UE semnalează că România ar putea pierde 770 milioane euro din PNRR după amendamentul PSD-AUR anti-Fritz din legea integrității - presă
Comisia Europeană a trimis Guvernului de la București o scrisoare în care cere mai multe lămuriri legale legate de amendamentul anti-Fritz la legea integrității, amendament adoptat la propunerea PSD, aliat cu AUR. Potrivit unui document consultat de G4Media, directorul general al DG JUST din cadrul Comisiei, Ana Gallego, a dat un ultimatum de două săptămâni Bucureștiului pentru a răspunde unei serii de întrebări.
La final de august, liderii Partidului Popular European și Renew Europe au trimis o scrisoare către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care semnalează încălcarea dreptului european prin „amendamentul Fritz” la legea integrității, jalon PNRR. Manfrew Weber și Valérie Hayer au avertizat că amendamentul contribuie la subminarea democrației în România.
Problemele ridicate de Comisia Europeană sugerează că amendamentul anti-Fritz distruge statul de drept
Comisia Europeană pare să trateze foarte serios problemele semnalate de cei doi lideri europeni.
„Bruxelles-ul dorește să afle dacă încetarea automată a mandatelor ține cont de o evaluare individuală a gravității fiecărui caz în parte și dacă măsura respectă principiul care interzice sancționarea de două ori pentru aceeași faptă. De asemenea, Comisia Europeană solicită date concrete privind numărul total al aleșilor afectați, natura juridică a sancțiunii, posibilitatea ca instanțele să excludă măsura în cazurile minore, dar și existența unor căi reale de atac pentru contestarea pierderii mandatului”, arată G4Media.
În funcție de răspunsurile transmise de autoritățile de la București, Comisia își rezervă dreptul de a solicita informații suplimentare pentru a stabili dacă noua Lege a integrității respectă angajamentele de reformă asumată în domeniul statului de drept.
Care sunt cele șapte chestiuni în care Comisia Europeană cere lămuriri României, în legătură cu amendamentul anti-Fritz:
1. Cadrul juridic anterior și încetarea mandatului
2. Raportarea la principiul ne bis in idem
3. Justificarea încetării automate a mandatului
4. Analiza circumstanțelor individuale și impactul concret
5. Natura juridică a măsurii și caracterul penal
6. Posibilitatea excluderii măsurii în cazurile minore
7. Dreptul la o cale de atac
O majoritate de șase judecători PSD-UDMR din CCR au declarat că amendamentul anti-Fritz este constituțional.
Trei judecători au formulat opinie separată — Laura-Iuliana Scântei, Dacian-Cosmin Dragoș și Elena-Simina Tănăsescu — au contestat decizia majorității.
În opinia separată, aceștia susțin că normele tranzitorii contravin principiului neretroactivității și critică tocmai ideea că situația juridică poate fi considerată încă „în curs”.
Judecătorii separați invocă și jurisprudența CCR privind mandatele aflate în curs.
Într-o decizie anterioară citată în motivare, Curtea stabilise că legiuitorul este liber să modifice pentru viitor durata mandatelor, „dar numai pentru viitor, nu și pentru mandatele în curs”, deoarece altfel ar fi încălcat principiul neretroactivității.
Tot în jurisprudența citată de opinia separată, CCR a făcut o distincție între consecințele viitoare ale unei fapte și modificarea unei situații juridice deja născute. O lege nouă poate reglementa consecințe care nu s-au produs încă, dar nu poate reglementa faptele care au dat naștere unei situații juridice înainte de intrarea ei în vigoare.
