marți 08 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7600 articole
Ramona Emilian

Internațional

Trump salută uciderea liderului Hamas, Yahya Sinwar: „Bibi (Netanyahu) a decis să facă ceea ce trebuia să facă”

Trump salută uciderea liderului Hamas, Sinwar. Candidatul republican la președinție a susținut că moartea lui Yahya Sinwar aduce Orientul Mijlociu mai aproape de pace Trump salută uciderea liderului Hamas, Sinwar Moartea liderului Hamas, Yahya Sinwar, face ca realizarea păcii în Orientul Mijlociu să fie „mai ușoară”, a declarat vineri Donald Trump, candidat republican la președinția SUA. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist „Sunt fericit că Bibi a decis să facă ceea ce trebuia să facă”, a afirmat Trump, referindu-se la premierul israelian Benjamin Netanyahu. La sosirea sa în Detroit, Michigan, unde urma să participe la un miting, Trump a adăugat că Netanyahu „a făcut treabă bună”. Israelul confirmă eliminarea lui Yahya Sinwar Israelul a anunțat joi că Yahya Sinwar a fost eliminat într-o operațiune militară la Rafah, în sudul Fâșiei Gaza. Sinwar, în vârstă de 61 de ani, a condus organizația Hamas din 2017, fiind sprijinit de Iran. În august, el a preluat conducerea politică a mișcării după asasinarea predecesorului său, Ismail Haniyeh, la Teheran, pe 31 iulie. Uciderea lui Haniyeh a fost atribuită de inamicii Israelului statului evreu. Sinwar: de la tabăra de refugiați la liderul Hamas Născut într-o tabără de refugiați din orașul Khan Younis, situat în sudul Gazei, Sinwar a devenit liderul Hamas în Gaza în 2017, fiind cunoscut drept unul dintre cei mai mari adversari ai Israelului. După asasinarea lui Ismail Haniyeh la Teheran pe 6 august, Sinwar a preluat funcția supremă în structura organizațională a grupării islamiste. Implicarea în atacurile din 7 octombrie Sinwar a fost considerat unul dintre organizatorii atacurilor din 7 octombrie 2023, desfășurate pe teritoriul israelian, atacuri care au dus la moartea a aproximativ 1.200 de persoane și răpirea a altor 250. Aceste evenimente l-au transformat într-una dintre cele mai căutate persoane de către Israel și l-au adus pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene. Sinwar ar fi planificat atacurile din 7 octombrie alături de Mohamed Deif, liderul Brigăzilor al-Qasam, aripa armată a Hamas, care a fost ucis de Israel în iunie 2022 în Mawasi, sudul Fâșiei Gaza. În trecut, Israelul a eliminat mai mulți lideri de rang înalt ai Hamas, inclusiv pe fondatorul grupării, șeicul Ahmed Yassin, în martie 2004, și pe succesorul acestuia, Abdelaziz Rantisi, în mai puțin de o lună. Printre cei uciși se numără și liderii aripii armate Salah Shehade (2002) și Ahmed Jabari (2012).

Trump salută uciderea liderului Hamas, Yahya Sinwar: „Bibi (Netanyahu) a decis să facă ceea ce trebuia să facă”
Nou schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina: 95 de soldați din fiecare tabără, eliberați. Negocierile au fost mediate de Emiratele Arabe Unite
Internațional

Nou schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina: 95 de soldați din fiecare tabără, eliberați. Negocierile au fost mediate de Emiratele Arabe Unite

Rusia și Ucraina, schimb de prizonieri. Rusia și Ucraina au anunțat vineri un nou schimb de prizonieri de război, eliberând câte 95 de soldați din fiecare tabără. Negocierile care au facilitat acest schimb au fost mediate de Emiratele Arabe Unite. Rusia și Ucraina, schimb de prizonieri Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că „Nouăzeci și cinci dintre concetățenii noștri s-au întors acasă. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist Soldați care au apărat Mariupol și Azovstal, precum și regiunile Donețk, Lugansk, Harkov, Kiev, Cernigău și Herson.” Zelenski a subliniat că fiecare eliberare de prizonieri aduce Ucraina mai aproape de ziua în care toți cetățenii săi vor fi eliberați din captivitatea rusă și a mulțumit echipei implicate în negocieri și eliberarea prizonierilor. Rusia anunță eliberarea soldaților săi Ministerul Apărării din Rusia a confirmat că „Datorită acestei negocieri, 95 de soldați ruși au fost eliberați”. În același schimb, 95 de prizonieri de război ucraineni au fost eliberați și ei. Acordurile de schimb De la invazia Rusiei asupra Ucrainei, care a început în februarie 2022, cele două părți au realizat mai multe schimburi de prizonieri. Aceste acorduri au fost mediate de țări precum Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită și Turcia. Schimbul anterior a avut loc luna trecută și a implicat 206 prizonieri din fiecare tabără. Pe lângă schimbul de prizonieri, vineri, autoritățile ucrainene au anunțat că au recuperat rămășițele a 501 soldați ucraineni căzuți pe câmpul de luptă, majoritatea provenind din estul Ucrainei. De asemenea, Rusia a recuperat trupurile a 89 de soldați, conform declarațiilor făcute de deputatul rus Șamsail Saraliev pentru canalul de știri RBK.

Ministrul de Interne ucrainean, la București. Ministrul Predoiu a insistat că România va fi parte din procesul de reconstrucție al Ucrainei
Eveniment

Ministrul de Interne ucrainean, la București. Ministrul Predoiu a insistat că România va fi parte din procesul de reconstrucție al Ucrainei

România, partenerul Ucrainei în reconstrucția post-război. După încheierea războiului, România este pregătită și capabilă să joace un rol important în reconstrucția Ucrainei, a afirmat ministrul Afacerilor Interne în cadrul unei întâlniri cu omologul său ucrainean, Ihor Klymenko. România, partenerul Ucrainei în reconstrucția post-război Reconstrucția Ucrainei va necesita investiții semnificative și organizarea de centre de suport logistic în apropierea frontierelor. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist Poziția geografică a României oferă un avantaj strategic în această privință, a subliniat ministrul român, conform declarațiilor Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Relațiile bilaterale Vizita ministrului ucrainean de interne în România a fost prima de acest fel după mai mult de 20 de ani. Aceasta a coincis cu aniversarea unui an de la prima ședință comună a guvernelor din România și Ucraina, un alt moment semnificativ în relația dintre cele două țări. Cooperare în combaterea criminalității Discuțiile dintre cei doi oficiali au abordat întărirea colaborării în domenii de interes comun, precum combaterea traficului de persoane, droguri, arme, migrația ilegală și cooperarea polițienească. S-a pus accent pe schimbul de informații și pe colaborarea pentru îmbunătățirea siguranței publice în contextul războiului din Ucraina, precum și pe intervenția în situații de urgență și gestionarea fluxului de persoane la frontieră. Ministrul Klymenko a mulțumit României pentru sprijinul acordat încă de la începutul războiului și a apreciat eforturile MAI de a oferi asistență umanitară refugiaților ucraineni. Acord pentru cooperare în situații de urgență La finalul discuțiilor, cei doi miniștri au semnat un Acord important privind cooperarea în domeniul situațiilor de urgență. Acest document stabilește cadrul juridic necesar pentru ca România și Ucraina să colaboreze în cazul unor situații de urgență, permițând trimiterea de echipe și echipamente de ajutor, desfășurarea de operațiuni de salvare și schimbul de expertiză. Sprijin pentru refugiați România a fost un sprijin important pentru refugiații ucraineni, asigurând ajutor imediat celor peste 10 milioane de cetățeni ucraineni care au tranzitat țara de la începutul conflictului. Dintre aceștia, peste 82.000 au rămas pe teritoriul României, iar 146 au solicitat azil. Ministrul Afacerilor Interne a subliniat necesitatea unei politici pe termen lung pentru integrarea refugiaților ucraineni în societatea românească, care să depășească ajutorul acordat în perioada de război. Aceasta va implica măsuri coerente de integrare socială, economică și culturală, pentru a asigura o tranziție reușită și pentru a consolida comunitatea ucraineană din România.

Atac cu drone care a durat peste trei ore la Kiev. Rusia a folosit și bombe și rachete în alte regiuni
Internațional

Atac cu drone care a durat peste trei ore la Kiev. Rusia a folosit și bombe și rachete în alte regiuni

Rusia, atac cu drone asupra Kievului. Rusia a atacat Kievul cu drone în timpul nopții de vineri spre sâmbătă, timp de peste trei ore. Deși sistemele antiaeriene au reușit să intercepteze toate dronele rusești, o femeie a fost rănită în capitala Ucrainei. Rusia, atac cu drone asupra Kievului Șeful Administrației Militare Regionale din Kiev, Serghei Popko, a anunțat pe canalul său de Telegram că atacul a fost lansat din mai multe direcții și a durat peste trei ore și jumătate. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist Forțele de apărare au reușit să neutralizeze toate dronele rusești care amenințau capitala. În raionul Dniprovski, o tânără a fost grav rănită la un picior în urma atacului. Conform primarului Kievului, Vitali Kliciko, aceasta a fost transportată la spital și a fost supusă unei intervenții chirurgicale după ce a fost lovită de un fragment de dronă. Alerte aeriene și noi atacuri în întreaga Ucraina Alertele aeriene au fost declanșate și în alte zone din Ucraina în primele ore ale zilei de sâmbătă. Rusia a lansat noi atacuri cu drone, bombe de planare și rachete de croazieră, afectând aproximativ 15 regiuni, printre care Nikolaiev în sudul țării și Dnipropetrovsk în centru, conform datelor furnizate de serviciul de apărare antiaeriană al Ucrainei pe Telegram. Regiunea Sumî, aflată aproape de linia frontului, a suferit de asemenea atacuri, în urma cărora șapte persoane au fost rănite de drone și bombe de planare. Mai multe părți ale infrastructurii energetice din Ucraina au fost distruse, acestea fiind deja ținte frecvente ale atacurilor rusești în ultimele luni.

Franța acceptă ca Ucraina să intre în NATO și este de acord ca o invitație să fie trimisă chiar acum, spune ministrul de Externe de la Paris
Internațional

Franța acceptă ca Ucraina să intre în NATO și este de acord ca o invitație să fie trimisă chiar acum, spune ministrul de Externe de la Paris

Franța acceptă intrarea Ucrainei în NATO. Ministrul de externe al Franței, Jean-Noel Barrot, a declarat sâmbătă la Kiev că Parisul este deschis ideii de a invita Ucraina să adere la NATO. Totuși, el a subliniat că discuțiile pe această temă vor continua cu ceilalți aliați ai Franței. Franța acceptă intrarea Ucrainei în NATO „În ceea ce privește invitarea Ucrainei de a adera la NATO, suntem deschiși și este o discuție pe care o avem cu partenerii noștri”, a declarat Jean-Noel Barrot în cadrul unei conferințe de presă alături de omologul său ucrainean, Andrii Sîbiga. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist Jean-Noel Barrot a mai precizat că, dacă se confirmă informațiile conform cărora Coreea de Nord trimite trupe pentru a sprijini Rusia în Ucraina, acest fapt ar reprezenta o escaladare semnificativă a conflictului. Totodată, aceasta ar indica faptul că Moscova întâmpină dificultăți majore în războiul său din Ucraina. Omologul său ucrainean, Andrii Sîbiga, a avertizat la aceeași conferință de presă că o posibilă implicare a trupelor nord-coreene în războiul din Ucraina ar prezenta un risc „uriaș” de escaladare a conflictului. Acuzațiile Ucrainei Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a acuzat recent Coreea de Nord că desfășoară ofițeri în Rusia și că se pregătește să trimită 10.000 de soldați pentru a susține efortul de război al Moscovei. Cu toate acestea, atât Rusia, cât și Coreea de Nord neagă orice implicare în transferuri de arme. Kremlinul a respins, de asemenea, afirmațiile conform cărora Coreea de Nord ar fi trimis personal militar pentru a sprijini Rusia împotriva Ucrainei.

Rusia nu va permite Ucrainei să dețină arme nucleare, susține Putin după declarația lui Zelenski de la Bruxelles
Internațional

Rusia nu va permite Ucrainei să dețină arme nucleare, susține Putin după declarația lui Zelenski de la Bruxelles

Rusia avertizează Ucraina asupra armelor nucleare. Președintele rus Vladimir Putin a descris vineri drept „provocare periculoasă” declarația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a sugerat la Bruxelles că Ucraina ar putea încerca să obțină arma nucleară. Rusia avertizează Ucraina asupra armelor nucleare Putin a avertizat că „orice măsură în această direcție va antrena o reacție corespunzătoare” din partea Rusiei. Citește și: Sorina Docuz, cu care Ciolacu a spus că are o relație „normală”, a fost mutată în complexul de lux Stejarii, deținut de Țiriac – jurnalist Aceste afirmații au fost făcute în timpul unei întâlniri cu jurnaliști străini. Deși a afirmat că „nu știe” dacă Ucraina are capacitatea de a dezvolta o armă nucleară, Putin a subliniat că „acest lucru nu este dificil în lumea modernă”. Președintele rus a declarat ferm că „Rusia nu va permite în nicio circumstanță ca aceasta să se producă”, referindu-se la posibilitatea ca Ucraina să dezvolte arme nucleare. Declarația lui Zelenski Volodimir Zelenski a sugerat joi, în cadrul unui discurs susținut la Bruxelles, că Ucraina ar putea încerca să obțină arme nucleare pentru a se proteja de Rusia, în cazul în care nu va reuși să devină membră NATO. „Fie Ucraina dispune de arme nucleare, care îi vor servi ca protecție, fie ea trebuie să facă parte dintr-un fel de alianță”, a declarat Zelenski, subliniind că „nu cunoaștem o altă alianță la fel de eficientă” ca NATO. Acordul după destrămarea URSS După destrămarea Uniunii Sovietice, Ucraina a acceptat să predea Rusiei armele nucleare sovietice aflate pe teritoriul său, în baza Memorandumului de la Budapesta, semnat în 1994. Acest acord a fost menit să asigure securitatea Ucrainei în schimbul renunțării la arsenalul său nuclear.

Ucraina, stoarsă psihic de război, crede ministrul polonez al Apărării. Acesta este sceptic în legătură cu "planul de victorie" al lui Zelenski
Internațional

Ucraina, stoarsă psihic de război, crede ministrul polonez al Apărării. Acesta este sceptic în legătură cu "planul de victorie" al lui Zelenski

Oboseala de război pe frontul ucrainean. Ministrul apărării al Poloniei, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat vineri că percepe o epuizare semnificativă a ucrainenilor din cauza războiului prelungit cu Rusia. Declarațiile au fost făcute după reuniunea miniștrilor apărării din NATO de la Bruxelles. Oboseala de război pe frontul ucrainean Kosiniak-Kamysz a subliniat că "situația pe front este dificilă" și că există o "oboseală de război masivă" în rândul ucrainenilor. Citește și: FOTO Unde ar locui Marcel Ciolacu, alături de iubita sa, Sorina Docuz, și copilul lor: o vilă bine ascunsă lângă TVR El a apreciat eroismul soldaților ucraineni care își apără țara de aproape trei ani, dar și-a exprimat scepticismul față de "planul de victorie" propus de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Scepticism față de "Planul de victorie" Ministrul polonez a afirmat că planul de victorie al președintelui Zelenski nu reprezintă "o soluție la problemă" și că nu este "o lumină clară, strălucitoare care va schimba imediat realitatea". În plus, Kosiniak-Kamysz a remarcat că ucrainenii din Polonia manifestă un interes redus față de brigada de voluntari planificată. Până în prezent, aproximativ 300 de bărbați și femei au semnat pentru a se înrola în această inițiativă. Efortul de a instrui o "legiune ucraineană" în Polonia face parte din acordul de securitate semnat de președintele Zelenski cu premierul polonez Donald Tusk în luna iulie.

Cuba a rămas în întuneric: guvernul nu mai reușește să achiziționeze combustibil pentru centrale din cauza embargoului american întărit recent
Eveniment

Cuba a rămas în întuneric: guvernul nu mai reușește să achiziționeze combustibil pentru centrale din cauza embargoului american întărit recent

Pană de curent generalizată în Cuba. Închiderea principalei centrale termice din Cuba a cauzat o defecțiune majoră în sistemul electric, lăsând insula fără electricitate, a anunțat Ministerul Energiei și Minelor, într-o perioadă de "urgență energetică". Pană de curent generalizată în Cuba "Sistemul este fără electricitate în toată țara" a declarat Lázaro Guerra, director general pentru energie electrică în cadrul Ministerului Energiei și Minelor, după oprirea uzinei Antonio Guiteras. Citește și: FOTO Unde ar locui Marcel Ciolacu, alături de iubita sa, Sorina Docuz, și copilul lor: o vilă bine ascunsă lângă TVR Anunțul a fost făcut în direct la televiziunea de stat. Măsuri de criză din partea autorităților Cu o zi înainte de acest incident, guvernul cubanez a dispus mai multe măsuri pentru a face față crizei energetice, inclusiv încetarea activităților în sectorul public. Populația din mai multe provincii s-a confruntat cu pene de curent de până la douăzeci de ore pe zi în ultimele săptămâni. Cauzele crizei: Deficit de combustibil și embargo economic Președintele Miguel Díaz-Canel a declarat joi că țara se află într-o situație de "urgență energetică", din cauza dificultăților în achiziționarea combustibilului necesar pentru alimentarea centralelor, ca urmare a înăspririi embargoului impus de Statele Unite din 1962. Premierul Manuel Marrero a anunțat suspendarea tuturor activităților neesențiale ale statului, în condițiile în care deficitul de energie electrică a atins joi aproape 50%.

Locuința lui Netanyahu, vizată de trei drone lansate din Liban, una a explodat în apropierea imobilului
Internațional

Locuința lui Netanyahu, vizată de trei drone lansate din Liban, una a explodat în apropierea imobilului

Locuința lui Netanyahu, vizată de drone. O dronă lansată din Liban a lovit sâmbătă orașul Cezareea, situat în centrul Israelului, în apropierea reședinței private a premierului israelian Benjamin Netanyahu. Locuința lui Netanyahu, vizată de drone Presa arabă a relatat că reședința privată a premierului israelian a fost vizată de un atac cu trei drone. Citește și: FOTO Unde ar locui Marcel Ciolacu, alături de iubita sa, Sorina Docuz, și copilul lor: o vilă bine ascunsă lângă TVR Dintre acestea, două au fost interceptate de forțele armate israeliene, în timp ce a treia dronă a reușit să lovească în zona Cezareei. Comunicatul armatei israeliene Potrivit armatei israeliene, "în ultima oră au fost identificate trei vehicule aeriene fără pilot care traversau din Liban spre teritoriul israelian. Două dintre ele au fost interceptate, iar un al treilea a lovit în zona Cezareei". Reacția oficialilor israelieni Un purtător de cuvânt al premierului Benjamin Netanyahu a confirmat atacul cu dronă asupra locuinței acestuia din nordul Cezareei. El a precizat că prim-ministrul nu se afla în apropiere în momentul incidentului și că nu au fost înregistrate victime.

Moldova votează să intre în UE. Miza este numărul de votanți: un milion de moldoveni locuiesc în diaspora
Internațional

Moldova votează să intre în UE. Miza este numărul de votanți: un milion de moldoveni locuiesc în diaspora

Moldovenii vor în UE, spun sondajele. Pe 20 octombrie 2024, în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, în Republica Moldova va avea loc referendumul republican constituțional. Cetățenii sunt chemați să răspundă la întrebarea: "Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?". Miza este numărul de votanți. Proiectul de modificare a Constituției Parlamentul Republicii Moldova a aprobat pe 16 mai 2024 proiectul privind organizarea referendumului. Acest proiect prevede completarea Constituției cu două alineate noi care reconfirmă identitatea europeană a poporului și caracterul ireversibil al parcursului european. Citește și: FOTO Unde ar locui Marcel Ciolacu, alături de iubita sa, Sorina Docuz, și copilul lor: o vilă bine ascunsă lângă TVR De asemenea, integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană devine un obiectiv strategic al țării. Documentul introduce un nou titlu în Constituție, "Integrarea în Uniunea Europeană", și stabilește că aderarea la tratatele UE se va realiza prin lege organică, având prioritate față de legile interne. Inițiativa și susținerea politică Referendumul a fost organizat la inițiativa președintei Maia Sandu, fiind susținut de 46 de deputați ai Partidului "Acțiune și Solidaritate" (PAS). Proiectul de revizuire a Constituției a fost avizat de Curtea Constituțională pe 16 aprilie 2024, iar inițiativa a fost anunțată pentru prima dată de președintele Maia Sandu în decembrie 2023. Negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană au fost demarate de Consiliul European la 14-15 decembrie 2023. Participanți și pozițiile lor La referendum s-au înscris 15 participanți, dintre care 14 partide politice și un bloc electoral format din trei partide. Dintre aceștia, doar două partide susțin opțiunea "NU" - Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul "Renaștere". Un partid a fost exclus din cursă pentru nereguli legate de finanțare, în timp ce două cereri de înregistrare au fost respinse de Comisia Electorală Centrală. Alte două formațiuni politice, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), au anunțat că vor boicota referendumul. Susținătorii opțiunii "DA" Opțiunea "DA" este susținută de mai multe formațiuni politice. Printre acestea se numără Partidul Verde Ecologist, Mișcarea "Respect Moldova", Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, Blocul electoral "Împreună", Partidul Acțiune și Solidaritate, Mișcarea Alternativa Națională, Partidul "Democrația Acasă", Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul "NOI", Partidul Reîntregirii Naționale "Acasă", Partidul Social Democrat European și Partidul "Voința Poporului". Moldovenii vor în UE, spun sondajele Pentru ca referendumul să fie considerat valabil, este necesar ca la vot să participe cel puțin o treime din alegătorii înscriși pe listele electorale. "Întrebarea nu e dacă la referendum moldovenii votează pentru UE, asta e destul de clar din sondaje: 2 din 3 vor în UE. Întrebarea crucială e dacă se face pragul de participare la referendum pentru a fi validat. Acesta e 33%, dar dintr-o ciudăţenie a legii se calculează pe o listă de 2.7 milioane votanţi, din care cel puţin vreun milion nu sunt prezenţi în ţară. Cu alte cuvinte, pentru pragul teoretic de 33% trebuie să voteze vreo 55% din cei real prezenţi", arată Sorin Ioniță, membru al think tank-ului Expert Forum.

Al doilea OZN pentru care MApN ridică patru avioane de luptă, dar piloții nu au văzut nimic. Potrivit datelor radar, obiectul a venit dinspre Marea Neagră
Eveniment

Al doilea OZN pentru care MApN ridică patru avioane de luptă, dar piloții nu au văzut nimic. Potrivit datelor radar, obiectul a venit dinspre Marea Neagră

Țintă aeriană detectată în zona Dobrogei. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că sâmbătă, în jurul orei 02:30, sistemul radar de supraveghere al Armatei României a detectat o țintă aeriană de dimensiuni mici în Marea Neagră, la aproximativ 45 de kilometri est de localitatea Sfântu Gheorghe, județul Tulcea. Țintă aeriană detectată în zona Dobrogei MapN a emis un comunicat de presă: Citește și: FOTO Unde ar locui Marcel Ciolacu, alături de iubita sa, Sorina Docuz, și copilul lor: o vilă bine ascunsă lângă TVR "Ca urmare a faptului că ţinta detectată evolua pe un traseu îndreptat către frontiera de stat a României, au fost activate, conform procedurilor, structurile aflate în Serviciul de Luptă Poliţie Aeriană Extinsă sub comandă NATO, iar ulterior, Poliţie Aeriană sub comandă naţională. Astfel, pentru monitorizarea situaţiei au fost decolate succesiv două aeronave F-18 ale Forţelor Aeriene Spaniole, de pe Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, respectiv două aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene Române, de pe Baza 86 Aeriană Borcea." Potrivit sursei citate, semnalul radar a indicat trecerea frontierei terestre a României în jurul orei 04:00, în zona Gura Portiței. La acel moment, Centrul Național Militar de Comandă a informat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru a institui măsuri de alertare a populației din nord-estul județului Constanța. Radarele de supraveghere aeriană au monitorizat constant traseul țintei, care s-a deplasat spre localitatea Cogealac, județul Constanța, cu o adâncime maximă de pătrundere de 19 kilometri pe teritoriul național. Aeronavele de luptă nu au reușit contact vizual cu ținta pe întregul traseu. Semnalul radar a fost pierdut în jurul orei 04:30, la sud de localitatea Cogealac. Încetarea alertei aeriene "Încetarea alertei aeriene a fost transmisă în jurul orei 5,10, iar aeronavele de luptă au revenit pe bazele de dislocare. Din datele disponibile la acest moment, nu a fost indicată probabilitatea existenţei unei zone de impact pe teritoriul naţional. Forţele Ministerului Apărării Naţionale vor executa, începând cu această dimineaţă, cercetări în zonă", se mai menţionează în comunicat. MApN a mai precizat că a informat în timp real structurile aliate cu privire la situaţie, rămânând în contact permanent cu acestea.

AUR are cap de listă o multiplă campioană la atletism: Monica Iagăr candidează pe listele de deputați de la Satu Mare
Politică

AUR are cap de listă o multiplă campioană la atletism: Monica Iagăr candidează pe listele de deputați de la Satu Mare

Campiona Monica Iagăr candidează pentru AUR. Monica Iagăr deschide lista AUR Satu Mare la Camera Deputaților. Campiona Monica Iagăr candidează pentru AUR Multipla campioană europeană Monica Iagăr va deschide lista candidaților AUR Satu Mare la Camera Deputaților, au anunțat reprezentanții partidului într-o conferință de presă. Citește și: EXCLUSIV Nordis achiziționa trimestrial câte o mașină de lux. În trei ani a luat un BMW, un Bentley și opt Mercedes-uri, toate noi. În parcare avea deja un Porsche, un Ferrari și alte șase Mercedes-uri Iagăr a subliniat că este o onoare să reprezinte Alianța AUR, exprimându-și încrederea că va duce mai departe mesajul președintelui George Simion în campania electorală. Iagăr, mesaj pentru George Simion "Este o onoare să reprezint de pe poziția întâi partidul Alianța AUR. Exact cum am dus drapelul României pe cea mai înaltă culme în sport, așa voi transmite și mesajul președintelui George Simion pentru alegerile din 24 noiembrie și 8 decembrie", a declarat Monica Iagăr, exprimându-și optimismul că Simion va câștiga alegerile. Monica Iagăr, în vârstă de 51 de ani, este o fostă campioană europeană la săritura în înălțime, medaliată la Campionatele Europene și la Jocurile Olimpice. Pe lângă Iagăr, lista AUR la Senat este deschisă de jurnalistul Victor Constantinovici, completând echipa de candidați a partidului pentru alegerile din acest an.

Elon Musk a donat 75 de milioane de dolari pentru alegerea lui Trump și chiar merge în campanie pentru a convinge alegători
Internațional

Elon Musk a donat 75 de milioane de dolari pentru alegerea lui Trump și chiar merge în campanie pentru a convinge alegători

Musk, 75 milioane dolari pentru Trump. Elon Musk strânge 75 de milioane de dolari pentru campania prezidențială a lui Donald Trump. Musk, 75 milioane dolari pentru Trump Elon Musk, CEO-ul Tesla, SpaceX și X (fosta Twitter), a strâns 75 de milioane de dolari în donații pentru campania prezidențială a lui Donald Trump în ultimele luni. Citește și: EXCLUSIV Nordis achiziționa trimestrial câte o mașină de lux. În trei ani a luat un BMW, un Bentley și opt Mercedes-uri, toate noi. În parcare avea deja un Porsche, un Ferrari și alte șase Mercedes-uri Potrivit datelor oficiale ale Comisiei Electorale din SUA (FEC), Musk a donat 15 milioane de dolari în iulie, 30 de milioane în august și încă 30 de milioane de dolari în septembrie pentru organizația politică "America PAC", care susține candidatura lui Trump. Susținător activ al campaniei Miliardarul și-a intensificat implicarea politică pe platforma X, participând chiar la un miting de campanie alături de Donald Trump la începutul lunii octombrie. Musk a declarat că este pregătit să colaboreze cu fostul președinte dacă acesta va câștiga alegerile. În plus, Musk a anunțat pe X că va face campanie personal în Pennsylvania în zilele următoare, pentru a convinge alegătorii din acest stat-cheie. Strategia "America PAC" și implicarea la nivel local "America PAC" se concentrează pe campanii din ușă în ușă în state-cheie ale SUA, preferând această metodă față de alte forme de publicitate. Scopul este de a convinge cât mai mulți alegători să îl susțină pe Donald Trump, în detrimentul candidatei democrate, Kamala Harris. Organizația le oferă celor care participă la campanie salarii începând de la 30 de dolari pe oră, plus bonusuri de performanță. De asemenea, Musk a menționat că acei voluntari care conving un alegător să semneze o petiție pentru libertatea de exprimare și dreptul de a deține arme de foc primesc 47 de dolari. Declarațiile politice ale lui Elon Musk La sfârșitul lunii septembrie, fondul politic al lui Musk dispunea de 40 de milioane de dolari. Miliardarul reia frecvent pe platforma sa teoriile promovate de Donald Trump, cum ar fi acuzațiile conform cărora democrații ar transporta migranți "ilegali" în state-cheie pentru a obține cetățenia și a vota în favoarea acestora. Vot anticipat Înaintea alegerilor din 5 noiembrie, care se anunță foarte strânse între Donald Trump și Kamala Harris, peste 5 milioane de americani au votat deja în avans. Potrivit sondajelor, cursa electorală rămâne una extrem de competitivă.

Silviu Predoiu, ex-adjunct SIE, a fost și ofițer al Securității între 1987 și 1989. Avea și nume de cod: "Pumnea"
Eveniment

Silviu Predoiu, ex-adjunct SIE, a fost și ofițer al Securității între 1987 și 1989. Avea și nume de cod: "Pumnea"

Silviu Predoiu, ofiţer al Securităţi comuniste. Silviu Predoiu, fost director adjunct și director interimar al Serviciului de Informații Externe până în 2018, a fost identificat de CNSAS ca fost ofițer al Securității comuniste, sub numele de cod "Pumnea", a anunțat miercuri Consiliul. Silviu Predoiu, ofiţer al Securităţi comuniste Predoiu s-a înscris în cursa pentru alegerile prezidențiale din partea Partidului Liga Acțiunii Naționale, ceea ce a dus la verificarea sa de către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Citește și: EXCLUSIV Nordis achiziționa trimestrial câte o mașină de lux. În trei ani a luat un BMW, un Bentley și opt Mercedes-uri, toate noi. În parcare avea deja un Porsche, un Ferrari și alte șase Mercedes-uri În adeverința întocmită de CNSAS se arată: "În baza notei de constatare nr. DI/1/1213 din data de 14.10.2024, întocmită de către Direcţia de Specialitate din cadrul CNSAS, în care se regăsesc următoarele elemente: Predoiu Silviu figurează cu o fişă de evidenţă care a fost transmisă în copie de Serviciul de Informaţii Externe şi cuprinde informaţii privitoare la situaţia civilă şi militară a domniei sale şi care atestă calitatea de angajat al fostei Securităţi. Numele de serviciu ce i-a fost atribuit a fost: PUMNEA Silviu. Totodată, potrivit notei de constatare nr. DI/1/1213 din data de 14.10.2024, în urma verificărilor întreprinse până la data de 14.10.2024, au rezultat informaţii privind apartenenţa domniei sale la structurile fostei Securităţi în calitate de ofiţer al fostei Securităţi, figurând cu următoarele informaţii: data încadrării în Centrul de Informaţii Externe - 01.10.1987; gradul de locotenent major - 01.10.1987; misiuni în străinătate - 25.08.1989, acoperire Întreprinderea de Comerţ Exterior GEOMIN; funcţii îndeplinite: 01.10.1987 - Ofiţer II Informaţii Externe; 01.10.1987 - 01.06.1989 - Centrul de Pregătire şi Perfecţionare a Cadrelor Brăneşti; 01.06.1987 - Ofiţer II Informaţii Externe; 26.12.1989 - trecut în Ministerul Apărării Naţionale, în urma reorganizării." CNSAS a declarat că Silviu Predoiu nu poate fi considerat lucrător al Securității conform legii, deoarece activitățile sale nu au implicat suprimarea sau restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. "Întrucât nu au fost identificate documente din care să rezulte faptul că persoana verificată ar fi desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, în cazul domnului Predoiu Silviu, nu se poate reţine calitatea de lucrător al Securităţii în sensul legii", precizează CNSAS

Chinezisme zoologice: un parc marin a prezentat publicului un rechin-balenă butaforic, fără să anunțe că nu e vorba de un animal real
Eveniment

Chinezisme zoologice: un parc marin a prezentat publicului un rechin-balenă butaforic, fără să anunțe că nu e vorba de un animal real

Rechinul-balenă robotizat dintr-un parc din China. Vizitatorii unui parc marin din China, nemulțumiți de un rechin-balenă robotizat Rechinul-balenă robotizat dintr-un parc din China Vizitatorii parcului marin "Xiaomeisha Sea World" din Shenzhen, China, au fost dezamăgiți când au descoperit că uriașul rechin-balenă din acvariu era de fapt un robot. Citește și: EXCLUSIV Nordis achiziționa trimestrial câte o mașină de lux. În trei ani a luat un BMW, un Bentley și opt Mercedes-uri, toate noi. În parcare avea deja un Porsche, un Ferrari și alte șase Mercedes-uri Parcul și-a redeschis porțile pe 1 octombrie, după o renovare de cinci ani, însă a fost rapid criticat din cauza prețurilor ridicate și a diversității limitate de animale marine expuse. Principala nemulțumire a vizitatorilor a fost legată de rechinul-balenă robotizat, construit de parc din cauza interdicției de a captura această specie din sălbăticie. Imaginile distribuite online au dezvăluit că peștele era o creație mecanică, ceea ce a generat reacții negative pe platforma de recenzii Dazhong Dianping. Mulți vizitatori s-au declarat dezamăgiți de utilizarea recuzitei în loc de animale reale. Reacția conducerii parcului În replică, conducerea parcului a explicat că nu este permis comerțul cu rechini-balenă și că ar fi neetic să fie ținuți în captivitate. Potrivit parcului, robotul are scopul de a sensibiliza vizitatorii cu privire la protecția acestei specii. Acesta nu este primul incident de acest gen în China. În mai, o grădină zoologică din Taizhou a devenit virală pe rețelele sociale după ce a prezentat doi câini din rasa Chow Chow pictați pentru a arăta ca urșii panda, ceea ce a stârnit controverse.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră