vineri 17 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8582 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

BREAKING CCR a decis că legea Bolojan de modificare a pensiilor speciale ale magistraților este constituțională

CCR a decis că legea Bolojan de modificare a pensiilor speciale ale magistraților este constituțională. Decizia a fost luată după cinci amânări și o opoziție constantă a celor patru judecători numiți la CCR la propunerea PSD. Citește și: Dedeman, care preia Carrefour, critici grele de la profesorul Cristian Păun: Un SRL dubios și riscant Votul ar fi fost de șase la trei. Potrivit unor surse din presă, pesedistul Mihai Busuioc, numit de PSD la CCR după plecarea lui Ciolacu de la conducerea partidului, ar fi schimbat tabăra. Doar judecătorii PSD numiți cu susținerea lui Dragnea sau Ciolacu, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Cristian Deliorga, au continuat să se opună acestei legi.  Însă azi, la CCR, s-au dat mai multe voturi legate de acest proiect. Astfel, solicitarea ÎCCJ de sesizare a CJUE a fost respinsă cu un vot de 5 la 4. Sesizarea ÎCCJ pe fondul legii a fost respinsă cu un vot de 7 la 2. Sesizarea ÎCCJ pe cuantumul pensiei din prevederea legală a fost respinsă cu un vot de la 6 la 3, arată surse CCR. CCR a decis că legea Bolojan de modificare a pensiilor magistraților este constituțională CCR a fost sesizată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), condusă de Lia Savonea.  La termenul precedent, CCR a întrerupt deliberările pentru studierea unor noi documente depuse de ICCJ, judecătorii instanţei supreme solicitând magistraţilor constituţionali să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pe motiv că legea ar trata „discriminatoriu” magistraţii şi ar „reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor”. Însă, acum, CCR a respins cererile de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, formulate de șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, și de judecătorul CCR Gheorghe Stan.  

BREAKING CCR a decis că legea Bolojan de modificare a pensiilor speciale ale magistraților este constituțională
Mai multe comune din Buzău, fără curent. Ciolacu, președintele Consiliului Județean, nici o reacție
Eveniment

Mai multe comune din Buzău, fără curent. Ciolacu, președintele Consiliului Județean, nici o reacție

Mai multe comune din județul Buzău au rămas fără curent dar Marcel Ciolacu, acum președintele Consiliului Județean, nu a a avut până la ora redactării acestei știri nici o reacție față de situația dificilă din zonă. La început de ianuarie, Ciolacu a fost fotografiat într-o stațiune din Vietnam, alături de Sorina Docuz.  Citește și: Dedeman, care preia Carrefour, critici grele de la profesorul Cristian Păun: Un SRL dubios și riscant Mai multe comune din Buzău, fără curent. Ciolacu, președintele Consiliului Județean, nici o reacție „Se circulă în condiţii de iarnă. Lucrurile sunt în dinamică pe restul drumurilor. Se intervine cu următoarele utilaje: Drumuri Naţionale - 48 de utilaje, 2.746 tone material antiderapant; Drumuri Judeţene - 66 utilaje, 1.800 tone de material antiderapant. Privind alimentarea cu gaze nu sunt raportate probleme până acum. În ceea ce priveşte alimentarea electrică, situaţia este următoarea: Chiojdu - fără energie electrică, Nehoiu, sat Păltineni şi Mlajet - fără energie electrică, Pătârlagele-Valea Lupului - fără energie electrică, Săhăteni - parţial fără energie electrică, Vipereşti, sat Ruşavăţului şi sat Muscelul Ţiganului - fără electricitate, Bisoca, sat Şindrilă şi Pleş, Scările şi Lacurile - fără energie electrică, Scorţoasa - fără energie electrică", a informat Prefectura Buzău. Însă Marcel Ciolacu, extrem de activ în ceea ce privește atacurile la premierul Bolojan, pare absent. Marți după-amiaza a anunțat pe Facebook că județul Buzău se află sub avertizare Cod Galben și Cod Portocaliu de ninsoare abundentă și viscol și a fost convocat Comitetul Județean pentru Situații de Urgență. De atunci, nici un fel de mesaj.  La nivelul judeţului Buzău, Centrul de conducere şi coordonare a intervenţiei rămâne activat, cu participarea reprezentanţilor tuturor instituţiilor abilitate, până la încetarea efectelor fenomenelor meteorologice periculoase.

Curtea lui Savonea plătește o monitorizare strictă a presei, cu alerte pe cuvinte cheie în două minute de la apariție
Eveniment

Curtea lui Savonea plătește o monitorizare strictă a presei, cu alerte pe cuvinte cheie în două minute de la apariție

Curtea lui Savonea plătește o monitorizare strictă a presei, cu alerte pe cuvinte cheie în două minute de la apariție: Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) are un contract de 2.700 de lei pe lună cu Agerpres, pentru acest serviciu. Agerpres oferă, printre altele: „Servicii de alertă prin e-mail, SMS sau apel telefonic - pentru numerele de telefon mobil, indicate de Beneficiar (8 numere). Timpul de alertare (prin SMS; apel telefonic, e-mail): maxim 2 minute”.  Citește și: Dedeman, care preia Carrefour, critici grele de la profesorul Cristian Păun: Un SRL dubios și riscant În februarie, Savonea lansa amenințări la adresa presei după ce Inspecția Judiciară a desființat ancheta Recorder: „Să ne gândim: ce putem să facem să preîntâmpinăm astfel de situații”, a spus ea, în ședința CSM. Inspecția Judiciară a concluzionat, despre ancheta Recorder, că „nu se confirmă niciuna dintre acuzaţiile prezentate în materialul de presă”. Curtea lui Savonea plătește o monitorizare strictă a presei, cu alerte pe cuvinte cheie Și alte instituții, precum CCR, DIICOT sau ministerul Justiției, au contracte cu Agerpres pentru monitorizarea presei, dar la sume mai mici și fără „servicii de alertă”.  Nu este clar de ce Înalta Curte de Casație și Justiție are nevoie de o monitorizare atât de amplă a presei și a rețelelor sociale, inclusiv alerte. Contractul a fost încheiat prin achiziție directă.  Ce oferă Agerpres: „Servicii de monitorizare presa scrisa centrala, presă scrisă locală, audio-video naţională, web (presa online) pe bază de cuvinte-cheie comunicate de catre Beneficiar, social media, analiza media lunară, cu facilităţi de acces la platforma web dedicată si alertare prin e-mail pentru presa online si fluxul AGERPRES pe baza cuvintelor-cheie si SMS pentru tv” „AGERPRES va furniza servicii de alertă prin e-mail, SMS sau apel telefonic - pentru numerele de telefon mobil, indicate de Beneficiar (8 numere). Timpul de alertare (prin SMS; apel telefonic, e-mail): maxim 2 minute. Se transmit alerte pentru ştirile/materialele de interes, transmise la TV - AGERPRES va furniza alerte automate prin e-mail sau SMS ori de căte ori în mediul online apar cuvintele cheie indicate de dumneavoastră” „Monitorizarea emisiunilor radio-TV cu apariţie periodică va conţine atât captura, cât şi transcriptul materialului jurnalistic”. Curtea Constituțională plătește doar 1.950 de lei pe lună pentru servicii de monitorizare a presei, tot de către Agerpres. Și CCR are servicii de alertare prin e-mail și SMS, dar din datele publicate pe platforma sicap.ai, nu există condiția ca timpul de alertare să fie de maximum două minute. „Servicii de monitorizare presa scrisa centrala, presă scrisă locală, audio-video naţională, web (presa online) pe bază de cuvinte-cheie comunicate de catre Beneficiar, social media, analiza media lunară, cu facilităţi de acces la platforma web dedicată si alertare prin e-mail pentru presa online si fluxul AGERPRES pe baza cuvintelor-cheie si SMS pentru tv”, este oferta Agerpres către CCR. 

Primăria Sectorului 1 plătește 20.600 euro/zi taxă de așteptare a zăpezii. Sectorul, sub zăpadă, acuză Clotilde Armand
Politică

Primăria Sectorului 1 plătește 20.600 euro/zi taxă de așteptare a zăpezii. Sectorul, sub zăpadă, acuză Clotilde Armand

Primăria Sectorului 1 plătește 20.600 euro/zi taxă de așteptare a zăpezii, dar sectorul este sub zăpadă, acuză fostul primar Clotilde Armand. Primar al acestui sector este penelistul George Tuță, fost ofițer SRI, considerat un apropiat al grupării Thuma-Hellvig.  Citește și: Dedeman, care preia Carrefour, critici grele de la profesorul Cristian Păun: Un SRL dubios și riscant Primăria Sectorului 1 plătește 20.600 euro/zi taxă de așteptare a zăpezii. Sectorul, sub zăpadă „Cineva face bani frumoși în aceste condiții”, a afirmat Armand. „Oameni buni, în Sectorul 1 plătim o „taxă de așteptare” de aproximativ 20.600 de euro pe zi pentru deszăpezire către Romprest - compania care este șefa primarului actul SRI. Atenție: Pe zi. Pentru… disponibilitate în caz de zăpadă. Adică milioane de euro într-un sezon doar ca utilajele să fie „pregătite”.   Întrebarea simplă este: unde sunt?   A văzut cineva deszăpezirea?   A văzut cineva trotuare curățate?   A văzut cineva intervenție reală, la timp?   Pentru că în realitate, oamenii merg pe carosabil, printre mașini, punându-și viața în pericol. Părinți cu copii, vârstnici, oameni care merg la muncă. Trotuarele sunt îngropate în zăpadă, iar administrația încasează facturi. Este rușinos să fim „surprinși” de iarnă în fiecare an. Nu mai e o surpriză. E un tipar.   Autoritățile au capacitatea și obligația să curețe trotuarele. Banii există. Se plătesc sume enorme. Dar rezultatul din teren arată exact opusul.   Cineva face bani frumoși în aceste condiții.   Cetățenii, în schimb, fac slalom printre mașini”, a scris Armand, pe Facebook.   

Bolojan dorea să taie norma de hrană a celor care stau prin birouri și au salarii mari. A renunțat
Politică

Bolojan dorea să taie norma de hrană a celor care stau prin birouri și au salarii mari. A renunțat

Bolojan dorea să taie norma de hrană a celor care stau prin birouri și au salarii mari, dar coaliția se opune.  Citește și: EXCLUSIV Circa 90% din bolile profesionale din București, ale angajaților STB. Unii, depistați la a doua slujbă în timp ce erau în concediu medical Însă, în această seară, la TVR 1, el a sugerat că ideea a fost abandonată: „E adevărat că ieri au fost luate în calcul și alte aspecte care țin de realizarea unor economii la cheltuielile de bază, ca să existe spații fiscale pentru a susține investițiile anul acesta. Inclusiv discuții de norma de hrană a fost doar o discuție de analiză. Au fost discutate la propunerea Ministerului de Finanțe, au fost ipoteze de lucru”.  Potrivit președintelui UDMR, Kelemen Hunor, eliminarea completă a sporului de hrană ar aduce la buget 2,4 – 2,5 miliarde de lei, impactul fiind de 0,12% din PIB.  Bolojan dorea să taie norma de hrană a celor care stau prin birouri și au salarii mari Ideea ar fi fost avansată luni, în ședința coaliției de guvernare, de către un secretar de stat din ministerul de Finanțe.  Ministrul Apărării, Radu Miruță (USR), a spus că se opune acestei măsuri. „Ca ministru al Apărării, eu nu semnez un document care presupune eliminarea unei norme de hrană pentru militarii Armatei Române, normă care există de la Cuza încoace. Este o normă de hrană specifică, plafonată din 2017, care întreține activitatea de popotă pentru 70% din angajații MApN, activitate gândită tocmai pentru a oferi mai multe variante și pentru a fi pregătiți în caz de război, în caz de necesități specifice. Reducerea cheltuielilor nu poate să vină la MApN din eliminarea normei de hrană, din micșorarea salariilor sau a numărului de militari ori din schimbarea modului de calcul pentru pensiile militare”, a spus el.  Surse politice citate de Antena 3 susțin că problema normei de hrană s-a discutat la Cotroceni, cu președintele Nicușor Dan, iar Sorin Grindeanu, Kelemen Hunor şi Dominic Fritz s-au opus măsurii.  Norma de hrană în sistemul de apărare și ordine publică este de 34 lei pe zi. Pentru restul bugetarilor, indemnizația de hrană este de 347 lei brut lunar pentru cei cu venituri mai mici de 6.000 de lei.

Ce măsuri dure este obligat să ia guvernul Bolojan, potrivit legii, după ce datoria publică a trecut de 60% din PIB
Politică

Ce măsuri dure este obligat să ia guvernul Bolojan, potrivit legii, după ce datoria publică a trecut de 60% din PIB

Ce măsuri dure este obligat să ia guvernul Bolojan, potrivit legii, după ce datoria publică a trecut de 60% din PIB: trebuie să înghețe salariile bugetarilor, să înghețe cheltuielile cu asistența socială și să inițieze un program prin care datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5% pe an. Citește și: EXCLUSIV Circa 90% din bolile profesionale din București, ale angajaților STB. Unii, depistați la a doua slujbă în timp ce erau în concediu medical Aceste prevederi apar în legea privind responsabilitatea fiscal-bugetară. Ce măsuri dure este obligat să ia guvernul Bolojan, după ce datoria publică a trecut de 60% din PIB Ministerul Finanțelor a publicat, luni, rapoartele despre datoria publică în lunile octombrie și noiembrie, date care arată că încă din octombrie această datorie a depășit 60%. România s-a angajat, prin tratatele de aderare la UE, să nu depălșească acest prag. Legea responsabilității fiscal-bugetare prvede o serie de măsuri graduale: dacă datoria publică este între 50 și 55% din PIB, va lua măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. Ele trebuiau luate de guvernarea Ciolacu, care nu a făcut acest lucru. Însă, în guvernarea Bolojan cheltuielile salariale au scăzut. dacă datoria publică este între 55 și 60%, se trece la înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public. În 2025, ele au crescut cu 12%.  când se sare de 60%, Guvernul inițiază și aplică un program de reducere a datoriei publice. Acesta ar avea drept rezultat: „datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5% pe an, ca rată de referință” Cu un deficit încă mult peste 3% din PIB, România încalcă acum ambele reguli ale UE privind finanțele publice.

Controversatul Dan Mihalache, adus acasă de Nicușor Dan. Era ambasador în Cipru, trimis de Iohannis
Politică

Controversatul Dan Mihalache, adus acasă de Nicușor Dan. Era ambasador în Cipru, trimis de Iohannis

Controversatul Dan Mihalache este adus acasă de președintele Nicușor Dan. Mihalache este ambasador în Cipru din 2021, trimis acolo de Klaus Iohannis. Anterior, el a fost ambasador în Marea Britanie, din 2016 în 2021.  Citește și: EXCLUSIV Circa 90% din bolile profesionale din București, ale angajaților STB. Unii, depistați la a doua slujbă în timp ce erau în concediu medical Controversatul Dan Mihalache, adus acasă de Nicușor Dan „Preşedintele României, Nicuşor Dan, a semnat marţi, decretul privind rechemarea domnului Sorin-Dan Mihalache din calitatea de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Cipru”, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.  Mihalache a fost consilierul lui Klaus Iohannis din 2014 în 2016, el devenind celebru după ce a fost fotografiat dormind în timpul unei vizite în Serbia, în antecamera unde se afla delegația României și o serie de oficiali de la Belgrad.  În martie 2024, comentând candidatura lui Iohannis pentru funcția de secretar general al NATO, Mihalache afirma, potrivit G4Media, că președintele „are o șansă bună”.  Azi, într-un interviu la România Actualități, Nicușor Dan afirma: „O să avem schimbări importante în vara aceasta (…) Estimez că în cursul lunii martie vom avea 40-50 de rechemări printre care și în capitale importante”. 

EXCLUSIV Circa 90% din bolile profesionale din București, ale angajaților STB. Unii, depistați la a doua slujbă în timp ce erau în concediu medical
Eveniment

EXCLUSIV Circa 90% din bolile profesionale din București, ale angajaților STB. Unii, depistați la a doua slujbă în timp ce erau în concediu medical

Circa 90% din bolile profesionale din București sunt ale angajaților STB, arată un document la Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), obținut de DeFapt.ro. Potrivit unor surse oficiale, șoferii susțin că articulațiile le sunt distruse de faptul că manevrează volanul sau apasă prea des pe pedale.  Citește și: PSD și-a reimpus controlul asupra Portului Constanța: clientela sa, cu studii dubioase, plasată în noul CA Însă, la un control, unii dintre acești angajați STB au fost depistați la a 2-a slujbă în timp ce erau în concediu medical. Circa 90% din bolile profesionale din București, ale angajaților STB Mai mult, deși puteau solicita servicii de recuperare sau reconversie profesională, salariații STB au cerut „compensația pentru atingerea integrității, preestație în bani pentru deficiențe permanente cuprinse între 20-50%, în limita a 12 salarii minime brute pe țară”. Cum au evoluat bolile profesionale declarate la nivel de STB, comparativ cu București: 2023: la STB au fost declarate 578 boli profesionale, în tot Bucureștiul - cu tot cu STB - 594. Deci, circa 95% din bolile profesionale din Capitală proveneau de la această companie subordonată primăriei. 2024: STB - 522 boli profesionale, București, cu tot cu STB - 547 boli profesionale 2025: STB - 554, București - 686 În total, 1.654 boli profesionale STB din 1.827 în tot Bucureștiul. CNPP menționează că unii dintre acești angajați au fost depistați cu 2-3 boli profesionale. În toți acești ani, în Călărași au fost șapte boli profesionale, iar în Ialomița doar două.  Toate aceste boli profesionale au beneficiat de concedii medicale plătite, la STB.  În 2023, au fost 1.285 de concedii medicale plătite, la STB, plăți de peste 3,4 milioane lei. În 2024: 2137 concedii medicale, plăți de 6,5 milioane de lei. 2025: 1.393 concedii, plăți de 4,3 milioane de lei. În 2026 au fost deja 133 de concedii medicale la STB, plătite. Pe lângă acestea mai sunt 2.156 de concedii medicale neplătite, suma datorată fiind de șapte milioane de lei.  Documentul CNPP prezintă șase cazuri în care angajați ai STB aflați în concediu medial lucrau la alte firme. 

PSD și-a reimpus controlul asupra Portului Constanța: clientela sa, cu studii dubioase, plasată în noul CA
Politică

PSD și-a reimpus controlul asupra Portului Constanța: clientela sa, cu studii dubioase, plasată în noul CA

PSD și-a reimpus controlul strict asupra Portului Constanța: clientela sa, cu studii dubioase, în noul Consiliu de Administrație, „selectat” de ministerul Transporturilor, condus de pesedistul Ciprian Șerban, la început de februarie. În noul CA au fost plasați un fost deputat PSD, directorul de cabinet al ministrului Transporturilor, plus directorul portului, Mihai Teodorescu, interceptat în timp ce negocia cu un lider PSD ce persoană se va ocupa de achizițiile companiei.  Citește și: Primarul Ciucu: numărul șefilor din STB este aproximativ egal cu toți angajații Administrației Prezidențiale PSD și-a reimpus controlul strict asupra Portului Constanța Cine a ajuns în CA-ul Portului Constanța, în timp ce guvernul Bolojan vorbește despre reforme și depolitizare a companiilor de stat: Mihai Teodorescu, director al Portului, cu studii la Academia de Științe Agricole. Soția sa lucrează la SRI. Înainte de a ajunge șef de port, Teodorescu a fost șeful biroului controlori la STB, iar apoi director sau membru în CA-ul mai multor companii ale primăriei București, pe vremea când Gabriela Firea era primar. El a făcut parte și din CA-urile Metrorex și CFR. În 2025, presa a publicat o discuție a acestuia cu Ion Dumitrache, președintele PSD pe municipiul Constanța, în care negocia ce funcție să ocupe o protejată a PSD: „Dacă nu, mai creăm un post, că nu e nicio problemă. Te gândești ce ai vrea și vii mâine și îmi spui?” Ex-deputatul PSD Dumitru Lungoci, fost angajat la Protecția Consumatorului și la regia județeană de drumuri și poduri Mihai Drăgan, consilier personal al ministrului Transporturilor, Ciprian Șerban. A absolvit dreptul la o universitate privată și și-a luat licența la Academia de Poliție. S-a ocupat de monitorizarea presei, pentru PSD, în 1996.  Dan Catană, șef al Autorității Navale Române, fiul lui Dumitru Catană, fost șef al IPJ Constanța și fost șef al aceleiași Autorități Navale Române. Tatăl a mai fost, potrivit presei locale, șef  al Corpului de Control al primarului din Voluntari, Florin Pândele, soțul Gabrielei Firea, PSD, consilier al ministrului pentru relaţia cu DGIPI, consilier județean în cadrul CJ Ilfov din partea PP-DD (partidul lui Dan Diaconescu), candidat din partea PP-DD la alegerile parlamentare. Juniorul a fost șef de port la Snagov.  CA-ul societății are șapte membri, deși recomandarea Guvernului a fost să fie limitat la cinci oameni. În august 2025, idemnizația simplilor membri ai CA-ului acestui port era de 10.636 de lei, lunar, iar directorul Teodorescu încasa 61.688 de lei.  „Nimeni din România nu ne sesizează legat de neregulile din Portul Constanța, dar vă promit că o să ajungem și acolo”, spunea, în octombrie 2025, Laura Codruța Kovesi, șefa Parchetului European, EPPO. 

Primarul Ciucu vrea să crească masiv chiria pentru apartamentele primăriei. Victor Ciutacu a fost beneficarul unei astfel de locuințe sociale
Politică

Primarul Ciucu vrea să crească masiv chiria pentru apartamentele primăriei. Victor Ciutacu a fost beneficarul unei astfel de locuințe sociale

Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, vrea să crească masiv chiria pentru locuințele primăriei: „Pentru o locuință cu trei camere chiria este 171 lei, pt. 70 mp. După actualizare va fi de 1.960 de lei în zona A (zona centrală) și 1.120 de lei în zona C”.  Citește și: De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD Victor Ciutacu a fost beneficarul unei astfel de locuințe sociale. Kamikaze arăta, în 2011, că acesta locuia într-un bloc deținut de primărie încă din 1999. Apartamentul avea 66 mp, iar actualul angajat al României TV a susținut că plătea chiria „maximă” de 128 de lei pe lună. În 2013, Centrul de Investigații Media scria: „Familia Ciutacu și-a luat pe firma un penthouse de 330 de metri pătrați, dar nu a renunțat la locuința socială”.  Primarul Ciucu vrea să crească masiv chiria pentru apartamentele primăriei Acum, Ciprian Ciucu arată că primăria Capitalei deține 4.050 de locuințe și a încasat chirii de doar 50 milioane lei. „În urma acestor actualizări estimăm că AFI va încasa cca. 500 milioane de lei”, a apreciat el. „Treaba mea ca primar este să găsesc soluții de finanțare corecte pentru a echilibra cât de cât bugetul Primăriei Capitalei! Și da, trebuie să mă uit și în multitudinea de sisteme pe care le administrăm, nu doar către bănci.   De aceea, o măsură corectă este să aducem la zi prețul chiriilor pentru «locuințele convenabile» pe care le Administrează Administrația Fondului Imobiliar (AFI).   Aceste chirii nu au mai fost actualizate din anul 2007, adică de aproape 20 de ani! Să vă dau câteva example.   Acum, o chirie pentru un apartament cu o cameră costă 115 lei, pentru cca. 35 mp. După actualizare va costa 980 de lei în zona A (zona centrală) și 560 de lei în zona C.   Pentru un apartament cu două camere chiria este 147 lei, pt 56 mp. După actualizare va costa 1.568 de lei în zona A (zona centrală) și 896 de lei în zona C. Pentru o locuință cu trei camere chiria este 171 lei, pt. 70 mp. După actualizare va fi de 1.960 de lei în zona A (zona centrală) și 1.120 de lei în zona C.   Să fie mai clar despre ce vorbim... acum pretul mediu pentru o locuință convenabilă este de 85 de bani (0,85 lei) pe metrul pătrat.   Nu știu cine ocupă aceste apartamente, nu știu cum au fost atribuite, aceste contracte sunt istorice, cele mai multe au fost atribuite în urma cu 20 – 30 de ani, dar mi se pare doar normal ca cel puțin chiriașii să plătească un preț corect pentru că aceste proprietăți aparțin tuturor bucureștenilor.   Vorbim despre 4050 de astfel de locuințe.   Anul trecut AFI/PMB a încasat din chirii cca. 50 de milioane de lei. În urma acestor actualizări estimăm că AFI va încasa cca. 500 milioane de lei. Nu este deloc puțin! Voi promova acest proiect pe ordinea de zi!   Voi continua să vin cu măsuri prin care să valorificăm activele Bucureștiului, chiar dacă ele nu sunt populare și înseamnă voturi mai puține. Trebuie să facem ceea ce este corect să facem pentru orașul nostru!”, a scris Ciucu. 

Primarul Ciucu: numărul șefilor din STB este aproximativ egal cu toți angajații Administrației Prezidențiale
Politică

Primarul Ciucu: numărul șefilor din STB este aproximativ egal cu toți angajații Administrației Prezidențiale

Numărul șefilor din STB este aproximativ egal cu toți angajații Administrației Prezidențiale a arătat, azi, pe Facebook, primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu. Recent, PSD s-a opus ca primăria Bucureștiului să facă un audit la STB. Compania este sub controlul politic al PNL, dar al aripii Thuma, care i se opune lui Bolojan și Ciucu. Citește și: De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD Numărul șefilor din STB este aproximativ egal cu toți angajații Administrației Prezidențiale „În STB avem cca. 250 de economiști și cca. 200 de directori și șefi. La toată Administrația Prezidențială lucrează cca. 200 de oameni. Altfel, datoria curentă a STB este de 1,6 miliarde de lei, iar serviciul de transport public ne costă anual cca. 1,7 miliarde de lei.   Bugetul municipiului Brașov este de 1,7 miliarde. Cu scoli, spitale, deșeuri, parcuri, străzi, investiții, turism, poliție locală etc. etc.   Deci, acum, STB-ul a ajuns sa ne coste cât două municipii Brașov. Bugetul mediu al sectoarelor din București este de cca. 2,7 - 3 miliarde de lei. STB consumă cât o primărie de sector. Sectorul 7...   Bun, acum vă spun aceste lucruri în preambulul masurilor care vor fi luate, pentru că nu pot lăsa lucrurile așa!!!   Da, STB nu e direct sub Primarul General. Este sub Consiliul General și sub ADITPBI.   Dar nu pot să nu mă implic, pentru că nu m-ați votat să mă uit în altă parte în timp ce... Acum mă pregătesc temeinic seara, în weekend-uri când pot și când mă înțelege familia. Pentru că PSD/Piedone/AUR au respins auditul pe care l-am cerut, compensez prin a lucra eu personal pe datele lor, asa cum le primesc. Ghinion, vorba clasicului, am suficientă experiență profesională (inclusiv în evaluari) pentru a analiza datele pe care reușesc să pun mâna.   Vor urma noi întâlniri cu conducerea STB, cu sindicatele, apoi va trebui să agreăm un plan de restructurare/reechilibrare bugetară. Revin cu detalii zilele următoare.   "Nu capitulez!", strigă Berenger, personajul principal, la finalul piesei lui Ionesco!   Voi veni în fața dumneavoastră cu o soluție. Dar va fi important să fie susținută și de către Consiliul General, a cărui treabă sunt nevoit să o fac eu! Vă reamintesc ca STB are Consiliul de Administrație propriu, desemnat de membri ai Consiliului General!   Ce face acel CA în afară de a încasa indemnizații?!?   Vă reamintesc, încă o dată, Consiliul General a refuzat auditul propus de către mine! Voi reuși doar dacă veți fi cu mine! Dați mai departe și să se știe!   JE NE CAPITULE PAS!”, a scris Ciucu, pe Facebook. 

Spitalul Județean Brașov a rămas din nou fără stocuri de rezervă de medicamente. Crize asemănătoare, în 2024 și 2025
Eveniment

Spitalul Județean Brașov a rămas din nou fără stocuri de rezervă de medicamente. Crize asemănătoare, în 2024 și 2025

Spitalul Județean Brașov a rămas din nou fără stocuri de rezervă de medicamente, anunță presa locală, care citează conducerea unității medicale. Crize asemănătoare au avut loc la acest spital și în 2024 și 2025. Citește și: De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD „Din cauza situației financiare a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov, nu a fost posibilă constituirea unor stocuri de rezervă de medicamente la nivelul unității sanitare în ultimii doi ani”, scrie, sec, Transilvania365.  Spitalul Județean Brașov a rămas din nou fără stocuri de rezervă de medicamente Publicația arată că managementul spitalului a decis „utilizarea unor alternative terapeutice, acolo unde este posibil”.  „Probabil că ar fi de lucrat un pic ca să evităm situații în care medicamente esențiale tratării și supraviețuirii pacienților să ne lipsească, ca apoi să dăm din coate ad-hoc și să încercăm să facem rost din te miri ce surse. Eu, ca medic, care nu sunt implicat nici în administrație, nici în știu eu ce alte funcții în spital, mi-aș dori să pot să tratez pacienții care mi se adresează sau care îmi sunt adresați de către serviciul de urgență și, sincer, să mă intereseze mult mai puțin partea financiară și partea de cum se rezolvă hârtiile”, a declarat, pentru Rador, Cătălin Pestrea, cardiolog la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov. Nu este prima criză de acest tip la acest spital.  Februarie 2024: „Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Braşov se află într-o situaţie  „dezastruoasă”, existând riscul afectării activității secției de urgențe. Datoriile spitalului către furnizori depășesc 40 milioane de lei, declară managerul unităţii sanitare, Emil Mailat” - Agerpres. Iunie 2025: „Criza de ser fiziologic: Spitalul din Brașov se află în impas, iar medicii sunt forțați să reducă intervențiile” - Pro TV. Tot Pro TV, în mai 2025: „Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Braşov mai are ser fiziologic pentru două, cel mult trei zile, astfel că pacienţii care trebuie operaţi sunt sfătuiţi să vină "de acasă" cu acest produs pentru a nu li se amâna aceste intervenţii”.    În ultimii doi ani, din cauza situației financiare a spitalului, nu a fost posibilă constituirea unor stocuri de rezervă de medicamente la nivelul unității sanitare, a spus, acum, managerul spitalului. 

În plină criză, regia protocolului de stat cumpără mobilă de lux, pilote și perne pentru nomenklatură. Regia, subordonată SGG, condus de PSD
Eveniment

În plină criză, regia protocolului de stat cumpără mobilă de lux, pilote și perne pentru nomenklatură. Regia, subordonată SGG, condus de PSD

În plină criză, regia protocolului de stat, RAAPPS, cumpără mobilă de lux de sute de mii de euro, pilote și perne pentru nomenklatură. Regia este subordonată Secretariatului General al Guvernului, SGG, condus de PSD prin fostul evazionist fiscal Radu Oprea.  Citește și: De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD De unde are bani Regia Protocolului de Stat, RAAPPS: intermediază tipărirea carnetelor de conducere, cu un profit imens. Potrivit legii, fiecare cetățean care are nevoie de permis de conducere, certificat de înmatriculare și autorizație de circulație provizorie plătește acest document către RAAPPS. În 2022, regia a cheltuit 94 de milioane de lei cu tipărirea acestor documente și a obținut venituri de 145 de milioane de lei. Profit: 51,6 milioane de lei. Pentru comparație, RAAPPS a avut, tot în 2022, pierderi de zece milioane de lei din casele de oaspeți și a mai pierdut 12 milioane de lei din vânzările la bufetele deținute în diferite instituții publice. În plină criză, regia protocolului de stat cumpără mobilă de lux, pilote și perne Potrivit unui anunț din 27 ianuarie, RAAPPS va cumpăra de la Mobexpert mobilă de living, dining, dormitor pentru imobilele închiriate - acestea sunt ocupate de demnitari, cărora le este plătită chiriade către instituțiile la care lucrează - în valoare de peste 120.000 de euro, respectiv 601.215 lei.  În ianuarie, regia a cumpărat, tot de la Mobexpert, plapumi, perne și fețe de așternuturi de circa 5.000 de euro.  Pentru prosoape s-au plătit circa 680 de euro.  Marius Grăjdan se află pe funcția de director general al Regiei Autonome Administrația Patrimoniului de Stat din anul 2017. Din această funcție, închiriază vilele și domeniile de protocol ale statului român către demnitari, fundații și asociații, partide politice, ambasade.  În martie 2024, DeFapt.ro arăta că soția sa, Vasilica Grăjdan, încasează lunar în jur de 8.000 de euro de la Transelectrica, Nuclearelectrica și Eurotransgaz Chișinău. Pe lângă aceste venituri, la finalul fiecărui an mai primește un bonus de performanță de 25.200 de euro de la Nuclearelectrica.

Prosumatorii, acuzați că scumpesc energia, iar prețul va fi plătit de consumatori
Economie

Prosumatorii, acuzați că scumpesc energia, iar prețul va fi plătit de consumatori

Prosumatorii, acuzați că scumpesc energia, iar prețul va fi plătit de consumatori. Dezvoltarea segmentului de prosumatori trebuie susţinută pentru acoperirea consumului propriu, însă extinderea nelimitată a acestuia generează costuri semnificative în piaţă, de până la 372 de lei pentru fiecare MWh introdus în reţea, costuri care vor fi suportate în final de consumatori, a declarat luni preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România, Laurenţiu Urluescu, cu ocazia lansării unui studiu de specialitate. Citește și: De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD Asociaţia a lansat "Studiul privind evoluţia, cadrul de reglementare şi impactul prosumatorilor asupra sistemului energetic din România", realizat de ASC Xlaed Business Hub SRL. Prosumatorii, acuzați că scumpesc energia, iar prețul va fi plătit de consumatori „România a înregistrat una dintre cele mai rapide creşteri ale numărului de prosumatori la nivel european. De la 303 prosumatori în 2019, s-a ajuns la aproape 300.000 la începutul anului 2026. Capacitatea instalată a crescut de la mai puţin de 5 MW la aproximativ 3.400 MW la finalul anului 2025, iar producţia anuală generată a atins circa 4,5 TWh, reprezentând aproximativ 9% din producţia totală de energie electrică a României", susţin autorii studiului.Cu rate medii anuale de creştere de peste 200% în perioada 2022-2024, România a depăşit ritmul pieţelor mature precum Germania, Spania sau Italia."Sigur, creşterea preţurilor la energie electrică a fost principalul factor economic al apariţiei şi evoluţiei spectaculoase a prosumatorilor. Dar, potrivit studiului, dacă am raporta costurile suplimentare ale furnizorilor la cantitatea de energie electrică introdusă în reţea de către prosumatori s-ar obţine costul adiţional al fiecărui MWh produs de aceştia între 200 şi 372 lei/MWh, cost care în final este susţinut de consumatori", a afirmat Laurenţiu Urluescu, preşedintele AFEER, cu ocazia lansării studiului.Pe de altă parte, el a subliniat că existenţa prosumatorilor pe piaţa internă de energie are multe efecte benefice."Prosumatorii contribuie la modernizarea sistemului energetic prin: creşterea ponderii energiei regenerabile; potenţialul de a participa la servicii de echilibrare prin agregare şi stocare; accelerarea digitalizării şi adoptării de tehnologii noi. Totuşi, această evoluţie impresionantă a perturbat semnificativ activitatea în sector, mai ales pentru că s-a suprapus peste efectele crizei energetice şi ale plafonării preţurilor. De aceea am solicitat acest studiu: pentru a evalua cât mai bine ce se întâmplă în piaţă, ce se întâmplă cu producţia distribuită, la ce concluzii se ajunge şi, mai ales, ce este de făcut în viitor", a explicat Laurenţiu Urluescu.În opinia sa, "nu se poate continua la infinit acest trend, fiindcă impactul în piaţă va fi din ce în ce mai mare"."După cum cunoaşteţi poziţia asociaţiei, toate propunerile noastre sunt de a modifica pentru viitor, nu pentru ce există deja instalat, fiindcă noi întotdeauna considerăm că schimbarea regulilor în timpul jocului este neetică şi neproductivă şi de aceea milităm ca orice modificare care este necesară pe partea de reglementare să se aplice pentru investiţiile viitoare", a adăugat preşedintele AFEER.Studiul arată că modelul actual de reglementare generează costuri suplimentare pentru furnizori şi operatorii de reţea, care sunt transferate, direct sau indirect, către consumatorii non-prosumatori. Astfel, estimările indică un impact anual de ordinul zecilor de milioane de euro pentru situaţia din 2024, cu tendinţă de creştere proporţională cu numărul de prosumatori conectaţi."Unul dintre cele mai controversate efecte, evidenţiat în studiu, este subvenţia încrucişată, prin care beneficiile acordate prosumatorilor sunt susţinute de ceilalţi clienţi din sistem. În condiţiile în care exceptarea de la plata dezechilibrelor se aplică instalaţiilor de până la 400 kW - cel mai ridicat prag din Europa - România se află la limita superioară a scutirilor permise de legislaţia europeană. În acest sens, poziţia ACER este clară: prosumatorii trebuie să contribuie în mod adecvat la costurile generale ale sistemului (reţea, sistem, dezechilibre), iar scutirile ar trebui limitate la instalaţiile cu adevărat mici", susţin autorii cercetării.Reţelele de distribuţie din România, concepute iniţial pentru un flux unidirecţional al energiei, se confruntă astăzi cu presiuni semnificative generate de extinderea rapidă a producţiei distribuite. Această transformare a schimbat fundamental modul de operare al reţelei, introducând fluxuri bidirecţionale şi provocări tehnice fără precedent.În acest context, devine esenţială adoptarea unor reglementări dedicate care să integreze toate elementele ce guvernează activitatea prosumatorilor, în deplină aliniere cu Directiva UE privind Energia Regenerabilă (RED III)."Integrarea rapidă a unui număr tot mai mare de prosumatori schimbă fundamental modul de operare al sistemului energetic naţional. Pentru ca această transformare să rămână sustenabilă pe termen lung, este necesară o reglementare unitară, care să coreleze obiectivele de decarbonare cu stabilitatea sistemului energetic şi a pieţei de energie electrică", susţine Laurenţiu Urluescu.Potrivit cercetării, creşterea accelerată a numărului de prosumatori în România a produs modificări semnificative în piaţa de energie, cu efecte directe asupra funcţionării acesteia şi asupra activităţii furnizorilor."Această evoluţie contribuie, fără îndoială, la atingerea obiectivelor tranziţiei energetice, însă amploarea şi ritmul creşterii impun o adaptare a cadrului de reglementare, astfel încât acesta să fie coerent, echitabil şi sustenabil pentru toţi participanţii la sistemul energetic", notează autorii studiului.Documentul analizează dinamica segmentului de prosumatori în România, impactul lor asupra sistemului energetic şi cadrul de reglementare actual, oferind exemple de bune practici şi recomandări tehnice şi economice. 

Energia electrică s-a scumpit cel mai mult în luna ianuarie, cu 59,33% în ritm anual
Economie

Energia electrică s-a scumpit cel mai mult în luna ianuarie, cu 59,33% în ritm anual

Energia electrică s-a scumpit cel mai mult în luna ianuarie, cu 59,33% în ritm anual, arată datele publicate, azi de Institutul Național de Statistică (INS). Însă energia s-a ieftinit uşor faţă de luna precedentă, cu 0,44%. Alte creşteri semnificative ale prețurilor au mai fost înregistrate la cacao şi cafea, cu o majorare anuală de 25,27%, precum şi la transportul pe calea ferată, cu 24,40%. Citește și: De ce îl atacă Ciolacu pe Bolojan: premierul a vorbit despre „băieții deștepți din energie”, unul dintre aceștia fiind nepotul liderului PSD Energia electrică s-a scumpit cel mai mult în luna ianuarie, cu 59,33% în ritm anual Rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2026 comparativ cu luna ianuarie 2025 a fost 9,6%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). În luna decembrie 2025, comparativ cu luna decembrie 2024, rata anuală a inflaţiei a fost 9,7%. În categoria mărfurilor alimentare, au mai fost consemnate scumpiri la fructe proaspete, cu un plus de 17,14% în ianuarie 2026 faţă de ianuarie 2025. Scăderi de preţ, de la un an la altul, au fost înregistrate la cartofi, cu 10,77%, la fasole boabe şi alte leguminoase, cu 3,52%. De la o lună la alta, în ianuarie, cele mai mari scumpiri s-au consemnat la alte legume şi conserve de legume, cu 4,26%, şi la legume şi conserve de legume, cu 3,58%. Ieftiniri au fost înregistrate la brânză de oaie (telemea), de 0,06%, precum şi la mălai, de 0,03%.În ceea ce priveşte mărfurile nealimentare, în topul scumpirilor se află energia electrică şi energia termică, aceasta din urmă înregistrând o creştere anuală de 15,61%, precum şi cărţile, ziarele şi revistele, cu 10,10%. Nu au fost consemnate scăderi de preţ în ritm anual. Comparativ cu luna anterioară, cele mai mari creşteri de preţ s-au înregistrat la combustibili, cu 1,82%, şi la tutun şi ţigări, cu 1,17%. Ieftiniri au fost consemnate la gaze, de 0,82%, precum şi la energia electrică, de 0,44%.În sectorul serviciilor, cele mai importante majorări de preţ au fost consemnate la transportul pe calea ferată, care s-a scumpit cu 24,40% în ultimul an, la apă, canal, salubritate, cu 17,59%, şi la serviciile de igienă şi cosmetică, cu 17,75%. În schimb, serviciile poştale s-au ieftinit cu 3,44%.De la o lună la alta, în ianuarie, scumpiri semnificative s-au înregistrat la transportul aerian, cu tarife în creştere de 9,78%, şi la serviciile de apă, canal, salubritate, cu 9,08%. În schimb, abonamentele de transport urban s-au ieftinit cu 0,16%.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră