joi 01 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

amendament

7 articole
Politică

Amendamentul Fritz lovește chiar în PSD: partidul pierde aleși din cauza incompatibilităților

Cristian Stanciu, vicepreședinte al PSD Iași, își pierde mandatul de consilier județean în urma aplicării noilor prevederi privind integritatea aleșilor locali. În aceeași situație se află Gheorghe Rotaru, primarul PSD al comunei Țibana. Stanciu a anunțat că va contesta în instanță ordinul prefectului privind încetarea mandatului. Mandatul încetează ca efect al legii Măsura are la bază Legea 180/2026, intrată în vigoare pe 31 august. Actul normativ prevede, în anumite situații, încetarea de drept a mandatului persoanelor care au constatări definitive de incompatibilitate sau conflict de interese și se află încă în perioada de trei ani a interdicției. Citește și: VIDEO Sociologul Cătălin Stoica prezintă, la podcastul „Cum e, de fapt?”, date care explică ascensiunea AUR Pentru cazurile vizate de norma tranzitorie, termenul a fost 30 septembrie 2026. Prefectul Iașiului, Costel Dolachi, a precizat pentru Ziarul de Iași că mai aștepta documente și clarificări de la Agenția Națională de Integritate înaintea emiterii ordinului pentru Stanciu. Potrivit prefectului, mandatul încetează ca efect al legii, nu prin decizia sa, iar ordinul administrativ produce efecte începând cu 30 septembrie. Pesedistul consideră măsura nedreaptă ANI a stabilit că Stanciu s-a aflat în incompatibilitate între 15 iunie 2018 și 27 ianuarie 2021. În acea perioadă, el a fost simultan reprezentant al Consiliului Județean Iași în Consiliul de Administrație al Spitalului pentru Copii „Sf. Maria” și vicepreședinte al organizației județene PSD. Curtea de Apel Iași a respins, în ianuarie 2025, cererea lui Stanciu de anulare a raportului ANI. În aprilie 2025, instituția îi comunicase însă că incompatibilitatea nu îl împiedica, potrivit interpretării juridice de atunci, să rămână consilier județean. Noua lege a modificat cadrul aplicabil. Stanciu consideră că măsura este nedreaptă, deoarece incompatibilitatea este veche și nu a vizat actualul mandat. El invocă posibile probleme privind aplicarea legii în timp și jurisprudența europeană. Pesediștii au votat amendamentul În cazul primarului Gheorghe Rotaru, ANI a constatat un conflict de interese. În februarie 2021, edilul a emis o dispoziție în beneficiul unei întreprinderi familiale reprezentate de soția sa, în care unul dintre fiii săi era membru. Constatarea a rămas definitivă. Contactat pentru explicații, Rotaru a închis telefonul după ce a aflat subiectul discuției. Cazul are și o componentă politică. Petru-Bogdan Cojocaru, liderul PSD Iași, a votat în Camera Deputaților amendamentul care a introdus noile prevederi, alături de social-democratul Maricel Popa. Pentru amendament au mai votat parlamentarii AUR Cristina-Emanuela Dascălu și Ciprian-Constantin Paraschiv. Deputații USR Monica-Elena Berescu și Ștefan Tanasă au votat împotrivă. Liberalii Iulian-Alexandru Muraru și Sorin Năcuță s-au abținut, alături de Simona-Elena Macovei Ilie și Ancuța-Florina Irimia la vot.

Amendamentul Fritz lovește chiar în PSD: partidul pierde aleși din cauza incompatibilităților
UE semnalează că România ar putea pierde 770 milioane euro din PNRR după amendamentul PSD-AUR anti-Fritz din legea integrității - presă
Politică

UE semnalează că România ar putea pierde 770 milioane euro din PNRR după amendamentul PSD-AUR anti-Fritz din legea integrității - presă

Comisia Europeană a trimis Guvernului de la București o scrisoare în care cere mai multe lămuriri legale legate de amendamentul anti-Fritz la legea integrității, amendament adoptat la propunerea PSD, aliat cu AUR. Potrivit unui document consultat de G4Media, directorul general al DG JUST din cadrul Comisiei, Ana Gallego, a dat un ultimatum de două săptămâni Bucureștiului pentru a răspunde unei serii de întrebări.  Citește și: Șeful CNAIR, acuzat din nou că blochează deschiderea unor noi segmente de autostradă. Suspiciuni că sabotează guvernarea Bolojan La final de august, liderii Partidului Popular European și Renew Europe au trimis o scrisoare către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care semnalează încălcarea dreptului european prin „amendamentul Fritz” la legea integrității, jalon PNRR. Manfrew Weber și Valérie Hayer au avertizat că amendamentul contribuie la subminarea democrației în România.  Problemele ridicate de Comisia Europeană sugerează că amendamentul anti-Fritz distruge statul de drept Comisia Europeană pare să trateze foarte serios problemele semnalate de cei doi lideri europeni. „Bruxelles-ul dorește să afle dacă încetarea automată a mandatelor ține cont de o evaluare individuală a gravității fiecărui caz în parte și dacă măsura respectă principiul care interzice sancționarea de două ori pentru aceeași faptă. De asemenea, Comisia Europeană solicită date concrete privind numărul total al aleșilor afectați, natura juridică a sancțiunii, posibilitatea ca instanțele să excludă măsura în cazurile minore, dar și existența unor căi reale de atac pentru contestarea pierderii mandatului”, arată G4Media.  În funcție de răspunsurile transmise de autoritățile de la București, Comisia își rezervă dreptul de a solicita informații suplimentare pentru a stabili dacă noua Lege a integrității respectă angajamentele de reformă asumată în domeniul statului de drept.  Care sunt cele șapte chestiuni în care Comisia Europeană cere lămuriri României, în legătură cu amendamentul anti-Fritz:  1. Cadrul juridic anterior și încetarea mandatului 2. Raportarea la principiul ne bis in idem 3. Justificarea încetării automate a mandatului 4. Analiza circumstanțelor individuale și impactul concret 5. Natura juridică a măsurii și caracterul penal 6. Posibilitatea excluderii măsurii în cazurile minore 7. Dreptul la o cale de atac O majoritate de șase judecători PSD-UDMR din CCR au declarat că amendamentul anti-Fritz este constituțional.  Trei judecători au formulat opinie separată — Laura-Iuliana Scântei, Dacian-Cosmin Dragoș și Elena-Simina Tănăsescu — au contestat decizia majorității.  În opinia separată, aceștia susțin că normele tranzitorii contravin principiului neretroactivității și critică tocmai ideea că situația juridică poate fi considerată încă „în curs”. Judecătorii separați invocă și jurisprudența CCR privind mandatele aflate în curs. Într-o decizie anterioară citată în motivare, Curtea stabilise că legiuitorul este liber să modifice pentru viitor durata mandatelor, „dar numai pentru viitor, nu și pentru mandatele în curs”, deoarece altfel ar fi încălcat principiul neretroactivității. Tot în jurisprudența citată de opinia separată, CCR a făcut o distincție între consecințele viitoare ale unei fapte și modificarea unei situații juridice deja născute. O lege nouă poate reglementa consecințe care nu s-au produs încă, dar nu poate reglementa faptele care au dat naștere unei situații juridice înainte de intrarea ei în vigoare.

„Amendamentul Fritz” divide juriștii: legea nouă care încheie un mandat pentru o faptă din trecut
Eveniment

„Amendamentul Fritz” divide juriștii: legea nouă care încheie un mandat pentru o faptă din trecut

Curtea Constituțională a respins critica privind o prevedere din noua legislație a integrității, supranumită public „amendamentul Fritz”. Norma poate duce la încetarea unor mandate chiar și pentru incompatibilități sau conflicte de interese constatate definitiv înainte de intrarea în vigoare a legii, dacă termenul de trei ani nu s-a împlinit. Doi profesori de Drept, două interpretări Potrivit Ziarul de Iași, profesorul Valerius Ciucă, de la UAIC Iași, consideră că soluția CCR ridică probleme de retroactivitate și previzibilitate. Citește și: EXCLUSIV Cea mai mare primă de pensionare la stat: 532.000 de euro, pentru un angajat al ROMATSA În opinia sa, o lege nouă nu ar trebui să atașeze o sancțiune nouă unui fapt consumat sub vechea legislație. În schimb, profesorul Marius Bălan apreciază că, strict tehnic, decizia CCR poate fi justificată, deoarece norma poate fi tratată drept una tranzitorie, aplicabilă situațiilor care continuă să producă efecte. Riscul folosirii justiției în lupta politică Ambii experți avertizează însă asupra unei probleme mai largi. Este vorba despre folosirea legislației și a justiției ca instrumente de confruntare politică, fenomen descris de Bălan prin termenul „lawfare”.

Subvenția pentru partide se reduce abia din 2026, cu 40%. Grindeanu acuză USR că a plagiat amendamentul
Politică

Subvenția pentru partide se reduce abia din 2026, cu 40%. Grindeanu acuză USR că a plagiat amendamentul

Subvenția pentru partide se reduce abia din 2026, cu 40%, potrivit unui amendament depus de PSD la priectul pe care guvernul Bolojan își asumă răspunderea. Luni seara, președintele PSD, Sorin Grindeanu,a  acuzat USR că a plagiat amendamentul partidului său. El a prezentat și dovada că PSD a depus acest amendament.  Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg Partidul condus de Dominic Fritz a anunțat pe Facebook: “La propunerea USR, subvențiile partidelor politice vor fi reduse (...) Ne bucurăm că, astăzi, propunerea USR a fost susținută in Coalitie. Reducem cu 40% subvențiile acordate partidelor față de suma acordată în 2024. Măsura adoptată de Guvernul Bolojan e o dovadă de respect față de români“.  Subvenția pentru partide se reduce din 2026, cu 40% “USR plagiază fără rușine amendamentele PSD și se mai și laudă cu asta! Parlamentarii social-democrați sunt cei care au propus, de fapt, reducerea cu 40% a subvenției alocate partidelor politice!   Dacă tot susțineți că acest demers are girul tuturor partenerilor din Coaliție, vă propunem ca tăierea subvenției să fie făcută chiar de la prima rectificare bugetară din acest an!   Dragi colegi USR, dacă tot ați pornit pe calea plagiatului, puteați să mergeți până la capăt, și să susțineți toate amendamentele PSD: ridicarea de la 3.000 la 4.000 de lei a pragului privind aplicarea CASS la pensii, renunțarea la plata CASS pentru indemnizația de șomaj/ pentru venitul minim de incluziune, scutirea de plata CASS a indemnizației pentru creșterea copilului, a văduvelor de război, veteranilor și foștilor deținuți politici!“, a scris Grindeanu pe Facebook.    

În decembrie 2022, în plină invazie rusă în Ucraina, AUR cerea deschiderea unui sediu ICR la Moscova - amendament la bugetul de stat pe 2023
Eveniment

În decembrie 2022, în plină invazie rusă în Ucraina, AUR cerea deschiderea unui sediu ICR la Moscova - amendament la bugetul de stat pe 2023

În decembrie 2022, în plină invazie rusă în Ucraina, AUR cerea deschiderea unui sediu ICR la Moscova, sub forma unui amendament la bugetul de stat pe 2023. Documentul cu acest amendament însușit de grupurile parlamentare AUR a fost prezentat de deputatul PNL Pavel Popescu, pe pagina sa de Facebook. AUR susținea că baza legală este o hotărâre de guvern din 2004 - când la guvernare se afla Adrian Năstase, iar președinte era Ion Iliescu - și este nevoie de „reciprocitate” de vreme ce Rusia a deschis în România mai multe centre culturale, la București, Cluj și Timișoara. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Propunerea AUR a fost respinsă. Ideea unui sediu al ICR la Moscova a fost lansată in 2012 de Andrei Marga, pe vremea când conducea acest institut. El o și nominalizase pe Florina Mohanu la conducerea filialei din capitala Rusiei. “Doamna Mohanu conduce Centrul Cultural Rus de la ASE Bucureşti. Acest centru cultural este cunoscut drept una dintre cele mai elaborate filiere de influenţă rusă din România. Centrul Cultural Rus de la ASE, conform site-uluiinstituţiei, este finanţat de Fundaţia Russkiy Mir”, arăta, in 2012, vicepreședintele PDL Radu F. Alexamdru. AUR cerea deschiderea unui sediu ICR la Moscova „În hărmălaia și zgomotul produse de AUR în România, rămân “ascunse” câteva dovezi extrem de relevante că dirijarea politică a partidului al cărui lider - George Simion se întâlnește de ani de zile cu spioni ruși pentru a primi instrucțiuni, vine direct de la Moscova. În decembrie 2022, grupurile parlamentare ale AUR, în mijlocul unui război sângeros provocat de finanțatorii lor de la Kremlin, au depus la legea bugetului de stat pe anul 2023, un amendament pentru înființarea Institutului Cultural Român la Moscova. La Moscova!!! Întregul partid (AUR) și-a asumat acest amendament, pe care desigur, l-am respins. George Simion trebuie să răspundă public, de la pupitrul Parlamentului, cu mâna pe Biblie, dacă s-a întâlnit în ultimii ani, de mai multe ori cu rezidentul de atunci al FSB-ului la Cernăuți.Rusia joacă pe față, fără scrupule, pe scena politică din România și răspunsul nostru, al tuturor partidelor, este aproape inexistent.#trezirea P.S. Ideologi ai AUR, se laudă zilele acestea fără rețineri, chiar pe la mesele din preajma cladirii Guvernului, că ei sunt gata să schimbe direcția României spre brațele deschise ale Chinei și Rusiei. În perspectiva alegerilor din 2024, presupun că nu o fac pe gratis”, a scris Pavel Popescu pe Facebook. Citește și: Macedonia de Nord donează Ucrainei douăsprezece elicoptere MI-24 de fabricaţie sovietică

Ciolacu, ipocrizie maximă: se distanțează de reglementarea tip OUG 13 privind abuzul în serviciu. El a participat, duminică, la ședința de coaliție la care s-a decis amendamentul
Eveniment

Ciolacu, ipocrizie maximă: se distanțează de reglementarea tip OUG 13 privind abuzul în serviciu. El a participat, duminică, la ședința de coaliție la care s-a decis amendamentul

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, o nouă dovadă de ipocrizie maximă: într-o postare pe Facebook, se distanțează de reglementarea tip OUG 13 privind abuzul în serviciu. Însă, potrivit unei relatări a președintelui comisiei Juridice din Senat, senatorul PNL Cristian Niculescu Țăgârlaș, Ciolacu participat, duminică, la ședința de coaliție la care s-a decis amendamentul acesta la Codul Penal. În plus, senatorii PSD din comisia juridică au votat acest text. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ciolacu, ipocrizie maximă „PSD rămâne consecvent și va vota în Camera Deputaților, care este for decizional, doar ceea ce recomandă profesioniștii din justiție. Modificarea Codurilor Penale este jalon în PNRR și trebuie să ne asigurăm că această reformă se va face cum trebuie”, a scris președintele PSD pe Facebook. Însă el s-a aflat la ședința de duminică a coaliției unde, la propunerea lui Cătălin Predoiiu, ministru al Justiției, s-ar fi aprobat ca, în cazul prejudiciilor sub 50.000 de euro, abuzul în serviciu să nu mai fie considerat infracțiune. Pragul de 250.000 de lei este aproape identic cu pragul de 200.000 de lei din celebra OUG 13 dată de tandemul Dragnea – Grindeanu în 2017, care a dus la cele mai mari proteste de stradă din ultimele decenii. Citește și: Abuzul în serviciu de 50.000 de euro a devenit legal în România, a decis Senatul. Prevederea apărea și în celebra OUG 13 din era Dragnea „În urma deciziei politice de duminică seară din Coaliție ni s-au pus la dispoziție amendamentele care trebuiau să fie însușite, conform regulamentului, de către senatori. S-a luat decizia ca membrii Comisiei Juridice din Coaliție PSD, PNL și UDMR să-și însușească amendamentele. Textele mi-au fost comunicate luni și le-am transmis membrilor comisiei și le-am acordat un termen de studiu pentru marți dimineața când le-am discutat și le-am supus votului”, a explicat senatorul PNL Țăgârlaș, azi. La ședința de duminică seară au participat Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, Kelemen Hunor și Cătălin Predoiu.

DOCUMENT EXCLUSIV În plină dezbatere privind limitarea pensiilor speciale, vameșii cer ca și această categorie profesională să beneficieze de acest privilegiu
Eveniment

DOCUMENT EXCLUSIV În plină dezbatere privind limitarea pensiilor speciale, vameșii cer ca și această categorie profesională să beneficieze de acest privilegiu

În plină dezbatere privind limitarea pensiilor speciale, vameșii cer ca și această categorie profesională să beneficieze de acest privilegiu. Deputații au primit de pe o adresă de email care pare a fi asociată Vămii, @customs.ro, o petiție a Asociației Naționale Profesionale a Lucrătorilor Vamali. Petiția este semnată de Elena Spătaru, care, potrivit unor date publice, ar lucra la Vama Otopeni. Inițiatorii așteaptă acum ca unul sau mai mulți deputați să-și asume acest amendament. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În plină dezbatere privind limitarea pensiilor speciale, vameșii cer și ei acest privilegiu La petiție este atașată o propunere de amendament la proiectul de lege privind pensiile speciale, în care se cere ca și vameșii să beneficieze, după cel puțin 20 de ani de activitate în cadrul Autorității Vamale Române și 35 de ani de cotizare la sistemul de pensii, de o pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimile 12 luni înainte de data pensionării. În plus, funcţionarii publici cu statut special din cadrul Autorităţii Vamale Române care au un stagiu de cotizare de 35 ani şi cel puţin 30 de ani de activitate în cadrul Autorităţii Vamale Române, „pot solicita pensionarea şi înaintea de împlinirea vârstei standard dar nu mai devreme de 60 de ani”. Pensia specială ar fi anulată dacă beneficiarul ar fi condamnat „în legătura cu activitatea sa ca funcţionar public cu statut special din cadrul Autorităţii Vamale Române”. Document Asociatie Vamesi Vameșii spun că o duc greu „Spre deosebire de colegii din ţările membre sau de alte categorii cu statut special din sistemul naţional de aplicare a legii, funcţionarul public cu statut special din cadrul Autorităţii Vamale Române nu beneficiază de nici un fel de drept special privind salarizarea, nu au grupă de muncă pentru condiţii grele (controale în ger, arşiţă sau medii agresive), nu beneficiază de pensionare anticipată si nici de pensie de serviciu. Acest lucru constituie o vulnerabilitate în activitatea acestei instituţii investită cu aplicarea legii, cu aceleaşi motivaţii exprimate în justificarea drepturilor speciale la categoriile de personal menţionate în prezentul proiect de lege. Imaginea care poate defini activitatea personalului vamal este cea din frontieră unde funcţionarul vamal care face controlul marfurilor lucrează alături şi în aceleaşi condiţii cu poliţistul de frontieră care face controlul de identificare a persoanei, activităţi care implică răspunderi deosebite privind securitatea naţională”, se arată în motivarea propunerii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră