vineri 21 august
Login Contact
DeFapt.ro

psd

1645 articole
Politică

Bolojan sugerează că Grindeanu nu muncește decât când e în campanie electorală

Premierul PNL a răspuns, într-un interviu pentru postul B1 TV, acuzației președintelui PSD Sorin Grindeanu, care i-a reproșat că este în campania pentru alegerile prezidențiale. El i-a transmis lui Grindeanu și faptul că liderul PSD nu are soluții la criza pe care a generat-o.  Citește și: Sebastian Ghiță primea indicații de la un agent rus cum s-o comprimită pe Maia Sandu - document Armenia „Ideea e de a fi într-o campanie electorală e falsă. Eu întotdeauna muncesc de dimineață până seara. Se pare că domnul Grindeanu nu are percepția că dacă muncești o faci natural, ci trebuie să fii în campanie electorală”, a spus Bolojan.  Bolojan sugerează PSD să guverneze cu AUR Însă el a cerut ca PSD și AUR să rezolve criza pe care au generat-o.  „Dar, într-o logică politică, PSD și AUR au inițiat o moțiune și au dat jos guvernul și au probat că sunt capabile să facă o majoritate. Partidele din coaliție au probat că nu pot bloca moțiunea și nu pot face o majoritate. Pe cale de consecință, pe cei din PSD și AUR nu i-a blocat nimeni ca în două săptămâni să vină să își asume răspunderea (...). Bolojan nu e astăzi o piedică în formarea unei majorități. Trebuie să acționăm responsabil fiindcă România nu își permite să nu aibă un guvern care nu lucrează la capacitate. Coalițiile, indiferent cum se fac, nu sunt o problemă. Uneori trebuie să faci coaliții, nu cum vrei, ci prin mandatul pe care ți-l dă electoratul. PNL este pus în situația de a nu mai face coaliție cu PSD, din cauza unor realități. Când faci o coaliție, ca cea din 2025, cu 60%, nu faci o coaliție ca cineva să își asume o funcție, ci ca să rezolvi problemele pe care România le are. Cheltuielile mari, favoritismele, sinecurile, cheltuielile de la stat nu sunt o problemă de ieri, de azi”, a afirmat premierul. 

Bolojan sugerează că Grindeanu nu muncește decât când e în campanie electorală
Primarul PSD Robert Negoiță spune că PSD e penibil când susține că nu colaborează cu AUR
Politică

Primarul PSD Robert Negoiță spune că PSD e penibil când susține că nu colaborează cu AUR

Primarul PSD al Sectorului 3, Ribert Negoiță, contrazice linia oficială a partidului său, îl acuză că a colaborat cu AUR și-i cere să găsească soluții la criza politică pe care a provocat-o. Negoiță nu este la prima critică la adresa PSD după ce acest partid a decis să-l destituie pe premierul Bolojan.  Citește și: Sebastian Ghiță primea indicații de la un agent rus cum s-o comprimită pe Maia Sandu - document Armenia Negoiță îi spune lui Grindeanu să pună la loc geamul pe care l-a spart „Păi dacă semnez moțiune cu AUR înseamnă… Dacă nici aia nu e colaborare, atunci ce mai înseamnă colaborare? Ai o listă comună în care pui de la A la Z nume de parlamentari de la un partid și de la celălalt și ai o echipă care lucrează în comun să elaboreze un text”, a spus primarul PSD la postul B1 TV.  „Suntem într-o zonă de penibil. N-avem voie, dar colaborăm. Avem zone în care, da, e voie, dar numai ca să…”, a mai arătat Negoiță. El a mai apreciat că cei care „au spart geamul” trebuie să-l și pună la loc. „Pe bună dreptate, oamenii din stradă, oamenii care se uită la noi, încep să se enerveze. (…) Cred că cine a generat o problemă, bunul simț spune, nu eu, că așa am învățat eu de la mine de la țară, de acasă, e că ăla care a spart geamul trebuie să găsească o soluție să apară geamul înapoi. Pentru că altfel ne bate vântul în casă și nu ne e bine niciunuia. Ca să nu las loc mai clar de atâta, n-am ce să zic”, a arătat edilul Sectorului 3. El părea sceptic ca PSD să aibă un plan. „OK, repet, atâta vreme cât a existat o moțiune, cei care au votat-o, cred că ar trebui să aibă pașii următori. Așa se vede de la mine. Sper din suflet că există un plan, că cine a întreprins demersurile pe care le-am văzut au și soluția de ieși de aici. Pentru că nu putem să stăm așa, jumătate de an, un an cu un guvern interimar. Nu cred că e varianta corectă”, a arătat Robert Negoiță. „Sincer, am dificultăți… că mă întreabă ai mei, maică-mea, mă întreabă prietenii, mă întreabă oamenii pe stradă: de ce a fost dat jos domnul Bolojan? Și, sincer, am dificultăți să răspund. N-am înțeles prea bine… E corupt, e incompetent… Am înțeles că e rigid. Ceea ce, să fii rigid are și componente negative, aspecte negative”, a mai spus el. 

Motivul surprinzător pentru care Sorin Grindeanu refuză ca Delia Velculescu să fie viitorul premier tehnocrat
Politică

Motivul surprinzător pentru care Sorin Grindeanu refuză ca Delia Velculescu să fie viitorul premier tehnocrat

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, are un argument împotriva Deliei Velculescu, despre care presa a scris că ar putea fi propusă premier tehnocrat: nu o cunoaște, nu a a auzit de dânsa decât acum câteva zile. Velculescu este acum director adjunct și șefă a misiunii Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru Africa de Sud. Ea a condus misiunile FMI în Grecia, Cipru, Slovenia și Africa de Sud.  Citește și: Sebastian Ghiță primea indicații de la un agent rus cum s-o comprimită pe Maia Sandu - document Armenia Delia Velculescu nu trece testul de cunoștințe politice a lui Grindeanu „Ce ştie doamna despre politica din România şi cât e de ancorată? E de ajuns să vă spun că nu o cunosc. Eu v-am spus un profil şi nu vreau să discutăm personal, fiindcă n-am discutat personal niciodată”, a spus Grindeanu, la un interviu pentru Adevărul.  El a spus că i-a prezentat lui Nicușor Dan profilul „impersonal” al unui premier: „Noi vrem un prim-ministru care în primul rând să fie un om de dialog, ceea ce n-am avut în acești 11 ani. (..) Dacă vrei să ai un guvern de coaliţie, în primul rând trebuie să discuţi foarte mult cu toate partidele care formează acea coaliţie. Şi am avut o coaliţie formată din patru partide parlamentare, plus un grup al minorităţilor. Asta ar fi prima calitate. A doua, să fie ancorat în realităţile româneşti. Să ştiţi că e foarte greu pentru cineva care ar veni cumva, paraşutat, fără să ştie specificul politic din România, că poţi să fii tehnocrat, dar să ştii arhitectura politică din România, dacă îţi lipseşte acest lucru e foarte greu să gestionezi un guvern politic. Şi cât de cât ar fi de dorit să aibă cunoştinţe economice, având în vedere minusul major pe care l-a avut Ilie Bolojan, din acest punct de vedere”.  Delia Velculescu a promovat privatizări majore ale companiilor de stat în Grecia, Slovenia și Cipru.  „Privatizarea reprezintă una dintre aceste surse de finanțare fără îndatorare, care poate aduce beneficii nu doar financiare, ci și economice, în sensul că poate conduce la servicii mai bune și costuri mai mici pentru consumator, eliminând în același timp necesitatea unui sprijin direct sau indirect din partea contribuabililor. Modalitățile de privatizare trebuie adaptate la circumstanțele specifice. De exemplu, monopolurile ar trebui reglementate în mod corespunzător, interesele publice trebuie luate în considerare în mod adecvat, iar serviciile pot fi separate pentru a răspunde nevoilor specifice ale pieței. În cele din urmă, succesul unui program de privatizare depinde de modul în care acesta își atinge obiectivele”, arăta ea, în 2013, într-o publicație cipriotă.

VIDEO Analistul Radu Magdin explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce Grindeanu a pierdut bătălia
Politică

VIDEO Analistul Radu Magdin explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce Grindeanu a pierdut bătălia

Radu Magdin este unul dintre analiștii care înțeleg foarte bine PSD, iar acum crede că acest partid a pierdut bătălia cu Ilie Bolojan din multe motive. Dar una dintre explicațiile date de Magdin este: „Când ne întoarcem într-o zonă de virtute și nu de eficiență economică, PSD-ul mănâncă bătaie”. El spune că ascensiunea lui Bolojan nu poate fi explicată, așa cum încearcă să susțină PSD, prin simpla promovare, eventual cu ajutorul boților, pe rețelele sociale. Citește și: Sebastian Ghiță primea indicații de la un agent rus cum s-o comprimită pe Maia Sandu - document Armenia PSD ia bătaie când discuția este despre virtute Transcrierea discuției începe la minutul 0.24: „Q: Din bula noastră, care e, să zicem așa, o zonă PNL-USR, după părerea mea, se vede că Bolojan a ieșit bine din afacerea asta și Grindeanu prost. Dina ta, cum se vede? Radu Magdin: La fel. Mie mi se pare că, chiar dacă existau anumite argumente legitime de critică la nivelul domnului prim ministru, felul în care a avut loc operațiunea, debarcarea, o operațiune în două etape, aș spune eu, pentru că a fost un prim un fel de încălzire acum o lună și jumătate și un prim eșec și ulterior felul în care s au desfășurat lucrurile recent, au permis pe de o parte, zic eu, victimizarea și ulterior întărirea personalității politice sau personajului politic Bolojan, după caz. Deci, și din afară aș spune că este câștigător și cred că este câștigător și prin contrast. El ține o direcție. Poți să fii de acord cu direcția respectivă, poți să nu fii de acord cu direcția, dar pare că ține o direcție. Ceilalți nu par că țin o direcție, ci parcă merg în ping pong, că ezită.  Q: Eu eu aș zice personal că ceea ce îl ridică pe Bolojan este faptul că face ceva, pe când ceilalți...Dar întrebarea ar fi de ce Grindeanu a fost sinucigaș? Adică clar mi s-a părut că se duce în cap, nici măcar nu câștigă ceva. Radu Magdin: Cred că suntem ca într un fel de film western în care toată lumea s a crezut cowboy, dar până la urmă doar unul nu a clipit. Pe patternurile, pe modele noastre anterioare, foarte puține personalități politice au dus bătălii până la capăt sau au reușit să țină bătălii în formă continuată. Exemplul cel mai clar Băsescu (...) și care până la urmă a ieșit post două mandate ca majoritatea președinților noștri relativ uzat, dar iată că acum este reevaluat prin comparație cu epigonii. Deci din această perspectivă cred că calcul la nivel de Grindeanu a fost: «politica noastră este asta care este. Este un plan public și este un plan mai puțin public de negociere. În plan nepublic de negociere s-au strâns multe nemulțumiri. A, îl debarcăm». Dar nu s-au gândit, zic eu, și strategic, la toți pașii pe care îi au de făcut și la toate scenariile și nu s-au așteptat nici la atâta opoziție. În primul rând, cred că au greșit foarte mult insistând pe ideea de demisie și spun asta în calitate de persoană căpoasă, pentru că un om căpos nu și-ar da demisia dacă consideră că are dreptate. Și cred că asta a fost prima mare greșeală, un fel de neînțelegere a psihologiei adversarului tău politic. Q: Și ceea ce cred eu este că nu s-au așteptat...Bolojan efectiv a devenit erou  Radu Magdin: Da, este erou. Este erou. Pe de o parte, în mod normal, cred că oamenii simpatizează cu o persoană care pare că este atacată în general. Dacă după aia câștigă și bătălia morală și pare că e atacată injust, cu atât mai mult și dacă eroul nostru devine și puternic și rezistent, cu atât mai mult vine simpatia acolo. Sigur că mai poți să te joci pe social media, pe altele poți diferi găsi diferite narative, dar nu poți să spui că tot ce este în momentul de față la nivel de simpatie este o operațiune, pentru că nu este. E și mult comportament natural.  Q: Deci nu boții l-au făcut pe Bolojan, ci efectiv publicul... Radu Magdin: Eu nu sunt un expert în domeniu și nu pot nega faptul că partidele noastre au boți sau că am am și am văzut asta, dar nu cred că poți justifica tot boostul ăsta, tot comportamentul ăsta, pur și simplu punându-l pe seama unei operațiuni electronice, pentru că nu mi se pare o chestiune reală. S-a pierdut bătălia pentru dominație morală. El a ieșit câștigător și dintr-o dată mie mi se pare că acuma nu mai poți să nici să spui, să mai contești o serie de de pași cu care de exemplu eu ca poate ca cetățean nu am fost confortabil la nivel de austeritate, da, sau la împărțirea greutății în austeritate și ăsta...Pe moment suntem paralizați într-o zonă în care cineva pare că e băiatul bun și ce ne zis că sunt băieții răi că l-au atacat.  Q: Exact așa sunt și eu. Am fost foarte critic cu Bolojan pentru că a crescut taxele fără să reducă statul, dar acuma sunt în poziția în care merg cu valul... Radu Magdin: Dar s-a repolarizat discuția. Ne-am întors într o zonă de de virtute oarecum. Și, în general, când ne întoarcem într-o zonă de virtute și nu de eficiență economică, PSD-ul mănâncă bătaie”. 

Kelemen Hunor refuză ferm să se asocieze cu PSD, cere social-democraților să voteze guvern minoritar
Politică

Kelemen Hunor refuză ferm să se asocieze cu PSD, cere social-democraților să voteze guvern minoritar

Întrebat la Digi 24 dacă ia în calcul posibilitatea unui Guvern minoritar PSD din care să facă parte şi UDMR, Kelemen Hunor a răspuns: „Nu există. Nu se poate. Nu vrem, nu se poate”. El a spus că nu se poate „trezi” alături de AUR, care a dat jos actualul guvern.  Citește și: ANAF a respins contestația unui contribuabil cu ajutorul AI, care a invocat legi inexistente „Noi suntem acum în acea parte a fostei coaliţii care a fost dată jos de PSD şi de AUR. Logic, nu pot să mă trezesc pe partea cealaltă cu AUR. Nu PSD e problema cea mai mare. Deci nu există această posibilitate, că asta ar însemna că eu sunt alături de cei care au dărâmat Guvernul din care am făcut şi facem parte şi în acest moment. Plus, la noi există o linie roşie - AUR. Eu nu pot să trec peste asta. Nici măcar nu ajung să discut condiţiile PSD-ului sau să discut o formare a unei coaliţii minoritare. Plus, dacă ar fi o astfel de soluţie, asta ar însemna că eşti la mâna celor de la AUR. Nu se poate, nu pot accepta eu aşa ceva", a arătat Kelemen Hunor. Kelemen Hunor respinge și varianta ca Bolojan să rămână premier El a sugerat ca PSD să facă majoritate cu cei care au dărâmat guvernul. „PSD a arătat că există o majoritate când a dărâmat Guvernul, de 281 de voturi  (...) Ok, nu o să fie 281, să fie 240, 234, ca să fim la limită. Dar tot doar cu AUR se poate aduna această majoritate, nu se poate altfel. (...) Preşedintele, cel puţin, cum am înţeles eu din declaraţiile preşedintelui, a spus că nu doreşte o majoritate în spatele căreia e AUR. E o poziţionare corectă, din punctul meu de vedere. Sigur, eu accept că există şi alte abordări legitime sau corecte din punct de vedere matematic, politic eu nu pot să accept”, a arătat liderul UDMR. El a apreciat că un Guvern minoritar ar putea fi o soluţie pentru România, dar cu "o susţinere transparentă din Parlament şi acceptabilă".„Asta ce înseamnă? Ok, nu se poate altceva, atunci se poate merge şi pe Guvernul actual minoritar, dar PSD-ul atunci să dea voturile pentru a trece de această perioadă, până anul viitor. Fiindcă PSD-ul împreună cu noi, cu PNL, cu USR, am fost de acord cu proiectul de guvern, cu programul de guvern şi am muncit pentru a pune în aplicare acel program până acum două, trei săptămâni, când a fost dat jos Guvernul Bolojan. Deci pentru PSD nu este ceva nou. Eu înţeleg că nu se mai poate, nu mai vor, e de înţeles, nu vreau să comentez în niciun fel, dar atunci să dai o mână de ajutor nu pentru PNL, nu pentru UDMR, ci pentru a atinge jaloanele şi pentru a atrage fondurile şi pentru a ajuta societatea românească, până la urmă", a spus liderul UDMR. Kelemen Hunor speră la o „flexibilizare” când va apare amenințarea anticipatelor Întrebat dacă un astfel de Guvern ar putea să fie condus în continuare de Ilie Bolojan, el a răspuns: „Asta nu se va putea, cred eu, fiindcă a fost dat jos cu 281 de voturi. Şi nu poţi să pui PSD-ul în situaţia în care să voteze peste trei săptămâni ceea ce a dat jos. Aici trebuie să înţeleagă şi alţii că nu merge, indiferent cât de mult dorim, vrem, nu merge. Nu se poate. Cum nici PSD-ul nu poate dicta PNL-ului cine să fie premier. Nu se poate, că din afara PNL-ului nu poţi să spui tu cine să fie premierul propus de PNL. Nu se poate accepta aşa ceva. Asta înseamnă că tu ai distrus sau ai atacat autonomia unui partid cu care eşti la guvernare, ai fost în guvernare, deci nu se poate. Din ambele părţi trebuie o recalibrare a poziţiilor, o flexibilizare a poziţiilor". În opinia sa, cea mai bună soluţie este, "dacă la prima încercare nu reuşeşte un premier să obţină majoritate, la a doua încercare, fiecare mai flexibilizează poziţiile şi se caută un premier - o personalitate care are capacitatea de a aduna aceste voturi din PNL, USR, PSD, UDMR, minorităţi, aşa cum a fost"."Şi nu trebuie să ne gândim că mergem împreună până în 2028. Probabil că trebuie să ne gândim să mergem până în martie, aprilie anul viitor, să adoptăm bugetul undeva prin octombrie, noiembrie, înainte de decembrie şi să pornim ţara spre 2028 cu toate investiţiile şi cu toate proiectele puse pe masă. Şi dacă nu funcţionează coaliţia mai departe, ok, se poate regândi o variantă pentru următoarea perioadă. De aceea spuneam că s-ar putea să fim nevoiţi să mergem din etapă în etapă", a transmis preşedintele UDMR.

Omul lui Sebastian Ghiță, care conducea Digitalizarea, i-a făcut plângere penală Oanei Gheorghiu
Politică

Omul lui Sebastian Ghiță, care conducea Digitalizarea, i-a făcut plângere penală Oanei Gheorghiu

Dragoș-Cristian Vlad, pe care presa îl descrie drept un apropiat al grupării Sebastian Ghiță-Rovana Plumb și care a fost recent demis de la conducerea Autorității pentri Digitalizarea României, i-a făcut plângere penală Oanei Gheorghiu. Plângerea îl vizează și pe ministrul USR al Economiei, Irinel Darău. Citește și: PSD și AUR s-au aliat pentru a promova o lege care pedepsește societatea civilă „Dragoș Cristian Vlad este considerat un apropiat al grupării Sebastian Ghiță – Rovana Plumb. În 2017, când era un simplu funcționar în Ministerul Fondurilor Europene, el a fost numit de guvernul PSD în Consiliul de Administrație al Telekom Romania”, scria G4Media în 2022. Dragoș Vlad, supărat că Gheorghiu îi punea prea multe întrebări Acum, Dragoș Vlad îi „denunță” la DNA pe Gheorghiu și Darău.  „Prin prezentul denunt, doresc sa sesizez comitere umatoarelor fapte: demersuri care au condus la anularea unei proceduri de achiziție publică aferente unui pilon strategic al componentei de digitalizare în România, cu consecința prejudicierii grave a intereselor publice și cu riscul de pierdere a unor fonduri europene nerambursabile în valoare de aproximativ 471.182,97 lei; presiuni repetate asupra subsemnatului, în vederea încîlcării unor prevederi legale în domeniul achizițiilor publice; presiuni repetate în găsirea, cu celeritate, a unor soluții de colaborare cu grupul de societati SCHWARTZ (care cu siguranta urmarea dobandirea de foloase materiale de pe urma demersurilor – presinilor – respectiv incheierea de contracte preferentiale cu autotitatea al carei presedinte am fost si in final, am fost demis)”, se arată în denunțul publicat de Gândul.  Dragoș Vlad s-a plâns că solicitările care-i veneau de la Gheorghiu nu-l lăsau să lucreze: „Urmează apoi o cascadă de adrese și corespondențe pe diverse subiecte, în care se cereau, pe lângă situații și informații redundante privind stadiul implementării proiectelor europene și PNRR, date care erau deja raportate în sistemele informatice gestionate de Ministerul Fondurilor Europene. Ministerul menționat avea acces, prin funcționarii săi, la toate situațiile și la progresul proiectelor. Le puneam la dispoziție săptămânal și dădeam rapoarte”.  În 17 aprilie, lui Dragoș Vlad i s-a interzis să mai plece în călătorii peste hotare plătite de contribuabili pentru că rata jaloanele PNRR. 

România, tot mai aproape de Rusia și Georgia: proiectul AUR-PSD privind finanțarea ONG-urilor
Politică

România, tot mai aproape de Rusia și Georgia: proiectul AUR-PSD privind finanțarea ONG-urilor

România riscă să intre într-un conflict juridic cu instituțiile europene odată cu adoptarea, în Senat, a unui proiect de lege inițiat de partidul AUR privind finanțarea și transparența ONG-urilor. Textul legislativ, susținut prin vot și de senatorii PSD, a stârnit reacții dure din partea opoziției, a organizațiilor civice și a experților în drept european, care avertizează că măsurile propuse seamănă periculos de mult cu legislațiile adoptate anterior în Ungaria, Rusia sau Georgia împotriva societății civile. Ce prevede proiectul adoptat de Senat Deși inițiatorii susțin că proiectul urmărește exclusiv creșterea transparenței financiare în sectorul neguvernamental, criticii avertizează că efectele sale reale ar putea fi intimidarea donatorilor, paralizarea administrativă a ONG-urilor și restrângerea indirectă a libertății de asociere. Citește și: PSD și AUR s-au aliat pentru a promova o lege care pedepsește societatea civilă Textul legislativ impune asociațiilor și fundațiilor obligații extinse de raportare financiară. ONG-urile ar urma să declare toate sursele de venit, indiferent de proveniență, precum și identitatea completă a persoanelor sau entităților care le susțin financiar. Mai mult decât atât, aceste informații ar urma să fie publicate pe site-ul ANAF, devenind accesibile publicului larg. Inițiatorii proiectului afirmă că măsura este necesară pentru a crește gradul de responsabilitate și transparență al organizațiilor neguvernamentale și pentru a permite cetățenilor să identifice eventuale nereguli sau conflicte de interese. În schimb, opoziția parlamentară, reprezentată de USR, PNL și UDMR, susține că proiectul depășește cu mult limitele transparenței rezonabile și creează un mecanism de presiune asupra societății civile. O lege care divide scena politică Adoptarea proiectului în Senat a evidențiat și o schimbare interesantă în dinamica politică românească. Deși AUR și PSD se află oficial în zone ideologice diferite, votul comun pentru această inițiativă a alimentat speculațiile privind o convergență punctuală în raport cu limitarea influenței ONG-urilor critice. De cealaltă parte, opoziția susține că proiectul creează o prezumție implicită de suspiciune asupra organizațiilor civice. Argumentul central al contestatarilor este că ONG-urile sunt deja obligate să depună situații financiare, rapoarte și documente fiscale conform legislației în vigoare, iar noile cerințe nu adaugă transparență reală, ci introduc mecanisme suplimentare de control și expunere publică. Faptul că atât Consiliul Legislativ, cât și Consiliul Economic și Social au emis avize negative împotriva proiectului a amplificat criticile privind oportunitatea și constituționalitatea măsurilor propuse. Precedentul Ungariei și reacția Uniunii Europene Una dintre cele mai frecvente comparații făcute de juriști și organizațiile civice este cea cu legislația adoptată în Ungaria în perioada guvernării lui Viktor Orbán. În 2017, guvernul de la Budapesta a introdus o lege care obliga ONG-urile ce primeau finanțări externe peste un anumit prag să se înregistreze drept „organizații sprijinite din străinătate” și să publice listele donatorilor. Măsura a fost criticată dur de Comisia Europeană și contestată în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. În 2020, CJUE a decis că legea ungară încalcă legislația europeană din mai multe motive fundamentale. Instanța europeană a considerat că stigmatizarea donațiilor externe afectează libera circulație a capitalului în interiorul Uniunii Europene, dar și drepturi fundamentale precum libertatea de asociere, viața privată și protecția datelor personale. Curtea a mai remarcat și existența unui efect de intimidare asupra societății civile, arătând că astfel de măsuri pot crea un climat de neîncredere și ostilitate față de organizațiile independente. În urma presiunilor europene și a riscului unor sancțiuni financiare majore, Ungaria a fost nevoită să abroge legea în 2021. Precedentul Ungariei este relevant nu doar din punct de vedere juridic, ci și financiar. În ultimii ani, Bruxellesul a condiționat accesul Ungariei la anumite fonduri europene de respectarea statului de drept și a independenței societății civile. În cazul în care România ar adopta o legislație considerată incompatibilă cu normele europene, există riscul declanșării unor proceduri similare. Legea „agentului străin” Deși proiectul românesc nu folosește explicit sintagma „agent străin”, numeroși experți afirmă că logica din spatele inițiativei este similară cu cea folosită în Rusia și, mai recent, în Georgia. În Rusia, legea „agentului străin”, adoptată inițial în 2012, obliga ONG-urile care primeau finanțare externă și desfășurau activități considerate „politice” să se înregistreze sub această etichetă. În timp, termenul a devenit un instrument de delegitimare și marginalizare publică a organizațiilor independente. În Georgia, o lege similară a declanșat în 2024 proteste masive de stradă și reacții dure din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite. Criticii proiectului adoptat în Senat susțin că și în România se încearcă inducerea ideii că finanțarea externă sau donațiile private reprezintă, implicit, un motiv de suspiciune. Chiar dacă limbajul folosit este mai tehnic și aparent neutru, efectele pot fi asemănătoare. „Chilling effect” – efectul de descurajare Una dintre cele mai invocate temeri este apariția așa-numitului „chilling effect” – fenomen prin care cetățenii sau companiile evită să mai sprijine anumite organizații de teamă să nu devină ținta unor controale, atacuri publice sau presiuni politice. În state precum Rusia sau Georgia, publicarea registrelor donatorilor a avut efecte directe asupra capacității ONG-urilor de a funcționa. Mulți susținători financiari au preferat să se retragă pentru a evita asocierea publică cu organizații percepute drept incomode pentru putere. În România, criticii proiectului avertizează că publicarea listelor de donatori pe site-ul ANAF poate produce exact același rezultat. Problema este cu atât mai sensibilă cu cât multe organizații activează în domenii precum anticorupția, drepturile omului, protecția mediului sau monitorizarea instituțiilor statului. Pentru donatori, simpla apariție pe o listă publică poate deveni o sursă de anxietate sau vulnerabilitate. Birocrația ca instrument de presiune O altă critică majoră vizează sarcina administrativă suplimentară impusă ONG-urilor. Organizațiile mici, care funcționează deja cu resurse limitate și personal redus, ar putea fi obligate să investească timp și bani considerabili în raportări detaliate și proceduri birocratice complexe. Reprezentanții societății civile susțin că astfel de măsuri nu afectează doar ONG-urile mari și vizibile, ci mai ales organizațiile locale, mici, care oferă servicii sociale, educaționale sau medicale în comunități vulnerabile. Mai mult, proiectul prevede sancțiuni severe pentru nerespectarea obligațiilor, inclusiv posibilitatea desființării organizațiilor care nu declară complet identitatea donatorilor. Criticii consideră această sancțiune disproporționată și incompatibilă cu principiile unui stat democratic. Reacția societății civile Peste 430 de organizații neguvernamentale au semnat deja o scrisoare deschisă prin care cer respingerea proiectului. Semnatarii susțin că legea transformă raportarea financiară într-un instrument de control politic și creează premisele unei presiuni constante asupra organizațiilor independente. ONG-urile avertizează și asupra problemelor legate de protecția datelor personale. Publicarea identității donatorilor pe site-ul unei instituții fiscale ridică întrebări serioase privind compatibilitatea cu normele europene privind protecția datelor și viața privată. Pentru multe organizații, secretul donației reprezintă un principiu fundamental într-o societate democratică, tocmai pentru a proteja libertatea cetățenilor de a susține cauze civice fără teama unor consecințe sociale sau politice. România și riscul unei coliziuni cu legislația europeană Spre deosebire de Rusia sau Georgia, România este stat membru al Uniunii Europene, iar acest statut implică obligații juridice clare privind respectarea drepturilor fundamentale și a legislației comunitare. Din acest motiv, numeroși juriști consideră că adoptarea definitivă a proiectului în actuala formă ar putea genera rapid litigii la nivel european. În perioada următoare, Camera Deputaților va deveni spațiul central al acestei confruntări politice și juridice.

Haosul de la Cotroceni: Șoșoacă atacă, AUR cere guvernarea, POT vrea occident pro-românesc, PSD și PNL, în război, UDMR e pragmatic
Politică

Haosul de la Cotroceni: Șoșoacă atacă, AUR cere guvernarea, POT vrea occident pro-românesc, PSD și PNL, în război, UDMR e pragmatic

Consultările de la Cotroceni au arătat că aproape toate partidele vor puterea, dar foarte puține sunt dispuse să guverneze împreună. PSD și PNL se exclud reciproc. USR refuză PSD. UDMR exclude AUR. AUR cere guvernare sau anticipate. SOS contestă legitimitatea întregului proces. POT este ambiguu ideologic. În acest moment, președintele Nicușor Dan se află în fața unei ecuații politice extrem de dificile. Orice variantă de guvernare riscă fie să fie fragilă parlamentar, fie să producă costuri electorale uriașe pentru partidele implicate. De la discursuri radicale, la refuzuri categorice În timp ce unele formațiuni au venit cu revendicări explicite privind accesul la guvernare, altele au trasat „linii roșii” ferme privind viitoarele alianțe. Citește și: Grindeanu îl insultă dur pe Ilie Bolojan, dar îl cheamă la negocieri De la discursurile radicale ale opoziției suveraniste până la refuzurile categorice dintre PSD și PNL, consultările au arătat că România intră într-o perioadă de negocieri politice dure, într-un moment în care presiunile economice și bugetare devin tot mai mari. Cele trei direcții conturate Dincolo de declarațiile spectaculoase și de atacurile reciproce, întâlnirile de la Cotroceni au conturat trei mari direcții. În primul rând, lupta pentru legitimitatea viitoarei guvernări. Apoi, competiția pentru definirea „taberei pro-occidentale”. Cea de-a treia, și cea mai importantă: încercarea partidelor de a evita costurile politice ale unei eventuale austerități. Diana Șoșoacă l-ar fi pus pe președinte pe „fugă” Lidera Diana Șoșoacă a fost, din nou, personajul cel mai exploziv al zilei. Eurodeputata a susținut că delegația SOS România a fost „singura care a pus punctul pe i” și a afirmat că președintele Nicușor Dan ar fi „fugit din sală” în timpul discuțiilor. Discursul său a continuat în registrul confruntațional deja consacrat, atacând legitimitatea consultărilor și acuzând încălcări constituționale. Șoșoacă a criticat ordinea invitațiilor la consultări și prezența minorităților naționale, afirmând că articolul 103 din Constituție nu le menționează explicit. „Noi am fost singurii care am pus punctul pe i”, a spus lidera SOS, adăugând că i-a oferit președintelui Constituția României „ca să învețe ce înseamnă Constituția”. Diana Șoșoacă i-a făcut cadou șefului statului și un volum cu propriile declarații politice, spunând că acestea reprezintă „lupta pentru România”. Mai important însă decât spectacolul retoric este mesajul politic transmis de SOS România: contestarea legitimității instituționale și capitalizarea frustrărilor sociale. AUR cere intrarea la guvernare și amenință cu alegeri anticipate Dacă SOS România a mers pe linia contestării radicale, George Simion a încercat să transmită imaginea unui partid pregătit să preia puterea. Liderul AUR a anunțat că formațiunea sa a cerut oficial mandat pentru formarea noii guvernări și că este dispusă să „scoată România din criză”. „Ne asumăm, așadar, intrarea la guvernare și scoaterea României din criză”, a declarat Simion. Mesajul liderului AUR a avut două componente strategice. Prima a fost legitimarea partidului drept principal reprezentant al nemulțumirii populare. Simion a insistat asupra ideii că „jumătate din România” își pune speranțele în AUR și că această parte a electoratului nu mai poate fi ignorată. A doua componentă a fost presiunea pentru alegeri anticipate. Liderul AUR a transmis clar că, dacă actualul Parlament nu poate produce o majoritate funcțională, soluția ar trebui să fie „întoarcerea la popor”. „Dacă în actuala componență a Parlamentului nu vom găsi majoritatea necesară, să ne întoarcem înapoi la popor”, a afirmat George Simion. Logica electorală este evidentă: AUR încearcă să capitalizeze erodarea partidelor tradiționale și să transforme instabilitatea actuală într-un argument pentru resetarea întregii scene politice. În același timp, partidul încearcă să se prezinte nu doar ca forță de protest, ci și ca alternativă de guvernare. POT încearcă să ocupe zona „pro-occidentală, dar pro-românească” Anamaria Gavrilă a avut un discurs mai moderat decât cel al altor partide suveraniste, încercând să poziționeze POT într-o zonă de echilibru între retorica națională și asumarea orientării occidentale. „Vom susține orice formulă pro-occidentală și suntem gata să fim componenta pro-românească din această formulă”, a declarat Gavrilă. Președinta POT a insistat asupra ideii că România are nevoie nu doar de un guvern, ci și de o direcție strategică pe termen lung. În discursul său au apărut teme precum digitalizarea ANAF, sprijinul pentru tineri, antreprenoriat și burse pentru elevii performanți. Spre deosebire de AUR sau SOS, POT a lăsat deschisă posibilitatea colaborării cu aproape orice formațiune, inclusiv PSD sau UDMR, atât timp cât există „proiecte concrete”. Astfel, POT încearcă să se legitimeze drept actor pragmatic, nu exclusiv contestatar. În același timp însă, ambiguitatea ideologică poate fi o vulnerabilitate, într-un Parlament în care polarizarea devine tot mai puternică. Ruptura totală dintre PNL și PSD Cea mai importantă declarație politică a zilei a venit însă din partea Ilie Bolojan. Liderul liberal a anunțat fără echivoc că PNL nu va mai participa la un guvern împreună cu PSD. „Partidul Național Liberal nu va mai susține un guvern și nu va mai participa la un guvern în care se va regăsi și Partidul Social Democrat”, a spus Bolojan. Este, practic, certificatul oficial de deces al formulei PSD-PNL care a dominat politica românească în ultimii ani. Mai mult, Bolojan a exclus inclusiv varianta unui premier tehnocrat susținut de PSD. Discursul liderului liberal a avut și o puternică dimensiune ideologică. El a acuzat marile coaliții că au administrat puterea fără reforme și a vorbit despre „vânzători de iluzii” care au creat așteptări imposibil de susținut bugetar. „A fost o eroare majoră”, a spus liderul PNL despre promisiunile făcute populației în ultimii ani. Bolojan a încercat astfel să repoziționeze PNL drept partidul austerității responsabile și al realismului economic, într-un context în care deficitul bugetar și presiunile europene privind reformele devin tot mai mari. De fapt, mesajul liberalilor pare să fie unul dublu: delimitare de PSD și pregătire pentru o perioadă în care măsurile nepopulare vor deveni inevitabile. PSD încearcă să păstreze controlul negocierilor Replica social-democraților a venit rapid. Sorin Grindeanu a anunțat că PSD nu acceptă un nou guvern condus de Ilie Bolojan. „Nu mai putem avea un guvern cu Ilie Bolojan prim-ministru”, a declarat liderul PSD. Argumentul invocat de Grindeanu a fost atât consultarea internă din partid, cât și votul moțiunii de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan. PSD încearcă astfel să evite scenariul în care liberalii ar capitaliza politic imaginea reformistă și anti-risipă promovată de Bolojan. În același timp, social-democrații încearcă să rămână pivotul oricărei viitoare majorități, fără să își asume costul unei alianțe cu partidele radicale. Grindeanu a insistat și asupra unei alte „linii roșii”: excluderea unei alianțe care să includă partide considerate în afara zonei pro-occidentale. Această poziționare sugerează că PSD încearcă să transmită atât către electoratul intern, cât și către partenerii europeni, că rămâne garantul stabilității geopolitice a României. USR refuză orice formulă cu PSD Dominic Fritz a avut una dintre cele mai tranșante poziții ale zilei. Liderul USR a spus că partidul său nu poate guverna alături de PSD și că, dacă social-democrații vor forma o majoritate, USR va merge în opoziție. „PSD a blocat, a șantajat și tocmai de aceea nu vedem cum am putea face, într-un guvern comun cu PSD, reformele pentru un stat mai suplu”, a declarat Fritz. USR a respins și ideea unui guvern tehnocrat, argumentând că acesta ar rupe legătura dintre responsabilitatea politică și putere. În realitate, poziția USR arată dificultatea partidului de a găsi un echilibru între identitatea reformistă și necesitatea compromisurilor politice. După experiențele anterioare de guvernare, partidul pare decis să evite orice formulă în care ar putea deveni partener minor într-o coaliție dominată de PSD. UDMR, rolul mediatorului pragmatic În contrast cu discursurile radicale și cu veto-urile reciproce, Kelemen Hunor a adoptat tonul cel mai pragmatic. Liderul UDMR a insistat asupra nevoii unei majorități parlamentare „transparente și solide” și a avertizat că un guvern minoritar nu ar putea supraviețui. „Varianta cea mai corectă ar fi să existe în spatele Guvernului o majoritate parlamentară transparentă și solidă”, a declarat Kelemen Hunor. UDMR a exclus însă susținerea unui guvern sprijinit de AUR și a transmis că preferă o soluție politică asumată, nu una improvizată. Interesant este că Hunor a sugerat că prima nominalizare de premier ar putea eșua și că abia „la a doua încercare” s-ar putea contura o majoritate. UDMR anticipează, astfel, negocieri lungi și complicate.

Grindeanu îl insultă dur pe Ilie Bolojan, dar îl cheamă la negocieri
Politică

Grindeanu îl insultă dur pe Ilie Bolojan, dar îl cheamă la negocieri

Președintele PSD a lansat un val de acuzații și insulte împotriva lui Ilie Bolojan, pe care l-anumit „zombie politic”, la Antena 1, post controlat de Dan Voiculescu, dar l-a chemat pe liderul PNL la negocieri. „Cu Ilie Bolojan pot să negociez, dar nu Ilie Bolojan prim-ministru”, a spus liderul PSD.  Este pentru prima oară când Grindeanu îl invită pe Bolojan personal la discuții.  Citește și: PSD anunță, în premieră, că are voturi pentru susținerea unui guvern minoritar, cu Grindeanu premier După ce l-a făcut „impotent politic” și „zombie politic”, Grindeanu vrea să negocieze cu Bolojan Însă Grindeanu a consumat cea mai mare parte a interviului atacându-l pe liderul PNL.  „Aş face un apel la Ilie Bolojan să iasă din campania prezidenţială, avem alegeri peste 4 ani, nu peste o săptămână. Atunci când eşti impotent politic n-ai niciun plan, dar spui doar cât e de rău PSD-ul. E foarte simplu să-ţi faci campanie electorală înjurând PSD-ul, dar asta nu le face românilor viaţa mai uşoară. Ilie Bolojan e non-stop la putere din 2007” „Dumnealui nu vrea să rezolve criza politică, vrea să-şi clădească statuia pentru a candida la alegerile prezidenţiale” „În acest moment, Ilie Bolojan e un fel de zombie politic care se agaţă de funcţii.  (...) Singurul om care blochează tot e Ilie Bolojan” „Partidul Social-Democrat își dorește să se iasă rapid din această criză politică. Partidul Social-Democrat este dispus, așa cum spunea, nu mai știu, cred că spunea un lider PNL, stăm și negociem până când găsim o soluție. Da, suntem dispuși la treaba asta, în afară de ceea ce a spus Parlamentul. Cu Ilie Bolojan pot să negociez, dar nu Ilie Bolojan prim-ministru”, a afirmat, spre finalul interviului, liderul PSD.  Intenția de vot pentru PNL a depășit-o pe cea pentru PSD într-un sondaj INSCOP realizat în perioada 11-14 mai, adică în plină criză politică. Însă intenția de vot pentru USR a scăzut cu 2,5%, față de aprilie 2026, așa că este posibil ca alegătorii acestui partid să fi trecut la PNL. Intenția de vot pentru AUR a crescut foarte ușor, de la 37% în aprilie, la 38,2% în mai.  Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, aleator, fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

PSD și AUR s-au aliat pentru a promova o lege care pedepsește societatea civilă
Politică

PSD și AUR s-au aliat pentru a promova o lege care pedepsește societatea civilă

Senatorii PSD, AUR și PACE au votat, luni, o lege care prevede posibilitatea dizolvării ONG-urilor care nu fac publice numele persoanelor care au făcut donații. Inițiativa aparține AUR. Ungaria a fost sancționată de Uniunea Europeană pentru o speță similară. Guvernul condus atunci de Viktor Orban a pierdu un proces la Curtea de Justiție a UE, apreciind că „Ungaria a introdus restricții discriminatorii și nejustificate atât în privința organizațiilor în cauză, cât și a persoanelor care le acordă un asemenea ajutor”.  Citește și: PSD anunță, în premieră, că are voturi pentru susținerea unui guvern minoritar, cu Grindeanu premier Consiliul Legislativ și Consiliul Economic Social au avizat negativ inițiativa AUR.  Totuși, Senatul este prima cameră sesizată, decizia finală aparține Camerei Deputaților.  AUR și PSD ignoră decizia Curții de Justiție a UE și avizele negative de la CES și Consiliul Legislativ „M-ar interesa şi pe mine să ştiu cine sunt cei care se opun şi intentează procese care durează ani de zile pentru anularea unor autorizaţii de construcţie a unor hidrocentrale. Ar fi foarte interesant să vedem cine sunt finanţatorii celor două organizaţii neguvernamentale care au atacat în instanţă construcţia de hidrocentrale în România”, a declarat senatorul AUR Petrișor Peiu.  „Nu eu am făcut proiectul de lege, l-am semnat, cum l-au semnat toţi colegii parlamentari. Dar, v-am dat un exemplu de ce ar fi bună transparentizarea finanţării ONG-urilor. Bănuiesc că toate aceste ONG-uri fac tot ce fac în numele transparenţei şi eu cred că toate companiile şi toate persoanele adulte din România salută transparenţa”, s-a justificat senatorul AUR.  Proiectul AUR prevede că ONG-urile au obligaţia de a întocmi anual o listă care să „evidenţieze toate veniturile şi sursele de finanţare ale acestora, indiferent de provenienţa lor, cu precizarea tuturor elementelor de identificare ale persoanelor fizice şi juridice". „Declarația se depune la structurile teritoriale ale Agentiei Nationale de Administrare Fiscală odată cu situațiile financiare anuale și se publică într-o secțiune specială pe pagina de internet a Agentiei Nationale de Administrare Fiscală. Publicarea se face cu protejarea datelor cu caracter personal ale persoanelor fizice, cu excepţia numelui”. Nerespectarea publicării numelui donatorilor „atrage suspendarea de drept a activității persoanei juridice până la momentul conformării, dar nu mai mult de un an, după care aceasta este dizolvată de drept”. Senatorul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș (PNL) a luat cuvântul în nume personal spunând că nu susține proiectul nu pentru că se opune transparenței, ci pentru că ONG-urile au nevoie de „independență de mișcare și acțiune” și a dat exemplul ONG-urilor care luptă împotriva traficului de droguri și a traficului de persoane unde „rețelele chiar urmăresc donatarii pentru a-i pedepsi și cred că este incorect să-i susținem pe cei care vor să pună presiune”. Din partea PSD-ului nu a luat cuvântul niciun reprezentant, dar senatorii social-democrați au votat pentru adoptarea propunerii de lege.

Olguța Vasilescu ar fi reușit să lase PSD fără susținerea UDMR și, implicit, fără majoritate
Politică

Olguța Vasilescu ar fi reușit să lase PSD fără susținerea UDMR și, implicit, fără majoritate

Întrebat, azi, după discuțiile de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, dacă ia în calcul o viitoare asociere PSD-UDMR, Kelemen Hunor a răspuns: "Astăzi nu există această posibilitate". Este pentru prima oară ca liderul UDMR să refuze tranșant o cooperare cu PSD în viitorul guvern.  Citește și: PSD anunță, în premieră, că are voturi pentru susținerea unui guvern minoritar, cu Grindeanu premier  „Eu sunt realist. La prima încercare nu cred că se poate reface coaliția. La a doua încercare depinde care va fi prima încercare“, a mai spus Kelemen Hunor. Surse politice susțin că liderul UDMR ar respinge cooperarea cu PSD după ce Olguța Vasilescu a invocat, la Antena 3, posibilitatea unui guvern PSD minoritar. Acesta s-ar baza pe voturi strânse de la parlamentari aleși pe listele diferitelor partide suveaniste, nu doar AUR.  Kelemen Hunor, supărat că fosta peremistă Olguța Vasilescu cooperează cu „suveraniștii” Dar chiar și în privința cooperării cu AUR, Olguța Vasilescu a dat un răspuns ambiguu: „Nu este neapărat necesar să ajungem la voturile AUR. Nu e cazul să discutăm acum acest scenariu”.  „Dar tocmai v-am spus că există și varianta unui guvern minoritar PSD și eu cred că putem să strângem voturile necesare în Parlament ca să poată fi susținut. Noi am spus deja că, dacă este ca PSD-ul să dea premierul României, acesta va fi liderul partidului, domnul Sorin Grindeanu. Nu este neapărat necesar să ajungem la voturile AUR.  Nu e cazul să discutăm acum acest scenariu. Deocamdată sunt mai multe scenarii pe masă, dar eu vă spun că, dacă se va ajunge la situația în care există blocaj total și nu vrea nimeni să își asume guvernarea, PSD-ul poate să își asume, până la urmă, să genereze un guvern minoritar și cineva să ridice mâna pentru el. Eu nu am spus deocamdată niciun partid care să fie votant al acestui guvern în Parlament. Da, am spus că putem să ne asumăm și eu cred că va trece un astfel de guvern prin Parlament”, a declarat ea la Antena 3.  Însă această atitudine a lui Kelemen Hunor - care l-a susținut pe Viktor Orban - arată că UDMR ar putea refuza să coopereze și cu PNL, dacă liberalii coopeerază cu transfugii din partidele suveraniste.  În ceea ce priveşte alegerile anticipate, liderul UDMR a precizat, azi, că formaţiunea nu le vede ca pe o soluţie, deşi "există această posibilitate teoretică, constituţională". Liderul UDMR s-a arătat sceptic privind un rezultat al consultărilor de luni."Eu am spus că văd o majoritate la a doua încercare. La prima încercare s-ar putea să nu existe", a afirmat Kelemen Hunor.

VIDEO Ludovic Orban îl acuză pe Nicușor Dan, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că nu vrea alegeri anticipate, care ar dezavantaja PSD
Politică

VIDEO Ludovic Orban îl acuză pe Nicușor Dan, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că nu vrea alegeri anticipate, care ar dezavantaja PSD

Fostul premier și președinte al PNL, Ludovic Orban, l-a criticat dur pe Nicușor Dan la podcastul „Cum e, de fapt?”, una din acuzațiile sale fiind că șeful statului a declarat public că respinge alegerile anticipate. Potrivit lui Orban, PSD ar fi partidul cel mai defavorizat de aceste alegeri anticipate.  Citește și: PSD anunță, în premieră, că are voturi pentru susținerea unui guvern minoritar, cu Grindeanu premier Un sondaj INSCOP publicat azi arată că intenția de vot pentru PSD a scăzut de la 20,1% în aprilie la 17,5% în mai 2026.  PSD este partidul care și-ar dori cel mai puțin anticipatele, acum Transcrierea începe la minutul 21.50: „Ludovic Orban: Pentru ca șansele președintelui de a putea să și pună amprenta asupra formării unui guvern să crească, da?, el are la dispoziție pârghia constituțională conferită de constituție și anume faptul că dacă două guverne succesive nu sunt investite de Parlament, dizolvă Parlamentul și declanșează alegeri anticipate. Păi, tu îți anulezi asta, spui că tu nu vrei să faci anticipate, că nu vrei să dizolvi... Q: Ai renunțat la o armă... Ludovic Orban: Ai renunțat la o armă. Vă pun o singură întrebare acuma. Dintre partidele relevante, nu vorbesc de POT și SOS, care sunt niște creații de moment și... Dar, dintre partidele astea, jucătorii care contează, care este singurul partid care nu-și dorește alegeri anticipate?  Q: PSD-ul.  Ludovic Orban: PSD. Da”.  Intenția de vot pentru PNL a depășit-o pe cea pentru PSD într-un sondaj INSCOP realizat în perioada 11-14 mai, adică în plină criză politică, publicat azi. Însă intenția de vot pentru USR a scăzut cu 2,5%, față de aprilie 2026, așa că este posibil ca alegătorii acestui partid să fi trecut la PNL. Intenția de vot pentru AUR a crescut foarte ușor, de la 37% în aprilie, la 38,2% în mai. 

PSD anunță, în premieră, că are voturi pentru susținerea unui guvern minoritar, cu Grindeanu premier
Politică

PSD anunță, în premieră, că are voturi pentru susținerea unui guvern minoritar, cu Grindeanu premier

Primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, probabil cea mai influentă persoană la acest moment din PSD, deși nu are nici o funcție de conducere, a declarat la Antena 3 că PSD are deja voturi pentru un guvern minoritar. Ea a spus că, în acest caz, Sorin Grindeanu ar fi premier. Citește și: Dan Negru, teorie conspiraționistă virală despre Eurovision: Bulgaria a câștigat fiindcă a adoptat euro Soțul Olguței Vasilescu este secretarul general al PSD, Claudiu Manda.  Olguța Vasilescu îl împinge pe Grindeanu la guvernare „Dar tocmai v-am spus că există și varianta unui guvern minoritar PSD și eu cred că putem să strângem voturile necesare în Parlament ca să poată fi susținut. Noi am spus deja că, dacă este ca PSD-ul să dea premierul României, acesta va fi liderul partidului, domnul Sorin Grindeanu. Nu este neapărat necesar să ajungem la voturile AUR.  Nu e cazul să discutăm acum acest scenariu. Deocamdată sunt mai multe scenarii pe masă, dar eu vă spun că, dacă se va ajunge la situația în care există blocaj total și nu vrea nimeni să își asume guvernarea, PSD-ul poate să își asume, până la urmă, să genereze un guvern minoritar și cineva să ridice mâna pentru el. Eu nu am spus deocamdată niciun partid care să fie votant al acestui guvern în Parlament. Da, am spus că putem să ne asumăm și eu cred că va trece un astfel de guvern prin Parlament”, a declarat ea la Antena 3.  Olguța Vasilescu a respins varianta ca Delia Velculescu să fie premier, apreciind că aceasta are „aceleași idei” ca Ilie Bolojan.  „Nu știu cine este doamna al cărei nume se vehiculează, dar cred că premierul ar trebui să cunoască realitățile din România. Apoi, va trebui să se așeze la masă cu partidele politice, cu un program de guvernare în față, să vedem ce idei are. Deocamdată, neștiind numele, nici nu are rost să fac supoziții pe această temă. Sigur, am putea să acceptăm, dar, v-am spus, depinde foarte mult cine este nominalizarea și ce program are. Dacă vine cu aceleași idei ca Ilie Bolojan, e clar că nu are rost. Nu o cunoaștem pe doamna respectivă. Eu, cel puțin, nu am auzit de doamna. Nu știu dacă și colegii mei o cunosc, nu cred”, a arătat primarul Craiovei.  „Principalele reguli sau principii pe care noi nu le vom încălca sunt: ceea ce ne-au spus membrii, şi anume că urmare a acelei consultări interne, că nu mai putem avea un guvern cu Ilie Bolojan prim-ministru. Şi asta n-au spus doar membrii PSD, inclusiv Parlamentul României a spus asta printr-o moţiune de cenzură votată de 281 de parlamentari. A doua regulă: excluderea unei alianţe în afara partidelor pro-occidentale”, a spus, azi, președintele PSD Sorin Grindeanu, după consultările cu președintele Nicușor Dan. 

Bolojan a tras PNL-ul deasupara PSD cu aproape trei procente. USR a pierdut alegători
Politică

Bolojan a tras PNL-ul deasupara PSD cu aproape trei procente. USR a pierdut alegători

Intenția de vot pentru PNL a depășit-o pe cea pentru PSD într-un sondaj INSCOP realizat în perioada 11-14 mai, adică în plină criză politică. Însă intenția de vot pentru USR a scăzut cu 2,5%, față de aprilie 2026, așa că este posibil ca alegătorii acestui partid să fi trecut la PNL. Citește și: Dan Negru, teorie conspiraționistă virală despre Eurovision: Bulgaria a câștigat fiindcă a adoptat euro Intenția de vot pentru AUR a crescut foarte ușor, de la 37% în aprilie, la 38,2% în mai.  Bolojan l-a zdrobit pe Grindeanu Ce arată sondajul INSCOP în ceea ce privește intenția de vot: AUR, 37%, față de 38,2% în aprilie PNL a ajuns la 20,3%, față de 15,5% în aprilie PSD a coborât la 17,5% față de 20,1% USR cade la 10% de la 12,7% UDMR este la o intenție de vot de 5%. Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, aleator, fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. „În premieră în ultimii șase ani, PNL trece în fața PSD cu un scor de 20-22% (în creștere cu cinci procente comparativ cu luna anterioară), în timp ce PSD cade pe locul 3, cu o pierdere importantă, înregistrând un scor de 13-17% (scădere de trei procente față de aprilie). Diferența dintre cele două partide variază între trei puncte în clasamentul votanților care au o opțiune și peste opt puncte procentuale în clasamentul votanților mobilizați. USR este, de asemenea, în regres, ajungând la 10%, în timp ce UDMR se menține în zona obișnuită de 3-5%. Moțiunea de cenzură a determinat o polarizare puternică a societății românești, ceea ce a provocat o creștere importantă a PNL, tractat de premierul Ilie Bolojan, a cărui popularitate a crescut rapid și oarecum neașteptat. Pe de altă parte, se poate observa totuși că variația susținerii electorale pentru marile bazine politice din aprilie până în mai nu este deocamdată atât de mare nici în cazul votanților care aleg un partid (blocul AUR - SOS - POT se menține la 43%, blocul PNL – USR crește ușor două procente de la 28% la 30%, în timp ce PSD pierde trei procente de la 20% la 17%), și nici în cazul votanților mobilizați (blocul AUR - SOS - POT de la 45% la 46%, blocul PNL – USR de la 31% la 33%, în timp ce PSD pierde trei procente, de la 16% la 13%). Interesant este că, în comparație cu situația din urmă cu un an (mai 2025), AUR, PSD și UDMR sunt practic la același scor, în timp ce PNL crește cu patru procente, iar USR scade cu 2 procente”, a comentat Remus Ștefureac, directorul INSCOP. 

Delia Velculescu, posibil premier tehnocrat, este adepta măsurilor economice criticate de PSD și AUR
Politică

Delia Velculescu, posibil premier tehnocrat, este adepta măsurilor economice criticate de PSD și AUR

Mai multe publicații susțin că Delia Velculescu, acum director adjunct și șefă a misiunii Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru Africa de Sud, va fi propusă de Nicușor Dan ca viitor premier tehnocrat. Însă măsurile propuse de ea în țări în care a condus misiunile FMI - Grecia, Slovenia și Cipru - arată că Velculescu este o adeptă a privatizărilor majore, inclusiv porturi, aeroporturi, energie sau căi ferate.  Citește și: Dan Negru, teorie conspiraționistă virală despre Eurovision: Bulgaria a câștigat fiindcă a adoptat euro Ea nu este o susținătoare necondiționată a creșterii taxelor. În declarațiile publice, ea vorbește mai mult despre modalitățile de îmbunătățire a sistemelor fiscale decât despre susținerea fără rezerve a unor majorări semnificative de impozite, punând accentul pe lărgirea bazei de impozitare, îmbunătățirea colectării și evitarea măsurilor care afectează creșterea economică sau generațiile viitoare. Velculescu a promovat privatizări majore ale companiilor de stat în Grecia, Slovenia și Cipru „Privatizarea reprezintă una dintre aceste surse de finanțare fără îndatorare, care poate aduce beneficii nu doar financiare, ci și economice, în sensul că poate conduce la servicii mai bune și costuri mai mici pentru consumator, eliminând în același timp necesitatea unui sprijin direct sau indirect din partea contribuabililor. Modalitățile de privatizare trebuie adaptate la circumstanțele specifice. De exemplu, monopolurile ar trebui reglementate în mod corespunzător, interesele publice trebuie luate în considerare în mod adecvat, iar serviciile pot fi separate pentru a răspunde nevoilor specifice ale pieței. În cele din urmă, succesul unui program de privatizare depinde de modul în care acesta își atinge obiectivele”, arăta ea, în 2013, într-o publicație cipriotă. În Cipru, unde a ocupat funcția de șefă a misiunii FMI, programul viza în mod explicit privatizarea a trei mari întreprinderi cu capital mixt: Autoritatea pentru Energie Electrică din Cipru (EAC). Autoritatea pentru Telecomunicații din Cipru (CyTA). Autoritatea Portuară din Cipru. În Grecia, sub conducerea ei, în calitate de șefă a misiunii FMI, a dus la o serie amplă de privatizări legate de condițiile impuse de FMI și UE, printre care: Vânzarea unei participații de 51% din Autoritatea Portuară din Pireu către COSCO (finalizată în 2016). Vânzarea unei participații de 67% din Autoritatea Portuară din Salonic către un consorțiu privat. Concesionarea pe 40 de ani a 14 aeroporturi regionale către Fraport. Privatizarea operatorului feroviar de stat TRAINOSE. Vânzarea planificată a participațiilor la Public Power Corporation (PPC, principalul furnizor de energie electrică), Aeroportul Internațional din Atena, DESFA (rețeaua de gaze naturale), OTE (telecomunicații) și concesiuni portuare suplimentare prin intermediul Fondului de Dezvoltare a Activelor Republicii Elene (HRADF). În Slovenia, echipa ei a cerut privatizarea a 15 companii de stat și reducerea prezenție statului în bănci.  În Cipru, Grecia și Africa de Sud, strategia ei a fost următoarea: recurgerea la măsuri fiscale și de cheltuieli punctuale sau concentrate la începutul perioadei pentru a opri hemoragia, urmată de o orientare din ce în ce mai puternică către raționalizarea cheltuielilor (în special în ceea ce privește pensiile și programele ineficiente) și reformele structurale (pensii, stabilirea salariilor, întreprinderile de stat, administrația fiscală, piețele muncii și ale produselor) pentru a restabili creșterea economică și sustenabilitatea datoriei. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră