sâmbătă 05 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Eveniment

10136 articole
Eveniment

Salariile imense și pensia uriașă a liderului sindical Iacob Baciu, fost sudor și acum președinte al CSDR

Salariile imense și pensia uriașă a liderului sindical Iacob Baciu, fost sudor și acum președinte al CSDR, Confederația Sindicatelor Democratice din România: ele au totaliza 450.000 de lei, net, în anul fiscal 2023. Citește și: Averea uriașă a generalului SRI, acum pensionar special, care va administra banii luați de guvernul Bolojan de la pensionari pentru Sănătate Salariile imense și pensia uriașă a liderului sindical Baciu Potrivit ultimei declarații de avere, Baciu, care conduce CSDR din 1998, câștiga, în anul fiscal 2023: salariul de președinte CSDR, peste 246.0000 de lei, net, anual pensie de 142.633 de lei membru al Consiliului Economic și Social (CES), peste 30.000 de lei membru în consiliul de administrație al Sind România, 32.000 de lei. Sind Romania este compania de turism a sindicatelor Baciu a făcut o facultate de drept, la Spiru Haret, după 1990. Din 1971 în 1990 a fost muncitor, sudor și tehnician. Cu toate acestea, între 2008 și 2011 a fost vicepreședinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Pentru că era și membru în CA-ul Sind România și vicepreședinte CNAS, Baciu a fost declarat incompatibil de ANI. Cu toate acestea el a ajuns președinte al CES din 2017 în 2021.  Averea sa era legendară din 2009. “Iacob Baciu, preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR): zece terenuri, venit lunar de 10.000 de lei, 5.000 de lei de la sindicat. Are în proprietate şapte terenuri agricole, trei terenuri intravilane, 800 de metri pătraţi de luciu de apă şi o casă. Raportează un credit la bancă de 41.000 de euro. Susţine că a câştigat anul trecut 58.704 lei din activitatea sindicală, adică aproape 5.000 de lei lunar. La aceste venituri se adaugă 14.383 de lei, membru CA al Sind România SRL, 11.183 de lei membru CES şi 46.069 de lei vicepreşedinte CNAS. În total, un venit anual de peste 130.000 de lei, adică un venit lunar de peste 10.000 de lei“, scria Gazeta de Sud.  Prim-ministrul Ilie Bolojan a discutat joi dimineață cu reprezentanții a cinci sindicate, unul dintre aceștia fiind Iacob Baciu. Cu o zi înainte, premierul a anunțat un prim pachet de măsuri de reducere a deficitului. Printre ele, creșterea TVA, majorarea accizelor și taxarea pensiilor peste 3.000 de lei.

Salariile imense și pensia uriașă a liderului sindical Iacob Baciu, fost sudor și acum președinte al CSDR
Averea uriașă a generalului SRI, acum pensionar special, care va administra banii luați de guvernul Bolojan de la pensionari pentru Sănătate
Eveniment

Averea uriașă a generalului SRI, acum pensionar special, care va administra banii luați de guvernul Bolojan de la pensionari pentru Sănătate

Averea uriașă a generalului SRI, acum pensionar special, care va administra banii luați de guvernul Bolojan de la pensionari pentru Sănătate: Cristian Celea, vicepreședinte al Casei Naționale Asigurări de Sănătate (CNAS), are nu mai puțin de două case - din care una de 470 mp - două apartamente, mai multe terenuri intravilane, agricole și forestiere, din care unele sunt plasate în Voluntari sau Ciolpani, bijuterii de 30.000 de euro și trei șalupe. Citește și: Probabil cel mai inutil departament al Guvernului este condus de un pensionar penal de la UDMR Celea avrea în anul fiscal 2023 două pensii: una de peste 214.000 lei, net, anual, pe care el o definea drept “militară“, și alte de puțin peste 10.000 de lei.  Averea uriașă a generalului SRI care va administra banii luați de la pensionari pentru Sănătate Toate terenurile însumează peste 100.000 mp. El are și patru autoturisme, printre care un Trabant.  Un CV al generalului SRI Celea nu poate fi deschis pe site-ul CNAS. Nici declarația de avere nu poate fi accesată pe acest site.  Potrivit unei declarații de avere din 2017, fostul general SRI era, în luna iulie din acel an, consilier personal al președintelui CNAS. La acel moment, CNAS era condusă de generalul în rezervă Marin Burcea, arestat în septembrie 2017 pentru o uriașă fraudă, de 4,5 milioane de euro. Celea a fost șef al CNAS între 2003 și 2005, fiind numit de premierul PSD Adrian Năstase. În momentul detașării la CNAS, avea experiență de 10 ani la SRI, unde a fost și comandant al Spitalului SRI Agrippa Ionescu. În martie 2006, Celea a fost trecut în rezervă de fostul președinte Traian Băsescu. Presa a relatat că el a fost medicul oftalmolog al lui Ion Iliescu.  Premierul PNL Ilie Bolojan a anunțat, miercuri, aplicarea contribuției de asigurări sociale de sănătate la pensiile mai mari de peste 3.000 de lei. “ Ca să fac un calcul simplu pentru pensie înseamnă că la o pensie de 4.000 de lei se va plăti 10% pe diferența dintre 4.000 și 3.000 lei“, a explicat Bolojan.     

Cel mai nefericit traficant de droguri: deși nu vindea mai nimic și era întreținut de iubită, a fost condamnat
Eveniment

Cel mai nefericit traficant de droguri: deși nu vindea mai nimic și era întreținut de iubită, a fost condamnat

Cel mai prost traficant de droguri: un tânăr din localitatea Vânători-Popricani, județul Iași, cercetat pentru trafic de droguri, a fost condamnat în lipsă. Cel mai prost traficant de droguri Procurorii nu au reușit să demonstreze că suspectul a vândut efectiv substanțe interzise, iar declarațiile fostei sale prietene au sugerat că „afacerea” era în colaps financiar — tânărul ajunsese să fie împrumutat de aceasta cu bani. Citește și: Probabil cel mai inutil departament al Guvernului este condus de un pensionar penal de la UDMR Deși a primit o pedeapsă minimă pentru trafic de droguri, legislația severă în domeniu presupune executarea unei pedepse cu închisoarea. În prezent, condamnatul se află plecat la muncă în străinătate, iar autoritățile încă nu l-au reținut. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Un parc care a costat 14 milioane de lei stă închis pentru că Primăria nu a făcut căile de acces
Eveniment

Un parc care a costat 14 milioane de lei stă închis pentru că Primăria nu a făcut căile de acces

Parc exorbitant, ținut închis de Primărie: lucrările la Parcul "C.A. Rosetti" din Iași au fost finalizate, dar accesul public rămâne blocat. Parc exorbitant, ținut închis de Primărie Potrivit constructorului, întârzierea deschiderii este cauzată de expirarea autorizației de construire, responsabilitate atribuită indirect Primăriei Iași. Citește și: Probabil cel mai inutil departament al Guvernului este condus de un pensionar penal de la UDMR Acest proiect de reabilitare a unui parc de agrement din Iași a înregistrat o depășire bugetară de peste 70% față de estimarea inițială și trebuia să fie finalizat încă din iulie 2022. După ani de lucrări și investiții considerabile, parcul este, tehnic, gata, însă inaugurarea oficială este amânată până la finalizarea procedurilor de recepție. Continuarea, în Ziarul de Iași.  

Premierul promite că, luna aceasta, se va umbla la pensiile speciale și se vor face restructurări în sistemul public
Eveniment

Premierul promite că, luna aceasta, se va umbla la pensiile speciale și se vor face restructurări în sistemul public

Reducerea deficitului bugetar prin reforme rapide: premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri că până la sfârșitul lunii iulie Guvernul va prezenta completările la pachetul de măsuri fiscale, cu accent pe reforme structurale esențiale pentru reducerea deficitului bugetar. Reducerea deficitului bugetar prin reforme rapide Una dintre componentele-cheie ale noilor reforme vizează pensile speciale, un jalon important din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Citește și: Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, Grăjdan, îmbuibată cu salarii de la stat Guvernul intenționează să intervină legislativ pentru corectarea inechităților din sistemul de pensii. Restructurări și reduceri de cheltuieli în instituțiile autofinanțate Printre instituțiile vizate de reformă se numără ASF, ANCOM și ANRE, entități autofinanțate unde se vor aplica: Reduceri de cheltuieli Măsuri de reorganizare Creșterea eficienței administrative Companiile de stat: mai puține subvenții, mai multă performanță Premierul a anunțat că și companiile de stat vor intra într-un proces de reformare. Acesta va fi axat pe: Reducerea subvențiilor Creșterea transparenței Evaluarea performanței economice Valorificarea activelor statului Cheltuielile administrației locale, revizuite Un alt punct important din noul pachet îl reprezintă reforma administrației publice locale. Printre măsurile avute în vedere se numără: Reanalizarea sporurilor salariale aplicate în cascadă Corectarea derapajelor salariale din ministere Revenirea la un sistem salarial sustenabil și echitabil „Avem ministere care și-au aplicat sporuri de 45-50% și astfel și-au dublat salariile. Problema reală e că nici absorbția fondurilor europene nu merge conform planului”, a declarat premierul. În completarea reformelor, Guvernul va introduce o actualizare a redevențelor și un plan de valorificare mai eficientă a activelor statului. Termen-limită: sfârșitul lunii iulie Bolojan a precizat că Guvernul lucrează deja la acest al doilea pachet și că în următoarele două săptămâni vor fi finalizate măsurile care urmează să fie prezentate public: „Ne-am concentrat pe primul pachet, dar acum pregătim completările necesare pentru a atinge obiectivele de reducere a deficitului”, a conchis premierul.

Cum a încercat Bolojan să fie simpatic când a anunțat creșterea TVA: a mai pârât niște mici sinecuriști
Eveniment

Cum a încercat Bolojan să fie simpatic când a anunțat creșterea TVA: a mai pârât niște mici sinecuriști

Investițiile străine, taxate abuziv, acuză Bolojan. Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, că a identificat existența unui comitet special care avizează investițiile străine în România, separat de cel cunoscut deja – CIFGA, de pe lângă EximBank. Acesta percepe o taxă considerabilă și oferă indemnizații generoase membrilor săi. Investițiile străine, taxate abuziv, acuză Bolojan Potrivit premierului, orice investiție străină în România este condiționată de un aviz emis de acest nou comitet, în schimbul unei taxe de 10.000 de euro. Citește și: Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, Grăjdan, îmbuibată cu salarii de la stat Comisia, compusă din 11 persoane, analizează dosarele și decide dacă investiția este aprobată sau respinsă. Indemnizații consistente pentru fiecare ședință Membrii comitetului primesc 30% din salariul unui ministru pentru fiecare ședință la care participă. Astfel, dacă au trei ședințe pe lună, pot ajunge să încaseze echivalentul unui salariu întreg suplimentar. „Este o nedreptate ca astfel de practici să continue. Comitetul are 11 membri, iar remunerația este nejustificat de mare”, a spus Bolojan. Modificările se pot face doar prin Parlament Premierul a precizat că acest comitet și mecanismul de plată au fost instituite prin lege, iar schimbarea acestora necesită intervenția Parlamentului aflat în sesiune: „Ca să le impui o indemnizație zero sau să reduci numărul de membri, ai nevoie de vot în Parlament. Nu e ușor, dar e necesar”, a subliniat șeful Guvernului. Corectarea acestor abuzuri, inclusă în noile pachete fiscale Bolojan a anunțat că astfel de nereguli vor fi corectate în pachetele doi și trei de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. Premierul promite că nicio formă de risipă bugetară nu va fi ignorată: „În fiecare zi analizăm și trimitem Corpul de control. Așa cum s-au trimis rapoarte la parchete în cazul Praid și la ministerele de resort pentru Apelor Române sau Salrom, vom proceda și în cazul EximBank și al acestui comitet”, a declarat Bolojan. „Sunt nedreptăți sfidătoare pentru cetățeni” Premierul a încheiat spunând că astfel de situații sunt „sfidătoare pentru cetățenii țării” și că statul trebuie să își recâștige credibilitatea prin eliminarea acestor privilegii ascunse în structuri birocratice: „Avem obligația de a corecta toate nedreptățile care s-au acumulat în timp”, a concluzionat Bolojan.

Bolojan a ignorat promisiunea lui Nicușor Dan: TVA crește la 21%. Doar câteva produse vor avea 11%
Eveniment

Bolojan a ignorat promisiunea lui Nicușor Dan: TVA crește la 21%. Doar câteva produse vor avea 11%

Reducerea deficitului bugetar, nou pachet fiscal. Premierul Ilie Bolojan a prezentat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, pachetul de măsuri fiscale prin care Guvernul intenționează să reducă deficitul bugetar. Executivul își va asuma răspunderea pentru acest pachet în cursul săptămânii viitoare. Reducerea deficitului bugetar, nou pachet fiscal Printre principalele măsuri anunțate se regăsesc plafonarea pensiilor și salariilor din sectorul public și în anul 2026. Citește și: Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, Grăjdan, îmbuibată cu salarii de la stat De asemenea, reașezarea TVA pe două cote: 11% și 21%. Cota redusă se va aplica pentru alimente, medicamente, apă, canalizare, cărți, lemne de foc, energie termică și, temporar, pentru industria HORECA. Accizelor vor fi majorate cu 10% pentru băuturile alcoolice, combustibili și țigări. CASS va fi aplicat pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei. Norma didactice cu două ore în învățământul preuniversitar și universitar va crește. Bursele de merit și acordarea burselor sociale pe criterii stricte vor fi limitate. Asumarea răspunderii, săptămâna viitoare Pachetul fiscal urmează să fie pus în transparență decizională în cursul zilei de joi, iar premierul a anunțat că vor avea loc consultări publice până la finalul săptămânii. „Cel mai târziu marți, săptămâna viitoare, dorim ca pachetul să fie adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului”, a declarat Bolojan, subliniind urgența reformei. Fără măsuri, risc de incapacitate de plată Premierul a avertizat că neadoptarea rapidă a acestor măsuri ar putea conduce la intrarea României în incapacitate de plată: „Dacă nu facem nimic, riscăm ca statul român să nu mai poată fi finanțat. Creditorii nu ne-ar mai împrumuta, iar statul nu și-ar mai putea acoperi cheltuielile, inclusiv salariile și pensiile”, a explicat Bolojan. Accesul la fonduri europene, condiționat de reformă Șeful Executivului a precizat că fondurile europene sunt condiționate de implementarea reformei fiscale, iar menținerea actualului ritm de cheltuieli este nesustenabilă: „România cheltuiește cu 32% mai mult decât încasează. Dacă o familie ar face același lucru, cât ar putea rezista?”, a întrebat retoric Bolojan.

Sindicatele, furie maximă după anunțurile lui Bolojan: "Ne face bine cu forța, fără să ne întrebe"
Eveniment

Sindicatele, furie maximă după anunțurile lui Bolojan: "Ne face bine cu forța, fără să ne întrebe"

Sindicatele acuză Guvernul că le ignoră. Vicepreședintele Blocului Național Sindical (BNS), Mircea Burlacu, critică dur Guvernul condus de Ilie Bolojan pentru lipsa consultării prealabile cu sindicatele înainte de adoptarea pachetului de măsuri fiscale. Sindicatele acuză Guvernul că le ignoră Liderul sindical susține că tensiunile sociale actuale ar fi putut fi evitate dacă lucrătorii și sindicatele ar fi fost implicați în procesul decizional. Citește și: Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, Grăjdan, îmbuibată cu salarii de la stat „Măsurile trebuiau discutate înainte cu lucrătorii și cu sindicatele. Nu am fi ajuns aici, cu o țară care fierbe. Dar premierul vine și ne face bine cu forța, fără să ne întrebe nimic”, a declarat Burlacu. Creșterea TVA va lovi direct în populație Sindicalistul a criticat și reașezarea cotelor de TVA la 11% și 21%, susținând că măsura afectează în special consumatorii, nu companiile: „TVA-ul nu îl plătesc comercianții, ci noi toți prin prețul final. Firmele recuperează TVA-ul, dar salariații suportă costul real prin scumpiri. E inflație pură și scădere a puterii de cumpărare”, a explicat vicepreședintele BNS. Salariile scad, costurile cresc: „Totul pe spinarea consumatorului” Potrivit lui Burlacu, măsurile combinate – tăieri haotice de venituri, creșteri de prețuri la energie și combustibili – vor avea un efect devastator asupra cetățenilor: „Unii salariați au pierdut până la 25% din venituri. În același timp, cresc prețurile la energie, combustibil, redevențe. Povara e pusă pe consumatorul final, adică pe noi.” Dezechilibrul bugetar Liderul sindical respinge acuzațiile implicite că sindicatele ar fi responsabile pentru dezechilibrele bugetare și acuză clasa politică de iresponsabilitate: „Nu noi am făcut dezmăț pe banii publici. Nu lucrătorii și sindicaliștii au adus bugetul în starea asta. Iar acum trebuie să acoperim gaura? I-am cerut premierului încă de acum o lună să ne așezăm la masă, să gândim un pact național tripartit. Dar suntem ignorați.” Acuzații grave: „Se practică dezbinarea în stil comunist” Burlacu avertizează că guvernul folosește metode de manipulare și divizare socială, încercând să antagonizeze diferite categorii sociale: „Scot în față salariile uriașe ale oamenilor pe care tot ei i-au pus în funcții și ne întorc societatea civilă împotriva sindicatelor și a bugetarilor. E o metodă comunistă, de tip 1947. Ne dezbină ca să nu reacționăm solidar.” Bolojan promite întâlniri cu sindicatele, dar susține măsurile Premierul Ilie Bolojan a precizat că se va întâlni cu reprezentanții sindicatelor în zilele următoare, adăugând că angajații din Sănătate nu au motive reale pentru grevă, deoarece reducerile nu le afectează veniturile. În plus, printre măsurile anunțate se numără plafonarea pensiilor și salariilor în 2025, creșterea accizelor pentru alcool și combustibili și majorarea normei didactice cu două ore în învățământul preuniversitar și universitar.

Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, Grăjdan, îmbuibată cu salarii de la stat
Eveniment

Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, Grăjdan, îmbuibată cu salarii de la stat

Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, Grăjdan, a fost îmbuibată cu salarii de la stat în timpul regimului PSD-PNL: în 2021, salariile soților Marius și Vasilica Grăjdan însumau circa 700.000 de lei, net, anual, iar în 2023 ajunseseră la peste 997.000 de lei. Citește și: EXCLUSIV Firma-paravan a scrisorilor electorale ale lui George Simion a depus documente false la o licitație publică “Nesimțirea e mare“, spunea premierul Ilie Bolojan despre modul în care RAAPPS a închiriat un mic palat în centrul Capitalei unei obscure companii private care, ulterior, a subînchiriat unei bănci de stat.  Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, îmbuibată cu salarii de la stat “Pe Șoseaua Kiseleff există o clădire frumoasă a RA-APPS, unde funcționează o bancă de stat. Credeți că banca de stat a închiriat sediul de la RA-APPS? Nu. RA-APPS a încheiat unui privat, iar privatul, cu câteva zeci de mii de euro lunar, de foarte mulți ani, a închiriat-o unei bănci de stat. Încă nu m-am întâlnit cu directorul de la RA-APPS, dar pe cel de la bancă l-am întrebat. Totuși, la un salariu de 20.000 de euro net, nu v-ați interesat de ce plătiți unui intermediar sume exorbitante lună de lună?“, a arătat Bolojan. Marius Grăjdan conduce RAAPPS din 2017. La acel moment, soția sa lucra la ENEL. Însă, odată cu avansarea soțului, ea ajunge la controversatul monopol de stat Transgaz, unde este director la HR. În anul fiscal 2021, salariul lui Marius Grăjdan era de 251.572 de lei, net, anual. În 2023 a sărit la 316.042 de lei. În 2021, soția sa, Vasilica, lua circa 449.000 de lei de la Transgaz și filiala din Republica Moldova, Eurotransgaz.  În 2023, ea ajunsese la 681.000 de lei - bani luați de la Transgaz, Eurotransgaz și Nuclearelectrica, fiind plasată în CA-ul aceste companii. Vasilica Grăjdan este absolventa unei facultati de economie din Brasov si din 1992 în 1997 a fost contabilă la Electrica Transilvania Sud.   

DNA vrea să o bage pe Udrea la loc în închisoare: procurorii au contestat decizia de liberare condiționată
Eveniment

DNA vrea să o bage pe Udrea la loc în închisoare: procurorii au contestat decizia de liberare condiționată

DNA a contestat eliberarea Elenei Udrea. Direcția Națională Anticorupție (DNA) a formulat contestație împotriva deciziei Judecătoriei Ploiești de eliberare condiționată a fostului ministru al Turismului, Elena Udrea. DNA a contestat eliberarea Elenei Udrea Marți, Judecătoria Ploiești a decis că Elena Udrea poate fi eliberată condiționat din Penitenciarul Târgșor. Citește și: EXCLUSIV Firma-paravan a scrisorilor electorale ale lui George Simion a depus documente false la o licitație publică Hotărârea a fost luată în contextul în care fostul ministru execută o pedeapsă de șase ani de închisoare în dosarul „Gala Bute”. Procurorii au contestat această decizie. Aceștia susțin că Udrea ar fi determinat funcționari din minister să își încalce atribuțiile în legătură cu achiziția de servicii de publicitate pentru Gala Bute. Prejudiciul total în dosar este estimat la 3 milioane de euro. Externată după intervenție chirurgicală Miercuri, Elena Udrea a fost externată din Spitalul Județean de Urgență Ploiești. Aici a fost internată duminică pentru o intervenție chirurgicală cauzată de colecistită acută litiazică. Tribunalul Prahova a redus pedeapsa cu opt luni La finalul lunii mai, Tribunalul Prahova a admis contestația la executare formulată de Elena Udrea și a dispus deducerea a circa opt luni din pedeapsa totală, reprezentând perioade executate anterior. Elena Udrea a fost trimisă în judecată în anul 2015, iar condamnarea definitivă în dosarul „Gala Bute” a fost pronunțată în iunie 2018. La momentul sentinței, Udrea se afla deja în afara țării, fiind localizată în Costa Rica și ulterior eliberată în urma deciziei CCR privind constituirea nelegală a completurilor de judecători. Condamnarea reconfirmată în 2022 de Înalta Curte În aprilie 2022, în baza unei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins contestația în anulare depusă de Udrea și a menținut condamnarea la șase ani de închisoare. Ulterior, aceasta a fugit în Bulgaria, fiind prinsă și extrădată în România în iunie 2022. Acuzații de corupție și abuz în serviciu Potrivit anchetatorilor, Elena Udrea ar fi coordonat un sistem prin care persoane apropiate au primit sume de bani de la firme private, în schimbul garantării plăților pentru lucrări finanțate de Ministerul Turismului. Banii ar fi ajuns atât la Udrea personal, cât și la PDL București și la fostul președinte al Federației Române de Box, Rudel Obreja.

Șeful Vămii București, trimis în judecată pentru șpăgi pe bandă rulantă. Șase subordonați au recunoscut faptele
Eveniment

Șeful Vămii București, trimis în judecată pentru șpăgi pe bandă rulantă. Șase subordonați au recunoscut faptele

Șeful Vămii București, judecat pentru mită. Paul Petrof, director al Direcţiei Regionale Vamale Bucureşti, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie într-un dosar complex, în care este acuzat de luare de mită și favorizarea făptuitorului. Alături de el, alte persoane din cadrul Autorităţii Vamale Române sunt inculpate pentru fapte de corupţie. Șeful Vămii București, judecat pentru mită Potrivit DNA, în același dosar au fost trimiși în judecată și Nicolae-Ștefan Teianu, funcționar vamal, pentru luare de mită în formă continuată (patru acte materiale) și Răzvan-Cosmin Stamatescu, șef birou în cadrul Autorității Vamale, pentru trafic de influență, favorizarea făptuitorului și folosirea de informații confidențiale. Citește și: EXCLUSIV Firma-paravan a scrisorilor electorale ale lui George Simion a depus documente false la o licitație publică Anterior, șase inculpați și-au recunoscut faptele și au semnat acorduri de recunoaștere a vinovăției, între care funcționari din cadrul Autorității Vamale și un om de afaceri. Mită pentru mușamalizarea controalelor Ancheta DNA arată că, între iulie și august 2023, în timpul unor controale în centre comerciale din București și Ilfov, funcționari vamali au pretins și primit mită de la oameni de afaceri. Valoarea totală a sumelor și beneficiilor necuvenite ar fi fost: 52.600 lei, 5.000 dolari, 5.600 euro și diverse alte bunuri. Scopul acestor plăți era de a evita întocmirea sesizărilor penale și de a încheia controalele într-un mod favorabil firmelor vizate. Acces neautorizat la informații din anchete în curs Pe 10 ianuarie 2024, Paul Petrof și Răzvan Stamatescu i-ar fi arătat unui om de afaceri conținutul unei ordonanțe emise de polițiști economici, cu scopul de a-l avertiza și de a-i permite să ascundă eventuale probe compromițătoare. În perioada 2021–2023, Răzvan Stamatescu ar fi acceptat promisiunea unei mite de 10.000 de dolari și alte foloase necuvenite pentru a interveni pe lângă polițiști de frontieră, astfel încât aceștia să ignore transporturi de mărfuri contrafăcute. Tot în această perioadă, Paul Petrof ar fi cerut 50.000 de euro avans pentru un apartament și articole vestimentare de lux de la un om de afaceri, în schimbul sprijinului în obținerea unor autorizații. În același dosar, funcționarul Demetrius Gheorghe este acuzat că a condus un motociclu în municipiul Giurgiu, în mai 2023, având o alcoolemie peste limita legală, faptă care atrage răspunderea penală. Acorduri de recunoaștere și pedepse cu suspendare Cei șase inculpați care au semnat acorduri de recunoaștere a vinovăției au acceptat pedepse de 2–3 ani de închisoare cu suspendare. De asemenea au acceptat interzicerea unor drepturi și muncă în folosul comunității până la 80 de zile. Dosarul a fost trimis la Tribunalul București DNA a transmis că dosarul a fost înaintat Tribunalului București, cu propunerea menținerii măsurilor asigurătorii impuse în cauză. Investigațiile continuă, iar implicarea unor funcționari cu rang înalt ridică semne de întrebare asupra integrității sistemului vamal românesc.    

Pantera neagră din Bulgaria ar fi fost văzută în Teleorman. Nu și de către jandarmi
Eveniment

Pantera neagră din Bulgaria ar fi fost văzută în Teleorman. Nu și de către jandarmi

Panteră în Teleorman, Jandarmeria infirmă zvonul. Inspectoratul de Jandarmi Județean (IJJ) Teleorman a transmis că, în urma verificărilor făcute în localitatea Năsturelu, nu au fost identificate urme ale unei pantere negre, după ce un apel la 112 a semnalat prezența unui animal sălbatic în zonă. Panteră în Teleorman, Jandarmeria infirmă zvonul Incidentul a fost semnalat în noaptea de marți spre miercuri, 2 iulie 2025, în jurul orei 01:00. Citește și: EXCLUSIV Firma-paravan a scrisorilor electorale ale lui George Simion a depus documente false la o licitație publică Dispeceratul IJJ Teleorman a fost sesizat prin apel la 112 despre o posibilă apariție a unei pantere negre în Năsturelu, județul Teleorman. Un echipaj a fost trimis de urgență la fața locului, dar nu a identificat niciun indiciu privind prezența animalului sălbatic. Cu toate acestea, patrula a rămas în zonă pentru monitorizare și siguranță până la ora 09:00 dimineața. Zona rămâne sub observație IJJ Teleorman a precizat că zona rămâne în continuare în atenția jandarmilor, care vor continua verificările pentru a preveni orice pericol potențial. Autoritățile recomandă cetățenilor ca, în cazul observării unor animale sălbatice, să sune imediat la numărul unic de urgență 112. Este esențial ca populația să nu intervină pe cont propriu, pentru a evita orice risc, și să urmeze instrucțiunile forțelor de ordine.

Proteste în instituții din toată țara împotriva măsurilor de austeritate, unii angajați și-au făcut publice salariile
Eveniment

Proteste în instituții din toată țara împotriva măsurilor de austeritate, unii angajați și-au făcut publice salariile

Proteste ale funcționarilor în instituțiile statului. Pe fondul reducerilor salariale prevăzute de Ordonanța de Urgență nr. 36/2025, mai multe instituții publice din România au organizat proteste spontane. Proteste ale funcționarilor în instituțiile statului Sindicatele semnalează pericolele sociale și profesionale generate de aceste măsuri și cer Guvernului o abordare diferențiată, adaptată specificului fiecărei instituții. Citește și: EXCLUSIV Firma-paravan a scrisorilor electorale ale lui George Simion a depus documente false la o licitație publică Miercuri, 2 iulie 2025, inspectorii de concurență au declanșat un protest spontan împotriva tăierilor salariale. Sindicatul Pro Concurența solicită Guvernului ca măsurile de austeritate să țină cont de particularitățile activității acestora, comparabile cu cele ale organelor judiciare. „Deficitul bugetar nu a fost cauzat de salarizarea noastră, ci de alte tipuri de cheltuieli publice care nu sunt esențiale”, subliniază comunicatul sindicatului. Contribuție la bugetul statului, dar ignorați în politici În ultimii cinci ani, cei 230 de inspectori de concurență din România au aplicat amenzi de peste 300 milioane de euro. Deciziile Consiliului Concurenței sunt validate în peste 90% din cazuri de instanțele de judecată, iar impactul estimat al activității instituției în 2024 asupra consumatorilor este de aproximativ 1,3 miliarde de lei. Risc de colaps instituțional Salariile inspectorilor de concurență nu au mai fost indexate de peste 10 ani. Peste 25% din experți au părăsit instituția, mulți dintre ei fiind specialiști în activități tehnice esențiale, precum investigațiile forensice și inspecțiile inopinate. Protest la Apele Române Circa 100 de angajați ai Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița au ieșit miercuri în fața sediului din Buzău, protestând față de eliminarea sporurilor pentru condiții vătămătoare și indemnizației de complexitate. Mesajele afișate au fost elocvente: „Începeți cu voi austeritatea”, „Toxic”, „Radioactive”. „Manipulăm zilnic substanțe toxice, cancerigene, dar primim doar 600 de lei brut pentru condiții vătămătoare. Este echitabil?”, întreabă Oana Ristea, șef laborator calitatea apelor. Deficit de personal și riscuri pentru comunități Sindicaliștii atrag atenția că reducerile salariale vin într-un context de personal insuficient și volume de muncă în creștere. Lipsa personalului calificat riscă să compromită intervențiile în cazuri de urgență precum inundații sau accidente hidrotehnice. Vrancea: salarii diminuate cu 30% Și angajații Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Vrancea au protestat, joi, față de tăierea sporului pentru condiții vătămătoare. Aceștia au afișat fluturașii de salariu în geamurile instituției, pentru a arăta că „salariile nesimțite” sunt, de fapt, modeste. „Un muncitor cu experiență riscă să ajungă la 2.000 lei net. Asta înseamnă prăbușirea motivației și migrarea în privat”, a declarat pentru Agerpres juristul Adina Bratosin. Personal insuficient, presiune constantă Personalul rămas este supraîncărcat: un singur jurist, un responsabil pentru transport, doar doi-trei oameni pentru buget și achiziții. Activitatea operativă începe de la ora 5:00 dimineața și continuă fără pauze în weekend, iar fiecare concediu implică redistribuirea efortului pe restul echipei. Protest național Reprezentanții sindicatelor afiliate la BNS cer stoparea reducerilor de personal, menținerea sporurilor legale și un dialog real cu Ministerul Mediului. Ei avertizează că măsurile anunțate vor duce la un exod masiv al specialiștilor. Proteste și în finanțe publice: nemulțumirile se extind La Vrancea, angajații Administrației Județene a Finanțelor Publice au protestat pentru a treia zi consecutiv, iar numărul participanților aproape s-a dublat. Semnalul este clar: nemulțumirile privind măsurile de austeritate se generalizează în întregul sector bugetar.  

Sindicatele din administrație cer Avocatului Poporului să sesizeze CCR în legătură cu măsurile de austeritate: Banii pentru partide nu se taie
Eveniment

Sindicatele din administrație cer Avocatului Poporului să sesizeze CCR în legătură cu măsurile de austeritate: Banii pentru partide nu se taie

FNSA acuză Guvernul de ipocrizie fiscală. Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA) a solicitat oficial Avocatului Poporului să se sesizeze din oficiu și să înainteze Curții Constituționale o excepție de neconstituționalitate privind Ordonanța de Urgență nr. 36/2025. Sindicaliștii acuză Guvernul că impune austeritate doar angajaților din administrația publică, în timp ce partidele politice se bucură de fonduri generoase din bugetul de stat. FNSA acuză Guvernul de ipocrizie fiscală Potrivit FNSA, Executivul a transmis Comisiei Europene că tăierile salariale din administrația publică vor aduce o economie bugetară de 1,34 miliarde de lei în a doua jumătate a anului 2025. Citește și: EXCLUSIV Firma-paravan a scrisorilor electorale ale lui George Simion a depus documente false la o licitație publică Cu toate acestea, documentele interne indică o sumă reală mult mai mică – doar 600 de milioane de lei. „Sub pretextul necesităţii unei economii bugetare 'urgente', Guvernul lovește în veniturile celor care muncesc în sectorul public, în timp ce partidele politice continuă să primească fonduri fără restricții”, subliniază comunicatul FNSA. Fonduri pentru partidele politice În contrast cu austeritatea impusă funcționarilor, partidele politice vor beneficia, potrivit FNSA, de nu mai puțin de 1,362 miliarde de lei din bugetul de stat pentru activitatea desfășurată între 2024 și mai 2025. La această sumă se adaugă și cheltuielile indirecte suportate de contribuabili – cazare, transport, chirii și sume forfetare pentru birouri parlamentare activate doar în preajma alegerilor. „Predică austeritatea, dar devorează bugetul” FNSA acuză Guvernul de un comportament ipocrit și de un „furt organizat cu gir guvernamental”. În timp ce cer sacrificii de la angajați, liderii politici se bucură de privilegii nemeritate: „Aceasta nu este economie, nu este reformă, este furt organizat cu gir guvernamental! Dacă vreţi cu adevărat economii, începeţi cu voi, nu mai pedepsiţi munca şi răsplătiţi impostura!”, transmite ferm Federația în comunicat. „Sprijiniți poporul, măcar o dată” Federaţia își exprimă speranța că Avocatul Poporului va acționa în interesul cetățenilor și va sesiza Curtea Constituțională, chiar dacă mandatul actualului titular a expirat încă din 2024. FNSA subliniază că postul este ocupat cu susținerea partidelor politice care au contribuit la „demolarea funcției publice”.

CCR vrea să dea câte 180.000 de lei bonus fiecărui judecător care își termină mandatul. Dar nu are bani în buget, susține Năsui (USR)
Eveniment

CCR vrea să dea câte 180.000 de lei bonus fiecărui judecător care își termină mandatul. Dar nu are bani în buget, susține Năsui (USR)

Bonusul uriaș pentru judecătorii CCR, nesustenabil. Deputatul USR Claudiu Năsui susține că bonusul de 180.000 de lei pe care CCR vrea să-l plătească fiecăruia din cei trei judecători care își termină mandatul nu poate fi plătit. Bonusul uriaș pentru judecătorii CCR, nesustenabil Pe pagina de Facebook, Claudiu Năsui afirmă că bonusul de 180.000 de lei, pe care Curtea Constituțională intenționează să-l acorde fiecăruia dintre cei trei judecători care își încheie mandatul, nu poate fi acordat. Citește și: EXCLUSIV Firma-paravan a scrisorilor electorale ale lui George Simion a depus documente false la o licitație publică "Mai țineți minte acum câteva luni când CCR a pitit în buget niște bani sperând că nimeni nu observă? Ei bine eu lucrez pe bugete din 2012, așa că am observat și i-am întrebat în comisia pentru buget-finanțe ce sunt. Au zis că sunt medicamente pentru judecătorii CCR. Cu ocazia asta am aflat că pe lângă salariile de lux și pensiile speciale, statul le mai cumpără și medicamente. Da, același stat care vrea să crească din nou taxele pentru că „nu sunt bani”. Dar ce să vezi că nu erau pentru medicamente! Reprezentantul CCR, altfel mare secretar general al instituției, fie nu știa, fie a mințit în fața comisiei." Neștiință sau minciună? "Pentru binele lui, sper că a fost mai degrabă neștiință decât minciună cu intenție. Banii aceia erau de fapt bonusul de pensionare pentru cei trei judecători care pleacă acum de la CCR. Cei de la CCR sunt panicați că nu mai pot să dea banii și caută feluri în care ar putea totuși să-i dea de altundeva", a afirmat Năsui.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră