vineri 21 august
Login Contact
DeFapt.ro

psd

1645 articole
Politică

Bolojan nu vrea tehnocrat cu PSD în spate: „PSD vrea la șurubăreală”

„În condiţiile în care se va face o propunere de guvern tehnocrat, vom analiza care este această propunere, ce vrea să facă acest guvern, dar, indiferent dacă ai un guvern tehnocrat şi Partidul Social-Democrat este în interiorul lui, nu poţi să funcţionezi”, a spus Ilie Bolojan într-un interviu la Hotnews. El a spus că PSD nu-și va schimba comportamentul „de pe o zi pe alta”.  Citește și: Fostul ministru PSD Câciu, ironizat dur după ce a demonstrat că nu știe cum funcționează bursele În interviu el a acuzat PSD că nu vrea să-și asume guvernarea, ci să rămână „în spate, la șurubăreală”. Grindeanu nu are „demnitatea” de a-și asuma guvernarea, spune Bolojan „Eu, după atâţia ani de experienţă, am considerat că întotdeauna cel mai corect lucru este să le spui oamenilor asta se poate face, asta nu se poate face, uite în ce condiţii se poate face şi ei nu au decât să aprecieze. Nu o să îi poţi convinge pe toţi, pentru că şi în Grecia acum nişte ani exista un partid, Syriza, care le-a promis grecilor că există nişte soluţii deosebite. Şi în alegeri o bună parte din cetăţenii greci au votat cu Syriza. Syriza s-a aliat cu euroscepticii, deci extrema stângă s-a aliat cu extrema dreaptă, au guvernat nişte ani de zile, au făcut un referendum în care s-au opus unor măsuri de plata datoriilor şi au dus Grecia într-o fundătură. Dar, a trebuit să îi vadă oamenii. Pe ai noştri, cei de la PSD - vor să fie în guvernare, dar nu în faţă, ci în spate, la şurubăreală. Nu merge această chestiune”, a afirmat premierul PNL. El a spus că guvernarea PSD-PNL a generat deficite care au dat „foc la acoperișul casei”. „Când corectăm deficite enorme ale celor două partide PSD și PNL, atunci o corecție de deficit nu se poate face fără niște costuri. Când niște guverne își dau foc la acoperișul casei aruncând cu bani. A venit un alt guvern care a început să stingă incendiul și este guvernul al cărui premier eram eu. Dacă ar fi avut o soluție deosebită, ar trebui să o fi auzit de la domnul Grindeanu de câteva luni de zile, dar în afară de retorica găunoasă pe care nu o mai crede nimeni nu mai auzim. Dacă ar avea soluții foarte bune, și-ar asuma guvernarea, ar cere președintelui să formeze guvernarea. Dar nu au asemenea demnitate”, a afirmat premierul.   

Bolojan nu vrea tehnocrat cu PSD în spate: „PSD vrea la șurubăreală”
Fostul ministru PSD Câciu, ironizat dur după ce a demonstrat că nu știe cum funcționează bursele
Politică

Fostul ministru PSD Câciu, ironizat dur după ce a demonstrat că nu știe cum funcționează bursele

Fostul ministru PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, a fost ironizat dur după ce a demonstrat că nu știe cum funcționează bursele: el a scris, pe Facebook, că acțiunile OMV Petrom, tranzacționate pe bursa de la București, ar putea fi revândute pe bursa de la Viena. Însă OMV Petrom nu este aceeasi cu OMV Austria, având acționariat diferit, coduri fiscale diferite, coduri de listare bursieră diferite (SNP la Bursa București și OMV la Viena).  Citește și: VIDEO Pîslaru spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD a fost de acord cu tăieri. Dar „i s-a tăiat filmul” când a fost vorba de interesele sale Potrivit lui Câciu, „cineva (posibil să fi avut informații confidențiale, nu știu, este treaba autorităților) cumpără acțiuni OMV pe Bursa de Valori de la București de 100 de milioane de euro (...) Acel cineva vinde acțiunile OMV pe Bursa de la Viena unde plusul este de 26%”.  Ulterior, Câciu și-a șters postarea.  Câciu, trimis să cumpere un Big mac din București și să-l revândă la New York „Dovadă că PSD este condus de oligofreni funcționali: Adrian Câciu! (fost Ministru de Finanțe).  Enormitatea e, ca să zic așa, atât de mare încât sper să mă iertați dacă nu întru în foarte multe detalii, însă sunt convins că majoritatea veți înțelege într-un minut, dacă citiți frazele scrise de ipochimen. Compania OMV nu se tranzacționează pe BVB. Se tranzacționează doar o altă companie, OMV Petrom (SNP), în care OMV are o participație de 51%. N-ar fi putut nimeni cumpără acțiuni OMV de pe BVB. Și dacă ar fi cumpărat acțiuni SNP de pe BVB nu le-ar fi putut vinde pe Bursa de la Viena, unde SNP nu se tranzacționează”, scrie Dragoș Dehlean. „Să-i explice cineva dlui Adrian Câciu, fost ministru de finanțe, că pe BVB (în România) avem OMV Petrom (SNP), iar în Austria avem OMV (AG). Sunt două companii diferite! Am mai spus-o: cea mai mare problemă a țării nu este că ăștia sunt hoți, ci că sunt incompetenți.   Încă o dată, ăsta ne-a fost ministru de finanțe!!!”, arată Niță Ionuț.    „Fir logicLa New York un BigMac costa 7usd. La noi costa 4usd. Cineva care are informatia asta privilegiata, poate binemersi sa vina la Bucuresti sa cumpere burgeru si sa se duca cu el la NY sa-l manance, castigand 3usd. Daca scalezi asta, poti ajunge usor la cateva miliarde usd pe an.   Easy money!”, a scris pe Linkedin Consultantu Cristi, autor al unor show-uri de comedie.    Cristian Păun: „Câciule, vezi că mai sunt câteva forme de a face bani ușor, nu doar aia cu cumpărarea de acțiuni OMV Petrom aici și vânzarea lor în Viena, unde nu se pot vinde căci nu sunt listate:   - Dacă te duci la casa de schimb valutar, vei vedea că cursul de cumpărare este mai mic decât cursul de vânzare. De exemplu, cursul de cumpărare la Euro este 5,2 lei/EUR și cel de vânzare este de 5,4 lei / EUR. Cumperi cu 5,2 și vinzi cu 5,4, 0,2 lei / EUR, profit. Easy money, cum spui tu.   - Dacă te împrumuți în Euro plătești 4% dobândă. Cu creditul, faci un depozit în lei pe care iei 8%. Randament dublu. Dublezi banii, Câciule. Nu spui tu și Zamfir mereu că dobânda e dublă pe aici? Știi tu ce ceva. Easy money, cum spui tu.   - Îl dai jos pe ”Bolovan”, cumperi acțiuni la OMV Petrom, îl pui la loc pe ”Bolovan” și vinzi acțiunile în profit. Sus ”Bolovan” la loc, Câciule, și scoți ”easy money” din asta;   - Cumperi acțiuni la ”Hidroelectrica”, vorbești cu prietenii tăi din partid puși în CA la companie, cu cei din ANRE și cu cei din SAPE (firma aia care gestionează Hidroelectrica) să creșteți prețurile la energia electrică. Cresc profiturile companiei, crește prețul acțiunilor companiei, le vinzi apoi înainte să vină ”Bolovan” să facă lumină peste schemă.   - Faci reclamă la ”Huawei”, iei un comision de la ei, îl investești în ”Apple”.   Mai vrei? Că mai am...”. 

VIDEO Pîslaru spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD a fost de acord cu tăieri. Dar „i s-a tăiat filmul” când a fost vorba de interesele sale
Politică

VIDEO Pîslaru spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, că PSD a fost de acord cu tăieri. Dar „i s-a tăiat filmul” când a fost vorba de interesele sale

PSD nu a opus nici o rezistență la măsurile luate de guvernul Bolojan care afectau populația, dar s-a revoltat când trebuia să se facă reforma guvernanței corporative, ceea ce i-ar fi afectat interesele, spune ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Însă el crede că, fiind interesat de banii de la Bruxelles, PSD va coopera pentru finalizarea PNRR.  Citește și: VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării și ce se întâmplă cu salariile bugetarilor PSD și-a abandonat electoratul, s-a bătut pentru clientela sa „Pîslaru: E foarte e foarte interesant că PSD când a fost reformă care afectează populația cu măsuri grele, cu tăieri, cu lucruri, cu sectoare care sunt social afectate așa, domnule, n-a depus nici moțiune și a fost și de acord cu ele, le-a și votat. Tot ok.  Când s-a ajuns însă în zona în care au început să fie afectate interesele lor patrimoniale directe, clientele de partid, guvernanță corporatistă, lucruri care țin de anumite reforme care le zdruncinau niște controale... Deci brusc, când a fost acest lucru s-a tăiat filmul și a venit moțiunea și dăm jos cu Bolojan și așa mai departe. Deci asta este un lucru foarte important de spus. reforme cu populație, costul populației, nicio problemă.  Q: Mai precis, care dintre reforme?  Pîslaru: Guvernanța corporatistă. Asta e o chestiune care în mod clar a fost pusă în spațiul public cu «nu ne vindem țara», în spate... na... Q: Și atunci, iertați-mă, de ce am crede că același PSD care s a folosit de AUR, AUR nefiind vreun naiv în povestea asta, participând în cunoștință de cauză, da, la moțiune, la succesul moțiunii... Deci de ce același PSD, acum, până în la finalul lui august ar veni și ar spune pentru țară noi ne-am răzgândit, susținem reforma companiilor de stat pentru că, iată a fost ministrul Pâslaru la «Cum e de fapt», podcastul defapt.ro, și ne a arătat calea și ne predăm. De ce ar accepta asta??  Pîslaru: Pentru că, dacă vor să mai guverneze ceva, unde să poate să vă dea vreun ban Q: Credeți că nu se știa asta și până acuma? Pîslaru: Eu am constatat că sunt foarte pragmatici și că atunci când e vorba de a se trece și bifa niște lucruri care să poată să ducă la un pic de remediere a situației economice... E foarte complicat să guvernezi într-o situație în care ești aproape Grecia. Deci cumva nu este un act de totală iresponsabilitate... iraționalitate. Iresponsabilitate este, dar nu este totală iraționalitate în zona respectivă. Eu unul de aia v-am zis, deci eu am lucrat bine cu miniștrii PSD pentru că era un interes comun să faci lucrurile respective.”

VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării și ce se întâmplă cu salariile bugetarilor
Politică

VIDEO Pîslaru explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, dezastrul lăsat de PSD la legea salarizării și ce se întâmplă cu salariile bugetarilor

Demnitarii PSD au ținut la sertar legea salarizării, deși era jalon PNRR, din 2022 până în ianuarie 2026, arată ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Abia în ianuarie 2026, ministrul PSD al Muncii, Florin Manole a reînceput să lucreze la acest proiect, dar „anvelopa bugetară” era de opt miliarde de euro - față de plafonul de doar 7,3 miliarde de euro - ba chiar mai mult. Citește și: VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul: „Eram în rahat cu PNRR-ul” Legea salarizării unitare în sectorul public reprezintă Jalonul nr. 420 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Termenul inițial stabilit în calendarul oficial al PNRR pentru intrarea în vigoare a legii salarizării (Jalonul 420) a fost Trimestrul IV din anul 2023 (31 decembrie 2023). Legea a fost reasumată de Guvern ca jalon restant, având ca termen limită data de 31 august 2026 pentru a nu pierde fondurile europene. În ceea ce privește salariile bugetarilor, vor crește cele de debutant, în timp ce la vârf „stau pe loc”, spune Pîslaru.  Legea salarizării: abandonată în 2023, abandonată în 2024, resuscitată abia în 2026, dar dădea un tun la buget Ce a arătat ministrul Pîslaru despre proiectul legii saalrizării unice:  „Pe reforme, sub nivelul mării (...). O treime” - despre stadiul reformelor din PNRR „Proiectul cu legea salarizării a fost discutat în 2022, abandonat, 2023 pusă din nou până în 2024, abandonat, reluat de ministrul Manole în ianuarie 2026 atenție la dată (...). Atunci au cerut din nou Băncii Mondiale să vină să refacă calculele. În ianuarie 2026 reintră Banca Mondială, face repede calculele și pregătește proiectul. Proiectul există, proiectul e pregătit, este gata de a fi adoptat.” Despre ce pregătise ministrul PSD Manole: „Era un proiect cu care nu se consultase cu ministerul de finanțe (...). Era un proiect de 8 miliarde în ultima versiune.”  „Deci în acest moment pe datele pe care le am de la finanțe, care încă nici nu sunt oficiale, Dumnezeule, în fine, dar am zis că vin aici, vin, trebuie să ajungi la 7,9% cheltuielile cu privire la salarii, ceea ce îți lasă un spațiu fiscal de 7,3 miliarde. Proiectul era de opt, dar pe anumite zone nu era calculat un anumit impact. Deci cumva era de un opt în condiții optimiste”.  Ce a spus Pîslaru despre salariile bugetarilor: „Salariile de bază oricum vor crește mult, 20 și ceva la sută în medie, pentru că incluzi toate sporurile în salariul de bază. Discutăm de la 154 de sporuri, le razi majoritatea. Le bagi în salariul de bază. Venitul salarial (...) nu va crește la banii ăștia pe care îi avem decât foarte puțin (...). Pentru debutanți undeva 10-15, pentru cei de sus stau pe loc (...). Adică, cu alte cuvinte, e un principiu de protecție salarială. Cei care sunt acuma cu venituri și sporuri și așa mai departe depășesc mult locul lor în grilă deja. Cam asta e ideea. Cei care sunt sus în ierarhie.”  Președintele PSD, Sorin Grindeanu i-a reproșat însă lui Pîslaru întârzierile la legea salarizării: „De săptămâna trecută trebuia să se discute, dacă nu mă înşel, conform calendarului, în Senat, legea salarizării. Nu s-a ajuns acolo, domnul ministru interimar a uitat că trebuie să facă lucrurile astea. De-abia azi cred că a început ceva discuţii. Şi asta, legea salarizării, dacă nu e asumată politic şi pică doar pe umerii unui ministru tehnocrat poate să dea drumul la o avalanşă de amendamente, de reaşezări, care să ducă această lege într-o zonă care se scape de sub control.”

Mihai Savin, șeful Vămilor, reținut de DNA, era clientul PSD, deși a fost numit în funcție de Bolojan, arată datele din biografia sa
Politică

Mihai Savin, șeful Vămilor, reținut de DNA, era clientul PSD, deși a fost numit în funcție de Bolojan, arată datele din biografia sa

Mihai Savin, șeful Vămilor, reținut de DNA, era clientul PSD, mai exact al Gabrielei Firea, deși a fost numit în funcție de Bolojan, arată datele din biografia sa: din iulie 2019 în iulie 2020 el a ocupat mai multe funcții de conducere în companiile municipale ale Capitalei.  Citește și: VIDEO Ministrul Pîslaru anunță în premieră, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum salvează PNRR-ul: „Eram în rahat cu PNRR-ul” Mihai Savin, președinte al Autorității Vamale Române (AVR), a fost reţinut de procurori într-un caz de fals şi uz de fals, după ce ar fi emis retroactiv un ordin de misiune pentru a salva permisul de conducere al unui angajat. În acelaşi dosar, au fost reţinuţi şi un consilier şi un alt funcţionar de la Galaţi.  În urmă cu aproximativ o lună, un oficial al Vămilor și consilierul de la cabinet se îndreptau către Galați, iar în județul Ialomița i-ar fi oprit Poliția, deoarece circulau cu girofarul si cu viteză.  Consilierul a rămas fără permis. El nu a putut justifica folosirea sistemelor de urgență. Apoi, potrivit acuzaţiilor din dosar, s-ar fi emis retroactiv, în fals, ordinul de misiune pe care l-ar fi depus ca probă în contestaţia depusă de consilier, în instanță.  Savin a fost adus de Firea la conducerea celebrelor companii municipale Deși mai multe publicații insistă pe faptul că Savin a fost numit în funcție de premierul Bolojan, biografia sa arată că a fost în anturajul Gabrielei Firea și, probabil, a fost propus de PSD. Mihai Savin a fost: Membru in Consiliul de Administratie la Compania Muncipala de Dezvoltare Duabila, Bucuresti, din noiembrie 2019 în iulie 2020. Director General la Compania Muncipala Managementul Transportului, Bucuresti, din martie în iulie 2020 Director General la Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti, din iulie 2019 în ianuarie 2019 Toate aceste companii erau subordonate primăriei Capitalei, condusă la acel moment de Gabriela Firea. Savin a părăsit aceste funcții când Nicușor Dan a venit la primărie.  Din martie în noiembrie 2022 a fost director general la Termoficare Prahova, o companie a municipiului Ploiești. În 2022, primar era Andrei Voloșevici, un penelist care a trecut la PSD. Din biografia sa lipsesc locurile de muncă din 1991, când a terminat TCM-ul la Politehnica București, până în 2011. El susține că are un „Executive MBA, Insitutul National de Arte si Meserii, Paris”, luat în 2002, când România nu era membră a UE. Ulterior, între 2006 și 2008, ar fi obținut și un „Certificat Profesional in Management, Open University, London”.  Fanatik scrie că în ultima sa declarație de avere publică el figura cu un venit anual de 624.000 de lei de la Apa Nova, companie unde era director general adjunct. Asta înseamnă că, pe lună, ajungea la un salariu de 52.000 de lei, o sumă considerabilă chiar și pentru standardele companiilor multinaționale din România. Tot în acea perioadă, mai încasa un salariu anual de 63.000 de la Veolia Apa Servicii și puțin peste 23.000 de lei de la Veolia Energie Iași. La momentul numirii în fruntea ASSMB, Mihai Savin avea în conturile bancare aproximativ 3 milioane de lei, mai arată Fanatik.   

Grindeanu vrea premier tehnocrat, dar să fie tehnocratul PSD
Politică

Grindeanu vrea premier tehnocrat, dar să fie tehnocratul PSD

Sorin Grindeanu vrea premier tehnocrat, dar să fie tehnocratul PSD: „Depinde cine este acel tehnocrat. Pentru că e important, având în vedere experiența celor 10 luni de până acum, e important și profilul pe care îl are acest prim-ministru”, a spus el, întrebat fiind dacă PSD ar accepta un Executiv cu miniștri politici, dar condus de un tehnocrat.  Citește și: VIDEO Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat”. Ce face Bolojan când e nervos Grindeanu vrea premier tehnocrat, dar să fie tehnocratul PSD „Nu exclud. E o variantă mai bună decât un guvern cap-coadă tehnocrat, e mai asumată, având miniștri politici, având susținere politică, dar depinde de persoane”, a mai afirmat liderul PSD.  El a spus și că un premier PSD ar fi o soluție la actuala criză guvernamentală.  „Am luat în calcul o abordare care include acest lucru. E și o variantă care poate duce la premier PSD, premier pe care îl desemnează PSD în forurile statutare”, a spus Grindeanu, arătând că „forurile statutare” ale partidului vor decide numele celui care va fi propus premier.  Despre anunţul PNL şi USR că nu îşi mai doresc să facă parte într-o coaliţie de guvernare cu PSD, Grindeanu a răspuns: ”Eu îi văd foarte agitaţi, în general, în ultimele zile, îl văd foarte agitat mai ales pe Dominic ( Dominic Fritz, nr). Eu zic că e bine, chiar dacă ţi-ai construit un partid pe trei principii, că aşa s-a construit USR-ul: fără penali în funcţii publice, fără pensii speciale, favoritisme şi evident, cea mai puternică ideologie USR-istă, dar care e fără soluţie, este acea zicere plăcuţă suedeză despre PSD. Asta este soluţia USR, tot timpul, fără PSD. De aceea sunt în jur de 10%. De aceea, în acest moment, dacă stau să mă uit în Parlament, atent, cred că grupul PACE plus nou grup UNIT sunt cam cât USR-ul, pentru că românii vor mai mult decât plăcuţă suedeză. Vor să guvernezi bine, să treci de lozinci, să treci de lucruri simple. Nu poţi să-şi justifici existenţa doar înjurând la PSD”. 

VIDEO Ciucu povestește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum ar fi încercat Firea să-l cumpere și ce i-a transmis că dorește
Politică

VIDEO Ciucu povestește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum ar fi încercat Firea să-l cumpere și ce i-a transmis că dorește

Actualul primar al Capitalei, prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu, povestește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum ar fi încercat Firea să-l cumpere și ce i-a transmis că dorește. El arată că propunerea a venit printr-un consilier - pe care nu l-a nominalizat - care i-a oferit posibilitatea să-și numească propria clientelă la conducerea unei companii municipale.  Citește și: VIDEO Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat”. Ce face Bolojan când e nervos Ciucu povestește, la podcastul „Cum e, de fapt?”, cum ar fi încercat Firea să-l cumpere Transcrierea începe la minutul 8.20: „Q: Ai spus că doamna Firea a vrut să te cumpere. Cum merg chestiile astea? Că bănuiesc că n-a venit la tine cu sacoșa. Ciucu: A nu, nu, a trimis pe cineva la un moment dat. Nu știu dacă...Hai să nu vorbesc prostii. Nu știu dacă dânsa l-a trimis. Era un consilier general care mă știa din facultatea.  Q: Nu puteai proba asta?  Ciucu: Dar nu, nu pot.  Q: Un consilier general...  Ciucu:...din PSD și «domle, tu ce vrei?» «Păi nu vreau nimic». Cum adică ce vreau?  Q: N-a venit el cu o ofertă... Ciucu:...și m-a întrebat. Păi nu vrei și tu una din... Avem 24 de companii municipale, pui CA-ul acolo, vezi și tu să te descurci. Q: Cât luai dintr-un CA pe lună? Ciucu: Nu e vorba de CA, e vorba de companie. Adică CA-ul pune director, cine pune director angajează achizițiile... Q: Adică să controlezi efectiv, nu doar să fii în CA, să-ți dea câteva mii de lei. Tu să decizi contractele (...) Binevoitoare până la urmă. Ciucu: Păi, dar da... Și atunci am zis... și a zis: «Ce vrei?». Și zic: «Vreau să fiu primar». «Hai, mă, pleacă de aici». Zic: "Nu, pe bune, vreau să fiu primar» Și uite că am ajuns primar”.

VIDEO Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat”. Ce face Bolojan când e nervos
Politică

VIDEO Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat”. Ce face Bolojan când e nervos

Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu  explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu premierul Ilie Bolojan, în ultima perioadă de timp: „L-au enervat”. Ciucu a spus de ce răbdarea premierului s-a terminat și cum reacționează aceasta când este nervos: este sarcastic. Citește și: EXCLUSIV Ministrul USR Darău primește bani publici pentru șase cabinete parlamentare cu zero angajați. Ia și bani de transport, deși e plimbat gratuit de SPP Ciucu explică, la podcastul „Cum e, de fapt?”, ce s-a întâmplat cu Bolojan: „L-au enervat” Transcrierea începe la minutul 2.04 din interviu: „Q: În situația de față știm totuși, sau bănuim, sau e destul de mare probabilitatea, mai largă decât PSD, ca scenariul să fi fost că Ilie Bolojan fie va ceda pentru că e slab... Ciucu: Nu știu, nu l-au cunoscut pe Ilie Bolojan... Acum l-au enervat! Q: ...fie va fi făcut să cedeze, de către o grupare din partid, de către servicii, de către... Ciucu: Deci omul acesta este el cu conștiința lui. Nu are scandaluri de corupție, nu are interese personale. Ghinion! Da? Și l-au enervat. Au reușit după ce a încasat și a încasat și ne zicea nu le răspunde. Lăsați-i în pace. Să trecem și legea asta, după urma bugetul, după urma altă lege și așa mai departe. A stat, a încasat și a acumulat și s-a enervat.  Q: Nu l-am văzut pe Bolojan nervos. Adică nu mi-l imaginam cum arată. Ridică tonul? Ciucu: Nu, nu, este calm. Este sarcastic.  Q: A, deci cum i-a cerut președintele Nicușor Dan.  Ciucu: Calm ca și comportament, dar toate declarațiile și poziționările politice pe care le-ați văzut și le veți mai vedea acum... Q: ...vin dintr-o furie, să zicem?”. Cum glumește Bolojan  Ulterior Ciucu a mai arătat că Ilie Bolojan „a fost până acuma în situația în care trebuia să livreze ceva oamenilor și atunci a tăcut și a acumulat, deși strategia PSD nu este de o lună, două, ei de luni și luni de zile îl atacă sistematic asumat (...). Adică aveau punctaj de partid”.  „Q: Atunci ce spera premierul Bolojan? Ce reforme putea să facă în condițiile în care... Ciucu: A făcut câteva! Spera și a reușit și tocmai că a tăcut și că nu a dat drumul la o sarabandă a declarațiilor. Și acum vedem că este cum am mai zis mai devreme liber de contract să mă exprimă așa și atunci poate să le zică și să le facă.  Q: Mai am o curiozitate legată de Ilie Boloran. Nu vreau să te pun într-o situație mai complicată, dar are o notorietate că nu prea are umor. Ciucu: Are un umor mai englezesc, dacă vreți... Q:...poate ardelenesc, nu-mi dau seama. Ciucu: Sau ardelenesc, că are are un umor, e mai hâtru așa.  Q: Am văzut o singură poză în care râdea. Chiar am vrut s-o țin minte.... Ciucu: Râde, râde și nu-i așa încruntat tot timpul. Unu, râde și folosește sarcasmul și folosește foarte mult negația. Adică «da, aceștia sunt niște oameni responsabili și de ispravă», spunând chestiunea asta, dar de fapt din tonalitate spune exact opusul”. 

Guvernul tehnocrat, respins de UDMR, nuanțat de PSD, ironizat de PNL: lecția guvernului Cioloș
Politică

Guvernul tehnocrat, respins de UDMR, nuanțat de PSD, ironizat de PNL: lecția guvernului Cioloș

Prăbușirea guvernului condus de Ilie Bolojan și negocierile dificile dintre partidele parlamentare au readus în prim-plan scenariul unui guvern tehnocrat, temă care revine periodic în momentele de criză politică din România. În contextul în care PSD, PNL, USR și UDMR nu reușesc să contureze rapid o majoritate stabilă, tot mai des este invocată varianta unui executiv de tranziție format din specialiști fără apartenență politică directă. În dezbaterea publică reapare și precedentul cabinetului condus de Dacian Cioloș în perioada 2015–2016, un model care continuă să împartă scena politică între susținători și critici. Kelemen Hunor respinge ideea Președintele Kelemen Hunor respinge categoric ideea unui executiv tehnocrat, argumentând că un astfel de cabinet nu ar avea susținere politică reală și ar deveni rapid vulnerabil în fața conflictelor parlamentare. Citește și: Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan Liderul UDMR consideră că un guvern fără asumare politică directă ar transforma toate partidele în actori de opoziție, fiecare încercând să se delimiteze de măsurile nepopulare. În opinia sa, dificultatea adoptării unor reforme majore, precum legea salarizării unitare, demonstrează că un cabinet tehnocrat nu poate funcționa fără o majoritate solidă în Parlament. Kelemen Hunor a invocat și precedentul guvernului condus de Mugur Isărescu în anul 2000, subliniind că acela nu a fost, în realitate, un executiv complet tehnocrat și că a funcționat într-un context electoral limitat, pentru doar câteva luni. În același timp, liderul UDMR exclude și alte formule vehiculate în spațiul public, precum un guvern minoritar PSD-UDMR sau o refacere rapidă a unei majorități politice stabile. PSD, deschidere teoretică Poziția exprimată de Sorin Grindeanu este mai nuanțată. Liderul social-democrat afirmă că PSD nu are „îngrădiri” față de varianta unui premier tehnocrat, însă insistă că prioritatea ar trebui să fie formarea unui guvern stabil, nu a unuia „de avarie”. Grindeanu admite că un guvern minoritar poate deveni o variantă luată în calcul, în funcție de rezultatul negocierilor de la Cotroceni. Totodată, liderul PSD evită să excludă complet o formulă tehnocrată, însă transmite că aceasta nu reprezintă opțiunea preferată a partidului. PNL: tehnocrații, o „cacealma” politică În tabăra liberală, opoziția față de ideea unui guvern tehnocrat este chiar mai fermă. Deputatul Alexandru Muraru a susținut că această variantă reprezintă doar o strategie prin care PSD încearcă să evite asumarea directă a puterii. Muraru a afirmat că un cabinet tehnocrat ar ajunge inevitabil controlat politic „din umbră” și ar produce și mai multă instabilitate. În viziunea sa, un astfel de executiv ar transforma întreaga clasă politică într-o opoziție permanentă, fără responsabilitate clară pentru măsurile adoptate. De ce ar putea părea atractiv un guvern tehnocrat În momente de criză politică, ideea unui cabinet tehnocrat apare adesea ca soluție de compromis. În teorie, un astfel de guvern ar putea avea câteva avantaje importante. În primul rând, tehnocrații sunt percepuți ca fiind mai puțin dependenți de calculele electorale și de conflictele dintre partide. În perioade tensionate, această imagine de neutralitate poate oferi un anumit grad de încredere publică. În al doilea rând, un cabinet format din specialiști ar putea accelera deciziile administrative și economice sensibile, mai ales într-un context în care România se confruntă cu presiuni bugetare, reforme asumate prin PNRR și nevoia de stabilitate financiară. Un alt argument invocat frecvent este acela că un guvern tehnocrat poate funcționa ca o formulă temporară de calmare a tensiunilor politice, mai ales atunci când partidele nu reușesc să construiască rapid o majoritate. Limitele unui executiv fără susținere politică Criticii formulei tehnocrate susțin însă că problema fundamentală rămâne lipsa legitimității politice directe. În sistemul parlamentar românesc, guvernul depinde permanent de voturile din Parlament, iar un executiv fără sprijin solid poate deveni rapid vulnerabil. În plus, un cabinet tehnocrat poate administra statul, dar are dificultăți în promovarea reformelor majore care implică costuri sociale și negocieri politice dure. Fără asumarea partidelor, măsurile nepopulare riscă să fie blocate sau contestate permanent. Există și riscul ca partidele să folosească un astfel de guvern ca „paratrăsnet” politic: să lase tehnocrații să adopte măsuri dificile, păstrându-și în același timp libertatea de a critica din opoziție. Această vulnerabilitate explică de ce multe guverne tehnocrate din Europa au avut mandate limitate și au funcționat mai degrabă ca soluții temporare decât ca formule de guvernare pe termen lung. Guvernul Cioloș și limitele lipsei de sprijin politic Instalarea guvernului condus de Dacian Cioloș în noiembrie 2015 a reprezentat unul dintre cele mai neobișnuite momente politice ale României postdecembriste. Cabinetul a apărut într-un context de criză profundă de încredere în clasa politică, după incendiul din clubul Colectiv și protestele masive care au urmat. Demisia guvernului condus de Victor Ponta a deschis drumul unei formule de compromis susținute de principalele partide parlamentare. Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat premier pe Dacian Cioloș, fost comisar european pentru Agricultură, perceput la acel moment drept o figură tehnocrată, cu imagine occidentală și fără apartenență politică oficială. Mandatul guvernului a fost însă limitat încă de la început: aproximativ un an, până la alegerile parlamentare din 2016. Imaginea de competență și calm administrativ Unul dintre cele mai mari avantaje ale guvernului Cioloș a fost percepția publică de profesionalism și sobrietate. După ani de scandaluri politice și acuzații de corupție, executivul tehnocrat a venit cu un discurs centrat pe eficiență administrativă și depolitizare. Mai mulți miniștri proveneau din administrația europeană, mediul academic sau instituții internaționale, ceea ce a creat impresia unei echipe mai puțin dependente de rețelele politice clasice. Într-un climat social extrem de tensionat după tragedia de la Colectiv, această imagine de „guvern al specialiștilor” a oferit temporar un sentiment de stabilitate. Accentul pe transparență și reformă administrativă Cabinetul Cioloș a încercat să promoveze o cultură administrativă diferită, punând accent pe transparență, consultări publice și profesionalizarea instituțiilor. Au existat încercări de digitalizare a administrației, măsuri pentru transparentizarea cheltuielilor publice și un discurs constant despre meritocrație și reducerea influenței politice asupra aparatului de stat. De asemenea, guvernul a menținut o relație bună cu instituțiile europene și partenerii externi, într-o perioadă în care România avea nevoie de stabilitate de imagine. Gestionarea unor domenii-cheie Executivul tehnocrat este creditat de susținători pentru anumite măsuri în agricultură, sănătate și fonduri europene. În special în zona administrației centrale, guvernul a încercat să accelereze procedurile și să reducă blocajele birocratice. În plus, faptul că miniștrii nu erau implicați direct în competiția electorală a permis uneori abordări mai prudente și mai puțin populiste. Criticile și limitele guvernului tehnocrat Cea mai mare vulnerabilitate a cabinetului Cioloș a fost exact problema invocată astăzi de lideri precum Kelemen Hunor: lipsa unei baze politice solide. Guvernul depindea permanent de bunăvoința partidelor parlamentare, care îl susțineau formal, dar îl criticau frecvent. În multe situații, executivul a avut dificultăți în promovarea unor reforme mai ample tocmai pentru că nu controla majoritatea parlamentară. Această situație a creat impresia unui guvern care administrează, dar nu poate transforma profund sistemul. Percepția de elitism și distanță față de societate Criticii guvernului au susținut că mulți miniștri tehnocrați aveau expertiză administrativă, dar puțină experiență politică și o slabă capacitate de comunicare cu societatea. În timp, executivului i s-a reproșat că vorbește mai mult limbajul instituțiilor europene decât pe cel al electoratului român obișnuit. Această percepție a fost exploatată politic mai ales în campania electorală din 2016. Dificultatea asumării măsurilor nepopulare Un guvern tehnocrat are adesea o problemă structurală: poate propune măsuri dificile, dar nu are legitimitatea electorală puternică necesară pentru a le impune politic. Cabinetul Cioloș a fost prins între presiunea reformelor și reticența partidelor de a susține măsuri cu potențial electoral negativ înaintea alegerilor parlamentare. În consecință, multe proiecte au rămas la nivel de intenție sau au avansat lent. Vulnerabilitatea electorală Deși tehnocrat, guvernul a fost rapid atras în conflictul politic intern. PSD a reușit să transforme o parte din nemulțumirile sociale într-o critică directă la adresa „guvernării tehnocrate”, prezentată uneori drept ruptă de realitățile populației. Alegerile parlamentare din 2016 au adus o victorie clară PSD, iar experiența tehnocrată s-a încheiat fără continuitate politică reală. Lecția guvernului Cioloș pentru criza actuală Experiența 2015–2016 explică de ce ideea unui nou cabinet tehnocrat provoacă astăzi atât de multe rezerve în rândul partidelor. Susținătorii unui asemenea model invocă nevoia de profesionalism, calm și depolitizare într-un moment de blocaj politic. Criticii avertizează însă că un executiv fără susținere parlamentară solidă riscă să devină rapid izolat și vulnerabil. În realitate, cazul guvernului Cioloș a arătat că un cabinet tehnocrat poate funcționa relativ eficient ca soluție temporară de tranziție, mai ales într-un context de criză de încredere. În schimb, pe termen lung, lipsa unei ancore politice puternice limitează capacitatea unui asemenea executiv de a impune reforme majore și de a rezista presiunilor electorale.

Bolojan îl acuză pe Iordache că a blocat „premeditat” OUG-ul privind băieții deștepți din energie
Politică

Bolojan îl acuză pe Iordache că a blocat „premeditat” OUG-ul privind băieții deștepți din energie

Premierul Ilie Bolojan îl acuză pe Florin Iordache, președintele Consiliului Legislativ, că a blocat „premeditat” OUG-ul privind băieții deștepți din energie. Consiliul Legislativ a trimis avizul la această ordonanță după ce trecuse moțiunea de cenzură, deci Guvernul demis nu mai avea voie să emită OUG-uri. Citește și: Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan Florin Iordache a depus jurământul în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ la 16 noiembrie 2020. Mandatul președintelui Consiliului Legislativ este de 5 ani, conform modificărilor aduse Legii 73/1993, și poate fi reînnoit o singură dată. Mandatul lui Iordache a expirat, deci, de peste cinci luni. El are un salariu brut, de bază, de 21.840 de lei.  Bolojan îl acuză pe Iordache că a blocat „premeditat” OUG-ul privind băieții deștepți din energie „A fost o chestiune foarte stranie. E în aer. Dacă aș fi răutăcios, aș spune că a fost o acțiune premeditată, dar neavând o astfel de probă, spun doar că abordarea Consiliului a făcut ca documentul să nu mai poată fi emis”, a spus premierul la Digi 24.  Premierul a avertizat că blocarea accesului la rețele afectează direct investițiile mari din energie. „Când cineva vrea să facă o investiție mare, nu mai poate primi un aviz tehnic de racordare, pentru că rețelele sunt blocate și s-a schimbat procedura. Ori așteaptă mult timp, ori în piață se tranzacționează doar hârtia că poate face, ceea ce înseamnă mize și sume mari”, a explicat Ilie Bolojan. Acesta a evitat să acuze direct anumite persoane, însă a spus că sistemul energetic a fost „pervertit”. „Nu îmi place să arunc cu noroi fără probe. Acest sistem a fost pervertit în totalitate. Este o doză de iresponsabilitate în aceste zone”, a afirmat premierul.

Renate Weber, care susținea teoriile rusești despre Deveselu, atacă la CCR ordonanța SAFE. Și PSD și AUR au contestat ordonanța, crucială pentru SAFE
Politică

Renate Weber, care susținea teoriile rusești despre Deveselu, atacă la CCR ordonanța SAFE. Și PSD și AUR au contestat ordonanța, crucială pentru SAFE

Avocatul Poporului, Renate Weber, care în 2018 susținea teoriile rusești despre Deveselu, atacă la CCR ordonanța SAFE, ordonanță crucială pentru demararea înarmării României și dezvoltarea infrastructurii spre Republica Moldova. Și PSD, și AUR, au criticat ordonanța.  Citește și: Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan Renate Weber, care susținea teoriile rusești despre Deveselu, atacă la CCR ordonanța SAFE „În acest moment, noi lucrăm la textul unei sesizări pentru Curtea Constituțională. Probabil, dacă nu mâine, poimâine o să trimitem sesizarea către Curtea Constituțională, pentru că sunt într-adevăr mai multe motive de neconstituționalitate și de fond și de procedură și credem că e foarte grav ceea ce s-a întâmplat”, a declarat Weber pentru știripesurse.ro, site controlat de soțul unei deputate PSD.  „Noi am făcut tot felul de analize astăzi cu privire la felul în care s-au derulat toate aceste acțiuni. O formă inițială de ordonanță a fost aprobată luni, adică acum o săptămână. Pentru aceea s-a și cerut un aviz la Consiliul Legislativ. În ziua următoare, la acea ordonanță s-a venit cu foarte multe amendamente de către mulți miniștri, practic s-au modificat vreo 12 alte acte normative”, a explicat Avocatul Poporului.  Potrivit lui Weber, după modificări a fost solicitat un nou aviz al Consiliului Legislativ, însă între timp Guvernul fusese deja demis prin moțiunea de cenzură adoptată în Parlament. „Vineri, a fost trimis către Parlament textul ordonanței. Și aici avem un alt motiv de neconstituționalitate. În mod normal, trebuia să fie trimis textul la Camera Deputaților. Conform Constituției, aceea era camera care trebuia să îl primească, având în vedere obiectul de reglementare al ordonanței. Or, a fost trimisă la Senat și apoi a fost trimisă și la Monitorul Oficial”, a mai arătat ea.  În 2018, Weber susținea că România a provocat Rusia, prin instalarea scutului anti-rachetă de la Deveselu. Ea a spus și că parteneriatul strategic cu SUA înseamnă „că dăm bani în neștire pentru industria de armament americană”. „Cu Statele Unite e o altă poveste. Știu că e partenerul nostru strategic…dar nu prea înțeleg ce anume înseamnă asta. Să dăm bani în neștire pentru industria de armament americană? Sincer, nu cred că aveam nevoie de asta. Înțeleg că ne apără de ruși. Dar mi se pare că asta se întâmplă pentru că noi i-am stârnit pe ruși cu instalarea scutului. Apropos, totuși…e defensiv sau cum?”, afirma ea pentru Q Magazine. Mandatul lui Weber a expirat în iunie 2025, dar PSD a refuzat să o schimbe, afirmând că persoana propusă de USR are pensie specială, ceea ce ar fi inacceptabil.  Prin programul SAFE (Security Action For Europe), România a alocat aproximativ 4,2 miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură de transport cu utilizare duală (civilă și militară). Această sumă reprezintă circa 25% din pachetul total de 16,68 miliarde de euro pe care țara noastră îl accesează sub formă de împrumuturi avantajoase în perioada 2026-2030. 

ANALIZĂ AUR și PSD, atac comun la SAFE, deși acesta finanțează legături cruciale cu R. Moldova și permite înarmarea rapidă
Politică

ANALIZĂ AUR și PSD, atac comun la SAFE, deși acesta finanțează legături cruciale cu R. Moldova și permite înarmarea rapidă

AUR și PSD au lansat atac comun la adresa programului SAFE, deși acesta finanțează legături cruciale cu R. Moldova și permite înarmarea relativ rapidă a României.  Citește și: Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan Prin programul SAFE (Security Action For Europe), România a alocat aproximativ 4,2 miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură de transport cu utilizare duală (civilă și militară). Această sumă reprezintă circa 25% din pachetul total de 16,68 miliarde de euro pe care țara noastră îl accesează sub formă de împrumuturi avantajoase în perioada 2026-2030.  AUR și PSD, atac comun la SAFE, deși acesta finanțează legături cruciale cu R. Moldova Se vor finanța: Autostrada Moldovei (A7), segmentele care fac legătura spre nord, respectiv Pașcani – Suceava – Siret; Autostrada Unirii (A8), sectorul Moțca – Iași – Ungheni, inclusiv podul peste Prut de la Ungheni; podul peste Prut la Ungheni, proiectat pentru standarde de mobilitate militară (capacitate portantă ridicată, adică poate fi utilizat de tancuri), precum și investiții în puncte de trecere a frontierei și noduri logistice care pot asigura protecția civilă și securitatea infrastructurii în caz de criză.  Alte 2,8 miliarde se duc în echipamente de protecție civilă, drone, securitate cibernetică, modernizarea dotărilor poliției și jandarmeriei. Suma de 9,53 miliarde va fi folosită pentru 21 de programe de înzestrare: rachete Mistral, elicoptere H225, transportoare Piranha 5, sisteme antiaeriene. Ce susține AUR despre SAFE: „Un tun financiar este dat românilor în aceste zile, mult mai mare decât celebrul scandal al celor 100 de milioane de doze de vaccin. Acum vorbim de mai bine 10 miliarde de euro luaţi împrumut de români pentru înarmarea ţării”, a afirmat George Simion, pe Facebook.  Azi, liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a anunțat că PSD a solicitat Biroului permanent al Senatului sesizarea Comisiei de constituţionalitate pentru verificarea unui eventual conflict de natură constituţională între Guvern şi Parlament în privinţa Ordonanţei SAFE.  Însă termenul limită principal pentru semnarea contractelor de achiziții în cadrul programului SAFE (Security Action For Europe) în România este 31 mai 2026, de aceea Guvernul a fost obligat să recurgă la această formulă. România a beneficiat de o derogare pentru a putea face achiziții singură, dar această facilitate expiră în mai 2026. Statele beneficiare ale acestui program trebuiau să transmită planurile naționale până la 30 noiembrie 2025. În plus, toate contractele din lista celor 21 de proiecte strategice (inclusiv segmentele de autostradă A7 și A8) trebuie să aibă atribuirea finalizată și implementarea începută rapid, deoarece întreaga finanțare trebuie consumată până la 31 decembrie 2030. 

Senatorul PSD Zamfir recunoaște că PSD își caută salvarea într-un premier tehnocrat
Politică

Senatorul PSD Zamfir recunoaște că PSD își caută salvarea într-un premier tehnocrat

Senatorul PSD Daniel Zamfir recunoaște că PSD își caută salvarea într-un premier tehnocrat: „Că va fi nevoie de un prim-ministru independent, tehnocrat, ne asumăm (...). De ce nu? Dacă asta este soluția care va debloca lucrurile în momentul ăsta, de ce nu?”, a spus el la RFI.  Citește și: Ciprian Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții s-ar rupe contractul social dintre PNL și președintele Nicușor Dan Zamfir este liderul senatorilor PSD și un apropiat al grupării din jurul Gabrielei Firea și al lui Florentin Pandele.  Senatorul PSD Zamfir recunoaște că PSD își caută salvarea într-un premier tehnocrat La remarca realizatorului că un premier tehnocrat nu ar avea sprijin politic în nici un partid, Daniel Zamfir a replicat: „Am spus o variantă ipotetică. Nu există nici o reticență a noastră de a merge mai departe, sigur, evident, fără Ilie Bolojan (…). Ne asumăm în continuare să constituim o majoritate proeuropeană, sigur, fără AUR, nu vom face un Guvern cu AUR”. Acum câteva zile, Ionuț Pucheanu, prim-vicepreședinte al PSD, a declarat la Interviurile Digi24.ro că un nou executiv s-ar putea construi în jurul unei personalități din zona economică, fără afiliere politică.  „Eu unul, da, cred în această variantă (n.r. premier tehnocrat). Pe persoană fizică vă spun. Eu cred că se poate face o împăcare în jurul unui terț. (...) E singura formă prin care domnul Bolojan își poate păstra partidul. Dacă mă întrebați, având în vedere situația economică prin care trecem, cred că avem nevoie de un economist foarte bun. Să înțeleagă macroeconomie, să înțeleagă că deficitul nu se reduce doar prin neplata unor facturi sau prin mărirea unor taxe”, a spus Pucheanu.  Azi, mai multe surse din PSD arătau că acest partid ia în calcul, ca ultimă soluţie, scenariul unui premier tehnocrat, dar şi cel al unui guvern minoritar cu UDMR şi minorităţile.   Joi ar putea avea loc noi discuţii informale cu preşedintele Nicușor Dan, iar vineri sau luni sunt posibile consultări oficiale la Cotroceni.

Cel mai influent cotidian german, FAZ, definește politica PSD: „A fura, a împărți și a conduce”. Bolojan, dat jos pentru că a afectat interesele financiare ale PSD
Politică

Cel mai influent cotidian german, FAZ, definește politica PSD: „A fura, a împărți și a conduce”. Bolojan, dat jos pentru că a afectat interesele financiare ale PSD

Cel mai influent cotidian german, Frankfurter Allgemeine Zeitung, FAZ, definește politica PSD: „A fura, a împărți și a conduce”, titrează acest ziar într-un articol care a fost publicat azi. FAZ scrie, citându-l pe europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, că Ilie Bolojan a fost dat jos pentru că a afectat interesele financiare ale PSD. Citește și: VIDEO Bomba penală a lui Bolojan: Oana Gheorghiu pregătește sesizări după ce a pus mâna pe documente din companiile de stat Cel mai influent cotidian german, FAZ, definește politica PSD: „A fura, a împărți și a conduce” Frankfurter Allgemeine îl mai citează pe Mureșan cu un reproș la tăcerea socialiștilor europeni în fața „alianței dintre partidul lor românesc și extremiștii antieuropeni, care a dus la căderea unui premier proeuropean și reformist”.  „Istoricul Oliver Jens Schmitt, specialist în Europa de Sud-Est, amintește că partidul a avut în anii ’90 un avantaj uriaș la start, deoarece a preluat infrastructura aparatului comunist. Tocmai de aceea PSD este și astăzi foarte puternic în provincie. (...) «Partidul depinde de capacitatea de a distribui resurse susținătorilor și alegătorilor: contracte publice, funcții, dar și cadouri electorale, de la mălai până la cafea. De aceea, pierderea puterii este pentru PSD extrem de periculoasă».  În esență, mașinăria de putere a PSD a reușit timp de decenii să redirecționeze bani publici și fonduri europene către propria clientelă. De la actualul lider Sorin Grindeanu se așteaptă, la fel ca de la predecesorii săi, să mențină intact acest mecanism și accesul la resursele financiare. Faptul că premierul liberal Ilie Bolojan a încercat să pună capăt acestor practici și a avut deja unele succese a determinat PSD să îl răstoarne de la putere împreună cu naționaliștii AUR. Reticențele ideologice au fost minime”, explică Michael Martens, corespondentul FAZ la Viena.  „Atunci când a fost la putere, PSD a adoptat mereu măsuri populiste pe termen scurt, care au generat inflație și datorii publice mai mari, pentru ca apoi să treacă în opoziție imediat ce apăreau crizele”, a explicat Siegfried Mureșan, citat de Frankfurter Allgemeine.  „Aceste reforme au afectat interesele financiare ale PSD și ale clientelei sale”, a mai spus Mureșan, pentru FAZ.  

Guvernul Bolojan continuă să reducă, ușor, numărul bugetarilor, deși PSD blochează restructurările
Politică

Guvernul Bolojan continuă să reducă, ușor, numărul bugetarilor, deși PSD blochează restructurările

Guvernul Bolojan continuă să reducă, ușor, numărul bugetarilor, deși PSD blochează restructurările: potrivit datelor pe luna martie a ministerului de Finanțe, numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice este de 1.277.461. Față de luna iuni 2025, când Ilie Bolojan a preluat conducerea Executivului, scăderea este de circa 30.000 de persoane, circa 2,3%.  Citește și: EXCLUSIV Ciucu spune, la podcastul „Cum e, de fapt?”, în ce condiții ar vota PNL un guvern Grindeanu Guvernul Bolojan continuă să reducă, ușor, numărul bugetarilor, deși PSD blochează restructurările În ianuarie 2026, numărul bugetarilor era de 1.280.305. În administrația publică centrală, numărul angajaților la stat a scăzut cu sub 1.000 de persoane din ianuarie în martie 2026. În administrația locală, numărul angajaților în „autorități executive locale” a scăzut cu aproape 2.500. Cheltuielile de personal au scăzut cu 3% în primele trei luni in 2026 față de perioada smiliară din 2025.  În august 2025, premierul Bolojan și-a propus să reducă numărul bugetarilor din administrația locală cu 13-15.000, dar măsura a fost blocată de PSD. Reducerile de personal sunt, probabil, rezultatul plecărilor din sistem, în primul rând a pensionărilor, și a tentativei de blocare a angajărilor - ceea ce se pare că nu a reușit pe deplin. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră