vineri 17 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Ramona Emilian

7434 articole
Ramona Emilian

Economie

Datoria guvernamentală a depășit 931 de miliarde de lei, echivalentul a 54% din PIB

Datoria publică a României, nivel record. Datoria administrației publice din România a atins un nou nivel record în octombrie 2024, ajungând la 931,186 miliarde de lei, față de 916,758 miliarde de lei în luna septembrie, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Datoria publică a României, nivel record Datoria guvernamentală a crescut la 54%, comparativ cu 53,1% în septembrie 2024, pe baza datelor Institutului Național de Statistică. Citește și: Guvernul protejează ciocoii bugetarilor: judecătoare de la ÎCCJ, două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei Creșterea reflectă atât datoria pe termen mediu și lung, cât și pe termen scurt. Pe termen mediu și lung: 869,216 miliarde lei (859,9 miliarde lei în septembrie). Pe termen scurt: 61,97 miliarde lei (56,858 miliarde lei în luna anterioară). Majoritatea datoriei este reprezentată de titluri de stat, în valoare de 780,243 miliarde lei. Distribuția datoriei pe valute În lei, datoria este de 444,283 miliarde lei. În euro: 390,471 miliarde lei (echivalent). În dolari americani: 94,353 miliarde lei (echivalent). Evoluția datoriei administrației publice centrale Total datorie centrală: 908,315 miliarde lei, în creștere de la 894,36 miliarde lei în septembrie. Datorie pe termen mediu și lung: 846,387 miliarde lei. Distribuție valutară: lei: 426,41 miliarde lei, euro: 385,47 miliarde lei (echivalent). Datoria administrației publice locale Total datorie locală: 22,87 miliarde lei, față de 22,4 miliarde lei în septembrie. Pe termen mediu și lung: 22,828 miliarde lei. Datoria internă și externă Datoria internă era în octombrie de 455,713 miliarde lei (26,4% din PIB). Cu o lună înainte, în septembrie: 442,792 miliarde lei (25,7% din PIB). Majoritatea datoriei interne aparține administrației centrale: 437,945 miliarde lei. Datoria externă, în octombrie era de 475,473 miliarde lei (27,6% din PIB), iar în septembrie: 473,966 miliarde lei (27,5% din PIB). Administrația centrală deține cea mai mare parte a datoriei externe: 470,37 miliarde lei. Perspective pentru viitor Creșterea constantă a datoriei publice semnalează o presiune semnificativă asupra economiei României, mai ales în contextul unui procent tot mai mare din PIB alocat serviciului datoriei. Autoritățile vor trebui să gestioneze cu prudență această situație pentru a evita riscuri suplimentare pentru stabilitatea financiară.

Datoria guvernamentală a depășit 931 de miliarde de lei, echivalentul a 54% din PIB
Revelion de protest la Tbilisi: zeci de mii de georgieni au petrecut noaptea dintre ani în fața Parlamentului, denunțând fraudarea alegerilor
Internațional

Revelion de protest la Tbilisi: zeci de mii de georgieni au petrecut noaptea dintre ani în fața Parlamentului, denunțând fraudarea alegerilor

Georgia, proteste masive pro-europene de Revelion. Zeci de mii de manifestanți pro-europeni s-au adunat în fața Parlamentului georgian din Tbilisi, în noaptea de Anul Nou, transformând cea de-a 34-a zi consecutivă de proteste împotriva deciziei guvernului de a suspenda procesul de aderare la UE într-o celebrare a unității naționale. Suspendarea negocierilor de aderare la UE Protestele au început după decizia guvernului din 28 noiembrie de a suspenda negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Guvernul partidului Visul Georgian este acuzat de derivă autoritară și pro-rusă, o direcție care contravine obiectivului constituțional al Georgiei de integrare europeană. Decizia a stârnit manifestații zilnice, susținute de opoziția pro-occidentală și de o populație în mare parte pro-europeană. Georgia, proteste masive pro-europene de Revelion Pe bulevardul principal din Tbilisi, în seara de Revelion, manifestanții au creat o atmosferă festivă. Drapelele UE și ale Georgiei au fost fluturate cu mândrie. O masă de sărbătoare lungă a fost amenajată sub luminile de Crăciun, simbolizând unitatea poporului. Ilia Darsavelidze, unul dintre protestatari, a declarat: „Poporul georgian nu va permite unui guvern pro-rus să transforme țara noastră într-un despotism.” Președinta Zurabișvili: „2025 va fi anul victoriei noastre” Președinta în funcție, Salome Zurabișvili, aflată în conflict cu partidul de guvernământ, s-a alăturat manifestanților. Ea a declarat că mandatul său rămâne legitim până la reorganizarea alegerilor din octombrie. „2024 a fost anul unității noastre, iar 2025 va fi anul victoriei noastre,” a spus aceasta mulțimii. Alegeri controversate și acuzații de autoritarism Mandatul lui Zurabișvili s-a încheiat pe 29 decembrie 2024, când Mihail Kavelașvili, membru al partidului Visul Georgian, a preluat funcția de președinte. Opoziția și președinta contestă legitimitatea acestuia, denunțând fraudele electorale. Guvernul este acuzat că a folosit violențe și tactici represive împotriva protestatarilor. Violențele poliției și condamnarea internațională Protestele inițiale au fost reprimate cu brutalitate. Poliția a utilizat gaze lacrimogene și tunuri cu apă. Peste 400 de persoane au fost arestate, iar Amnesty International a acuzat autoritățile de tortură. Washingtonul și mai multe state europene au impus sancțiuni împotriva responsabililor guvernamentali. Soluția internațională: Noi alegeri pentru ieșirea din criză Miniștrii de externe ai Germaniei, Franței și Poloniei au solicitat autorităților georgiene să organizeze noi alegeri, ca soluție pentru criza politică. Susținerea integrării europene este în continuare larg răspândită, cu peste 80% din populație favorabilă aderării la UE. Între Europa și influența Rusiei Criza din Georgia evidențiază divizarea politică profundă a țării, aflată între aspirațiile europene ale populației și presiunile politice interne de orientare pro-rusă. Viitorul său european depinde acum de soluționarea conflictelor interne și de sprijinul comunității internaționale.

În sfârșit, România este în Schengen deplin, la 18 ani de la integrarea în UE. Care sunt noile condiții de călătorie
Eveniment

În sfârșit, România este în Schengen deplin, la 18 ani de la integrarea în UE. Care sunt noile condiții de călătorie

România, membru Schengen cu drepturi depline. După o așteptare de 18 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România a devenit oficial membru cu drepturi depline al Spațiului Schengen în noaptea de marți spre miercuri, la ora 00:00. Acest moment istoric marchează integrarea completă a frontierelor terestre în sistemul de liberă circulație. România, membru Schengen cu drepturi depline De la 1 ianuarie 2025, controlul de frontieră la granițele României cu Ungaria și Bulgaria a fost eliminat. Citește și: Guvernul protejează ciocoii bugetarilor: judecătoare de la ÎCCJ, două apartamente în Emiratele Arabe, ia diurnă de 75.000 lei Astfel, toate persoanele, indiferent de cetățenie, pot călători liber între România și alte state membre Schengen, fără a se mai opri la cabinele de control pentru verificarea documentelor. Integrarea completă a punctelor de frontieră Eliminarea controalelor de frontieră vizează următoarele puncte de trecere: La frontiera româno-bulgară, 11 puncte rutiere, inclusiv Giurgiu, Vama Veche și Calafat. 3 puncte feroviare, precum Giurgiu și Negru Vodă. 7 porturi, cum ar fi Oltenița și Turnu Măgurele. La frontiera româno-ungară: 12 puncte rutiere, precum Nădlac II, Borș II și Petea. 5 puncte feroviare, incluzând Episcopia Bihor și Curtici. Pe Dunărea interioară: 2 puncte portuare, la Cernavodă și Brăila. Călătorii mai rapide și fără opriri Odată cu integrarea în Spațiul Schengen, călătoriile din România către alte țări membre devin similare celor din interiorul țării. Totuși, persoanele care călătoresc în afara Spațiului Schengen trebuie să respecte în continuare verificările la frontierele externe. Condiții pentru călătorii în Schengen În spațiul Schengen este obligatoriu un pașaport sau o carte de identitate valabilă. Există verificări aleatorii. Poliția de frontieră va efectua controale nesistematice în zona de 30 km de la granițe, pentru prevenirea faptelor ilegale. Minorii români și regulile de călătorie Minorii pot călători în Spațiul Schengen conform reglementărilor din Legea nr. 248/2005, folosind aceleași documente ca până acum. Controalele vor fi efectuate doar pentru verificarea respectării condițiilor de ieșire din țară. Decizia Consiliului UE Pe 12 decembrie 2024, Consiliul Justiție și Afaceri Interne a decis ridicarea controalelor la frontierele interne terestre dintre România și Bulgaria. Decizia a fost ratificată ulterior de Consiliul European, sub președinția ungară. Ce înseamnă Schengen pentru România? Spațiul Schengen este cea mai mare zonă de liberă circulație din lume, cuprinzând 29 de țări și peste 420 de milioane de persoane. Începând cu 1 ianuarie 2025, România beneficiază pe deplin de avantajele acestui sistem, consolidându-și poziția în Uniunea Europeană.

Gazul rusesc nu mai traversează Ucraina spre Europa din dimineața zilei de 1 ianuarie 2025, a confirmat Gazprom
Internațional

Gazul rusesc nu mai traversează Ucraina spre Europa din dimineața zilei de 1 ianuarie 2025, a confirmat Gazprom

Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești. Începând cu 1 ianuarie 2025, la ora 05:00 GMT, Ucraina a încetat oficial transportul gazelor naturale rusești prin teritoriul său. Decizia marchează sfârșitul unui acord de cooperare cu Gazprom, care a fost în vigoare din 30 ianuarie 2019. Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești Operatorul ucrainean de gaze GTSOU a confirmat că Acordul de interacțiune pentru punctele de interconectare fizică dintre sistemele de transport ale celor două țări a expirat pe 1 ianuarie 2025, la ora 07:00. Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Punctul de intrare Sudzha de la granița de est a Ucrainei și punctele de ieșire de la granițele de vest și sud sunt afectate. GTSOU a notificat partenerii internaționali despre încetarea tranzitului, conform procedurilor stabilite. „Un eveniment istoric” Ministrul energiei din Ucraina, Gherman Galușcenko, a calificat oprirea tranzitului drept un „eveniment istoric”. Acest pas reprezintă o nouă etapă în reducerea dependenței Ucrainei de energia rusească și consolidarea poziției sale ca jucător independent pe piața energetică europeană. Reacția Gazprom Gigantul rus Gazprom a declarat că nu mai are capacitatea tehnică și legală de a livra gaze prin Ucraina, din cauza refuzului clar exprimat al părții ucrainene de a prelungi acordurile. Livrările de gaze rusești prin teritoriul Ucrainei s-au oprit la ora 08:00 (ora Moscovei). Gazprom consideră această situație o consecință directă a deciziilor politice ale Ucrainei. Impactul asupra Europei și pieței energetice Oprirea tranzitului gazelor rusești prin Ucraina ridică semne de întrebare legate de securitatea energetică a Europei: țările dependente de gazul rusesc vor trebui să-și diversifice rapid sursele. De asemenea este de așteptat o volatilitate crescută pe piețele internaționale a pețurile gazelor naturale. Ucraina își consolidează independența energetică, punând accent pe dezvoltarea resurselor proprii și integrarea în rețelele europene. O nouă eră în relațiile energetice Această decizie simbolizează o schimbare majoră în relațiile dintre Ucraina și Rusia, cu implicații profunde pentru echilibrul geopolitic și energetic din regiune. Rămâne de văzut cum va influența această mutare viitorul aprovizionării cu gaze naturale în Europa.

Polonia conduce UE în prima jumătate a lui 2025 și ar putea avea un rol esențial în negocierile pentru pace în Ucraina. Care sunt celelalte priorități ale Varșoviei
Internațional

Polonia conduce UE în prima jumătate a lui 2025 și ar putea avea un rol esențial în negocierile pentru pace în Ucraina. Care sunt celelalte priorități ale Varșoviei

Polonia preia președinția Consiliului Uniunii Europene. Începând cu 1 ianuarie 2025, Polonia își asumă președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pentru o perioadă de șase luni. Este pentru a doua oară când Polonia deține acest rol, după experiența din 2011. Evenimentul oficial de deschidere va avea loc pe 3 ianuarie 2025, la Opera Națională Poloneză din Varșovia. Polonia preia președinția Consiliului Uniunii Europene Polonia preia președinția într-un context geopolitic complex, marcat de războiul din Ucraina și tensiuni globale crescute. Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Printre principalele priorități ale mandatului se numără consolidarea apărării și securității europene, rezistența la dezinformare și atacuri hibride, tranziția energetică și sustenabilitatea agriculturii, asigurarea securității sănătății în Europa. Obiectivele sunt structurate pe șapte dimensiuni, subliniind angajamentul Poloniei de a contribui la o Europă mai sigură și mai rezilientă. Logo-ul președinției poloneze Logo-ul oficial al președinției poloneze integrează steagul Poloniei în mijlocul Uniunii Europene, simbolizând angajamentul Poloniei față de valorile europene. Designul a fost creat de Jerzy Janiszewski, autorul simbolului istoric al Solidarității din 1980. Sprijin pentru Ucraina, gestionarea relațiilor cu Rusia și Belarus Conform ministrului polonez de externe, Polonia va acorda o atenție deosebită maximizării sprijinului pentru Ucraina. De asemenea, se urmărește menținerea politicilor stricte față de Rusia și Belarus și consolidarea securității și rezilienței Uniunii Europene și a partenerilor săi. Trio-ul Polonia-Danemarca-Cipru Polonia face parte din trio-ul de președinție Polonia-Danemarca-Cipru, care va coordona lucrările Consiliului UE între 1 ianuarie 2025 și 30 iunie 2026. Programul comun se bazează pe trei piloni: O Europă puternică și sigură – adaptarea la noul context geopolitic și investiții în apărare. O Europă prosperă și competitivă – sprijinirea economiei sustenabile și crearea de locuri de muncă. O Europă liberă și democratică – protejarea valorilor fundamentale, a statului de drept și combaterea dezinformării. Rolul președinției Consiliului Uniunii Europene Președinția rotativă are două misiuni principale: Planificarea și conducerea reuniunilor Consiliului: Polonia va organiza discuțiile în cadrul diferitelor formațiuni, asigurând continuitatea agendei UE. Reprezentarea Consiliului în relațiile interinstituționale: Negocierile cu Comisia Europeană și Parlamentul European pentru adoptarea legislației UE vor fi o prioritate. Provocări majore pentru Europa Președinția Poloniei vine într-un moment critic pentru Europa, cu războiul din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu și creșterea amenințărilor hibride. Programul Poloniei se concentrează pe răspunsuri rapide și coordonate la provocările de securitate și pe întărirea coeziunii Uniunii Europene. Importanța președinției rotative Introducerea președinției rotative prin Tratatul de la Lisabona (2009) a permis statelor membre să contribuie la stabilirea agendei UE și să coordoneze activitatea legislativă. Polonia, alături de Danemarca și Cipru, are acum responsabilitatea de a orienta Uniunea într-un context de provocări globale și transformări interne.

Benzina și motorina se scumpesc chiar din prima zi a lui 2025 cu minimum 50 de bani pe litru. Lista altor scumpiri și creșteri de taxe
Economie

Benzina și motorina se scumpesc chiar din prima zi a lui 2025 cu minimum 50 de bani pe litru. Lista altor scumpiri și creșteri de taxe

Anul 2025, scumpiri și modificări fiscale. Noul an aduce o serie de scumpiri și măsuri fiscale ce vor afecta mai multe sectoare, de la transporturi la accize și impozite. Care sunt principalele schimbări de la 1 ianuarie 2025? Anul 2025, scumpiri și modificări fiscale Începând cu 1 ianuarie 2025, tarifele pentru călătoriile cu metroul cresc semnificativ. Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii O călătorie: 5 lei (anterior 3 lei), două călătorii: 10 lei (anterior 6 lei), 10 călătorii: 40 lei (anterior 25 lei). Un abonament 24 ore: 12 lei (anterior 8 lei), abonamentul lunar: 100 lei (anterior 80 lei), abonamentul anual: 900 lei (anterior 700 lei). Pentru studenți și donatori de sânge, tarifele rămân reduse, dar suferă și ele majorări: 10 călătorii pentru studenți: 4 lei (anterior 2,5 lei). Accizele pentru carburanți și băuturi alcoolice cresc, ceea ce va genera costuri mai mari pentru consumatori. Benzină fără plumb: 2.528 lei/1.000 litri (anterior 2.019 lei). Motorină: 2.317 lei/1.000 litri (anterior 1.850 lei). Bere: 4,82 lei/hl/1 grad Plato (anterior 4,62 lei). Vinuri spumoase: 69,26 lei (anterior 66,34 lei). Măsuri fiscale și impozite majorate Conform Ordonanței privind măsurile fiscal-bugetare, se aplică următoarele: Impozitul pe dividende: crește de la 8% la 10%. Plafonul pentru microîntreprinderi: redus la 250.000 euro (anterior 500.000 euro). Eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară. Reintroducerea "taxei pe stâlp": 1%, cu prima plată în iulie 2025. Reducerea beneficiilor pentru studenți Studenții vor beneficia de reduceri limitate la transport. Reducere de 90% la călătoria cu trenul, dar numai pe ruta dintre localitatea de domiciliu și centrul universitar. Reducerile la transportul public și metrou sunt valabile doar în localitatea instituției de învățământ. Salariul minim brut crește Salariul minim brut pe economie crește de la 3.700 lei la 4.050 lei, ceea ce reprezintă: O majorare netă la 2.575 lei (o creștere de 212 lei). O creștere procentuală netă de 9%. Facturarea electronică, obligatorie De la 1 ianuarie 2025, utilizarea sistemului RO e-Factura devine obligatorie pentru toate persoanele impozabile care emit facturi către consumatori. Această măsură era opțională până la finalul anului 2024. Impactul măsurilor asupra populației și economiei Anul 2025 vine cu creșteri de costuri pentru consumatori și companii, dar și cu măsuri care ar putea susține digitalizarea fiscală. Noile schimbări vor influența direct bugetele personale și mediul economic din România.

Concertul de Anul Nou de la Viena de anul acesta, dirijat pentru ultima oară de Riccardo Muti. În 2025, în premieră, programul concertului include un vals compus de o femeie
Eveniment

Concertul de Anul Nou de la Viena de anul acesta, dirijat pentru ultima oară de Riccardo Muti. În 2025, în premieră, programul concertului include un vals compus de o femeie

Riccardo Muti dirijează concertul de Revelion. Muzicianul italian Riccardo Muti va dirija pentru a șaptea și ultima oară celebrul Concert de Anul Nou de la Viena, pe 1 ianuarie 2025. Renumitul dirijor, în vârstă de 83 de ani, va încheia astfel un capitol impresionant al colaborării sale cu Filarmonica din Viena, după peste 500 de concerte susținute împreună. Riccardo Muti dirijează concertul de Revelion În cadrul unei declarații recente, Riccardo Muti a evidențiat simbolistica popularului vals Dunărea albastră. Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Dirijorul a afirmat că anul acesta concertul are ca scop transmiterea unui mesaj de armonie, frumusețe și pace. „Sperăm că valurile Dunării albastre vor purta corăbii pline de frumusețe și iubire”, a spus acesta. Omagiu compozitorului Johann Strauss Concertul de Anul Nou din 2025 este dedicat compozitorului Johann Strauss, marcând 200 de ani de la nașterea acestuia. Programul va include unele dintre cele mai iubite compoziții ale lui Strauss, oferind o experiență muzicală de neuitat. O premieră: un vals compus de o femeie Pentru prima dată în istoria concertului, programul va include un vals compus de o femeie: „Ferdinandus Waltz” de Constanze Geiger. Această adăugare reflectă o deschidere spre diversitate și recunoașterea contribuțiilor feminine în muzică. Concert transmis în întreaga lume Concertul de Anul Nou de la Viena va fi transmis de Radioteleviziunea publică austriacă ORF și difuzat în peste 93 de țări. În România, TVR 1 va transmite spectacolul în direct, pe 1 ianuarie 2025, de la ora 12:15. Muti critică lipsa sprijinului pentru cultură Într-o notă mai serioasă, Riccardo Muti a atras atenția asupra reducerilor bugetare din domeniul cultural. „Avem nevoie de muzică din ce în ce mai mult. Muzica este un medicament”, a declarat dirijorul, subliniind importanța culturii într-o lume tot mai afectată de crize. Ultimul concert de Anul Nou alături de Filarmonica din Viena marchează un moment emoționant în cariera lui Riccardo Muti. Cu o activitate de neegalat și o viziune artistică unică, dirijorul italian rămâne o figură legendară în lumea muzicii clasice.

Călin Georgescu a pierdut procesul prin care a cerut revocarea deciziei BEC de a anula alegerile prezidențiale. Georgescu are cale de atac la Înalta Curte
Eveniment

Călin Georgescu a pierdut procesul prin care a cerut revocarea deciziei BEC de a anula alegerile prezidențiale. Georgescu are cale de atac la Înalta Curte

Călin Georgescu pierde procesul: alegerile, anulate. Judecătoarea Cristina Ardeleanu, de la Curtea de Apel București, a respins marți cererea depusă de Călin Georgescu pentru anularea alegerilor prezidențiale. Instanța a considerat că cererea a fost formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă și a declarat-o neîntemeiată. Decizia poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile. Călin Georgescu pierde procesul: alegerile, anulate În Hotărârea Instanței se specifică: Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii "Respinge cererea, astfel cum a fost modificată și precizată, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Respinge cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată și precizată, ca neîntemeiată." – se arată în soluția postată pe portalul instanțelor. Excepții invocate și răspunsul Instanței Hotărârea detaliază multiple excepții și cereri formulate de avocații lui Georgescu și alte părți implicate: Excepțiile de nelegalitate și nulitate ale documentelor desecretizate de CSAT au fost respinse ca inadmisibile. Cererea de chemare în judecată împotriva mai multor instituții, inclusiv Biroul Electoral Central, Ministerul Apărării și Serviciul Român de Informații, a fost respinsă pe motivul lipsei calității procesuale pasive a unora dintre pârâți. Cererile de intervenție accesorie au fost în mare parte respinse, cu unele excepții. Tentativele de recuzare a judecătorului Avocații lui Călin Georgescu au încercat să recuze judecătoarea Cristina Ardeleanu, acuzând lipsa de imparțialitate. Ei au invocat faptul că aceasta este soția unui procuror de la DNA și că s-ar fi antepronunțat în timpul procesului. Cererile de recuzare au fost respinse. Acuzațiile Privind Campania Electorală Decizia Curții Constituționale de anulare a rezultatelor primului tur, câștigat de Georgescu, a fost bazată pe documente desecretizate de CSAT. Acestea indică încălcări ale legislației privind finanțarea campaniei electorale și acțiuni cibernetice ostile asupra procesului electoral. Georgescu a raportat zero cheltuieli pentru campania sa, în timp ce documentele desecretizate arată că finanțarea s-a ridicat la un milion de euro. Acțiuni hibride agresive, atribuite unor actori cibernetici statali, au fost documentate, implicând propagandă și dezinformare în context electoral. Declarația lui Călin Georgescu La finalul procesului, Georgescu a declarat: "Sper într-o justiție profesională și nu într-o justiție politică." Implicarea Serviciilor Secrete Documentele prezentate de SRI, SIE și alte instituții au atras atenția asupra unui interes sporit al Rusiei în influențarea alegerilor din România. Acțiunile ostile au inclus sprijinirea candidaților eurosceptici și alimentarea unor mișcări antisistem. Decizia poate fi contestată Hotărârea Curții de Apel București subliniază complexitatea acestui caz, care combină acuzații politice, juridice și de securitate națională. Deși decizia poate fi contestată, ea reprezintă un precedent important pentru integritatea procesului electoral din România.

Ciolacu, tupeu până în ultima zi a lui 2024: în ciuda cheltuielilor electorale iresponsabile, susține că a refuzat să intre "în corul populiştilor"
Eveniment

Ciolacu, tupeu până în ultima zi a lui 2024: în ciuda cheltuielilor electorale iresponsabile, susține că a refuzat să intre "în corul populiştilor"

Ciolacu susține că nu e „populist”. Marcel Ciolacu, premierul României, a transmis un mesaj marți seara, în care își exprimă speranța că anul 2025 va aduce un progres semnificativ pentru țară. Acesta a menționat că a refuzat să intre „în corul populiștilor”. Ciolacu susține că nu e „populist” În mesajul către români, de Anul Nou, premierul a făcut o mărturisire. Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Acesta a susținut că a făcut tot ce i-a stat în putință „pentru a pune lucrurile în ordine” și că a ales calea grea, cea de a nu intra în „corul populiștilor”. „Ştiu că nu am reuşit de fiecare dată să mulţumesc pe toată lumea. Ştiu că pe mulţi dintre voi v-am dezamăgit. Am ales însă ca, de fiecare dată, să iau acea decizie corectă pentru România şi pentru români. Într-adevăr, puteam alege calea simplă, puteam alege să intru în corul populiştilor. Dar asta ar fi însemnat să pun viitorul nostru, al tuturor românilor, în pericol. Şi asta nu aş putea să fac niciodată" Reflecții asupra Anului 2024 Premierul a recunoscut dificultățile întâmpinate în 2024, descriindu-l ca pe un an plin de provocări neașteptate. Fiecare problemă rezolvată părea să fie urmată de alta, la fel de gravă și urgentă. "Un an în care, de fiecare dată când credeam că am mai rezolvat o problemă, apărea alta, la fel de gravă și la fel de urgentă", a spus Ciolacu. Amintirea realizărilor Cu toate dificultățile, Ciolacu a subliniat câteva realizări notabile, printre care aderarea României la spațiul Schengen. A cest pas important permite românilor să circule liber pe orice cale în Uniunea Europeană, începând din miezul nopții de Anul Nou. "Cea mai mare reușită a fost că – în sfârșit! – ni s-a făcut dreptate și de la miezul nopții putem circula liber, pe orice cale, în spațiul Schengen." Urări pentru un 2025 de Succes Mesajul premierului s-a încheiat cu o notă de optimism și determinare, îndemnând la unitate și colaborare pentru a transforma România în țara dorită de toți. "Împreună, putem face din România țara pe care cu toții ne-o dorim! La mulți ani tuturor!"

Miniștrii de Interne român și bulgar vor ridica împreună, în primul minut al anului 2025, bariera de la Giurgiu-Ruse pentru a marca intrarea în Schengen a celor două țări
Eveniment

Miniștrii de Interne român și bulgar vor ridica împreună, în primul minut al anului 2025, bariera de la Giurgiu-Ruse pentru a marca intrarea în Schengen a celor două țări

Un moment istoric la bariera Giurgiu-Ruse. În primul minut al Anului Nou, ministrul bulgar interimar de interne, Atanas Ilkov, și omologul său român, Cătălin Predoiu, vor ridica simbolic ultima barieră de frontieră dintre cele două țări la punctul de trecere Giurgiu-Ruse. Un moment istoric la bariera Giurgiu-Ruse Acest gest simbolic, organizat pe podul peste Dunăre, marchează aderarea deplină a Bulgariei și României la spațiul Schengen, eliminând controalele la frontierele terestre interne. Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii În prezent, toate persoanele și vehiculele care traversează podul peste Dunăre sunt supuse unui control complet obligatoriu. Odată cu intrarea celor două țări în spațiul Schengen, traficul prin punctul de trecere de la Ruse va deveni mult mai fluid, fără controale sistematice pentru majoritatea călătorilor. Analiza riscurilor în primele șase luni Pentru o tranziție sigură, în primele șase luni după aderare, se va aplica o metodă de "analiză a riscului". Unele vehicule vor fi selectate pentru verificări suplimentare, dar acest proces nu va afecta fluxul principal de pasageri și vehicule. Scopul principal al acestor controale este prevenirea migrației ilegale, conform declarațiilor lui Dimitar Ciorbadjiev, șef al poliției din Ruse. Taxele de pod și controalele la vehiculele grele În continuare, vehiculele care călătoresc din Bulgaria în România vor plăti taxa de pod pe partea bulgară, însă controalele de frontieră vor fi limitate la vehiculele selectate pe baza analizei de risc. Aceeași procedură se va aplica și pentru traficul dinspre România spre Bulgaria. Vehiculele grele vor trece printr-un proces similar, cu verificări minime asupra încărcăturii. Traficul recent pe pod În ultimele 24 de ore, 930 de camioane au traversat podul în ambele direcții, dintre care 412 au intrat în Bulgaria și 518 au ieșit. Autoritățile se așteaptă ca traficul să fie lejer în zilele următoare, datorită sărbătorilor. Un pas important pentru mobilitate Eliminarea controalelor la frontierele terestre interne între Bulgaria și România reprezintă un progres major pentru circulația liberă a persoanelor și bunurilor, consolidând integrarea celor două țări în Uniunea Europeană. Acest eveniment nu doar că simbolizează o etapă istorică în relațiile bilaterale, dar marchează și un pas important către o Europă fără frontiere, în beneficiul cetățenilor și al economiei regionale.

Organizații din Rusia și Iran care s-au amestecat în alegerile prezidențiale americane, sancționate de Washington
Internațional

Organizații din Rusia și Iran care s-au amestecat în alegerile prezidențiale americane, sancționate de Washington

SUA sancționează organizații iraniene și rusești. Statele Unite au impus marți sancțiuni împotriva unor entități din Iran și Rusia, acuzându-le de implicare în tentative de influențare a alegerilor din noiembrie 2024. Potrivit Departamentului Trezoreriei SUA, aceste entități au urmărit să alimenteze tensiunile politice și să influențeze electoratul american. SUA sancționează organizații iraniene și rusești Organizațiile vizate sunt: Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Centrul de Producție pentru Design Cognitiv (Iran): o organizație afiliată Gărzilor Revoluționare Iraniene (IRGC), care a inițiat operațiuni de influență încă din 2023. Centrul de Expertiză Geopolitică (Rusia): organizația din Moscova a răspândit dezinformări despre candidați și a finanțat crearea de videoclipuri „deepfake” pentru a discredita politicieni americani. Scopul campaniilor de influență Potrivit Trezoreriei americane, entitățile au încercat să divizeze populația americană și să compromită încrederea în procesele electorale. De exemplu, CGE a creat videoclipuri manipulate pentru a lansa acuzații nefondate împotriva unui candidat la vicepreședinție. Reacția oficialilor americani Bradley Smith, subsecretarul interimar al Trezoreriei pentru Terorism și Informații Financiare, a declarat: „Guvernele Iranului și Rusiei au vizat procesele și instituțiile noastre electorale și au încercat să divizeze poporul american prin campanii de dezinformare țintite. Statele Unite vor rămâne vigilente în fața acestor amenințări.” Rezultatul alegerilor din 2024 În alegerile din 5 noiembrie, republicanul Donald Trump a învins-o pe democrata Kamala Harris, iar Partidul Republican a obținut majoritatea în ambele camere ale Congresului. Totuși, majoritatea fragilă prefigurează dificultăți în promovarea agendei conservatoare promise de Trump. Politica externă și ajutorul pentru Ucraina Donald Trump a anunțat că va prioritiza negocierile pentru un acord de pace care să pună capăt războiului din Ucraina. În același timp, președintele democrat în exercițiu, Joe Biden, a aprobat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 2,5 miliarde de dolari, plus un ajutor bugetar suplimentar de 3,4 miliarde de dolari, înainte de predarea mandatului. Implicații internaționale Sancțiunile impuse de SUA subliniază angajamentul de a proteja democrația și de a combate interferențele externe. Aceste măsuri vor avea probabil consecințe asupra relațiilor internaționale, în special cu Rusia și Iran.

Nici un metru cub de gaz nu va mai tranzita Ucraina spre Europa de la 1 ianuarie 2025, a confirmat Kievul. Principalele țări afectate
Internațional

Nici un metru cub de gaz nu va mai tranzita Ucraina spre Europa de la 1 ianuarie 2025, a confirmat Kievul. Principalele țări afectate

Sistarea livrărilor gazului rusesc prin Ucraina. Începând cu 1 ianuarie 2025, nicio cantitate de gaz rusesc nu va mai tranzita gazoductele ucrainene, a confirmat operatorul ucrainean GTSOU. Decizia marchează sfârșitul acordului de tranzit semnat în 2019 între Ucraina și Gazprom, afectând semnificativ economiile implicate și securitatea energetică a Europei. Sistarea livrărilor gazului rusesc prin Ucraina Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a refuzat prelungirea contractului de tranzit cu Gazprom, o decizie susținută de Comisia Europeană. Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Aceasta a recomandat țărilor afectate, precum Republica Moldova, Slovacia, Ungaria și Austria, să identifice surse alternative de aprovizionare, chiar dacă aceste soluții implică costuri suplimentare. Conform estimărilor, Ucraina va pierde anual taxe de tranzit în valoare de aproximativ 800 de milioane de dolari, în timp ce Gazprom va înregistra pierderi de până la 5 miliarde de dolari din vânzările către Europa. Uniunea Europeană reduce dependența de gazul rusesc După invazia Rusiei în Ucraina și sabotajul conductelor Nord Stream, Uniunea Europeană a implementat măsuri pentru a reduce dependența de gazul natural rusesc. Importurile de gaze naturale lichefiate (GNL), în special din SUA, au devenit o alternativă, deși acestea sunt mai scumpe decât gazele transportate prin conducte. Scăderea tranzitului de gaz prin Ucraina Tranzitul gazului rusesc prin rețeaua ucraineană a scăzut cu aproape două treimi față de 2021, ajungând la 14,65 miliarde de metri cubi în 2023. În prezent, Rusia își livrează gazul către Europa doar prin gazoductul TurkStream și extensia acestuia, Balkan Stream. Dificultăți pentru Slovacia și Ungaria Slovacia și Ungaria, printre cele mai afectate țări de sistarea tranzitului, au avertizat asupra dificultăților de aprovizionare. Premierul slovac Robert Fico a avut schimburi tensionate cu președintele Zelenski, amenințând cu oprirea furnizării de energie electrică către Ucraina. Soluții precum livrările de gaz azer sunt discutate, dar nu există încă o variantă concretă. Republica Moldova, în criză energetică În Republica Moldova, situația este critică, având în vedere dependența centralei de la Cuciurgan de gazul rusesc. Țara a declarat stare de urgență în sectorul energetic, fiind afectată și de un conflict financiar cu Gazprom privind datorii de 700 de milioane de dolari, nerecunoscute de Chișinău. Perspective energetice pentru Europa În condițiile schimbărilor geopolitice și energetice, Europa își continuă tranziția către surse alternative de energie. Situația tensionată evidențiază necesitatea diversificării și securizării aprovizionării cu energie, mai ales pentru țările dependente de gazul rusesc.

Avocatul Poporului poate întoarce ordonanța "trenuleț", însă Renate Weber nu are nici un plan să atace documentul. AUR anunță că va sesiza instituția
Eveniment

Avocatul Poporului poate întoarce ordonanța "trenuleț", însă Renate Weber nu are nici un plan să atace documentul. AUR anunță că va sesiza instituția

Avocatul Poporului poate ataca ordonanța "trenuleț". Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat că va sesiza Avocatul Poporului imediat după publicarea în Monitorul Oficial a controversatei Ordonanțe „Trenuleț”. Formațiunea consideră că măsura adoptată de Guvernul Ciolacu 2 încalcă grav principiile statului de drept și afectează contribuabilii și economia României. AUR anunță sesizarea Avocatului Poporului AUR critică dur modul în care Guvernul PSD-PNL-UDMR a adoptat această ordonanță, calificând măsura drept abuzivă. Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii „Obligați să renunțe la masca alegerilor, PSD - PNL - UDMR vor să introducă un pachet de măsuri abuzive într-un mod abuziv. Această măsură încalcă grav principiile fundamentale ale statului de drept, drepturile contribuabililor și echilibrul constituțional,” se arată în comunicatul transmis marți de formațiune. Impactul ordonanței asupra economiei și mediului de afaceri Potrivit AUR, măsura are un „impact devastator” asupra economiei și mediului de afaceri din România. Formațiunea subliniază încălcarea principiului predictibilității fiscale, considerat esențial pentru stabilitatea economică. Avocatul Poporului poate ataca ordonanța "trenuleț" AUR subliniază importanța intervenției Avocatului Poporului în acest caz, cerând o acțiune promptă pentru sesizarea Curții Constituționale. „Avocatul Poporului are responsabilitatea de a interveni rapid pentru a sesiza Curtea Constituțională și a anula această ordonanță abuzivă. Avem încredere că instituția își va face datoria,” a declarat George Simion, președintele AUR. Apel pentru protejarea principiilor statului de drept AUR solicită în comunicatul de presă "apărarea contribuabililor și respectarea principiilor fundamentale ale statului de drept", avertizând asupra efectelor pe termen lung ale acestei măsuri legislative. Totodată, formațiunea politică își reafirmă angajamentul de a combate orice inițiativă guvernamentală care amenință echilibrul constituțional și interesele cetățenilor.

Putin, discurs triumfal de Anul Nou, în care au fost ignorate dificultățile economice: "Totul va fi bine, nu vom merge decât înainte"
Internațional

Putin, discurs triumfal de Anul Nou, în care au fost ignorate dificultățile economice: "Totul va fi bine, nu vom merge decât înainte"

Discursul lui Putin de Anul Nou. Președintele rus Vladimir Putin a ținut marți tradiționalul discurs de Anul Nou, în care a evidențiat succesele Rusiei și a transmis un mesaj optimist pentru 2025. Evenimentul coincide cu împlinirea a 25 de ani de când Putin este la conducerea țării. Discursul lui Putin de Anul Nou Putin a subliniat că primul sfert al secolului XXI a fost marcat de numeroase evenimente istorice pentru Rusia. Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii „Dragi prieteni, în câteva minute își va intra în drepturi anul 2025. Această perioadă a fost marcată în Rusia de numeroase evenimente, în special istorice și de amploare,” a declarat liderul de la Kremlin în discursul său adresat națiunii. Mândrie națională și încredere în viitor Președintele rus a evidențiat realizările țării, descriind Rusia drept „independentă, liberă și puternică”. Putin a exprimat încrederea că țara va continua să progreseze: „Au mai rămas multe de făcut, dar putem fi mândri de ceea ce s-a realizat, este binele nostru comun, pentru dezvoltarea viitoare.” Referințe la conflictul din Ucraina Putin a făcut doar o scurtă aluzie la conflictul din Ucraina, transmițând un mesaj de solidaritate pentru soldații ruși: „În acest ajun de Anul Nou, gândurile și speranțele rudelor și prietenilor, ale milioanelor de oameni din Rusia, sunt alături de luptătorii noștri și comandanții noștri,” a declarat el. Omisiunea dificultăților economice Discursul nu a inclus mențiuni despre dificultățile economice actuale ale Rusiei, cum ar fi inflația ridicată sau creșterea economică încetinită, probleme exacerbate de conflictul din Ucraina și sancțiunile occidentale. Putin a reamintit că 2025 va marca 80 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste, un element central în retorica Kremlinului despre măreția națională. Președintele a evidențiat rolul Uniunii Sovietice ca principal arhitect al victoriei Aliaților din 1945. Discursul lui Vladimir Putin a promovat imaginea unei Rusii unite, puternice și încrezătoare în viitor. Liderul rus și-a exprimat speranța că țara va continua să progreseze în anii ce urmează.

Trezoreria americană acuză China că se află în spatele unui hacker care a sustras documente ale instituției. Beijingul neagă
Internațional

Trezoreria americană acuză China că se află în spatele unui hacker care a sustras documente ale instituției. Beijingul neagă

SUA acuză China de atac cibernetic. China a reacționat ferm marți la acuzațiile Departamentului american al Trezoreriei, conform cărora un hacker sponsorizat de statul chinez ar fi accesat documente neclasificate. Ministerul Afacerilor Externe din China a calificat aceste acuzații drept „nefondate”. SUA acuză China de atac cibernetic Departamentul american al Trezoreriei a informat Congresul SUA că, la începutul lunii, un hacker chinez ar fi pătruns în sistemele sale informatice, reușind să acceseze stațiile de lucru ale angajaților și anumite documente neclasificate. Citește și: BREAKING Guvernul Ciolacu pare să fi devalizat Eximbank: deficit de 2,5 miliarde de lei la final de noiembrie. Penalul Neacșu, în conducerea băncii Într-o scrisoare oficială, incidentul a fost descris drept unul „major”. Beijing respinge acuzațiile China a dezmințit ferm acuzațiile, susținând că sunt „nefondate” și lipsite de dovezi. Ministerul Afacerilor Externe din Beijing a subliniat poziția sa constantă împotriva atacurilor cibernetice. „Ne-am exprimat în repetate rânduri poziția noastră privind astfel de acuzații nefondate, care nu dispun de nicio dovadă”, a declarat Mao Ning, purtătoarea de cuvânt a ministerului, într-o conferință de presă susținută la Beijing. Ministerul Afacerilor Externe din China a criticat Statele Unite pentru ceea ce a numit „răspândirea de informații false în scopuri politice”. Oficialii chinezi susțin că astfel de afirmații subminează relațiile bilaterale și escaladează tensiunile dintre cele două națiuni. SUA-China, relații tensionate Acest incident vine pe fondul unor relații deja tensionate între SUA și China, care includ dispute comerciale, probleme de securitate cibernetică și dezacorduri politice. Atât Washingtonul, cât și Beijingul își mențin poziții ferme, amplificând retorica în spațiul public. Deși SUA a catalogat incidentul drept unul major, rămâne de văzut cum vor răspunde aliații și comunitatea internațională la aceste acuzații și la negările Chinei. Conflictul cibernetic dintre cele două superputeri continuă să atragă atenția la nivel global.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră