Timișul, Clujul și Brașovul atrag investiții străine de miliarde de euro. Estul țării, mai nimic
Soldul investițiilor străine directe din județul Iași a ajuns la 858 de milioane de euro în 2025, aproape dublu față de nivelul de 448 de milioane de euro înregistrat în 2015, potrivit datelor Băncii Naționale a României, citate de Ziarul de Iași.
Iașiul a detronat Suceava
Evoluția a fost modestă în prima parte a intervalului. Soldul ISD a urcat la 469 de milioane de euro în 2017, apoi a coborât la 460 de milioane în 2018 și la 454 de milioane în 2019. Tendința s-a schimbat începând din 2020, când valoarea a crescut la 515 milioane de euro.
Avansul a continuat anual: 543 de milioane de euro în 2021, 590 de milioane în 2022, 722 de milioane în 2023, 795 de milioane în 2024 și 858 de milioane în 2025. Cea mai mare creștere anuală, de 132 de milioane de euro, a fost înregistrată între 2022 și 2023.
Iașiul a devenit principalul pol regional pentru capitalul străin. Suceava, care avea 498 de milioane de euro în 2015 și depășea Iașiul, a ajuns la 570 de milioane în 2025.
Două treimi din investițiile străine, în București-Ilfov
Bacăul a crescut de la 193 de milioane de euro în 2015 la 731 de milioane în 2025. Evoluțiile au fost mai reduse în Neamț, de la 206 la 226 de milioane de euro, și în Botoșani, de la 78 la 187 de milioane.
Regiunea Nord-Est continua să atragă însă doar 1,9% din investițiile străine directe ale României. București-Ilfov concentra 66,9% din total, urmată de regiunile Centru, cu 7,9%, și Vest, cu 6,5%.
Economistul Dan Chirleșan, profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, explică diferențele prin efectul de aglomerare. Investitorii preferă zonele care dispun deja de infrastructură, furnizori, forță de muncă pregătită, servicii, acces la piețe și administrații previzibile, cu birocrație redusă.
Botoșani și Vaslui nu există pentru investitori
Potrivit economistului, investițiile atrase de Iași nu se răspândesc automat către județele vecine. Pentru ca firmele din Botoșani, Vaslui, Neamț, Suceava sau Bacău să intre în lanțurile de producție și furnizare sunt necesare infrastructură și legături economice funcționale.
Iașiul rămâne mult sub principalele centre economice. În 2025, Timiș avea investiții străine de 5,95 miliarde de euro, Clujul de 3,56 miliarde, iar Brașovul de 3,03 miliarde. Sibiu, Prahova și Constanța depășeau două miliarde de euro.
Bucureștiul domina clasamentul cu 79,1 miliarde de euro, iar Ilfovul ajunsese la 10 miliarde, față de 3,3 miliarde în 2015.