectat dispozițiile legale în procedurile de achiziție. La acest moment, procedura de auditare nu a fost finalizată, Direcția Națională Anticorupție având obligația de a păstra confidențialitatea până la finalizarea acesteia. După definitivarea concluziilor cu privire la constatările misiunii de audit vizând legalitatea procedurii și eventualele responsabilități, Direcția Națională Anticorupție va informa cu privire la măsurile stabilite la nivel intern.".

EXCLUSIV Servicii externalizate de Autoritatea Navală Română, prestate pe sute de mii de euro de firma deputatului PNL Banias, uneori și fără autorizație valabilă. Șeful Autorității, liberal
Investigații

EXCLUSIV Servicii externalizate de Autoritatea Navală Română, prestate pe sute de mii de euro de firma deputatului PNL Banias, uneori și fără autorizație valabilă. Șeful Autorității, liberal

Deputatul Banias, bani în locul statului. Cosmin Laurențiu Dumitrache, șeful Autorității Navale Române (ANR), a închis ochii în timp ce două firme au emis ilegal nu mai puțin de 1.779 de certificate "gas free" pentru navele tanc goale care au tranzitat canalele navigabile românești. Citește și: Colonel (r) SPP, jefuit de jumătate de milion de lei de prietenul interlop cu care s-a distrat ziua la grătar și noaptea la club Una dintre societăți, Euro River Transport, îi are printre asociați pe deputatul liberal Mircea Banias și pe fostul parlamentar Laurențiu Mironescu. Corpul de Control al prim-ministrului a concluzionat într-un raport că, în cazul în care certificatele ar fi fost emise de către ANR, statul român ar fi încasat în jur de 871.000 de euro. Mai mult, raportul arată că directorul general Cosmin Laurențiu Dumitrache a lăsat de izbeliște instituția. ANR, reorganizare prin externalizare de servicii Autoritatea Navală Română a fost "căpușată" sistematic sub conducerea actualului director general Cosmin Laurențiu Dumitrache, numit în funcție pe filieră liberală la finalul anului 2019. Atunci, sub pretextul reorganizării, s-a creat cadrul legal pentru externalizarea unor servicii maritime de pe urma cărora statul român încasa milioane de euro anual. De exemplu, Dumitrache a decis să desființeze Biroul Inspecții Terminale și Gas Free (BITGF) invocând lipsa de personal din această structură. Alexandru Pilat, șeful BITGF, i-a transmis premierului de atunci, Ludovic Orban, un memoriu prin care îl informa despre măsurile controversate luate de directorul Cosmin Dumitrache. Memoriu către premierul Orban "Aceste activități de inspecții de stat de gas free și hot work au fost trecute din competențele statului român către anumite firme private, de către actuala conducere a ANR, în mod nelegal, prin intermediul unui ordin de ministru și al unor decizii cu caracter intern ale ANR", se menționa în memoriu. Mai mult, Alexandru Pilat îl informa pe premierul Ludovic Orban că, deși ANR autorizează persoane juridice private, nu există nici o reglementare legislativă prin care să fie controlat modul de emitere a certificatelor gas free. "Certificatele emise de acestea reprezintă abateri grave de la legislația în vigoare. În unele situații reprezentanții acestor firme s-au deplasat la nave și au efectuat inspecțiile de gas free inițiale în locul inspectorilor ANR", susținea Alexandru Pilat, care anexase un astfel de certificat de gas free emis de firma Euro River Transport. După patru ani, un raport de control De atunci au trecut patru ani, timp în care Ministerul Transporturilor, condus în prezent de ministrul Sorin Grindeanu, și Guvernul României s-au făcut că nu văd haosul de la ANR. Acum, Corpul de Control al prim-ministrului a făcut public un raport în care se menționează că "două societăți au eliberat, fără a avea dreptul, un număr de 1.779 de certificate de pentru nave tanc goale care au tranzitat canalele navigabile, încasând contravaloarea tarifelor stabilite pentru aceste operațiuni". Adică au emis ilegal 1.779 certificate gas free. În cazul în care aceste activități ar fi fost "efectuate de reprezentanții ANR, în sarcina cărora exista această atribuție, suma minimă încasată la bugetul ANR ar fi fost în valoare de 355.800 euro, iar valoarea medie ar fi fost de aproximativ 871.710 euro (1779 certificate x 490 euro)”, potrivit raportului. Directorul general al ANR, Cosmin Laurențiu Dumitrache, nu a răspuns întrebărilor transmise de către DeFapt.ro în legătură cu raportul Corpului de Control. Un singur angajat, profit de 250.000 de lei DeFapt.ro a aflat din surse guvernamentale că cele două societăți care au emis ilegal cele 1.779 de certificate sunt Seagas Services SRL și Euro River Transport SRL, două firme cu conexiuni puternice în zona ANR. Prima societate, Seagas Services, este deținută în acte de un anume Gabriel Ilie. Cu un singur angajat, firma a avut în anul 2022 o cifră de afaceri de aproximativ 400.000 lei și un profit de peste 250.000 lei. Contactat de către Defapt.ro, Gabriel Ilie a răspuns inițial la telefon, dar când a auzit întrebările a închis telefonul. Ulterior i-au fost transmise mai multe întrebări legate de numărul de certificate de „gas free” emise ilegal, dar a refuzat să răspundă. Din documentele obținute de către DeFapt.ro rezultă că această societate a avut o autorizație valabilă pentru a emite certificatele până la data de 5 martie 2023. Toate certificatele emise ulterior acestei date erau ilegale. Banias și Mironescu, asociați Cealaltă firmă, Euro River Transport, este deținută de deputatul PNL Mircea Marius Banias (32%), fostul deputatul liberal Laurențiu Mironescu (32%), Emilian Macarie (31%) și Elena Doina Bălan (5%). La numărul de telefon afișat pe site-ul firmei a răspuns Emilian Macarie. Acesta nu a vrut să dea prea multe detalii despre afacerea cu certificate: "Cel mai bine îi dau numărul dvs. domnului Mironescu să vă sune. Noi suntem firmă privată, noi nu avem contractul cu statul, firma era autorizată, personalul era autorizat.". Întrebat dacă firma era autorizată de ANR pentru a emite certificatele de gas free, Emilian Macarie a declarat: "Da, da, de Autoritate. Cursurile cu certificate în regulă au fost făcute la CERONAV. Vă explică domnul Mironescu mai mult.". Laurențiu Mironescu (achitat într-un dosar al DNA) nu a sunat pentru a explica cum a ajuns firma la care este asociat să emită certificate fără drept. Deputatul Banias, bani în locul statului Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că firma Euro River Transport a fost într-adevăr autorizată de către ANR, dar autorizația a expirat la data de 4 iunie 2022. Corpul de Control susține că toate certificatele "gas free" emise ulterior acestei date au fost emise fără drept. Ilegal. DeFapt.ro a încercat să afle de la deputatul liberal Mircea Marius Banias câte certificate au fost emise fără drept. "Habar nu am. Eu sunt acționar la Euro River Transport, dar nu am nici o legătură cu managementul, cu activitatea. Nu am voie, sunt deputat și nu am voie să am legătură. Ce legătură are ANR cu Euro River Transport? Nu știu de ce nu le-a eliberat ANR, chiar nu știu.", a spus liberalul. Întrebat dacă l-a susținut politic pe Cosmin Laurențiu Dumitrache pentru ocupare funcției de director general al ANR, deputatul Mircea Banias a precizat că nu i-a cerut nimeni susținerea pentru acesta. "Nici nu-l știu. L-am întâlnit de două, trei ori în viața mea în ocazii oficiale. Așa, la anumite evenimente. Nu l-am văzut în viața mea pe la partid și nici nu s-a pus problema să îl susțin eu. Nu mi-a cerut nimeni nici un fel de susținere. Da, știu că e liberal. Dar nu s-a pus problema să mă întrebe pe mine cineva când a fost numit", a declara deputatul Mircea Banias.

EXCLUSIV Război între Autoritatea Aeronautică Civilă și SRI: concedierea generalului Grosu, soldată cu un proces pierdut de Autoritate și plata a 140.000 EUR. Grosu, scandal și la numire
Investigații

EXCLUSIV Război între Autoritatea Aeronautică Civilă și SRI: concedierea generalului Grosu, soldată cu un proces pierdut de Autoritate și plata a 140.000 EUR. Grosu, scandal și la numire

Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune. 120.000 de euro a plătit până acum Autoritatea Aeronautică Civilă Română pentru o decizie a directorului Nicolae Stoica: cea de concediere a șefului Direcției Securitate Aeronautică și Cibernetică, generalul SRI în rezervă Ion Grosu. Decizie care s-a dovedit ilegală. Consiliul de Administrație al AACR, condus de președintele Eduard Mike, trebuie să sesizeze Curtea de Conturi pentru ca prejudiciul adus statului român să fie imputat celui care a emis decizia ilegală, directorul Nicolae Stoica. Citește și: Fosta ostatică Mia Schem își relatează experiența: „Nu există civili inocenți în Gaza”. Ținută în captivitate la o familie cu copii, ea relatează cum era înfometată și umilită În cazul în care Autoritatea îl va da în judecată pentru recuperarea pagubei, Nicolae Stoica ar putea fi revocat din funcția de director, conform contractului de mandat. Anterior demiterii de către Stoica, generalul Grosu fusese implicat într-un alt proces, care dusese la o primă demitere a lui din funcția de la AACR. Securitatea cibernetică, inutilă Nicolae Stoica, directorul general al Autorității Aeronautice Civile Române, a decis în februarie 2021 să reorganizeze instituția. Atunci, a desființat inclusiv compartimentul de securitate cibernetică în cadrul căruia lucrau trei specialiști recunoscuți la nivel internațional. Chipurile, Autoritatea nu avea atribuții în domeniu securității cibernetice în domeniul aviației civile iar prin concedierea celor trei angajați s-ar fi făcut o economie anuală de 507.000 lei. Citește și: EXCLUSIV Șeful Aviației Civile, Nicolae Stoica, confirmă dezvăluirile Defapt.ro: i-a cerut mii de euro unui subordonat detașat în străinătate În urma acestei decizii controversate, Stoica a lăsat vulnerabilă aviația civilă în fața posibilelor atacuri cibernetice. Nu i-a păsat că președintele Klaus Iohannis, Serviciul Român de Informații, Ministerul Transporturilor și Directoratul Național de Securitate au spus, la unison, că AACR are atribuții în domeniul securității cibernetice. Generalul (r) SRI Ion Grosu, dat afară Mai mult, Corpul de Control al prim-ministrului a constatat că "AACR, în calitate de autoritate competentă în domeniul securității aviației civile, are atribuții/competențe în domeniul securității cibernetice, ca parte integrantă a securității aviației civile, așa după cum rezultă din cadrul legal european și național". Totodată, Corpul de Control a mai constatat că restructurarea din anul 2021 făcută de Nicolae Stoica "s-a realizat fără a avea la bază o analiză a activității desfășurată în concret de către compartimentele din cadrul Autorității, ci, practic, au fost invocate doar argumente de natură economică". Printre cei pe care i-a dat afară directorul Nicolae Stoica se afla și generalul SRI Ion Grosu, care ocupa funcția de șef al Direcției Securitate Aeronautică și Cibernetică. Război AACR - SRI: 140.000 euro, daune Conform deciziei 238 din 7 aprilie 2021, generalului Ion Grosu i s-a propus atunci să fie retrogradat pe funcția de referent de specialitate în cadrul Direcției de Securitate Aeronautică. În replică, Grosu a decis să conteste în instanță decizia semnată de directorul Nicolae Stoica. După aproape trei ani de procese, Ion Grosu a câștigat procesul cu Autoritatea Aeronautică Civilă Română, ocazie cu care Nicolae Stoica a fost obligat să reînființeze postul de pe care generalul fusese concediat. Mai mult, judecătorii au decis că Ion Grosu este îndreptățit să își primească retroactiv toate salariile și drepturile cuvenite de la data la care a fost concediat până în decembrie 2023. Conform documentelor obținute de către DeFapt.ro, Autoritatea Aeronautică Civilă Română i-a plătit deja aproximativ 600.000 lei, echivalentul a peste 120.000 de euro. Pe lângă acești bani, AACR urmează să îi mai plătească generalului în jur de 20.000 de euro pentru sporuri și cheltuieli de judecată. Proces câștigat, funcție pierdută din nou Generalul Ion Grosu a fost reangajat în decembrie 2023 pe funcția de director al Direcției Securitate Aeronautică. Dar, la scurt timp, Nicolae Stoica a decis să reorganizeze din nou AACR. De data aceasta, cu acordul Consiliului de Administrație. În urma acestei noi reorganizări, Direcția Securitate Aeronautică a fost transformată în Serviciul de Securitate Aeronautică. La fel ca în 2021, directorul Nicolae Stoica a decis ca Ion Grosu să fie retrogradat. De data aceasta, pe funcția de referent de specialitate la Navigabilitate, în loc să îl numească pe funcția de șef serviciu Securitate Aeronautică, așa cum prevede Legea 296/2023. Generalul Ion Grosu l-a notificat pe directorul Nicolae Stoica că nu este de acord cu ocuparea funcției de referent. Mai mult, i-a cerut să respecte legislația și să îl încadreze pe funcția de șef serviciu Securitate Aeronautică. La fel a procedat și Sindicatul Personalului de Specialitate din Autoritatea Aeronautică Civilă Română, condus de Elena Tănase, care a cerut directorului Nicolae Stoica să respecte legea.

Patronul "Fermei Dacilor", acuzat de o polițistă din Prahova de complicitate la afacerile de proxenetism ale fostului șef al Poliției Mizil, trimis în judecată de DIICOT
Investigații

Patronul "Fermei Dacilor", acuzat de o polițistă din Prahova de complicitate la afacerile de proxenetism ale fostului șef al Poliției Mizil, trimis în judecată de DIICOT

Patronul "Fermei Dacilor", complicitate la proxenetism. O polițistă din Prahova a sesizat SRI că Marius Rotaru, șeful Poliției Mizil în 2013, arestat ieri preventiv într-un dosar de trafic de persoane, era "sluga interlopilor". Șef de Poliție, afaceri de proxenetism Rotaru a fost arestat în septembrie 2016 într-un dosar al DIICOT, după ce procurorii au obținut probe că acesta favoriza o rețea de proxeneți. Citește și: Ferma Dacilor a primit o subvenție consistentă de la stat în pandemie. Unitatea turistică avea o stea, nu avea autorizație de incendiu și nici de construire Șeful Poliției Mizil nu înainta plângerile victimelor (unele dintre ele, minore) proxeneților către structurile specializate să investigheze aceste cazuri. De altfel, la perchezițiile efectuate de DIICOT au fost găsite plângerile pe care Rotaru le ascundea. Loredana Ispas, polițista din IPJ Prahova care a făcut sesizare în 2013 împotriva lui Marius Rotaru, îl acuza încă de atunci pe acesta de cămătărie, comerț ilicit, afaceri cu mai mulți interlopi din Mizil. Dar și de faptul că ar fi obligat-o pe sora acesteia să se prostitueze și că ar fi încercat să o determine și pe ea să facă același lucru, potrivit Ziarului Incomod. Rotaru a fost condamnat în primă instanță la trei ani de închisoare, dar a scăpat fără să facă pușcărie întrucât în martie 2023 dosarul său s-a prescris. Patronul "Fermei Dacilor", complicitate la proxenetism Sursa citată a publicat în întregime plângerea acestei polițiste către SRI. În acest document apar și referiri la Cornel Dinicu, patronul "Fermei Dacilor", pensiunea care a ars în prima zi de Crăciun. În incendiu au murit opt persoane. "Fetele la care am făcut referire, printre care şi propria mea soră, sunt trimise la (...) oameni cu influenţă în zona socială şi economică a oraşului. Din cunoştinţele mele, se utilizează în acest scop Hotelul Max din Mizil, imobil care are în dotare camere de cazare, restaurant precum şi un centru SPA. Un alt loc în care se întâlneşte grupul Rotaru este piscina privată aflată la ieşirea din Mizil către Buzău, lângă cartierul Dallas, care aparţine lui Cornel Dinicu, persoană care este de asemenea implicată în activităţile-infracţionale ale comisarului şef Rotaru, care deţine şi Hotelul Max. Cornel Dinicu este un cunoscut şi periculos infractor, cazurile în care acesta a fost implicat fiind intens mediatizate (cazul porbagajul din anul 2000, afacerea , scandalul privind mafia ruso-română, etc). Prin urmare, în acest hotel, cu ştiinţa Poliţiei Mizil, cel puţin prin comandantul său Rotaru Marius, se desfăşoară activităţi de proxenetism prin care fetele aflate la dispoziţia comisarului şef Rotaru sunt plasate, într-un mediu select şi sigur, unor bărbaţi cu funcţii de conducere în administraţia Oraşului Mizil din cadrul I.P.J. Prahova precum şi din alte structuri. Acest mod de operare mi-a fost relatat atât de către sora mea precum şi de alte persoane, inclusiv de către unii dintre colegii mei de serviciu.", se arată în documentul citat de Ziarul Incomod.

EXCLUSIV Adjuncta DSP Timiș, 133 de zile de concediu medical și 14 zile concediu de odihnă în opt luni. O săptămână de concediu medical, petrecută în Tunisia de Cornelia Cismaș Malac
Investigații

EXCLUSIV Adjuncta DSP Timiș, 133 de zile de concediu medical și 14 zile concediu de odihnă în opt luni. O săptămână de concediu medical, petrecută în Tunisia de Cornelia Cismaș Malac

Concediu medical în Tunisia (DSP Timiș). Cornelia Cismaș Malac, directorul executiv adjunct al Direcției de Sănătate Publică Timiș și subalterna ministrului Sănătății Alexandru Rafila, și-a petrecut șapte zile dintr-un concediu medical într-o vacanță exotică în Tunisia. Citește și: EXCLUSIV Rafila a numit un șofer fără studii medicale la șefia Direcției de Sănătate Publică Timiș. Medicii, revoltați: DSP trebuie să implementeze proiecte PNRR Se întâmpla la sfârșitul lunii iunie, cu câteva zile înainte ca premierul Marcel Ciolacu să ceară socoteală Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru milioanele de concedii medicale luate de români. DeFapt.ro a consultat mai multe documente din care rezultă că adjuncta de la DSP Timiș a beneficiat de 113 zile de concediu medical, plus alte 24 de zile de concediu de odihnă în anul 2023. 147 de zile de concediu în opt luni Cornelia Cismaș Malac a devenit cunoscută publicului larg în martie 2020, când se afla la șefia Direcției de Sănătate Publică Timiș. Atunci, s-a bâlbâit atât de tare în timpul unei conferințe de presă organizată după apariția primului caz de coronavirus în Timiș, încât a cerut un pahar cu apă. Apoi a declarat că, de fap,t o deranjează luminile camerelor de filmat. În urma gafelor care au devenit virale în mediul online, ministrul Victor Costache, cel care conducea Sănătatea în aceea perioadă, a fost nevoit să o schimbe din funcție. Dar Cornelia Cismaș Malac a rămas în continuare la DSP Timiș. Doar că pe o funcție inferioară: cea de director executiv adjunct, responsabil cu partea economică, acolo unde se bucură de foarte mult timp liber. Documentele consultate de către DeFapt.ro arată că Cornelia Cismaș Malac, adjuncta de la DSP Timiș, a avut în perioada noiembrie 2022 – iunie 2023 nu mai puțin de 133 de zile de concediu medical. Dintre acestea, 20 de zile au fost în anul 2022, restul de 113, în 2023. Mai mult, în perioadele 17 august – 1 septembrie 2023 și 23 octombrie – 7 noiembrie 2023, a beneficiat și de concediu de odihnă. Concediu medical în Tunisia (DSP Timiș) Cornelia Cismaș Malac și-a petrecut șapte din cele 113 zile de concediu medical din 2023 într-o vacanță exotică în Tunisia. Explorarea Tunisiei a avut loc în perioada 16 – 23 iunie 2023, în timp ce Malac se afla, oficial, în concediu medical. Surse din cadrul DSP Timiș au declarat sub protecția anonimatului că, după ce s-a întors din Tunisia, Cornelia Cismaș Malac nu a făcut nici un secret din asta, ba chiar s-a lăudat colegilor cu fotografiile din vacanță. Contactată de către DeFapt.ro pentru a explica care au fost motivele pentru care și-a petrecut concediul medical în Tunisia, Cornelia Cismaș Malac a ezitat de câteva ori să răspundă la întrebare. Într-un final, a spus ceva: "Nu am nimic de declarat!". Apoi a închis telefonul. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere și de la ministrul Alexandru Rafila, șeful ei direct, dar nici acesta nu a răspuns întrebărilor. Cumnata unui șef de organizație PSD La scurt timp după ce Cornelia Cismaș Malac și-a petrecut concediul medical în Tunisia, premierul Marcel Ciolacu declara război concediilor medicale. "Sunt oameni care au nevoie de concedii medicale, dar este evident că s-a abuzat de acest fenomen şi vă anunţ că este o datorie de anul trecut la concedii medicale de șase miliarde de lei, respectiv 1,2 miliarde de euro", anunța premierul Marcel Ciolacu, șef al PSD. Dar, cu siguranță, prim-ministrul României nu se referea la Cornelia Cismaș Malac, care are legături puternice în PSD. De exemplu, soțul ei, Romeo Malac, este președintele Asociației Județene de Fotbal Timiș și observator din partea Federației Române de Fotbal. Romeo Malac este angajat și la Direcția de Prestări Servicii din cadrul Consiliului Județean Timiș. De la toate cele trei locuri de muncă a fost renumerat cu peste 122.000 lei în anul 2022. Fratele lui Romeo Malac și cumnatul Corneliei Cismaș Malac este Victor Malac, consilier local și președinte al organizației PSD Dumbrăvița (Timiș).

EXCLUSIV Rafila a numit un șofer fără studii medicale la șefia Direcției de Sănătate Publică Timiș. Medicii, revoltați: DSP trebuie să implementeze proiecte PNRR
Investigații

EXCLUSIV Rafila a numit un șofer fără studii medicale la șefia Direcției de Sănătate Publică Timiș. Medicii, revoltați: DSP trebuie să implementeze proiecte PNRR

Șefia DSP Timiș, dată unui șofer. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a decis să-l numească în funcția de director interimar al Direcției de Sănătate Publică Timiș pe inspectorul Florin Ardelean, care a fost angajat inițial ca șofer al direcției. Citește și: Disperare: Vodafone crește unilateral prețurile abonamentelor și introduce o clauză în contract potrivit căreia poate indexa anual, tot unilateral, prețul Asta în contextul în care pesedistul Alexandru Rafila a susținut în ultima perioadă că la conducerea Direcțiilor de Sănătate Publică, aflate direct în subordinea sa, ar trebui numiți medici, la fel cum la Direcțiile Sanitar Veterinare sunt numiți medici veterinari. Citește și: EXCLUSIV Adjuncta DSP Timiș, 133 de zile de concediu medical și 14 zile concediu de odihnă în opt luni. O săptămână de concediu medical a fost petrecută în Tunisia de Cornelia Cismaș Malac Medicii de la Direcția de Sănătate Publică Timiș sunt revoltați de această numire controversată, în contextul în care instituția ar urma să implementeze două proiecte majore finanțate prin PNRR. Angajat ca șofer în 2008, licențiat în Drept în 2013 Florin Ardelean a fost angajat în anul 2008 pe postul de șofer în cadrul Direcției de Sănătate Publică Timiș, în baza unui contract individual de muncă. Ardelean îl deservea pe directorul instituției, renumitul profesor ortoped Horia Vermeșan. Documentele obținute de către DeFapt.ro arată că Florin Ardelean în paralel s-a înscris și la Facultatea de Drept din cadrul Universității Europene "Drăgan" din Lugoj. A absolvit facultatea în iulie 2013, atunci când și-a luat licența în drept cu media 7,80. Câteva luni mai târziu, în decembrie 2013, directorul Horia Vermeșan a decis să organizeze un concurs de recrutare pentru funcția de inspector I debutant pentru serviciul control în sănătate publică. După ce s-a uitat de jur împrejur, și-a fixat privirea asupra șoferului său, Florin Ardelean. Făcut inspector DSP în ajunul Crăciunului Pe care a decis să-l angajeze prin dispoziția 137 din 24 decembrie 2013. Adică chiar ajunul Crăciunului. Astfel, șoferul lui Vermeșan urma să verifice calitatea serviciilor medicale publice din județul Timiș, de la serviciile de urgență până la calamități, epidemii și alte catastrofe. Pe lângă. Ardelean asta trebuia să controleze, monitorizeze și să evalueze derularea programelor naționale și locale de sănătate cu privire la asistența medicală în comunitățile de risc. Dar, pentru că nu avea studii de specialitate, inspectorul Florin Ardelean mergea doar la reclamații. Salariul de bază al lui Florin Ardelean la încadrarea pe funcția de inspector debutant a fost de 1.021 lei, în care erau incluse sporul de vechime de 25%, spor de încordare psihică de 15% și 11% sporul de prevenție. Șefia DSP Timiș, dată unui șofer La data de 20 decembrie 2023, ministrul Alexandru Rafila a decis să îl numească pe inspectorul Florin Ardelean în funcția de director interimar al Direcției de Sănătate Publică Timiș. Decizie care intră în vigoare începând cu 1 ianuarie 2024 pentru o perioadă de trei luni. "Pe perioada funcției de conducere de director executiv gradul II la Direcția de Sănătate Publică a județului Timiș, domnul Ardelean Florin beneficiază de un salariu de bază de 9.980 lei", se menționează în decizia semnată de ministrul Alexandru Rafila. Ordinul de numire la șefia interimară a DSP Timiș (sursa: defapt.ro) Contactat de către DeFapt.ro, ministrul Alexandru Rafila a declarat, sec: "Nu cred că e vorba de un șofer". Apoi a închis telefonul. Averea crește brusc în 2022 Inspectorul Florin Ardelean avea în anul 2015 un apartament în Timișoara, locuință pe care a primit-o ca donație în 2004. Tot pe atunci, avea un Audi fabricat în 2002, plus bijuterii și tablouri evaluate la 8.500 de euro. Salariul său anual era de 10.572 lei, iar soția sa câștiga de două ori mai mult de la Ursus Breweries SA. În anul 2022, declarație de avere era aproape identică. Singurele modificări erau la capitolul salarii. Dar, în anul 2023, Ardelean a declarat că în anul precedent cumpărase un apartament și o vilă, ambele în localitatea Moșnița Nouă, aflată lângă Timișoara. În plus, vânduse un apartament cu 125.000 de euro. Tot în 2022, luase un credit de 150.000 lei de la BCR pe care-l și restituise, plus un altul de 130.000 lei, scadent în 2027. De la sora soției luase un alt împrumut, de 90.000 de euro, bani pe care trebuie să îi restituie până în 2025.

La pensiunea "Ferma Dacilor" au sediul trei firme: una se ocupă de cazare, a doua - de catering pentru evenimente, a treia este o carmangerie. Cine răspunde juridic, neclar
Investigații

La pensiunea "Ferma Dacilor" au sediul trei firme: una se ocupă de cazare, a doua - de catering pentru evenimente, a treia este o carmangerie. Cine răspunde juridic, neclar

"Ferma Dacilor", administrată de trei firme. Locul în care au ars șase persoane în urma unui incendiu este controlat neoficial de Cornel Dinicu. Pe numele lui există acolo doar firma Pescăria Tohania, fosta Ferma Dacilor Catering SRL, care oferă mâncarea pentru evenimente. Citește și: Șeful Protecției Consumatorului, pesedistul Horia Constantinescu, laude deșănțate pentru Ferma Dacilor: „Sunt prieten cu proprietarul de aproape 31 de ani”. Proprietarul, un interlop Spațiile de cazare sunt administrate oficial de o altă societate, Ferma Dacilor Production SRL, patronată în acte de Marian Viorel Olteanu și Vitomir Adrian Ristin. Primul mai are o firmă de construcții, celălalt, o carmangerie. Șefii ISU Prahova, chefuri dacice Pensiunea Ferma Dacilor, din localitatea prahoveană Tohani, a ars din temelie. În momentul izbucnirii incendiului, în pensiune se aflau 26 de persoane care participaseră la o petrecere. Pompierii au reușit să scoată de sub dărâmături șase trupuri carbonizate. Surse apropiate anchetei au declarat că urmează să se obțină probe ADN de la persoanele decedate și de la rudele acestora pentru a se stabili cu exactitate identitatea fiecărei victime. Deși nu avea autorizație de construcție și nici autorizație de securitate la incendiu, pensiunea Ferma Dacilor era locul preferat pentru chermeze de șefii ISU Prahova. Conducerea ISU Prahova este asigurată de prahoveanul Nicolae Tudoroiu. Acesta este secondat de prim-adjunctul Florin Chivu și de adjunctul Alexandru Muscalu. De abia acum, în urma tragediei în care și-au pierdut viața șase persoane, Direcția Națională Anticorupție urmează să redeschidă o anchetă legată de funcționarea fără autorizație ISU a pensiunii Ferma Dacilor. Interlopul Dinicu are o pescărie de catering Documentele publice consultate de către DeFapt.ro arată că, în anul 2015, Cornel Dinicu a înființat firma Ferma Dacilor Catering SRL cu sediul social în satul Tohani, comuna Gura Vadului, nr. 76 B. La aceeași adresă cu pensiunea care s-a făcut scrum. Ulterior, în august 2021, Cornel Dinicu a schimbat denumirea firmei în Pescăria Tohania. Și de la înființarea din 2015 și după rebotezarea din 2021, firma a avut obiect principal de activitate "activități de alimentație (catering) pentru evenimente". Adică asigura mâncării pentru diverse evenimente. Datele financiare ale firmei arată că, în ultimii trei ani fiscali, firma a raportat un singur angajat și profituri modeste. În anul 2020, a raportat un profit de peste 153.000 lei, apoi a scăzut în 2021 la puțin peste 9.000 lei. Ultimul an fiscal arată că firma lui Dinicu a avut o cifră de afaceri de aproape 194.000 lei și un profit de 18.695 lei. Dinicu, omul cu adresa de e-mail O altă firmă, Ferma Dacilor Production SRL, a fost înființată în iunie 2016 și are ca obiect principal de activitate "facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată". Sediul social și punctul de lucru declarat se află tot în satul Tohani la nr. 76 B. Practic, această firmă se ocupa de închirierea spațiilor de cazare care au luat foc. Documentele de la Registrul Comerțului arată că această societate este patronată în acte de Marian Viorel Olteanu și Vitomir Adrian Ristin. Dar de pe site-ul fermadacilor.ro aflăm că furnizorii pot trimite e-mail-uri pe adresa [email protected], declarată la Registrul Comerțului de firma Pescăria Tohania SRL, deținută de Cornel Dinicu. În plină pandemie, firma controlată prin interpuși de Cornel Dinicu, a raportat cifre de afaceri uluitoare. De exemplu, în anul 2020 a raportat o cifră de afaceri netă de peste 2,93 milioane lei și un profit de aproximativ 1,24 milioane lei. Cifra de afaceri a crescut în anul 2021 la peste 4,2 milioane lei și profitul, la peste 1,6 milioane lei. În anul fiscal 2022, cu un număr mediu de 11 angajați, Ferma Dacilor Production a avut o cifră de afaceri de aproximativ 5,5 milioane lei și un profit de aproape două milioane lei. "Ferma Dacilor", administrată de trei firme Pe numele lui Marian Viorel Olteanu, unul din cei doi patroni din acte de la Ferma Dacilor Production SRL, se mai află societatea de construcții Mițan Totalcons SRL. El deține 95% din părțile sociale, iar restul de 5% se află pe numele Elenei Coralia Olteanu. Celălalt asociat de la Ferma Dacilor Production, Vitomir Adrian Ristin, este unic asociat la Burebista Carmangerie SRL. Și această societate, care se ocupă cu fabricarea produselor din carne, inclusiv pasăre, are punctul de lucru declarat în satul Tohani, nr. 76 B. Adică în incinta complexului Ferma Dacilor. Burebista Carmangerie a avut în ultimul an fiscal o cifră de afaceri netă de 38.300 lei și un profit de aproape 8.000 lei cu un număr mediu de patru angajați.

Lista de cumpărături a Armatei până în 2027 - 20 de miliarde EUR. Numai în 2024 se vor cheltui peste șase miliarde EUR pe tancuri, elicoptere, obuziere, blindate, sisteme electronice
Investigații

Lista de cumpărături a Armatei până în 2027 - 20 de miliarde EUR. Numai în 2024 se vor cheltui peste șase miliarde EUR pe tancuri, elicoptere, obuziere, blindate, sisteme electronice

Sume uriașe pentru dotarea Armatei române. Tancuri, elicoptere, obuziere, blindate, sisteme de apărare cibernetică, sisteme de război electronic și submarine de luptă. Așa arată lista scurtă de cumpărături a Ministerului Apărării Naționale, care are la dispoziție un buget pentru cumpărături de 30 de miliarde lei în 2024 (echivalentul a șase miliarde de euro). Citește și: Disperare: Vodafone crește unilateral prețurile abonamentelor și introduce o clauză în contract potrivit căreia poate indexa anual, tot unilateral, prețul Pe lista lungă de cumpărături a Ministerului Apărării Naționale, cea cu final în 2027, se află sistemele C4I, mașini de luptă pentru infanterie, drone, sisteme antiaeriene, avioane F-35, corvete și modernizarea celor două vechi fregate T22R. Noutatea: sistemul de război electronic Ministerul Apărării Naționale, condus de pesedistul Angel Tîlvăr, și-a făcut o listă lungă de cumpărături pentru perioada 2024-2027. Pentru anul viitor, oficialii Ministerului Apărării au la dispoziție un buget de peste șase miliarde de euro pentru a înzestra Armata Română. În capul listei de cumpărături se află achiziția unui sistem de securitate și apărare cibernetică și a unui sistem de război electronic (SREM). Se mai dorește achiziționarea unui sistem de rachete antiaeriene MANPAD, după ce MApN a anulat ultima licitație organizată în acest sens. Citește și: EXCLUSIV MApN, achiziție secretă de sisteme portabile de rachete antiaeriene din Coreea de Sud de la o companie implicată în achiziții trucate și mituirea unor oficiali Dar, așa cum a dezvăluit în exclusivitate DeFapt.ro, s-au cumpărat deja 54 de sisteme cu peste 90 de milioane de dolari de la compania sud-coreeană LIG Nex1, o societate implicată în mai multe scandaluri de corupție. Submarin în loc de corvete Tot din Coreea de Sud ar putea fi cumpărate cele trei sisteme de obuziere 155 mm pentru care MApN a pregătit deja 850 de milioane de euro. Din Franța ar urma să fie achiziționate două elicoptee H215M la un preț de 150 de milioane de euro, deși costul ar putea crește cu cel puțin 30 de milioane de euro. În cursul anului 2024 ar urma să fie finalizată licitația pentru blindatele de tip ușor 4x4 în valoare de 4,58 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 920 de milioane euro. Totodată, MApN mai vrea să achiziționeze tancuri de luptă pentru un batalion, muniții pentru avioanele F-16 și modernizarea navelor purtătoare de rachete. Un alt miliard de euro se va duce pe achiziția de 200 de rachete Patriot. Cireașa de pe tort o reprezintă achiziția unui submarin de la compania franceză Naval Group, cea care a refuzat să mai semneze contractul pentru construcția a patru corvete militare. Sume uriașe pentru dotarea Armatei române În jur de 14 miliarde de euro ar urma să fie cheltuite de MApN între 2025 și 2027. Cei mai mulți bani, adică peste 6,35 miliarde de euro, ar urma să fie alocați pentru achiziția avioanelor F-35. Pe locul secund se clasează mașina de luptă pentru infanterie, pe șenile – MLI, cu o valoare de 2,99 miliarde euro. Sistemul integrat de arme SHORAD/VSHORAD are un cost de 2,1 miliarde euro. Ministerul Apărării Naționale mai vrea achiziția de sisteme UAS tactice clasa I, pistoale și puști, aparatură optică și optoelectronică, corvete europene de patrulare și modernizarea vechilor fregatelor T22R. Un caz aparte este cel al fregatelor T22R. Pentru modernizarea acestora s-a organizat o licitație câștigată de un consorțiu din Turcia în anul 2016, procedură anulată subit. Ulterior, s-a decis ca modernizarea să fie parte a unui contract de offset aferent achiziției celor patru corvete militare de 1,6 miliarde euro. Doar că licitația pentru corvete a fost anulată. Pratic, modernizarea celor două fregate a fost tergiversată în ultimii opt ani, timp în care acestea au fost folosite doar la ceremonii, pentru a se fotografia politicienii cu ele.

EXCLUSIV Dezvoltatorul imobiliar care a obținut dizolvarea Asociației Salvați Bucureștiul, credit de la o bancă internațională condusă de "finanțistul lui Putin"
Investigații

EXCLUSIV Dezvoltatorul imobiliar care a obținut dizolvarea Asociației Salvați Bucureștiul, credit de la o bancă internațională condusă de "finanțistul lui Putin"

One, creditat de "finanțistul lui Putin". One United și-a finanțat cu 50 de milioane de euro turnurile din Floreasca printr-un credit de la o bancă prezidată de un foarte apropiat al lui Putin, Dmitri Pankin. Asociații dizolvate pentru sute de mii de lei Mai multe organizații neguvernamentale, printre care și Asociația Salvați Bucureștiul, au contestat în instanță proiectul imobiliar One Mircea Eliade dezvoltat de companiile One și Auchan România în cartierul Floreasca. Citește și: Primă de Crăciun de 24.000 de lei pentru obscurul director al unui institut „de cercetare” care câștigă, lunar, 30.000 lei, brut. Directorul a candidat pentru PSD Asociațiile au pierdut procesele și, ca urmare, au fost obligate de instanță să plătească daune de 300.000 lei. Asociația Salvați Bucureștiul a plătit deja o mare parte din bani. Mai este, însă, un rest de plată de 60.000 lei - pentru această sumă s-a solicitat dizolvarea. "Cu buna știință a Auchan, One a cumpărat de la Auchan și creanța de 130.000 lei a Auchan și a solicitat dizolvarea Asociației Salvați Bucureștiul și pentru această sumă", se arată într-un comunicat al ONG-ului, citat de Hotnews. One, creditat de "finanțistul lui Putin" Finanțarea proiectului de birouri One Tower, parte din proiectul mixt One Floreasca City al dezvoltatorului imobiliar One United, a fost asigurată și dintr-un credit de la Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre în valoare de 50 de milioane de euro. Comunicatul BSTDB referitor la creditul One United (sursa: bstdb.org) Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB), cu sediul în Salonic, este o instituție financiară internațională fondată în anul 1994 de 11 state membre în organizația de Cooperare Economică Marea Neagră. Rusia, Turcia și Grecia dețin fiecare câte un procentaj de 16,5% din numărul total de acțiuni. România 14%, Ucraina și Bulgaria, câte 13,5%, Azerbaidjan, 5%, Albania, 2%, Armenia, 1%, Georgia și Moldova, câte 0,5%. România a semnat acordul de înființare în decembrie 1994, însă banca a devenit operațională în iunie 1999, cu o lună înainte ca Vladimir Putin să fie numit premier al Rusiei. Capitalul autorizat al băncii este de 3,45 miliarde de euro. Dmitri Pankin, fost ministru adjunct al Finanțelor din Rusia și coleg cu președintele rus Vladimir Putin la primăria din Sankt Petersburg, conduce Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre. Aceeași bancă a finanțat generos și ALRO Slatina, companie rusească.

AUDIO Șeful Gărzii Forestiere București, Ilie Mihalache, către reporterul DeFapt.ro: "Du-te în p...a mă-tii!". Mihalache, furios că DeFapt.ro a dezvăluit cazul Vulcu, pădurarul drujbar penal
Investigații

AUDIO Șeful Gărzii Forestiere București, Ilie Mihalache, către reporterul DeFapt.ro: "Du-te în p...a mă-tii!". Mihalache, furios că DeFapt.ro a dezvăluit cazul Vulcu, pădurarul drujbar penal

Șeful Gărzii Forestiere Bucureșt înjură DeFapt.ro. Ilie Mihalache, șeful Gărzii Forestiere București, îl protejează pe subalternul său Dorel Ioan Vulcu, fostul șef al Gărzii Forestiere Sibiu, condamnat la trei ani cu suspendare pentru evaziune fiscală. Citește și: Austria a fost ținută trei ani la poarta Schengen de către Germania, nemulțumită de frontierele șvaițer austriece. După negocieri dure, Viena a intrat în Schengen doar aerian, inițial Inspectorul-șef Ilie Mihalache refuză să răspundă solicitărilor de informații publice trimise de către DeFapt.ro. Contactat telefonic, șeful Gărzii Forestiere București l-a înjurat în ultimul hal pe reporterul DeFapt.ro: "Du-te în pizda mă-tii!" (de la 02.59 în video-ul de mai jos). Bani de la Mediu, de la vânători și de la forestieri Ilie Mihalache a fost în ultimii zece ani unul dintre cele mai importanți angajați ai Ministerului Mediului în domeniul silvic și cinegetic. Ani de zile, Ilie Mihalache și-a completat veniturile de la Mediu cu sume primite de la asociațiile vânătorilor pentru prezența în comisiile de examen pentru obținerea permiselor de vânătoare. Citește și: EXCLUSIV Condamnat pentru evaziune fiscală, fostul șef al Gărzii Forestiere Sibiu a fost reangajat la Garda Forestieră București. Este sub protecția inspectorului șef Ilie Mihalache În anul 2015, pe când era doar consilier la Inspecția și Managementul Resurselor Cinegetice, primea un salariu anual de la minister de 25.332 lei. Dar primea de două ori mai mult de la asociațiile de vânătoare. Ilie Mihalache a fost numit director general al Direcției Generale Păduri de la Mediu începând cu 2016. Declarația de avere depusă în 2017 arată că, de la Ministerul Mediului, primea un salariu anual de 53.000 lei. Însă mai încasa 45.250 lei de la asociații de vânători și alți 43.150 de lei de la comisiile ASFOR (Asociația Forestierilor din România). În 2019, încasa un salariu anual de aproximativ 93.000 lei. Pe cate îl dubla cu veniturile încasate de la organizațiile vânătorilor și comisia ASFOR. În declarația de avere depusă în 2020, Mihalache a menționat că era plătit de statul român cu 110.000 lei anual. Alți 104.000 de lei a încasat de la ASFOR și organizațiile de vânători. Mihalache nu colaborează cu Poliția Ilie Mihalache a rezistat pe funcția de director general la Păduri până în mai 2023, atunci când ministrul Mediului Tanczos Barna l-a numit inspector-șef la Garda Forestieră București, instituție care controlează pădurile din județele Ilfov, Călărași, Constanța, Giurgiu, Ialomița, Teleorman și București. Citește și: EXCLUSIV Vulcu, inspectorul forestier condamnat pentru evaziune fiscală printr-o firmă de tăiat lemne (!), angajat la Garda Forestieră București, unde își terorizează colegii și îi înregistrează pe ascuns În acea perioadă, Poliția Română, prin Serviciul protecția fondului forestier și piscicol (condus de comisarul de poliție Marian Sora), efectua un control amplu la un agent economic din Giurgiu. Polițiștii au cerut Gărzii Forestiere București câțiva inspectori silvici pentru a-i ajuta la control. Dar, potrivit unor surse din Poliția Română, inspectorul șef Ilie Mihalache a refuzat să pună personalul la dispoziție. Acesta este doar un prim incident controversat în care a fost implicat inspectorul șef Ilie Mihalache. Acuzații de blat la sancțiuni Tot la începutul mandatului lui Mihalache, inspectorii Gărzii Forestiere București au făcut un control de fond la Ocolul Silvic Brănești, aflat în subordinea Direcției Silvice Ilfov. Atunci s-a constatat o lipsă în gestiunea pădurarilor de 150 de metri cubi de lemn. În baza unei adrese de la Ministerul Mediului, pădurarii și-au asumat diferența și au plătit paguba, conform legii. Însă inspectorul-șef Mihalache nu a fost mulțumit de rezultat, motiv pentru care a trimis din nou inspectori la Brănești. Potrivit surselor DeFapt.ro din Ministerul Mediului, nu s-a ținut cont de constatarea anterioară și nici de faptul că prejudiciul fusese plătit. "Materialul lemnos a fost confiscat valoric din nou, complet ilegal. Apoi, pădurarii responsabili au fost amendați. Direcția Silvică Ilfov a făcut plângere în acest caz pentru abuz în funcție", spune sursa. Mai mult, inspectorul-șef Ilie Mihalache nu ar participa la ședințele de fond funciar, deși are atribuții legale în acest sens. Nici măcar la colegiul prefectural. "Nu a făcut nici un control de fond la Romsilva, corecțiile din SUMAL se fac cu întârzieri mari. Iar controalele se fac cu personal foarte slab pregătit, sancțiunile sunt încadrate greșit astfel încât să poată fi contestate în instanță", spun sursele DeFapt.ro. Șeful Gărzii Forestiere Bucureșt înjură DeFapt.ro DeFapt.ro a transmis două solicitări în baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public inspectorului-șef Ilie Mihalache pentru a verifica informațiile referitoare la la Garda Forestieră București. Inspectorul-șef Ilie Mihalache nu a vrut să răspundă solicitărilor. Contactat telefonic de către DeFapt.ro în legătură cu cele două solicitări, inspectorul-șef Ilie Mihalache a avut o atitudine foarte agresivă. "Nu am să vă răspund niciodată la aceste întrebări. Sunteți un cioclu, un om care dezgroapă morminte fără să știți ce se află acolo. De ce nu ați venit la mine, să stați de vorbă cu mine? Trimiteți la domnul ministru de o mie de ori. Ce legătură are că a făcut (Dorel Ioan Vulcu - n.r.) evaziune fiscală? Ce să vă spun, că omul ăsta este reabilitat? Sunteți din punctul meu de vedere așa cum am spus… du-te, domnule, și vezi-ți de drum că nu știi ce faci. Du-te în pizda mă-tii, lasă-mă în pace!", a spus inspectorul-șef Ilie Mihalache.

Vlad Pascu, șoferul ucigaș de la 2 Mai, singur la pușcărie de Crăciun: mama sa este liberă, dar sub control judiciar, pe numele tatălui nu mai este nici o măsură preventivă
Investigații

Vlad Pascu, șoferul ucigaș de la 2 Mai, singur la pușcărie de Crăciun: mama sa este liberă, dar sub control judiciar, pe numele tatălui nu mai este nici o măsură preventivă

Șoferul Vlad Pascu, singur la pușcărie. Acesta nu reușește să iasă din arestul preventiv în care se află de patru luni, în ciuda încercărilor repetate. Șoferul Vlad Pascu, singur la pușcărie Ultima încercare de a ieși din arest a tânărului șofer care a ucis doi studenți pulverizându-i cu un bolid Mercedes a avut loc marți, 19 decembrie. Tribunalul Constanța a decis că "Respinge ca nefondată contestaţia formulată de inculpatul PASCU MATEI VLAD împotriva încheierii din 05.12.2023 a Judecătoriei Mangalia, pronunţată în dosarul penal nr. 4989/254/2023/a4. În baza art. 275 alin. 2 C.proc.pen. obligă contestatorul inculpat PASCU MATEI VLAD la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate de stat. Definitivă. Pronunţată în camera de consiliu astăzi, 19.12.2023". Pe 5 decembrie a.c., Judecătoria Mangalia constatase "legalitatea şi temeinicia arestării preventive a inculpatului PASCU MATEI VLAD În temeiul art.207 alin.4 Noul Cod proc.pen. menţine arestarea preventivă a inculpatului PASCU MATEI VLAD, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr.15/UP din data de 20.08.2023, emis de Judecătoria Mangalia în dosarul nr.4085/254/2023. Respinge cererile formulate de apărătorul inculpatului de revocare a măsurii arestării preventive şi înlocuirea cu o altă măsură, ca neîntemeiate. Măsura dispusă va fi adusă la cunoştinţa inculpatului prin administraţia locului de deţinere.". Părinții, liberi Pe de altă parte, Miruna Pascu și Mihail Claudiu Pascu, părinții lui Vlad Pascu, au avut succes în fața judecătorilor. Pe 29 noiembrie a.c., Tribunalul București a hotărât că "înlocuieşte măsura arestului la domiciliu, dispusă faţă de inculpata Pascu Miruna (...) cu măsura preventivă a controlului judiciar, pentru o durată de 60 de zile.". Aceeași instanță a decis că "dispune revocarea măsurii controlului judiciar, dispusă faţă de inculpatul Pascu Claudiu Mihail prin ordonanţa emisă de procuror la data de 15.09.2023.". DIICOT a contestat decizia. Dar, pe 7 decembrie a.c., Curtea de Apel București a respins "ca nefondată contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism împotriva încheierii din data de 29.11.2023".

EXCLUSIV Vulcu, inspectorul forestier condamnat pentru evaziune fiscală printr-o firmă de tăiat lemne (!), angajat la Garda Forestieră București, unde își terorizează colegii și îi înregistrează pe ascuns
Investigații

EXCLUSIV Vulcu, inspectorul forestier condamnat pentru evaziune fiscală printr-o firmă de tăiat lemne (!), angajat la Garda Forestieră București, unde își terorizează colegii și îi înregistrează pe ascuns

Pădurarul drujbar terorizează Garda Forestieră București. Instituția se află în centrul unui nou scandal. 12 inspectori silvici îl acuză pe Dorel Ioan Vulcu, colegul lor și protejatul inspectorului șef Ilie Mihalache, că îi înregistrează pe ascuns, dar și că refuză să întocmească rapoartele de serviciu rezultate în urma controalelor din teren. Mai mult, sunt înregistrați ilegal și agenții economici la care Vulcu se duce în control. Citește și: Și protejata lui Ciolacu, ex-miss Buzău Sorina Docuz-Stan, are un chioșc magic, cu încasări de peste 12 milioane de lei pe an. Șeful PSD a renunțat la chioșcul lui din Buzău DeFapt.ro a dezvăluit că Dorel Vulcu, fostul șef al Gărzii Forestiere Sibiu, a fost condamnat în anul 2014 la trei ani de închisoare pentru evaziune fiscală, dar a fost reangajat la Garda Forestieră București, acolo unde execută ordinele inspectorului șef Ilie Mihalache. Pădurarul drujbar terorizează Garda Forestieră București Dorel Ioan Vulcu este acuzat de 12 colegi de-ai săi, inspectori la Garda Forestieră București, că îi înregistrează ilegal, că nu vrea să întocmească rapoartele în urma controalelor la care a luat parte, dar și că se comportă ca un vătaf în instituția statului român. Citește și: EXCLUSIV Condamnat pentru evaziune fiscală, fostul șef al Gărzii Forestiere Sibiu a fost reangajat la Garda Forestieră București. Este sub protecția inspectorului șef Ilie Mihalache Disperați de abuzurile și de protecția de care acesta beneficiază din partea Gărzii Forestiere, cei 12 inspectori de la Garda Forestieră au reclamat situația chiar la inspectorul șef Ilie Mihalache, care nu a luat nici o măsură în acest sens. Iată ce susțin cei 12 inspectori în sesizare: "în urma activităților desfășurate împreună cu Vulcu Dorel Ioan am constatat că au existat divergențe de opinie privind modul de abordare și soluționare situațiilor cu care ne-am confruntat. De asemenea la ultimele acțiuni efectuate cu el s-a descoperit că acesta realiza înregistrări audio de care nu aveam cunoștință în ce scop ar fi fost folosite. Precizăm că în acele înregistrări audio este inevitabil să nu apară date cu caracter personal, detalii legate de control, ce trebuie să își mențină confidențialitatea și s-au făcut fără cordul colegului/colegilor de echipă cât și a reprezentanților legali ai agenților economici". Vulcu nu comentează Inspectorii silvici mai atrag atenția că Dorel Vulcu nu vrea să participe la întocmirea rapoartelor la care ia ia parte, sarcina fiind lăsată în grija colegului cu care face echipă. Mai mult, colegii lui Vulcu susțin că sunt hărțuiți moral la locul de muncă, ceea ce ar putea aduce "atingere sănătății mintale, scăderea performanței profesionale și degradarea climatului de lucru. Comportamentul manifestat de acesta are forme de conduită ostilă, comentarii verbale, acțiuni nepotrivite pentru un funcționar public angajat într-o instituție publică a statului român.". Sesizarea depusă de angajații Gărzii Forestiere București (sursa: defapt.ro) Contactat de către DeFapt.ro, Dorel Ioan Vulcu a refuzat să răspundă acuzațiilor aduse de colegii săi. Condamnat pentru evaziune fiscală Dorel Ioan Vulcu a condus Garda Forestieră Sibiu, dar în paralel avea o firmă care se ocupa cu tăierea și rinduirea lemnului din pădurile românești. Firmă (Div Silva SRL) prin intermediul căreia Vulcu făcea evaziune fiscală. ANAF și procurorii au constatat că Dorel Ioan Vulcu a prejudiciat statul român cu suma de 224.826 lei. Adică în jur de 53.000 de euro la nivelul anului 2010. Condamnat la trei ani cu închisoare pentru evaziune fiscală, Vulcu a fost schimbat cu greu din funcție. Culmea, la abia doi ani după ce condamnarea a rămas definitivă. Câțiva ani mai târziu, în septembrie 2022, îl regăsim pe inspectorul Dorel Ioan Vulcu angajat pe postul de consilier superior la Garda Forestieră București. Instituție care răspunde de protejarea pădurilor și agenții economici din domeniul forestier din București, Ilfov, Călărași, Constanța, Giurgiu, Ialomița și Teleorman.

Și protejata lui Ciolacu, ex-miss Buzău Sorina Docuz-Stan, are un chioșc magic, cu încasări de peste 12 milioane de lei pe an. Șeful PSD a renunțat la chioșcul lui din Buzău
Investigații

Și protejata lui Ciolacu, ex-miss Buzău Sorina Docuz-Stan, are un chioșc magic, cu încasări de peste 12 milioane de lei pe an. Șeful PSD a renunțat la chioșcul lui din Buzău

Protejata lui Ciolacu, chioșc de milioane. Politicianul Marcel Ciolacu are o afinitate pentru micul comerț buzoian. Chioșcul buzoian cu bani din nimic Până la începutul acestui an, Ciolacu era coproprietarul unui chioșc din piața centrală din Buzău. Un chioșc cu performanțe financiare extraordinare. Ba chiar inexplicabile. Citește și: EXCLUSIV Cum a „albit” Ciolacu 490.000 de lei: mai întâi i-ar fi scos din chioșcul din Buzău, ca dividende, deși chioșcul avea profit anual de 20 de ori mai mic, apoi i-a împrumutat unui nepot În luna martie a acestui an, însă, actualul premier a decis să se separe (cel puțin în afaceri) de soția sa, căreia i-a cedat părțile sale sociale din chioșcul buzoian. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. Dar în viața lui Ciolacu a apărut alt chioșc. Deși se află la marginea Sectorului 3 din București, acesta este deținut tot o buzoiancă. Este vorba de Sorina Stan, fostă Negoiță, fostă Docuz, fostă miss Buzău. Sorina Stan este născută în 1991. Protejata lui Ciolacu, chioșc de milioane Sorina Stan deține jumătate din părțile sociale ale DCZ Shop SRL, chioșcul din Sectorul 3. Cealaltă jumătate de firmă este deținută de Dumitru Docuz, tatăl Sorinei Stan. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale Firma DCZ Shop SRL a fost înființată în 2015 de către mama Sorinei Stan (Negoiță, la acea dată). În 2017, Sorina Negoiță (actuala Stan) a intrat în firmă. Ulterior, locul mamei ei a fost luat în firmă de tată. O dată cu intrarea în DCZ Shop SRL a Sorinei Stan, încasările au crescut vertiginos: 5,2 milioane de lei în 2017, 7,4 milioane - 2018, 9,8 milioane - 2019, 12,5 milioane - 2020. Apoi, afacerea a scăzut: încasări de 9,8 milioane de lei în 2021 și de doar cinci milioane de lei în 2020. În total, încasările ultimilor șase ani au fost de peste 50 de milioane de lei. Iar profitul cumulat declarat a depășit două milioane de lei.

EXCLUSIV MApN, achiziție secretă de sisteme portabile de rachete antiaeriene din Coreea de Sud de la o companie implicată în achiziții trucate și mituirea unor oficiali
Investigații

EXCLUSIV MApN, achiziție secretă de sisteme portabile de rachete antiaeriene din Coreea de Sud de la o companie implicată în achiziții trucate și mituirea unor oficiali

Achiziție secretă de sisteme MANPAD coreene. Ministerul Apărării Naționale, condus de pesedistul Angel Tîlvăr, a cumpărat în secret 54 de sisteme Chiron cu peste 90 de milioane de dolari de la firma LIG Nex1, o societate implicată în mai multe scandaluri de corupție în Coreea de Sud. Contractul de tip "Guvern la Guvern" a fost posibil după ce premierul Marcel Ciolacu ar fi emis o hotărâre de guvern secretizată, deși până atunci toate contractele de acest fel fuseseră publice. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion Comania LIG Nex 1 a fost implicată în mai multe scandaluri de corupție în ultimii zece ani în Coreea de Sud. A beneficiat de complicitatea angajaților din Administrația Programului de Achiziții al Apărării, oficiali care au fost angajați ulterior la firmele partenere. Alții au beneficiat de mese de lux și partide de golf. Ciucă și Ciolacu în Coreea de Sud Două delegații oficiale, una condusă de premierul Nicolae Ciucă, alta de Marcel Ciolacu, în calitate de președintele al Camerei Deputaților, au vizitat Coreea de Sud, simultan, la finalul anului trecut. În urma vizitei oficiale comune, Ciucă și Ciolacu au promis omologilor sud-coreeni că vor achiziționa mai multe tipuri de armament pentru înzestrarea Armatei Române. Citește și: EXCLUSIV Armata română se dotează mai repede cu avioane F-16 decât cu camioane: vehiculele Iveco vin cu întârzieri mari. Penalizările au ajuns la 29 de milioane de lei Asta, deși tendința la nivel european arată că tehnica militară este achiziționată din Uniunea Europeană sau dintr-o țară NATO. Din Seul, cei doi oficiali români au plecat în zona demilitarizată dintre Coreea de Sud și Coreea de Nord pentru a-și face o poză. Ulterior, pe adresa Ministerului Apărării Naționale, a venit o scrisoare din partea Administrației Programelor de Achiziții pentru Apărare din Coreea de Sud. MApN în Coreea de Sud Era o invitație adresată Direcției Generale pentru Armamente, condusă de generalul – maior dr. ing. Teodor Incicaș, pentru a vizita fabricile de armament din Coreea de Sud. Generalul Teodor Incicaș a fost numit la șefia Direcției în anul 2020, atunci când liberalul Nicolae Ciucă deținea funcția de ministru al Apărării. La solicitarea DeFapt.ro, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că "delegația formată din specialiști ai Ministerului Apărării Naționale a efectuat o vizită de documentare în Republica Coreea, în perioada 28.01.2023 - 02.02.2023". Ulterior, la București, generalul Incicaș a participat la mai multe întâlniri cu reprezentanții industriei de apărare din Coreea de Sud, evenimente organizate de Ambasada Coreei de Sud la București. Licitația pentru sisteme MANPAD, anulată de MApN Direcția Generală pentru Armamente, structură din subordinea MApN, avea în acea perioadă în desfășurare o licitație restrânsă pentru achiziția de sisteme portabile cu rachete antiaeriene (MANPAD) în valoarea de aproximativ 680 de milioane de dolari. Singurul ofertă rămasa în cursă era cea depusă de compania franceză MBDA. Pe data de 19 august 2023, Direcția Generală pentru Armamente a anunțat că a anulat licitația. MApN a transmis la solicitarea DeFapt.ro că procedura de licitație restrânsă a fost anulată pentru că francezii de la MBDA au depus o ofertă "inacceptabilă" și "neconformă" cu prevederile din Metodologia de evaluare a candidaturilor/ofertelor depuse. În plus, potrivit aceluiași răspuns, "propunerea tehnică din cadrul ofertei depuse este Neconformă potrivit prevederilor art. 12 alin. (2) lit. b), din Metodologia de evaluare a candidaturilor/ofertelor depuse în cadrul procedurilor de achiziție". Armata cere ofertă de MANPAD din Coreea de Sud Generalul Teodor Incicaș a decis în acest context ca Direcția pe care o conduce să trimită cereri de oferte companiilor LIG Nex1 și Thales UK în vederea achiziționării pe repede înainte a unor sisteme MANPAD. Cererea către Thales UK a fost trimisă de umplutură pentru că aceștia vând sisteme MANPAD cu rachete ghidate cu rază laser. Dar pe fir a intrat și compania franceză MBDA care a trimis o ofertă nesolicitată. La data de 20 octombrie 2023, MApN a transmis, la solicitarea DeFapt.ro, că "Direcția generală pentru armamente evaluează opțiunile pentru continuarea programului de înzestrare , ca urmare a faptului că procedura de atribuire derulată în perioada 2022-2023 a fost anulată”. În ce privește motivele pentru care Ministerul Apărării Naționale lua în calcul achiziționarea de sisteme MANPAD din Coreea de Sud, Biroul de Presă al MApN a transmis că, "având în vedere faptul că procedura de atribuire derulată în perioada 2022-2023 a fost anulată, Ministerul Apărării Naționale ia în considerare toate variantele de realizare a achiziției ". Achiziție cu gir guvernamental O lună mai târziu, potrivit unor surse din cadrul MApN, premierul Marcel Ciolacu a emis o Hotârâre de Guvern secretizată prin care a decis să cumpere sistemele MANPAD direct din Coreea de Sud printr-un acord "Guvern la Guvern". Practic, Guvernul României cumpără direct la guvernul Coreei de Sud sistemele de rachete MANPAD produse de compania LIG Nex1. Așa a fost eluadată Legea Offset, în plus autoritățile române au scăpat și de oferta nesolicitată a francezilor de la MBDA. În cazul în care MApN cumpăra sistemele MANPAD direct de la LIG Nex1, compania era obligată de Legea Offset să investească în jur de 30-40% din valoarea contractului în economia românească. Iar economia românească are nevoie de investiții majore în industria de apărare de stat. Mai multe surse din cadrul MApN au declarat sub protecția anonimatului pentru DeFapt.ro că în cursul zilei de joi, 14 decembrie, în jurul orelor 10, la sediul Romtehnica, compania MApN, s-a semnat contractul "G2G" pentru achiziția sistemelor MANPAD. Achiziție secretă de sisteme MANPAD coreene "S-a semnat un acord guvernamental prin care s-au cumpărat 54 de sisteme Chiron pentru care România va plăti peste 90 de milioane de dolari. La semnarea contractului au participat mai mulți consultanți din partea companiei sud-coreene. Achiziția a fost semnată de Nicolae Nasta, omul de încredere al lui Nicolae Ciucă, în calitate de șef al companiei Romtehnica", susțin sursele citate. DeFapt.ro a solicitat MApN să comunice cadrul legal în baza căruia au fost achiziționate cele 54 de sisteme Chiron, la ce dată a fost emisă HG și de ce nu a fost făcută publică. În momentul în care DeFapt.ro va primi răspunsurile, le va publica. LIG Nex1, scandaluri de corupție Sistemul portabil cu rachete antiaeriene Chiron este produs de compania LIG Nex1, a cărei conducere a fost implicată în ultimii zece ani în mai multe afaceri de corupție. Publicația The Korea Times scria în anul 2015 că Agenția pentru Dezvoltarea Apărării și LIG Nex1 sunt investigate pentru presupuse nereguli în dezvoltarea unei rachete ghidate antitanc portabile. Anchetatorii care investigau corupția din industria de apărare au percheziționat sediile agenției și ale companiei. Guvernul Coreei de Sud a interzis companiei LIG Nex1 să participe timp de trei luni la licitațiile organizate de guvern și instituțiile publice pentru că ar fi falsificat documentele privind evaluarea performanței unui radar. Într-un alt dosar de corupție legat de producția de rachete Cheongung, scria publicația Yonhap News Agency în 2018, s-a constatat că trei foști și actuali oficiali ai Administrației Programului de Achiziții al Apărării au forțat semnarea unui contract în care au fost incluse mai multe echipamente militare. În cazul în care ar fi fost comandate separate, echipamentele militare ar fi fost mai ieftine cu 16,4 milioane dolari. Unul din cei trei oficiali a fost angajat ulterior ca director executiv la o firmă parteneră a LIG Nex1. Alt oficial, responsabil cu analiza costurilor, a fost bănuit că și-a angajat nepotul și un cumnat la o firmă parteneră a LIG Nex1.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră