miercuri 20 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Ramona Emilian

7247 articole
Ramona Emilian

Eveniment

Urs polar rar, împușcat în Islanda

Urs polar rar, împușcat în Islanda. Un urs polar observat în Islanda pentru prima dată din 2016 a fost împuşcat imediat de poliţie. Urs polar rar, împușcat în Islanda Poliţiştii au declarat că nu au avut de ales decât să omoare animalul după consultări cu autorităţile de mediu. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor Ursul ar fi ajuns în Islanda din Groenlanda pe un aisberg, după ce a parcurs câteva sute de kilometri. Animalul a fost ucis joi în Höfdastrand, pe vârful de nord-vest al insulei. Radiodifuzorul naţional al Islandei RÚV a declarat vineri că iceberguri au fost recent observate în largul coastei islandeze. Ursul era sănătos Autorităţile locale au afirmat că ursul era sănătos, cântarea între 150 şi 200 de kilograme şi a fost transportat în capitala Reykjavík pentru teste. Ultimul urs polar văzut în Islanda a fost în 2016. După ce doi urşi au ajuns în Islanda în 2008, autorităţile au decis atunci să fie ucişi din cauza riscului pe care îl prezentau pentru oameni şi animale. Experţi au afirmat, de asemenea, că urşii polari nu ar putea supravieţui mult timp în Islanda din cauza lipsei de gheaţă şi a unui aprovizionări limitate cu alimente. Femelele nu şi-ar putea creşte puii pe insula vulcanică. Costul relocării ursului în Groenlanda este prea mare, au afirmat autorităţile islandeze, ceea ce a determinat poliţia să omoare animalul.

Urs polar rar, împușcat în Islanda (sursa: BBC)
Boloș admite o posibilă criză financiară (sursa: Facebook/Marcel Boloș)
Eveniment

Boloș admite o posibilă criză financiară

Boloș admite o posibilă criză financiară. Există un semnal de îngrijorare în ceea ce priveşte încetinirea creşterii economice şi de aceea trebuie luate măsuri din timp pentru susţinerea dezvoltării, dar şi prudenţă, mai ales în cheltuirea banilor publici, susţine ministrul Finanţelor, Marcel Boloş. Boloș admite o posibilă criză financiară "Avem pe de o parte un volum de investiţii publice, de această dată foarte consistent. După cum ştiţi, Guvernul României pregăteşte un pachet de măsuri pentru a susţine producţia industrială şi activităţile de producţie industrială, care e mai mult decât necesar", a declarat Boloş, la Digi 24. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor "Ce vreau să spun este că, într-adevăr, există acest semnal de îngrijorare în ceea ce priveşte încetinirea creşterii economice. Tocmai de aceea trebuie luate măsuri din timp, pentru ca să susţinem dezvoltarea economică şi să alocăm aceste fonduri care ţin de sprijinul mediului de afaceri pe o perioadă de timp care să fie caracterizată de predictibilitate. Aşa cum am menţionat, semnalele îngrijorătoare vin din Europa Centrală, în special din zona Germaniei, unde într-adevăr s-au înregistrat scăderi ale volumului producţiei industriale cu 3,6%. E un fenomen pe care îl întâlnim şi în Austria, cu 1,5%", a adăugat acesta. Criza, o "contagiune financiară" Întrebat dacă acest fenomen se va extinde şi România, iar ţara ar putea intra în criză, Boloş a explicat că este un "fenomen de contagiune financiară", dar nu se pune problema de a ne confrunta cu o criză economică. "E un fenomen de contagiune, se cheamă financiară, dar şi contagiune între economiile ţărilor care au schimburi comerciale relevante şi de aceea noi trebuie să fim foarte prudenţi. (...) Nu aş putea spune acest lucru (că vom intra în criză n.r.) dar, cum spuneam, prudenţa este cea care ne îndeamnă să fim chibzuiţi, mai ales în cheltuirea banilor publici. Nu avem semnale de acest fel şi nu se pune problema în acest mod", a spus şeful de la Finanţe. Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a modificat în scădere la 2,8%, de la 3,4% anterior, proiecţia de creştere economică pentru anul acesta, Produsul Intern Brut urmând să se cifreze la aproape 1.769 miliarde de lei. Potrivit Proiecţiei Principalilor Indicatori Macroeconomici, publicată de CNSP, pentru 2025 este estimat un avans al PIB de 3,5% iar pentru 2026 de 3,7%, urmând ca, din 2027 tendinţa să fie de scădere la 3,3%, respectiv 2,9% în 2028.

Secret Service, „deficiențele” protejării lui Trump (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Secret Service, „deficiențele” protejării lui Trump

Secret Service, „deficiențele” protejării lui Trump. Şeful interimar al Secret Service, Ronald Rowe, a recunoscut vineri existenţa unor "deficienţe" din partea acestui serviciu, responsabil cu protejarea personalităţilor politice americane de rang înalt, în timpul tentativei de asasinat eşuate asupra lui Donald Trump din 13 iulie. Secret Service, „deficiențele” protejării lui Trump Ancheta internă "a constatat deficienţe în planificarea anticipată şi implementarea acesteia de către Secret Service", a declarat Rowe într-o conferinţă de presă. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor "Dacă unii dintre membrii echipei de urmărire au fost foarte conştiincioşi, alţii au fost neglijenţi", a precizat el, referindu-se la viitoare sancţiuni. El o înlocuieşte pe Kimberly Cheatle care şi-a dat demisia pe 23 iulie, după ce şi-a recunoscut responsabilitatea în "cel mai important eşec operaţional al Secret Service din ultimele decenii". Ronald Rowe a citat " o lipsă de claritate" din partea Secret Service în schimburile sale cu poliţia locală şi aşteptările sale de la aceasta, precum şi lacune în transmiterea de informaţii. Investigațiile FBI Poliţia federală americană FBI a anunţat duminică după-amiază că investighează "o presupusă tentativă de asasinat" care l-a vizat din nou pe Donald Trump, candidatul republican fiind "în siguranţă" şi un suspect fiind arestat. Într-un context de campanie prezidenţială deosebit de tensionată, cu aproximativ 50 de zile înainte de alegerile din 5 noiembrie, fostul preşedinte, care se afla la clubul său de golf din Florida, este "în siguranţă după ce au fost semnalate focuri de armă în vecinătatea sa", a declarat Steven Cheung, director de comunicare pentru campania lui. Pe 13 iulie, fostul preşedinte (2017-2021) care aspiră să revină la Casa Albă a fost rănit la ureche de focuri de armă care au făcut un mort şi doi răniţi în rândul participanţilor la un miting în Pennsylvania, unul dintre cele şase sau şapte state-cheie ale alegerilor prezidenţiale, în nord-estul ţării. Imaginile lui Donald Trump, cu sângele curgând pe faţă şi cu pumnul ridicat, au făcut înconjurul lumii şi au bulversat campania pentru alegerile din 5 noiembrie.

ONU condamnă masacrul pagerelor din Liban (sursa: Facebook/Volker Türk)
Internațional

ONU condamnă masacrul pagerelor din Liban

ONU condamnă masacrul pagerelor din Liban. Dreptul internaţional "interzice" folosirea unor dispozitive "capcană" cu aspectul unor obiecte "inofensive", a insistat vineri în faţa Consiliului de Securitate Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk. ONU condamnă masacrul pagerelor din Liban "Este o crimă de război comiterea de violenţe menite să răspândească teroarea în rândul civililor", a adăugat el în cursul unei reuniuni solicitate de Algeria după explozia simultană în această săptămâna a unor pagere şi a altor dispozitive de transmisie ale Hezbollah în Liban. Citește și: VIDEO Prima apariție din ultimii ani a lui Ciolacu alături de soție: cei doi au păstrat distanța la ceremonia de absolvire a facultății a fiului lor "Războiul are reguli", a insistatVolker Türk, reluând apelul pentru o anchetă "independentă, riguroasă şi transparentă" în acest caz. "Vizarea simultană a mii de indivizi, fie civili sau membri ai unor grupuri armate, fără a şti cine deţine dispozitivele în cauză, locaţia acestora şi mediul în care se află la momentul atacului, încalcă dreptul umanitar internaţional (...)", a adăugat responsabilul ONU. "De aceea, este dificil de văzut cum, în aceste circumstanţe, astfel de atacuri ar putea fi în concordanţă cu principiile cheie ale distincţiei, proporţionalităţii şi precauţiei", a explicat el. "Aceste atacuri reprezintă o nouă etapă în război, în care dispozitivele de comunicare devin arme (...). Aceasta nu poate fi noua normalitate", a spus oficialul ONU. Înaintea reuniunii, Stéphane Dujarric, purtătorul de cuvânt al secretarului general al ONU a cerut, la rândul său, "reţinere maximă" din partea tuturor părţilor. În operaţiunea atribuită de asemenea Israelului au fost detonate de la distanţă mii de pagere şi staţii de emisie-recepţie ale Hezbollah, provocând cel puţin 37 de morţi, dintre care doi copii, şi peste 3.500 de răniţi.

O moarte suspectă la UMF București (sursa: Facebook/Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila)
Eveniment

O moarte suspectă la UMF București

O moarte suspectă la UMF București. Secretara-şefă a Universităţii de Medicină şi Farmacie ''Carol Davila'', Matei Vali Cătălina, a fost găsită fără viaţă într-un lac din Capitală, anunţă Poliţia Capitalei. O moarte suspectă la UMF București "În urma activităţilor desfăşurate de către poliţişti din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti (DGPMB) - Serviciul Investigaţii Criminale Sector 2, femeia, în vârstă de 43 de ani, care a fost dată dispărută în cursul zilei de astăzi, a fost găsită fără viaţă, într-un lac din Capitală", a precizat miercuri seara DGPMB. Citește și: VIDEO Imagini spectaculoase după ce ucrainenii au distrus un depozit uriaș de muniție. Explozia, perfect vizibilă din satelit Cazul a fost preluat de poliţişti din cadrul Serviciului Omoruri. Cercetările sunt continuate de poliţişti din cadrul Serviciului Omoruri, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, în vederea stabilirii cu exactitate a cauzelor şi împrejurărilor în care a avut loc evenimentul. Femeia a fost dată dispărută după ce nu a ajuns miercuri la serviciu. "Astăzi, 18 septembrie 2024, Poliţia Capitalei a fost sesizată cu privire la dispariţia unei femei care a plecat în cursul acestei dimineţi de la adresa de domiciliu din Sectorul 2 şi nu a mai revenit până în prezent. Persoana dispărută se numeşte Matei Vali Cătălina şi este în vârstă de 43 de ani", anunţa Biroul de presă al DGPMB.

Ciucă, despre proiectul PNL și Iohannis (sursa: Facebook/Nicolae Ionel Ciucă)
Eveniment

Ciucă, despre proiectul PNL și Iohannis

Ciucă, despre proiectul PNL și Iohannis. Liderul PNL, Nicolae Ciucă, a explicat miercuri faptul că proiectul liberalilor care i-ar permite preşedintelui Klaus Iohannis să candideze la alegerile parlamentare vine să restabilească un drept democratic al fiecărui cetăţean de a alege şi de a fi ales, menţionând că Iohannis are o experienţă în politica externă şi de apărare, care "nu se iroseşte", ci "trebuie valorificată într-un anume fel". Ciucă, despre proiectul PNL și Iohannis "Decizia aceasta vine să restabilească un drept democratic, şi anume dreptul fiecărui cetăţean de a alege şi de a fi ales. Nu este vorba doar de preşedintele Iohannis, nu vorbim de persoană, vorbim de dreptul absolut democratic al unui cetăţean să aleagă şi să fie ales. Ca atare, în momentul de faţă, restabilim acest drept, această libertate", a afirmat Ciucă, la ProTv, întrebat în legătură cu acest proiect legislativ. Citește și: VIDEO Imagini spectaculoase după ce ucrainenii au distrus un depozit uriaș de muniție. Explozia, perfect vizibilă din satelit Întrebat de ce PNL a depus acum acest proiect, Ciucă a răspuns că, de fiecare dată, PNL a valorificat toată experienţa acumulată de liderii partidului. "La toate evenimentele politice care au avut loc în anul acesta am considerat că este momentul să venim cu o astfel de decizie, ţinând cont că noi, Partidul Naţional Liberal, de fiecare dată, şi dacă vă uitaţi şi în statutul nostru, am valorificat toată experienţa acumulată de către liderii partidului. Nu avem niciun lider de partid care să nu fie în Biroul Politic Naţional", a spus Ciucă. Teama pentru șomajul președintelui Întrebat dacă există teama că preşedintele Iohannis rămâne fără "un job" în politică, Ciucă a spus: "Nu este vorba de job, este chestiunea că nu-i dăm un job, ci românii, dacă îl vor alege, înseamnă că domnia sa va face parte din viitorul Parlament, dacă va decide să candideze". Liderul PNL a precizat că, "în momentul de faţă, este vorba doar despre reabilitarea unui drept constituţional absolut democratic pentru un cetăţean, atât timp cât nu este condamnat, nu încalcă niciun fel de reglementare constituţională". Iohannis, "un președinte cinstit" Despre faptul că prezenţa lui Klaus Iohannis ajută cu ceva PNL, Nicolae Ciucă a menţionat că a fost un preşedinte cinstit şi a avut un comportament absolut democratic şi are o experienţă care trebuie valorificată. "Preşedintele Iohannis - n-am avut niciodată niciun fel de limitare să spun despre domnia sa două lucruri absolut esenţiale: a fost un preşedinte cinstit şi a avut un comportament absolut democratic, a avut o experienţă şi are o experienţă în politica externă şi în tot ceea ce înseamnă spectrul problemelor de apărare, motiv pentru care o astfel de experienţă nu se iroseşte, ea trebuie valorificată într-un anume fel", a explicat Ciucă. Absențele lui Iohannis Întrebat în legătură cu faptul că oamenii ar considera că preşedintele a fost absent, cel puţin în ultima perioadă, şi a scăzut în încredere, Ciucă a răspuns: "La fel ca la partidele aflate la guvernare, şi la preşedinţii aflaţi în funcţie apare acea eroare generată de timpul petrecut în funcţie şi, în momentul de faţă, sigur există şi obiectivism şi subiectivism în analizarea unei persoane care a îndeplinit o anumită funcţie". "Nu trebuie să se irosească nimeni. Noi nu trebuie să irosim. De ce atât de multă, cum să spun, deznădejde şi de ce atât de multă discordie între noi? Putem să fim şi noi uniţi şi să luăm... (...) Preafericitul Augustin zice să preţuim oamenii după aurul lor, nu după noroiul lor", a adăugat Nicolae Ciucă. Propunerea legislativă a PNL Parlamentarii PNL Daniel Fenechiu şi Gabriel Andronache au depus, miercuri, la Parlament, propunerea legislativă prin care preşedintele României poate candida, în ultimele 3 luni ale mandatului, ca independent pe listele unui partid sau alianţă la alegerile parlamentare. Miercuri, Biroul permanent al Senatului a transmis instituţiilor avizatoare - Consiliul Legislativ, Guvern, Consiliul Economic şi Social - proiectul de lege al PNL prin care preşedintele României poate candida, în ultimele 3 luni ale mandatului, ca independent, pe listele unui partid sau a unei alianţe la alegerile parlamentare.

Rusia, război cu NATO și UE (sursa: Facebook/Andrius Kubilius)
Internațional

Rusia, război cu NATO și UE

Rusia, război cu NATO și UE. Uniunea Europeană trebuie să-şi întărească rapid apărarea, deoarece Rusia ar putea fi pregătită pentru o confruntare în şase până la opt ani, a declarat Andrius Kubilius, desemnat pentru a deveni primul comisar al UE pentru apărare, într-un interviu acordat agenţiei Reuters. Rusia, război cu NATO și UE Nou creatul post de comisar reflectă faptul că securitatea a ajuns în fruntea agendei politice a UE după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, menţionează Reuters. Citește și: VIDEO Imagini spectaculoase după ce ucrainenii au distrus un depozit uriaș de muniție. Explozia, perfect vizibilă din satelit Kubilius, fost prim-ministru al Lituaniei, vecină cu Rusia, a fost numit cu obiectivul de a stimula industria armamentului de pe continent, determinând ţările UE să cheltuiască mai mult pe arme europene şi să facă achiziţii în comun, precum şi încurajând companiile să coopereze mai mult peste graniţe. Estimările NATO "Miniştrii apărării şi generalii NATO sunt de acord că Vladimir Putin ar putea fi pregătit pentru confruntarea cu NATO şi UE în 6-8 ani", a declarat miercuri Kubilius, un critic aprig al Rusiei şi un susţinător al Ucrainei. "Dacă luăm în serios aceste estimări, atunci este timpul să ne pregătim corespunzător, şi este un timp scurt. Asta înseamnă că trebuie să luăm decizii rapide şi decizii ambiţioase", a subliniat el. Kubilius a mai spus că prima sa misiune în calitate de comisar va fi să exploreze, împreună cu comisarul desemnat pentru afaceri externe, Kaja Kallas, de ce resurse are nevoie Uniunea Europeană pentru a fi pregătită pentru o provocare militară. El îşi propune să finalizeze un studiu exploratoriu în primele 100 de zile.

Exploziile din Liban au alertat ONU (sursa: Facebook/United Nations)
Internațional

Exploziile din Liban au alertat ONU

Exploziile din Liban au alertat ONU. Consiliul de Securitate al ONU se va reuni vineri într-o şedinţă de urgenţă după seriile de explozii ale unor dispozitive de comunicaţii folosite de gruparea libaneză pro-iraniană Hezbollah în atacuri atribuite Israelului şi care au provocat cel puţin 21 de morţi şi peste 3.100 de răniţi. Exploziile din Liban au alertat ONU Reuniunea, cerută de Algeria, va începe la ora 19:00 GMT, a anunţat preşedinţia slovenă a Consiliului de Securitate al ONU. Citește și: VIDEO Imagini spectaculoase după ce ucrainenii au distrus un depozit uriaș de muniție. Explozia, perfect vizibilă din satelit "Obiectele civile" nu trebuie să fie niciodată transformate în arme, iar "aceasta ar trebui să fie o regulă pentru oricine în lume, pe care guvernele ar trebui să fie capabile să o aplice", a reacţionat miercuri secretarul general al ONU, Antonio Guterres, care crede că această operaţiune de detonare a unor dispozitive de comunicaţii ale Hezbollah, asupra căreia Israelul nu a comentat, poate fi preludiul unei operaţiuni militare israeliene mai ample în Liban. "Logica din spatele exploziei acestor aparate este de a efectua o lovitură preventivă înaintea unei operaţiuni militare majore", estimează Guterres, adăugând că "trebuie făcut totul pentru evitarea acestei escaladări". Hezbollah promite răzbunare După ce marţi mii de pagere ale Hezbollah au explodat simultan, ucigând cel puţin 12 persoane şi rănind cel puţin 2.800, mulţi răniţi fiind în stare gravă, miercuri au explodat de asemenea simultan staţii de emisie-recepţie folosite tot de Hezbollah, care a promis răzbunare Israelului. Bilanţul oficial provizoriu al victimelor atacului de miercuri este de cel puţin 9 morţi şi peste 300 de răniţi. Staţiile de emisie-recepţie detonate acum au fost achiziţionate de Hezbollah în urmă cu cinci luni, aproximativ în acelaşi timp cu pagerele explodate marţi, afirmă o sursă libaneză de securitate. Serviciul secret israelian Mossad, ce are o lungă experienţă în operaţiuni externe de sabotaj sofisticate, pare să fi accesat dispozitivele de comunicaţii pe lanţul de aprovizionare şi să fi implantat în fiecare un exploziv detonat în momentul recepţionării unui mesaj anume. Miile de pagere detonate în atacul de marţi au provocat victime nu doar în rândul combatanţilor Hezbollah, printre cele 12 persoane ucise fiind şi doi copii. Imaginile din spitalele libaneze arată persoane cu braţe sau degete amputate, ori cu răni la faţă sau şold, iar altele şi-au pierdut un ochi.

Liban, noi explozii ale dispozitivelor Hezbollah (sursa: X/upuknews, The_anonymous_wave)
Internațional

Liban, noi explozii ale dispozitivelor Hezbollah

Liban, noi explozii ale dispozitivelor Hezbollah. Un nou val de explozii ale unor dispozitive de comunicaţii folosite de gruparea libaneză pro-iraniană Hezbollah a provocat miercuri cel puţin 9 morţi şi peste 300 de răniţi în Liban, la o zi după un atac similar atribuit Israelului şi pe care mişcarea islamistă libaneză a promis să-l răzbune. Liban, noi explozii ale dispozitivelor Hezbollah După ce marţi mii de pagere ale Hezbollah au explodat simultan, ucigând cel puţin 12 persoane şi rănind cel puţin 2.800, mulţi răniţi fiind în stare gravă, miercuri au explodat de asemenea simultan staţii de emisie-recepţie folosite tot de Hezbollah. Citește și: VIDEO Imagini spectaculoase după ce ucrainenii au distrus un depozit uriaș de muniție. Explozia, perfect vizibilă din satelit Au fost consemnate în noul atac între 15 şi 20 de explozii în suburbiile capitalei libaneze Beirut şi aproximativ tot atâtea în sudul Libanului, inclusiv în oraşul Saida, dar şi în oraşul Baalbeck din est. Aceste staţii de emisie-recepţie (walkie-talkies) sunt mai puţin utilizate de Hezbollah decât pagerele prin care a fost executat primul atac, fiind distribuite cu precădere persoanelor care organizează mulţimile adunate la evenimente precum funeralii sau marşuri. Staţiile de emisie-recepţie detonate acum au fost achiziţionate de Hezbollah în urmă cu cinci luni, aproximativ în acelaşi timp cu achiziţia pagerelor explodate marţi, afirmă o sursă libaneză de securitate. After simultaneous explosion of thousands of pagers, now Walkie Talkie sets used by Hezbollah terrorists are exploding.If things continue like this, Maulanas will declare all electronic items as Haram. ??? pic.twitter.com/n0cPw1plLj— Incognito (@Incognito_qfs) September 18, 2024 Cel puţin una dintre noile explozii de miercuri a survenit la periferia sudică a capitalei Beirut, în timp ce acolo aveau loc funeralii organizate de Hezbollah pentru membri ai acestei grupări ucişi în atacul de marţi executat prin detonarea pagerelor. Ministerul libanez al Sănătăţii a comunicat un bilanţ provizoriu de cel puţin un mort şi peste o sută de răniţi în urma noilor explozii de miercuri, în timp ce o sursă de securitate afirmă că sunt cel puţin trei morţi şi sute de răniţi, mulţi având răni la mâini sau în zona abdomenului. Compania producătoare și Ungaria Serviciul secret israelian Mossad, ce are o lungă experienţă în operaţiuni externe de sabotaj sofisticate, pare să fi accesat pagerele pe lanţul de aprovizionare şi să fi implantat în fiecare un dispozitiv exploziv cu cartelă detonat în momentul recepţionării unui mesaj anume. Compania taiwaneză Gold Apollo, a cărei marcă este înscrisă pe pagerele detonate în Liban, susţine că acestea au fost fabricate de compania sa parteneră ungară BAC, care la rândul ei afirmă că este doar un intermediar şi neagă că a produs pagerele. After simultaneous explosion of thousands of pagers, now Walkie Talkie sets used by Hezbollah terrorists are exploding.If things continue like this, Maulanas will declare all electronic items as Haram. ??? pic.twitter.com/n0cPw1plLj— Incognito (@Incognito_qfs) September 18, 2024 Guvernul ungar a confirmat că respectiva companie este doar o societate intermediară, fără activitate de producţie, adăugând că respectivele pagere nu au fost niciodată pe teritoriul Ungariei.

Prințesa Kate își reia îndatoririle oficiale (sursa: X/The Prince and Princess of Wales)
Eveniment

Prințesa Kate își reia îndatoririle oficiale

Prințesa Kate își reia îndatoririle oficiale. Prinţesa Kate a participat marţi la Castelul Windsor la o reuniune dedicată copiilor de vârstă fragedă, un angajament ce marchează revenirea sa în cadrul activităţilor oficiale ale casei regale britanice, la doar câteva zile după ce a anunţat încheierea şedinţelor sale de chimioterapie. Prințesa Kate își reia îndatoririle oficiale Soţia prinţului William, moştenitorul tronului britanic, a apărut astfel în registrul oficial al angajamentelor familiei regale pentru prima dată după ziua de 9 septembrie, când a anunţat într-o înregistrare video finalizarea tratamentului său medical. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene "Prinţesa de Wales a patronat în această după-amiază o reuniune dedicată copiilor de vârstă fragedă la Castelul Windsor", situat la vest de Londra, precizează un mesaj publicat marţi seară. Potrivit mai multor mass-media britanice, este vorba despre prima activitate oficială din acest an pentru prinţesa de 42 de ani, al cărei program de lucru va trebui să rămână simplificat în perioada imediat următoare. Prinţesa de Wales, ale cărei apariţii publice sunt examinate cu mare atenţie de presă, a dispărut brusc din peisajul mediatic după Crăciunul din 2023. După ce a fost spitalizată în ianuarie 2024 pentru "o intervenţie chirurgicală abdominală", ea a anunţat în luna martie că a fost diagnosticată cu cancer, fără să precizeze natura acestuia. Prima apariție în public, după diagnostic Prinţesa Kate a reapărut în public pentru prima dată pe 15 iunie, cu ocazia paradei Trooping the Colour, o ceremonie organizată în fiecare an pentru a marca ziua de naştere a regelui britanic. Ea a fost ovaţionată atunci de mulţimea de spectatori în timp ce s-a aflat în balconul oficial al Palatului Buckingham, alături de familia regală. Apoi, prinţesa Kate a asistat la finala masculină de la Wimbledon, la începutul lunii iulie, unde i-a înmânat trofeul jucătorului care a câştigat turneul, spaniolul Carlos Alcaraz. Pe 9 septembrie, ziua în care a anunţat că a încheiat tratamentul de chimioterapie, prinţesa Kate a declarat că aşteaptă "cu nerăbdare să se întoarcă la muncă şi să întreprindă activităţi publice în lunile următoare".

Fechet cere finanțare pentru repararea barajelor (sursa: Facebook/Ministerul Mediului)
Eveniment

Fechet cere finanțare pentru repararea barajelor

Fechet cere finanțare pentru repararea barajelor. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat că în şedinţa de guvern de miercuri va propune o listă întreagă de investiţii care să fie demarate în regim de urgenţă în judeţele Galaţi şi Vaslui, în principal proiecte privind amenajări hidrotehnice cu caracter nepermanent, cu rolul de a proteja comunele, printre acestea numărându-se şi finalizarea barajului de la Suhurlui. Fechet cere finanțare pentru repararea barajelor Ministrul a făcut precizările înainte de reuniunea guvernamentală, la solicitarea presei. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene "Dacă vorbim doar de despre barajul de la Suhurlui, pot să vă spun că există o amenajare hidrotehnică începută în perioada comunistă şi abandonată în anul 1989. Acea amenajare hidrotehnică nu a fost vreodată terminată, ea avea rol principal acela de a asigura apă pentru irigarea terenurilor agricole din zona respectivă, avea o capacitate de 200 de milioane de metri cubi. Şi, doar ca să vă faceţi o idee, Vidraru, barajul, înmagazinează 320 de milioane de metri cubi. Deci, în niciun caz nu avem nevoie de un volum atât de mare acolo. Şi propunerea pe care am să o fac este aceea de a transforma, dintr-o amenajare cu funcţia principală de irigaţii, într-o acumulare nepermanentă de o capacitate mai mică, dar specialiştii vor decide volumul necesar pentru acea amenajare cu rolul de a proteja comunele, localităţile din aval, dacă-mi amintesc bine, e vorba de localităţile Suhurlui, Slobozia Conachi şi Slobozia Pechea", a declarat Mircea Fechet, miercuri, înainte de şedinţa de Guvern. Listă de investiții El a adăugat că, pe lângă proiectul de la Suhurlui, ministerul va propune "o listă întreagă de investiţii pe care să le demareze în regim de urgenţă în judeţele Galaţi şi Vaslui". "Vorbim, în principal, de amenajări hidrotehnice cu caracter nepermanent. Specialiştii vor decide câţi bani urmează fie alocaţi. Ca să vă faceţi o idee, amenajarea de la Tecuci, pe râul Tecucel, pe care o terminăm în decembrie anul acesta, care e mai mică decât cea de la Suhurlui, a costat 30 de milioane de euro", a declarat Fechet. Legat de situaţia din judeţul Galaţi, ministrul Mediului a precizat că şi miercuri a fost emis un Cod galben în zonă, adăugând că "asta nu înseamnă că neapărat există un risc suplimentar de inundaţii, la această oră". În acelaşi context, el a fost întrebat dacă există riscuri de viituri pe Dunăre, în sectorul românesc, având în vedere debitele mari înregistrate de fluviu în această perioadă. "Voi face o comunicare şi pe acest subiect. În acest moment vă spun că nu există niciun risc în legătură cu Dunărea. Vom avea, cel mai probabil, un maxim care se va apropia de 10 metri cubi pe secundă, dar asta nu este o situaţie de negestionat. Vă reamintesc că în 2006 am avut la Baziaş 15.800 de metri cubi pe secundă şi autorităţile române s-au descurcat foarte bine", a mai declarat Mircea Fechet.

Guvernul solicită măsuri speciale de securitate (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Guvernul solicită măsuri speciale de securitate

Guvernul solicită măsuri speciale de securitate. Secretarul general al Guvernului a solicitat o delimitare a zonei din Palatul Parlamentului în care se va muta Executivul, pe perioada consolidării Palatului Victoria, din raţiuni de protocol şi de securitate, a precizat, miercuri, purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin. Guvernul solicită măsuri speciale de securitate "Această solicitare a venit în contextul în care (...) există deja lucrări sau planuri aprobate şi finanţate pentru ca sediul Guvernului să fie mutat, pentru că Palatul Victoria intră într-o etapă majoră de reabilitare termică şi consolidare", a spus Constantin, după şedinţa de guvern, întrebat pe această temă. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene "Dacă sunteţi familiar şi cred că şi eu localizez destul de bine partea din Palatul Parlamentului care va reveni Guvernului în perioada următoare, e nevoie, cum este şi la Palatul Victoria, de altfel, din raţiuni de protocol şi de securitate, să fie definit un perimetru foarte clar, care este la dispoziţia exclusivă a Guvernului", a adăugat acesta. Delimitarea spațiului din Palatul Parlamentului El a adăugat că este vorba ca, în cadrul perimetrului larg al Palatului Parlamentului, să fie delimitată "cu stricteţe şi cu acces" zona destinată Executivului, "cu rigoarea care se aplică deja la sediul Guvernului actual". "De asemenea, dacă nu mă înşel, în acea parte cu Senatul, dinspre Catedrala Mântuirii Neamului, în spate este şi Muzeul de Artă Contemporană, unde accesul este deschis, să spunem, sau se face mai uşor, şi din aceste considerente - protocol şi securitate - Guvernul a cerut o delimitare care se va face oricum, în bună colaborare şi cu Senatul, dar şi cu Secretariatul General, la Palatului Parlamentului", a mai precizat Mihai Constantin. Regimul juridic al terenurilor În 11 septembrie, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a discutat un memorandum al secretarului general al Camerei prin care se arăta că SGG a solicitat "trecerea în administrarea RA-APPS a două terenuri (...), cu destinaţia primiri oficiale, gestionare parc auto al RA-APPS şi parcare pentru Aparatul de lucru al Guvernului, în vederea asigurării infrastructurii exterioare necesare desfăşurării temporare a activităţii Secretariatului General al Guvernului şi Cancelariei Prim-Ministrului". În document se arată că unul dintre terenuri se află în administrarea Senatului, iar celălalt în administrarea Camerei Deputaţilor. "Regimul juridic al terenurilor care fac obiectul solicitării Secretariatului General al Guvernului este reglementat prin art. 1 din Legea nr. 137/2000, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 226/2008, potrivit căruia terenul aferent Palatului Parlamentului României este şi rămâne în domeniul public al statului şi în administrarea Camerei Deputaţilor şi a Senatului", se precizează în memorandumul aprobat de Biroul permanent al Camerei. Elemente specifice de pază În solicitarea adresată conducerii Senatului în 2 august de secretarul general al Guvernului se arată că în aceste spaţii "este imperios necesar să fie facilitată implementarea elementelor specifice de siguranţă, securitate şi pază". "Ca urmare a vizitei de lucru din data de 30.07.2024, vă aducem în atenţie un aspect de importantă sporită şi cu impact asupra mutării Aparatului de lucru al Guvernului în Corpul B3, şi anume acela al accesului şi amenajării spaţiului necesar primirilor oficiale (reprezentat în Anexa nr. 1), spaţiu pentru care este imperios necesar să fie facilitată implementarea elementelor specifice de siguranţă, securitate şi pază pe care acest tip de activitate le impun, în conformitate cu legislaţia specifică. În momentul de faţă, acest spaţiu identificat ca pe viitor să fie destinat primirilor oficiale are funcţionalitatea de parcare şi cale de rulare cu sens unic spre ieşirea din curtea Palatului Parlamentului către strada Izvor, nr. 2 - 4. În vederea atribuirii funcţionalităţii de spaţiu pentru primiri oficiale este necesară implementarea unor bariere şi sisteme LPR (License Plate Recognition) conectate cu sistemul de securitate şi control acces deja existent la nivelul Corpului B3", se menţionează în adresa SGG. De asemenea, în document se mai menţionează că "un alt aspect privind amenajarea infrastructurii exterioare se referă la amenajarea spaţiilor necesare acomodării necesarului RA-APPS - DBN pentru desfăşurarea activităţilor contractate pentru Aparatul de lucru al Guvernului, zonă de parcare a autoturismelor, zonă de amplasare a dispeceratului, zonă de aşteptare a personalului angajat să desfăşoare activităţi transport persoane şi de asemenea cu respectarea prevederilor legislative privind accesul, siguranţa şi paza". "În acelaşi sens al amenajării infrastructurii exterioare, aducem în atenţie faptul că se impune amenajarea unei parcări cu barieră şi sistem LPR pentru Aparatul de lucru al Guvernului pe un teren reprezentat grafic în Anexa nr. 2. Drept urmare a celor prezentate mai sus vă solicităm sprijinul şi propunem preluarea în administrare de către RA-APPS a terenurilor ce vor avea destinaţia primiri oficiale, gestionare parc auto al RA-APPS şi parcare pentru Aparatul de lucru al Guvernului în vederea conformării cu prevederile legislative în ceea ce priveşte accesul, paza, protecţia şi securitatea în Corpul B3 din Palatul Parlamentului", se solicita în document

PNL vrea schimbarea legii pentru Iohannis (sursa: Facebook/Daniel Fenechiu)
Eveniment

PNL vrea schimbarea legii pentru Iohannis

PNL vrea schimbarea legii pentru Iohannis. PNL consideră că orice persoană care nu are interzis dreptul constituţional de a candida la alegerile parlamentare trebuie să poată să se înscrie în cursa electorală, a declarat, miercuri, liderul senatorilor liberali, Daniel Fenechiu. PNL vrea schimbarea legii pentru Iohannis "Grupul PNL pregăteşte ceva şi va anunţa în mod transparent în scurtă vreme, are legătură cu posibilitatea oricărei persoane care nu are interzis dreptul de a candida (...) să poată candida", a precizat Fenechiu, la Senat. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene "Constituţia României interzice în mod expres unor categorii, bine indicate, să candideze - magistraţi, judecătorii CCR, Avocatul Poporului. Persoanele care nu se încadrează în această categorie, în opinia PNL, trebuie să poată candida. Şi atunci (...) ce facem noi vizează acest aspect", a adăugat acesta. Amendamentul folosit de Iliescu Întrebat dacă este acelaşi amendament care i-a permis fostului preşedinte Ion Iliescu să candideze în urmă cu 20 de ani, Daniel Fenechiu a răspuns: "Cu siguranţă, nu. Noi nu vrem să-l facem preşedinte pe Ion Iliescu". În ceea ce priveşte opinia potrivit căreia candidatura preşedintelui Klaus Iohannis la alegerile parlamentare ar defavoriza PNL, senatorul PNL a afirmat: "Fac parte dintre cei care l-au susţinut pe Klaus Iohannis şi la prima candidatură şi la a doua. Niciodată nu m-am dezis de Klaus Iohannis şi cred că experienţa unui preşedinte într-o zonă politică este deosebită. După ce ai fost cinci sau 10 ani la Cotroceni, cred că anvergura ta, experienţa ta este extrem de importantă. (...) Să îţi serveşti patria din orice poziţie este o chestiune onorantă". Iohannis ar putea candida la parlamentare Parlamentarii PNL Daniel Fenechiu şi Gabriel Andronache au depus, miercuri, la Parlament, propunerea legislativă prin care preşedintele României poate candida, în ultimele 3 luni ale mandatului, ca independent pe listele unui partid sau alianţă la alegerile parlamentare. Proiectul modifică, în acest sens, articolul 52 din legea privind alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor. "Preşedintele României, în funcţie de data alegerii Camerei Deputaţilor şi Senatului, dacă se află în ultimele 3 luni ale mandatului, poate candida ca independent pe listele unui partid politic, a unei alianţe politice sau a unei alianţe electorale pentru obţinerea unui mandat de senator sau de deputat. În cazul în care este ales senator sau deputat, preşedintele României este obligat, după validare, să opteze între calitatea de senator sau deputat şi cea de preşedinte", prevede proiectul. Iniţiatorii arată, în expunerea de motive a proiectului, că articolul 52 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente este reglementată interdicţia expresă pentru un independent de a candida pe listele unui partid sau alianţe politice ori electorale. "Dispoziţia legală instituie la modul absolut această interdicţie, deşi există cel puţin o situaţie care, nereglementată, constituie o veritabilă încălcare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, respectiv a dreptului constituţional de a fi ales prevăzut de art.37 din Constituţie. Situaţia care este necesară a fi reglementată în procedură de urgenţă este situaţia Preşedintelui României, aflat în exercitarea mandatului, care nu are dreptul de a candida la alegerile generale în cazul în care alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor se desfăşoară în acelaşi an cu data la care ajunge la termen mandatul de preşedinte pe care îl exercită", arată aceştia. De asemenea, iniţiatorii mai menţionează că necesitatea modificării legislative rezultă şi din "jurisprudenţa Curţii Constituţionale care a consacrat obligaţia reglementării situaţiei care constituie obiectul de reglementare al prezentei propuneri legislative". Soluție legislativă "justificată", în opinia PNL Potrivit acestora, "soluţia legislativă nu este o noutate în dreptul pozitiv românesc, fiind normă în vigoare în perioada 2004 - 2008 ( art.5 alin.7 din Legea nr.373/2004)". "Soluţia legislativă îşi justifică urgenţa deoarece suntem în situaţia în care unor cetăţeni le este interzis dreptul de a fi aleşi, deşi îndeplinesc toate condiţiile constituţionale şi legale de a exercita acest drept. Soluţia legislativă respectă recomandările Comisiei de la Veneţia, deoarece este în favoarea lărgirii conţinutului dreptului de a fi ales, ci nu restrânge acest drept electoral fundamental. Precizăm că măsurile propuse prin prezentul act normativ nu sunt de natură a afecta drepturile electorale, în înţelesul stabilit de jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României (de exemplu Deciziile Curţii Constituţionale a României nr. 1189/2008, nr. 1248/2008, nr. 1221/2008 şi nr. 47/2018), respectiv Codul de bune practici în materie electorală, şi nici nu îngreunează organizarea şi desfăşurarea alegerilor. Prezenta iniţiativă legislativă nu are un impact asupra bugetului de stat", mai precizează cei doi iniţiatori în expunerea de motive. Iniţiatorii au solicitat procedură de urgenţă în dezbaterea şi adoptarea actului normativ. Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului şi apoi a Camerei Deputaţilor, care este for decizional.

Românii apreciază imigranţii veniți la muncă (sursa: Inquam Photos/Malina Norocea)
Eveniment

Românii apreciază imigranţii veniți la muncă

Românii apreciază imigranţii veniți la muncă. Un sondaj de opinie al INSCOP Research arată că cei mai mulţi români consideră că imigranţii care vin în România pentru a-şi găsi un loc de muncă reprezintă mai degrabă o oportunitate pentru ţara noastră, deoarece ajută economia prin preluarea acelor locuri de muncă neocupate de români, în timp ce un procent mult mai mic apreciază că aceştia reprezintă mai degrabă o ameninţare în privinţa ocupării locurilor de muncă. Românii apreciază imigranţii veniți la muncă 68,1% dintre persoanele care au răspuns sondajului au spus că imigranţii care vin în România pentru a-şi găsi un loc de muncă reprezintă mai degrabă o oportunitate pentru ţara noastră, deoarece ajută economia prin preluarea acelor locuri de muncă neocupate de români. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene 25,1% dintre români sunt de părere că imigranţii care vin în ţara noastră pentru a-şi găsi un loc de muncă reprezintă mai degrabă o ameninţare pentru România, din cauză că iau locurile de muncă ale românilor, care sunt nevoiţi să plece în străinătate. 6,8% nu au ştiut să răspundă sau nu au răspuns. Oportunitate pentru economie Potrivit analizei socio-demografice, imigranţii sunt mai degrabă o oportunitate pentru România, deoarece ajută economia prin preluarea acelor locuri de muncă neocupate de români: 78,5% din persoanele între 18 şi 29 de ani, 67,0% din cele cu vârsta între 30 şi 44 de ani, 61,6% dintre cele cu vârsta între 45 şi 59 de ani şi 69,6% dintre cele cu vârsta peste 60 de ani. Împărtăşesc această părere 47,3% dintre persoanele cu educaţie primară, 74,3% dintre cele cu educaţie medie şi 77,8% dintre persoanele cu educaţie superioară, respectiv 80,6% dintre locuitorii din Bucureşti, 72,3% dintre locuitorii din urbanul mare, 75,6% dintre locuitorii din urbanul mic şi 60,1% dintre locuitorii din rural, precizează INSCOP Research. Stimulente pentru revenirea românilor din diasporă Sondajul de opinie mai arată că 67,4% dintre cei chestionaţi sunt de acord cu acordarea de stimulente financiare pentru ca românii din diaspora să se întoarcă în ţară, în timp ce 31,5% sunt împotriva unei asemenea idei şi 1,1% nu ştiu sau nu răspund. Întrebaţi care este cel mai important lucru pentru a se simţi liberi, 33,1% dintre respondenţi au ales varianta "propria mea libertate să nu afecteze libertatea celorlalţi", 20,5% "să am cât mai multe drepturi şi libertăţi (de expresie, de vot, de asociere, respectarea vieţii private)", 16% "să trăiesc într-o societate fără discriminări de etnie, rasă, religie, vârstă sau sex". Varianta "să am posibilitatea de a lua decizii fără nicio constrângere externă" este indicată de 11,4% dintre respondenţi şi varianta "să trăiesc într-o societate în care să nu mă tem de opresiuni" de 10,1%. 8,8% nu ştiu sau nu răspund la întrebare, iar 0,1% indică alt lucru. Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research, la comanda Institutului pentru Libertate şi Democraţie. Datele au fost culese în perioada 11-16 septembrie 2024. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1.102 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 2,95%, la un grad de încredere de 95%.

Exploziile din Liban îngrijorează Uniunea Europeană (sursa: X/Josep Borrell Fontelles)
Internațional

Exploziile din Liban îngrijorează Uniunea Europeană

Exploziile din Liban îngrijorează Uniunea Europeană. Şeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell, a condamnat miercuri exploziile simultane a mii de pagere în Liban, soldate cu cel puţin 12 morţi şi aproximativ 2.750 de răniţi. Exploziile din Liban îngrijorează Uniunea Europeană Pagerele au fost detonate marţi în lanţ în mai multe locuri, în principal în sudul ţării şi în suburbiile sudice ale capitalei Beirut. Citește și: Salarii uriașe la Apele Române, instituția direct responsabilă de inundații: până și șoferii iau spor de absorbție a fondurilor europene ''Chiar dacă aceste atacuri par să fi fost ţintite, ele au avut pagube colaterale grele, aleatorii în rândul civililor, printre victime fiind şi copii. Consider extrem de îngrijorătoare această situaţie. Pot doar să condamn aceste atacuri care pun în pericol securitatea şi stabilitatea Libanului şi cresc riscul de escaladare în regiune'', a afirmat Borrell. Hezbollah acuză Israelul ''Uniunea Europeană le cere tuturor părţilor interesate să evite un război total, care ar avea consecinţe grele pentru întreaga regiune şi dincolo de ea'', a adăugat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate. Organizaţia libaneză Hezbollah şi regimul de la Teheran au pus aceste atacuri pe seama Israelului. Publicaţia americană The New York Times a relatat că Israelul a plasat explozibili într-un lot de pagere fabricate în Taiwan şi vândute grupării şiite pro-iraniene. Pacea relativă şi fragilă care a domnit de la încheierea războiului de 34 de zile ce a opus Israelul şi Hezbollah în vara lui 2006 s-a transformat în conflict latent după ce mişcarea şiită libaneză a redeschis frontul pe 8 octombrie anul trecut, în semn de sprijin faţă de mişcarea palestiniană Hamas din Fâşia Gaza. Conflictul militar actual dintre Israel şi mişcarea islamistă palestiniană Hamas a izbucnit după atacul terorist de o amploare fără precedent efectuat în 7 octombrie 2023 de comandouri ale militanţilor palestinieni în sudul Israelului, când 1.205 de persoane au fost ucise, în cea mai mare parte civili. Alte 251 de persoane au fost răpite de Hamas în acea zi şi duse în Fâşia Gaza. Forţele de apărare israeliene au ripostat cu o campanie de bombardamente, urmată de o operaţiune terestră complexă, împotriva poziţiilor Hamas din Fâşia Gaza. Potrivit Ministerului Sănătăţii din Gaza, acţiunile militare israeliene s-au soldat, din 7 octombrie 2023 până miercuri la prânz, cu 41.272 de morţi şi 95.550 de răniţi în rândul palestinienilor.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră