sâmbătă 16 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

8291 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Prefectul și subprefectul de Olt s-au jucat de-a Rambo cu Kalashnikovul și acum au fost suspendați

Prefectul și subprefectul de Olt, Cosmin Floreanu (PSD) și respectiv Ștefan Nicolae (PNL) s-au jucat de-a Rambo cu Kalashnikovul Armatei, au golit două încărcătoare și acum au fost suspendați din funcție.  Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură Prefectul și subprefectul de Olt s-au jucat de-a Rambo cu Kalashnikovul și acum au fost suspendați Primul care a prezentat situația a fost primarul PNL al Slatinei, Mario di Mezzo: „Prefectul de Olt a fost umflat azi de Parchetul Militar și dă cu subsemnatul chiar acum la București, pentru niste aroganțe de vătaf care a prins un strop de putere.  Marus, primvicepreședintele  PSD, nu iese public să mărturisească nimic despre preferatul lui, Cosmin Floreanu, prefectul de Olt și motivele pentru care acesta scrie cu sârg chiar în aceste momente? 🙈 Sau sperați să "schimbați sângele" și de data asta și să iasă curat ca lacrima? 🤷‍♂️”.  Ulterior, di Mezzo a arătat, pentru Cotidianul, și cer au făcut cei doi bugetari. Totul a început la un exercițiu de instruire a rezerviștilor. „Prefectul s-a dus în calitatea lui de prefect, iar la finalul exercițiului s-a crezut un fel de Rambo. A luat Kalașnikovul și a început să tragă. PSD-ul așa se crede la Slatina și în județul Olt, un fel de Rambo. Poate să încalce orice lege… nu există așa ceva. Prefectul a zis c-o fi la blâci și că trage la țintă cu pușca cu airsoft”, a afirmat primarul de Slatina.  Ancheta vizează fapte care ar fi avut loc în luna mai a acestui an, imediat după un exercițiu de mobilizare a rezerviștilor desfășurat în poligonul militar Redea, din județul Olt. Potrivit surselor judiciare, prefectul și subprefectul ar fi tras ilegal cu arme de tip Kalașnikov, descărcând mai multe încărcătoare, deși nu aveau dreptul legal să folosească armament de război. Anchetatorii susțin că aceștia ar fi fost sprijiniți de cadre din unitatea militară, iar ulterior ar fi fost întocmite documente cu date nereale pentru a justifica consumul de muniție și folosirea armelor. Dosarul este instrumentat de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București. Potrivit surselor judiciare, acuzațiile avute în vedere sunt nerespectarea regimului armelor și munițiilor și uz de armă. 

Prefectul și subprefectul de Olt s-au jucat de-a Rambo cu Kalashnikovul și acum au fost suspendați Foto: Facebook
Cum l-a protejat DNA pe primarul PNL partener de afaceri cu familia Savonea - noi acuzații Foto: Inquam/Ilona Andrei
Justiție

Cum l-a protejat DNA pe primarul PNL partener de afaceri cu familia Savonea - noi acuzații

Cum l-a protejat DNA pe primarul PNL din Chiajna, Mircea Minea, partener de afaceri cu familia Savonea: procuroarea Lucia Deriuș vorbește tot mai deschis, într-un interviu pentru Hotnews, despre acest caz. Ea descrie cum un șef de secție din DNA i-a blocat ducerea la îndeplinire a unui mandat judecătoresc de percheziție la Minea.  Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Rise Projects a arătat, în 2023, că Mircea Minea și soțul Liei Savonea, Mihai, au fost asociați într-o afacere imobiliară derulată în această localitate de la marginea Capitalei. Lucia Deriuș relatează că a obținut mandatul de percheziție profitând de faptul că șeful ei era plecat.  Cum l-a protejat DNA pe primarul PNL partener de afaceri cu familia Savonea - noi acuzații „La un moment dat, șeful de secție și adjunctul au fost plecați, iar în locul lor de semnarea adreselor s-a ocupat o colegă. Am profitat de situație și având toate lucrările făcute, am mers la judecătorul de drepturi și am solicitat mandate de percheziție. În aceeași zi am primit mandatele. Când a venit șeful de secție i-am comunicat că am primit mandatele de percheziție și trebuie să le pun în aplicare. Nu vă închipuiți care a fost reacția. Că nu știe cum am obținut semnătura, și i-am spus că uitați colega care v-a ținut locul. Și mi-a spus că nu este de acord, că dacă vreau percheziție să fac o ridicare de înscrisuri”, a arătat Deriuș.  Au urmat mai multe zile în care mandatul pur și simplu nu era pus în executare. „După zece zile, în care nu exista nicio justificare, șeful secției m-a chemat la el și a început să mă certe, mi-a zis: ce vreți să-i faceți? Să-l arestați? (n.r. era vorba despre primarul din Chiajna) I-am zis că nu pot să-l arestez eu, cel mult pot face o propunere, și a continuat «Dar ce vreți să-i faceți?». Credeți-mă acea situație nu are corespondent în niciun fel de experiență din trecut.(...) Erau de față și polițiștii mei și adjunctul secției. Toți am amuțit. După ce mi-am revenit am început să-i spun, vorbind concret despre speță, și i-am explicat că acel inculpat a mai fost trimis în judecată și are sechestru pe tot, că o percheziție ar fi de natură să elucideze foarte multe aspecte, că judecătorul de drepturi și libertăți a încuviințat.  Dar el a continuat pe un ton ridicat, „dar ce vreți să-i faceți?”. Atunci i-am spus că vreau să-i respect drepturile procesuale. Atunci s-a terminat discuția și mi-a zis îți infirm continuarea urmăririi penale, deși ea fusese supusă spre analiză judecătorului de drepturi și libertăți când mi-a fost emis mandatul”, a mai relatat procurorul.  DNA a transmis un răspuns către Hotnews în care nega acuzațiile. 

Pe modelul Ciolacu, guvernul Bolojan a redistribuit, marți, miliarde din Fondul de rezervă Foto: Guvernul României
Politică

Pe modelul Ciolacu, guvernul Bolojan a redistribuit, marți, miliarde din Fondul de rezervă

Pe modelul Ciolacu, guvernul Bolojan a redistribuit, marți, circa 4,5 miliarde de lei din Fondul de rezervă. Bani s-au dus inclusiv către stadioane. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Guvernul Ciolacu a alocat diferitelor instituții din subordine, în perioada septembrie 2023-octombrie 2024, prin fondul de rezervă, 65 de miliarde de lei (13 miliarde de euro).  La finalul ședinței de guvern, nici purtătoarea de cuvânt a Executivului, nici ministrul de Finanțe, nu au vorbit despre multiplele proiecte de hotărâre de guvern prin care se scot bani din fondul de rezervă. Pe modelul Ciolacu, guvernul Bolojan a redistribuit, marți, miliarde din Fondul de rezervă Ce sume va scoate guvernul Bolojan din Fondul de rezervă: 473 de milioane de lei către ministerul Energiei 120 de milioane de lei către ministerul Mediului, „pentru gestionarea durabilă a fondului forestier”  1,96 miliarde de lei către fondul de asigurări de sănătate 1,6 miliarde lei către ministerul Apărării, prin două HG-uri diferite Șase milioane de lei către radioul public pentru plata releelor Societății de Radiocomunicații 200 milioane de lei către ministerul Dezvoltării, care apoi transferă banii către CNI. „Suplimentarea creditelor bugetare cu această sumă este necesară pentru asigurarea continuității proiectelor publice prioritare, inclusiv obiective semnificative precum Academia de Muzică Cluj-Napoca, Sala Polivalentă Tulcea, cămine studențești la universitățile din Timișoara, Oradea și Suceava, stadionul municipal Târgoviște sau Complexul Multifuncțional Sala Polivalentă Brașov”, se arată în nota de funbdamentare.  101 milioane lei către ANSVA „în vederea achitării obligațiilor de plată restante în ceea ce privește activitățile și acțiunile desfășurate de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți” 101,6 milioane lei în vederea asigurării cheltuielilor pentru întreţinerea cabalinelor din categoria Herghelia Naţională.  Niciunui primar de la niciun partid politic nu îi convine dacă obiceiul vechi, emiterea de hotărâri de guvern pe final de an cu transfer de sume din fondul de rezervă, nu mai funcţionează. Nu mai funcţionează, pentru că nu mai avem resurse. Nu putem să luăm împrumuturi cu dobânzi foarte mari, ca să înglodăm ţara-n datorii, ca să asigurăm, iertaţi-mă, liniştea unei primării care nu-şi încasează impozitele”, a declarat premierul, acum circa cinci zile, într-un interviu la Cotidianul.

Bolojan prezintă ordonanța-trenuleț: „Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026” Foto: Facebook
Politică

Bolojan prezintă ordonanța-trenuleț: „Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026”

Premierul Ilie Bolojan prezintă, pe Facebook, într-o lungă postare, ordonanța-trenuleț: „Prin aceste măsuri, Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026, sprijină investițiile și creșterea economică și protejează stabilitatea fiscală”. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Șeful Guvernului mai anunță că Ministerul Dezvoltării intră în anul 2026 fără datorii, cu toate facturile achitate la zi. Bolojan prezintă ordonanța-trenuleț: „Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026” „Guvernul României a adoptat ieri seară Ordonanța de Urgență pentru completarea unor măsuri fiscal-bugetare, cunoscută drept „Ordonanța trenuleț”.   Datele arată că statul cheltuiește mai puțin decât anul trecut. Deficitul în luna noiembrie a ajuns la 6,4%, față de 7,15% în 2024, adică aproximativ 121 de miliarde de lei față de 125 de miliarde anul trecut. Practic, statul a economisit 4 miliarde de lei și se menține pe traiectoria stabilită, cu un obiectiv de deficit pentru 2026 între 6% și 6,5%.   Gestionam bugetul în mod responsabil.   Actul normativ este necesar pentru asigurarea stabilității bugetare și pentru funcționarea statului până la aprobarea bugetului pentru anul 2026, oferind predictibilitate mediului economic.   Ordonanța cuprinde un set coerent de măsuri, pe mai multe direcții majore:   Reducerea cheltuielilor bugetare și responsabilitate fiscală Reducerea cu 10% a sumelor alocate partidelor și organizațiilor minorităților naționale Amânarea unor măsuri care ar fi generat creșteri suplimentare de cheltuieli în domeniul asistenței sociale Introducerea unor reguli mai stricte de control al cheltuielilor și de responsabilitate financiară pentru întreprinderile publice   Relansare economică și stimularea investițiilor Reducerea impozitului pe cifra de afaceri de la 1% la 0,5% în anul 2026 Eliminarea impozitului pe cifra de afaceri din 2027 și înlocuirea acestuia cu taxarea cheltuielilor sensibile și a afiliaților Instituirea unei cote unice de 1% pentru microîntreprinderile cu venituri de până la 100.000 de euro Eliminarea taxei pe construcții („taxa pe stâlp”) din 2027 Scutirea integrală, în anul 2026, de impozit pentru construcțiile agricole (solarii, sere, silozuri, ciupercării)   Simplificări fiscale și digitalizare Clarificarea și extinderea utilizării sistemului e-Factura, inclusiv pentru persoane fizice Simplificarea mecanismelor sistemului electronic de administrare a TVA în România   Sprijin pentru persoanele vulnerabile Menținerea scutirii de taxe pentru 300 de lei din salariul minim până la 1 iulie 2026 Prelungirea acordării voucherelor de energie în valoare de 50 de lei pe lună și în anul 2026 Menținerea criteriilor actuale pentru consumatorii vulnerabili Asigurarea continuității Programului național „Masă sănătoasă” în școli   Sprijin pentru autoritățile publice locale Acordarea de împrumuturi din Trezorerie, în valoare de 500 de milioane de lei, pentru cofinanțarea proiectelor din PNRR Fond de 200 de milioane de lei pentru sprijinirea sistemelor de termoficare Măsuri tranzitorii care permit funcționarea autorităților locale până la adoptarea bugetului pe 2026   Combaterea evaziunii fiscale și reglementarea produselor accizabile Centralizarea autorizării operatorilor din domeniul produselor accizabile la nivelul ANAF Reintroducerea comisiei de autorizare pentru evaluarea riscurilor Introducerea garanțiilor financiare pentru importatorii și distribuitorii de produse energetice   Executivul a adoptat o ordonanță care stabilește criterii de prioritizare a investițiilor finanțate în anul 2026. Ministerul Dezvoltării intră în anul 2026 fără datorii, cu toate facturile achitate la zi.   Prin aceste măsuri, Guvernul asigură un buget echilibrat în 2026, sprijină investițiile și creșterea economică și protejează stabilitatea fiscală”, a scris Bolojan. 

Procuroarea Deriuș, care a criticat, la Cotroceni, conducerea DNA era pe urmele amicilor lui Savonea Foto: ICCJ
Justiție

Procuroarea Deriuș, care a criticat la Cotroceni conducerea DNA, era pe urmele amicilor lui Savonea

Procuroarea Laura Deriuș, care a criticat, la Cotroceni, conducerea DNA, era pe urmele amicilor lui Savonea, afirmă fostul jurnalist Ionel Stoica, pe Facebook. Stoica a lucrat între 2021 și 2024 pentru primarul USR al Sectorului 1, Clotilde Armand. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Acum, Stoica scrie că Deriuș avea în lucru un dosar care-l privea pe primarul din Chiajna, Mircea Minea. La Cotroceni, procuroarea DNA a arătat cum a intervenit în acest dosar șeful ei din DNA și i-a blocat perchezițiile. Mircea Minea, primar în Chiajna din 1996, a fost implicat în afaceri imobiliare cu Mihai Savonea, soțul Liei Savonea, a arătat o anchetă Rise Project din 2023.  Procuroarea Deriuș, care a criticat, la Cotroceni, conducerea DNA era pe urmele amicilor lui Savonea Ce arată Ionel Stoica:  „ Fostul procuror DNA Laura Deriuș, în prezent procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, a declarat ieri că șefii direcți din DNA i-au blocat perchezițiile într-un dosar important de corupție. Magistratul nu a dat nume în timpul discuțiilor cu Nicușor Dan, dar vă spun eu la cine se referă (știu toți din DNA, s-a discutat pe la colțurile instituției, a vuit atunci parchetul anticorupție): este vorba despre liberalul Mircea Minea (fost prim-vicepreședinte al PNL, fost copreședinte ALDE și fost membru PSD).   Un politician greu la nivel local – vorbim despre Ilfov, paradisul imobiliar al României – care este primar al comunei Chiajna neîntrerupt din 1996 până în prezent (în 2024 a obținut al optulea mandat).   Să nu vă mire că ancheta a fost mușamalizată la acest nivel, pentru că Mircea Minea este un politician cu conexiuni în Justiție; de altfel, în Chiajna locuiesc mai mulți judecători de la Înalta Curte, în frunte cu Lia Savonea. Iar RISE Project a dezvăluit conexiunile imobiliare dintre Mircea Minea și Mihai Savonea, soțul Liei Savonea (pun link în comentarii).   Laura Deriuș explică, pas cu pas, cum i-au fost blocate perchezițiile. Atunci când a văzut că se tergiversează cazul, a așteptat ca șeful să plece în concediu, pentru ca o colegă să semneze cererea către judecătorul de drepturi și libertăți, în vederea obținerii mandatelor de percheziție. Însă aceste mandate de percheziție – repet, aprobate de judecător – nu au fost puse în aplicare, deoarece șefii direcți din DNA au refuzat punerea lor în executare.   Și, ca să fie clar, Laura Deriuș a făcut aceste dezvăluiri în cadrul întâlnirii de la Cotroceni cu Nicușor Dan. Ea nu a dat nume, dar faptele vorbesc de la sine: anchetele au fost blocate, mandatele aprobate de judecător nu au fost puse în aplicare, iar cei cu conexiuni stau deasupra legii.   Dacă Justiția permite ca șefii și factorii politici să decidă cine poate fi cercetat și cine scapă, legea nu mai servește cetățenilor, ci devine un instrument de protecție pentru privilegiați. Gulerele albe rămân de neatins, iar restul – cetățeni sau procurori onești – plătesc prețul lipsei de voință și al complicității sistemului”.    Declarația Laurei Deriuș, la Cotroceni   „Cu privire metehnele de care vorbeau colegii și cu privire la dublul standard, cu privire la mecanismele concrete pe care le are conducerea, pot să vin să prezint un pic  experiența personală.   În 2023, am făcut o cerere către șeful direcției să mă mut de pe judiciar pe urmărire penală. Având în vedere experiența mea în această cauză, am fost desemnată într-un dosar tot cu același și suspect, cu 56 de suspecți, o speță extrem de complexă, în care într-adevăr am muncit extrem de mult. Doar în cifre să vă explic: am avut în momentul în care am fost desemnată să lucrez în dosar, dosarul avea deja o activitate de doi ani și eu a trebuit să analizez 80 de volume în momentul ăla. În momentul în care am fost scoasă din dosar dosarul avea 300 de volume. Asta poate fi cum să zic reprezentativ pentru munca pe care am efectuat-o acolo. Cu toate astea, conducerea direcției în mod repetat a venit către mine cu semnalul că să ies din acea cauză.  Nu am înțeles argumentele și normal că mi le am expus. Am expus situația pe care v-am prezentat o cu privire la volumul meu de muncă. Ei s-au găsit totuși niște aspecte care au fost trecute pe o hârtie cu privire  la chestiuni care  nu sunt în regulă în legătură cu activitatea mea. Acele aspecte au fost evaluate și am fost prinsă într-o procedură de revocare din DNA, care presupune printre altele și prezența mea în fața secției de procurori.   Eu am expus în scris răspunsul meu cu privire la toate chestiunile din raportul de activitate. Am avut surpriza plăcută în care toți membrii din secția de procurori, în unanimitate, au apreciat că toate aspectele prezentate în raportul de revocare erau absolut nereale. CSM a emis hotărârea, șeful Direcției nu a ținut cont de aspectele astea și a dispus revocarea mea.   Tot cu privire la niște mecanisme care se folosesc și sunt chestiuni subtile și de facto, dar care au suport în lege, mai e situația unui dosar în care eu știind că există anumite legături între persoane pe care înțeleg să le cercetez și șeful direcției, am avut o oarecare reținere și în momentul în care șeful direcției a venit să dea ordinul prin care noi eram obligați să trimitem către el solicitările de mandate către judecătorul de drepturi și libertăți, eu am ales să nu fac acest lucru, adică să sistez interceptările din dosar, tocmai pentru a-mi proteja dosarul, pentru că, nu pot da nume, dar presa și situația cum a zis și colegul noi știam exact cine este persoana vizată și ce la ce mă pot aștepta.   Dar hai să zicem că asta este o suspiciune a mea. După cum s-au derulat faptele, am ajuns la concluzia contrară, adică nu este o suspiciune a mea. M-am prezentat la șeful secției și i-am spus că trebuie să demarez o anchetă în acel dosar, mi s-a spus că da părea că notează: Ok, îmi trimiți pe mail ordonanța și vorbim. Așa am procedat. Am plecat de la ideea că există bună credință pentru că asta a fost experiența mea până atunci. A trecut o zi, două trei. Ordonanța mea avea șase pagini, prin urmare nu înțelegeam de ce durează atât de mult. Ulterior am insistat la șeful secție și a devenit oarecum iritat.  Având în vedere această situație trebuie să recunosc că am valorificat o împrejurare în care șeful secției era plecat două zile în concediu Și semnătura adresei o făcea o colegă de a mea care nu avea astfel de manifestări. Am ajuns cu dosarul la judecătorul de drepturi și libertăți cu solicitarea de a emite mandate de percheziție.   I-am făcut suspecți în cauză și în 20 februarie am făcut această solicitare, tot pe 20 judecătorul a  analizat și a emis mandatele de percheziți. A analizat legalitatea și a stabilit nu numai că fapta există și că e bine descrisă, că sunt probe, ci și că sunt suspecții dau dovadă de o specializare. Și atunci, din punctul meu de vedere, șeful secției nu avea niciun motiv să-mi refuze punerea în executare a acelor mandate, dar așa s-a întâmplat. Pe lângă faptul că am fost chemată eu și polițiștii cu care lucram și la modul franc am fost întrebați cu privire… și într-un mod de natură să te intimideze, eu am insistat. Deși eu am fost întrebată ce vreau să-i fac acelui suspect, am răspuns: vreau să-i respect drepturile procesuale. Adică la toate întrebările pe care mi le punea șeful secției, răspundeam strict procedural și nu am dat voie ca tendința lui să fie manifestată. Eu cu mandatele de percheziție avute, timp de 10 zile m-am lovit de o ignorare de facto din partea șefului secției în sensul că îl sunam și zicea: n-am timp, n-am timp să citesc. Ca să fim clari, mandatele de percheziție nu trebuiau evaluate de șeful secției, nu era nevoie de o  confirmare. Dar de facto se condiționa punerea în executare de așa zisă lecturare din partea șefului care oricum n-a existat și nu nu avea să se întâmple. Prin urmare eu cred că trebuie avut în vedere și aceste chestiuni factuale care se întâmplă în actul de justiție și dacă legea permite ca șeful DNA și șeful secției să evalueze orice act al procurorului, cum vorbea colegul despre numirea politică. Noi ne simțim ca și cum un factor politic stabilește în orice moment ce activitate să fac eu în dosar.  Trebuie să avem în vedere că orice solicitate, orice citație și să trimit la judecătorul de drepturi și libertăți presupune o semnătura șefului pe actele de corespondență”. 

Suveraniștii au eșuat în tentativa de a-l suspenda pe Nicușor Dan: Gavrilă nu semnează Foto: Facebook
Politică

Suveraniștii au eșuat în tentativa de a-l suspenda pe Nicușor Dan: Gavrilă nu semnează

Suveraniștii au eșuat în tentativa de a-l suspenda pe Nicușor Dan: Anamaria Gavrilă și parlamentarii ei nu semnează, afirmă surse politice. Deputatul AUR Ștefan Avrămuță a declarat că formațiunea va continua discuțiile politice pentru demersul de suspendarea din funcție a președintelui Nicușor Dan, estimând că până la începutul lunii februarie va fi clar câte semnături poate strânge opoziția, în contextul fragmentării suveraniștilor. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Potrivit lui Avrămuță, demersul de a-l suspenda pe Nicușor Dan ar putea strânge, acum, 120 de semnături, dar are nevoie de 155.  Suveraniștii au eșuat în tentativa de a-l suspenda pe Nicușor Dan: Gavrilă nu semnează „Vom continua discuțiile cu privire la demersul de suspendare. Vom avea întâlniri în continuare. La început de februarie cel mai probabil vom putea ști exact pe câte semnături ne bazăm”, a afirmat Avrămuță. Acesta a subliniat dificultatea strângerii tuturor mandatelor din zona suveranistă, invocând ruptura apărută în Parlament în cadrul partidelor SOS și POT. Cu toate acestea, deputatul AUR a arătat că există deschidere pentru dialog și cu alți parlamentari, inclusiv din arcul guvernamental. „În perioada următoare vom încerca să o convingem inclusiv pe doamna Gavrilă să semneze alături de noi acest demers, dar și pe alți parlamentari din arcul guvernamental”, a mai spus Avrămuță. Referindu-se la situația din partidul SOS, deputatul AUR a menționat că, deși Diana Șoșoacă ar fi pierdut o mare parte dintre parlamentarii formațiunii, la nivelul Parlamentului există o colaborare bună cu aceștia. „Avem o colaborare foarte bună cu colegii dumnea ei, care sunt oameni rezonabili și cu care, până acum, am susținut demersurile de opoziție”, a concluzionat Ștefan Avrămuță. Senatorul Ninel Peia din Grupul parlamentar PACE – Întâi România a anunțat că un grup de parlamentari intenționează să inițieze suspendarea președintelui Nicușor Dan. Peia a fost parlamentar PSD într-o legislatura precdentă și a fost un apropiat al familiei Pandele-Firea.  Ninel Peia l-a acuzat pe Nicușor Dan de imixtiuni în funcționarea justiției, după ce șeful statului a vorbit despre organizarea unui referendum printre magistrați.

Bucureștenii, sceptici că se va schimba ceva după dezvăluirile Recorder Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Bucureștenii, sceptici că se va schimba ceva după dezvăluirile Recorder

Bucureștenii sunt sceptici că se va schimba ceva după dezvăluirile Recorder, arată un sondaj al Agenției de Rating Politic (ARP). La întrebarea „În ce măsură credeți că investigația Recorder despre justiția din România va produce o schimbare în bine în statul român?”, peste 44% și-au arătat scepticismul. Citește și: Cadou de Crăciun pentru deputați: și-au majorat masiv bugetul pentru deplasări în străinătate. Cresc puternic și sporurile și indemnizațiile Bucureștenii, sceptici că se va schimba ceva după dezvăluirile Recorder Circa 11,1% sunt convinși în foarte mare măsură că va urma o schimbare în bine după această anchetă, iar 15,8% sunt convinși în mare măsură.  Marja de eroare a sondajului - efectuat prin panel online, opt-in, cu post-stratificare și ponderare la nivel individual și de grup - este de 3,3%. Sondajul ARP mai arată și intenția de vot în București: USR - 22,8% PSD - 21,8% AUR - 20,7% PNL - 16% SENS - 7,4% Alte partide nu ar trece pragul electoral, în București.  „Suntem în fața unui «conflict politic înghețat» până la noi alegeri. Alegerile de la București n-au rezolvat sau mișcat mult dpdv politic. Astfel, situația politică post-electorală este încărcată de pesimism și e dominată de temele corupției și cea a nivelului de trai. Votul politic pentru partide rămâne fragmentat în București, la fel ca în 2024 la parlamentare. Se confirmă noua axă politică, bazată pe opinia față de apartenența la UE. Semnalizăm acum și o zonă gri care apare în opinia față de UE”, a explicat Cristian Andrei, fondator al Agenției de Rating Politic, consultant politic. 

Majoritatea alegătorilor lui Nicușor Dan l-au votat pe Ciucu, doar un sfert pe Drulă Foto: Inquam/Saul Pop
Politică

Majoritatea alegătorilor lui Nicușor Dan l-au votat pe Ciucu, doar un sfert, pe Drulă - sondaj ARP

Majoritatea alegătorilor lui Nicușor Dan l-au votat pe Ciucu, doar un sfert pe Drulă, arată un sondaj ARP, Agenția de Rating Politic, efectuat în perioada 12-18 decembrie, în București. Marja de eroare a sondajului - efectuat prin panel online, opt-in, cu post-stratificare și ponderare la nivel individual și de grup - este de 3,3%. Citește și: Cadou de Crăciun pentru deputați: și-au majorat masiv bugetul pentru deplasări în străinătate. Cresc puternic și sporurile și indemnizațiile Majoritatea alegătorilor lui Nicușor Dan l-au votat pe Ciucu, doar un sfert pe Drulă Potrivit sondajului ARP, 45,2% dintre cei care l-au votat pe Nicușor Dan, în 2024, pentru funcția de primar al Capitalei, acum au pus ștampila pe Ciprian Ciucu (PNL). Doar 25,6% l-au preferat pe candidatul USR, Cătălin Drulă, iar 7,4% pe Ana Maria Ciceală.  Sondajul ARP mai arată că peste 33% dintre bucureștenii care au votat în 2024 cu Gabriela Firea au preferat-o acum pe Anca Alexandrescu și doar 26,5% pe candidatul PSD Daniel Băluță.  Datele colectate de ARP mai arată că cea mai mare problemă pentru bucureșteni este corupția. La întrebarea „Care a fost problema din București care a contat cel mai mult pentru dumneavoastră personal la aceste alegeri?”, peste 24,9% identifică problema corupției din primărie, doar 15,5% traficul și 7,9% termoficarea.  La întrebarea „Care este cea mai importantă problemă a României în acest moment?”, peste 34% spun „corupția”. Nivelul de trai este problema principală pentru 20% dintre locuitorii Capitalei, iar 17,2% sunt preocupați de inflație și creșterile de prețuri. 

Cadou de Crăciun pentru deputați: și-au majorat masiv bugetul pentru deplasări în străinătate Foto: Facebook
Politică

Cadou de Crăciun pentru deputați: și-au majorat masiv bugetul pentru deplasări în străinătate

Cadou de Crăciun pentru deputați: și-au majorat masiv bugetul pentru deplasări în străinătate, anunță, pe Facebook, deputatul USR Claudiu Năsui. Cresc puternic și sporurile și indemnizațiile, mai arată acesta.  Citește și: Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților - ordonanță de urgență Un proiect de ordonanță a guvernului Bolojan prevede însă că suma forfetară pentru parlamentari se reduce cu 10%. Cadou de Crăciun pentru deputați: și-au majorat masiv bugetul pentru deplasări în străinătate „După creșterea taxelor, vin din nou creșterile de cheltuieli. Tocmai a fost votat în comisia pentru buget-finanțe-bănci viitorul buget al Camerei Deputaților.   Cheltuielile de personal cresc cu 8%.   Sporurile și indemnizațiile cresc cu, țineți-vă bine, 28%.   Cheltuielile cu bunuri și servicii cresc cu 29%.   Iar cheltuielile cu deplasări (adică turism pe banii statului în destinații exotice din toată lumea) cresc cu 25%!   E clar că austeritatea nu e pentru toți.   Creșterea taxelor a scăzut veniturile și a crescut prețurile pentru populație, dar la stat totul merge bine.   A fost o mare greșeală creșterea taxelor. Acum statul nu mai are niciun motiv să se reformeze sau să taie vreo cheltuială semnificativă. Pentru că deodată sunt bani. Banii dumneavoastră”, a scris Năsui, pe Facebook. 

Bolojan spune că Guvernul îl va ajuta pe primarul Ciucu dacă acesta va face și „reformele necesare” Foto: Inquam/Codrin Unici
Politică

Bolojan spune că Guvernul îl va ajuta pe primarul Ciucu dacă acesta va face și „reformele necesare”

Premierul Ilie Bolojan spune că Guvernul îl va ajuta pe primarul Ciprian Ciucu, ales edil al Capitalei, dacă acesta va face și „reformele necesare”. „Dacă nu există această condiționare, o altă primărie din România, mai mică și cu problemele ei, va cere resurse. Ani de zile, guvernele noastre au făcut lucruri care nu au stimulat performanța administrației”, a spus premierul. Citește și: Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților - ordonanță de urgență Bolojan spune că Guvernul îl va ajuta pe primarul Ciucu dacă acesta va face și „reformele necesare” Draftul ordonanței-trenuleț care îngheață sau taie unele cheltuieli din 2026, prevede că o cotă de 38,12% din impozitul pe venit se duce la primăria generală, iar 47,3% se repartizează sectoarelor municipiului Bucureşti. „PMB este într-o situație gravă: are datorii mari, atât primăria către operatorii principali – cei de termoficare și de transport în comun – cât și acești operatori către alții: cei de la termoficare către ELCEN, care livrează aburul, iar cei de la STB către buget, către ANAF, unde au niște eșalonări. Dacă nu le achită, pierderile vor fi mult mai mari. Aceasta arată o subfinanțare cronică a PMB din cauza deciziilor din ultimii ani. Trebuie să recunoaștem că, treptat, PMB, care avea o cotă de mai mult de jumătate din impozitele colectate pentru București, a pierdut în fiecare an sume de bani, ajungând astăzi să aibă în jur de 40% doar. Fiecare procent de genul acesta înseamnă, poate, o sută de milioane de lei. Gândiți-vă că doar datoria STB este de peste un miliard. Măsurile care trebuie luate sunt tot cele de tip guvernamental, nu pot fi inventate altele. Aceasta înseamnă că PMB trebuie să-și reducă cheltuielile, să-și crească veniturile, să facă anumite eșalonări și să se împrumute. Nu există formule care să nu deranjeze. Îl ajutăm pe Ciucu cu co-finanțări în condițiile în care și PMB face reformele necesare. Dacă nu există această condiționare, o altă primărie din România, mai mică și cu problemele ei, va cere resurse. Ani de zile, guvernele noastre au făcut lucruri care nu au stimulat performanța administrației”, a spus Boloja, potrivit transcrierii site-ului Antena 3.   

Guvernul îngheață salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților Foto: Guvernul României
Politică

Guvernul îngheață salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților

Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților, arată un proiect de ordonanță de urgență, așa-numita ordonanță-trenuleț, pentru că amână cu un an plata unor drepturi. Va îngheța însă și punctul de amendă, în 2026. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene Proiectul de ordonanță are, cu tot cu nota introductivă, 76 de pagini.  Guvernul îngheață salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților Ce prevede noua ordonanță-trenuleț: suma forfetară pentru parlamentari se reduce cu 10%. majorarea punctului pentru serviciul medical la 6,5 lei este amânată pentru 1 ianuarie 2027. OUG prevede ca de la 1 ianuarie 2028 să crească la 8 lei. salariul minim crește de la 1 iulie 2026 la 4.325 de lei Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) se reduce de la 1% la 0,5% „Începând cu anul 2027/anul fiscal modificat care începe în anul 2027 TitlulX - Impozitul pe construcții se abrogă” „Pentru municipiul Bucureşti, începând cu data de 1 ianuarie 2026, prinderogare de la prevederile art. 32 şi 33 din Legea nr. 273/2006, cu modificărileşi completările ulterioare, din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat înluna anterioară, inclusiv cel încasat în luna decembrie 2025 la nivelulmunicipiului Bucureşti, o cotă de 38,12% se alocă municipiului Bucureşti, iarsuma corespunzătoare unei cote de 47,3% se repartizează sectoarelormunicipiului Bucureşti”.  Premierul Ilie Bolojan a spus, recent, că ordonanța-trenuleț va amâna, din nou, și intrarea în plată a pensiilor speciale ale primarilor. 

„Un sistem feudal”: noi explicații despre cum este controlată Justiția Foto: Inquam/Octav Ganea
Justiție

„Un sistem feudal”: noi explicații despre cum este controlată Justiția

„Este un sistem feudal care a fost scris de persoane din interiorul sistemului”: noi explicații despre cum este controlată Justiția de către un grup restrâns de la vârf. Procurorul Bogdan Pârlog a arătat, la întâlnirea de la Cotroceni, care sunt mecanismele din lege. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene „Situația în care se află sistemul judiciar nu s-a produs ca urmare a acțiunii unor forțe interne sau externe, ci când găști din sistem și-au dat mâna cu găști din afara sistemului și au adus sistemul în stare de moarte clinică” a afirmat el. Pârlog este procuror militar și conduce Asociația Inițiativa pentru Justiție.  „Un sistem feudal”: noi explicații despre cum este controlată Justiția Cum sunt folosite legile Justiției: „Modificările promovate au creat un sistem prin care o majoritate în cadrul secției de judecători poate controla tot ce e relevant în materie de justiție. E nevoie de 5 oameni. Acești 5 oameni numesc a șasea persoană, președintele ÎCCJ, pur discreționar. După aceasta numesc comisiile care vor selecta președinții curților de apel și controlează promovarea judecătorilor fără un criteriu real de meritocrație” „Președinții curților de apel controlează prin comisiile numite promovarea efectivă la nivelul curților de apel” „Majoritatea din secție (N.red: secția de judecători a CSM) care numește acei președinți controlează și promovarea la curțile de apel, unde se judecă majoritatea proceselor din țară” „La cum e acum sistemul de vot, o minoritate desemnează trei judecători de la curțile de apel, doi de la ÎCCJ, și se asigură că controlează următorul CSM” - e vorba tot de secția de judecători a CSM.  Despre sistemul de repartizare aleatorie a dosarelor: „E de notorietate cum se încalcă repartiția aleatorie (...) Nu a existat un audit independent al repartiției aleatorii” „S-a ajuns la situații  halucinante în care pentru a se da o soluție într-un dosar anume s-a ajuns în situația în care au fost delegați judecători care nici măcar nu aveau cerere. Respectiva persoană făcuse cereri de delegare la toate instanțele mai puțin la cea la care fusese delegată. După judecare, s-a desființat completul și respectiva persoană a fost delegată pe o funcție de conducere, cu diurnă”.  „Majoritatea din secția de judecători desemnează de facto conducerea Inspecției Judiciare. E foarte ușor să vorbim de tăcerea judecătorilor. Când s-a văzut ușurința cu care poți trimite IJ, cu care funcționează malaxorul represiv … gândiți-vă impactul pentru un judecător când vede un coleg exclus”, a mai spus Pârlog. 

„Lucrurile au stat așa și în perioada Pauker”: acuzații ale procurorilor către șefii parchetelor Foto: Inquam/Ilona Andrei
Justiție

„Lucrurile au stat așa și în perioada Pauker”: acuzații ale procurorilor către șefii parchetelor

„Lucrurile au stat așa și în perioada Pauker”: la discuțiile de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, procurorii au adus acuzații dure către șefii parchetelor, în special către conducerea DNA. Unii dintre cei care au discutat deschis cu șeful statului au descris mecanismele prin care sunt controlați și scoși din unele anchete. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene „Lucrurile au stat așa și în perioada Pauker” „Un ordin al PG vizează activitatea procurorilor în ședințele de judecată (...)  Ordinul spune: în momentul în care eu ca procuror am un dosar, procurorul trimite în judecată inculpatul. Este posibil însă ca procurorul de ședință să nu fie de acord cu acuzația inițială, care se poate schimba din cauza probelor. Sau poate solicita schimbarea de încadrare juridică. Lucrurile au stat așa și în perioada lui Ana Pauker. Potrivit acestui ordin, eu procuror de ședință nu mai pot solicita achitare sau schimbarea încadrării juridice, a soluției, decât dacă fac un referat scris pe care-l prezint șefului ierarhic care poate fi de acord sau nu cu mine.  Asta ne dorim noi ca societate, ca procurorul de ședință să fie în deplin acord cu conducerea?”, a spus fostul procuror Cristian Anghel, pensionat în octombrie.  El a arătat că, la DNA, procurorii incomozi sunt mutați la secția judiciară.  „Când au fost numiți cei care conduc acum PG, DNA, DIICOT, se știa cine sunt. Noi știam. Păi de ce să concurăm dacă se știe cine va fi acolo? Expiră în curând mandatele, și acum se știe cine va fi, se aude. Există mișcări de trupe pe la Parchetul General, sunt oameni în cărți. De ce? Pentru că există o relație foarte apropiată dintre unii colegi magistrați și politicieni iar acest lucru este nepermis”, a mai arătat Anghel.  „Dacă legea permite ca și șeful DNA și șeful secției să evalueze orice act a procurorului noi ne simțim ca și cum un factor politic stabilește în orice moment ce fac eu în dosar”, a arătat  o procuroare din DNA, Laura Diriuș.  Ea a relatat piedicile care i-au fost puse de șeful de secție din DNA în instrumentarea unui dosar.  „În DNA am avut o perioadă în care am intrat în cauze foarte complexe, mediatizate și lucrurile păreau că merg așa cum am învățat în facultate. De la un timp, lucrurile nu mai stau așa, aspect care se poate observa din conținutul unor hotărâri judecătorești în sens larg, aspect care creează o stare de insecuritate pentru magistrați, pentru că, pe baza unor astfel de hotărâri, poți fi exclus din magistratură, revocat din DNA”, a mai arătat Diriuș. 

Danileț îl susține, indirect, pe Nicușor Dan: 8 din cei 9 judecători din CSM ar trebui schimbați Foto: Facebook
Eveniment

Danileț îl susține, indirect, pe Nicușor Dan: 8 din cei 9 judecători din CSM ar trebui schimbați

Fostul judecător Cristi Danileț îl susține, indirect, pe Nicușor Dan: el explică, pe Facebook, că 8 din cei 9 judecători din CSM ar trebui schimbați. „Sincer, de ce i-am mai tolera pe cei 8 acolo? Nu fac nimic pentru justiție, dar pare că fac totul pentru injustiție”, a scris Danileț. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene Ieri, președintele Nicușor Dan a anunțat că va iniţia un referendum în rândul magistraţilor, cu întrebarea: ”CSM acţionează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”. „Dacă magistraţii, în ansamblul lor, spun că da, CSM acţionează în interes public, vom continua cu discuţiile legislative, dar dacă vor spune în majoritatea lor că nu reprezintă interesul public, atunci CSM va pleca de urgenţă”, a spus șeful statului.  Danileț îl susține, indirect, pe Nicușor Dan: 8 din cei 9 judecători din CSM ar trebui schimbați Azi, Cristi Danileț acuză majoritatea judecătorilor din CSM că „habar nu au ce se întâmplă in instanțe”. „Când ai magistrați terorizați in instanțe și parchete, magistrați cărora le este frică să se întâlnească fie și cu Președintele României, când ai magistrați care pe forumurile interne de discuții posteaza ca «membru anonim» de teamă, când ai magistrați cărora le este rușine sau jenă să spună în iposteze private unde lucrează, înseamnă că CSM și-a greșit menirea. Magistrații nu sunt și nu se simt protejați. 8 din 9 membri ai secției de judecători habar nu au ce se întâmplă in instanțe. Deși sunt de 2 ani in funcții, de abia săptămâna asta au lansat o consultare printr-un chestionar electronic printre judecători pentru a afla problemele. Au luat in derâdere materialul Recorder. Au luat la mișto magistrații semnatari ai listei de sprijinire a celor vocali. L-au pierdut pe Beșu cedându-l parchetului și nu au avut vreun cuvânt de spus la abuzarea Ralucăi Moroșanu cu recuzarea aia de tot râsul. Au sancționat-o pe Panioglu de 5 ori ilegal.  Au detașat oameni in diverse instituții, deși se plâng că instanțele nu au oameni (cum naiba poti sa ții un magistrat detașat 15 ani in CSM, iar altul prin Ministerul de Externe, azi pe post de ambasador, de peste 20 ani??). Au transferat oameni pe ochi frumoși. Au promovat la supremă judecători din grupul lor de interes. Au un membru in CSM care este agent al Guvernului. O susțin la ICCJ pe Savonea, cea care a fost dovedită că a încălcat drepturile omului.   Sincer, de ce i-am mai tolera pe cei 8 acolo? Nu fac nimic pentru justiție, dar pare că fac totul pentru injustiție.   PS. Ah, da, mai sunt doi reprezentanți ai societății civile, numiți de Senat din rândul unora cu trecut în PSD. Nici nu am auzit de ei, nici nu știe nimeni ce fac, în afară de faptul că iau bani pentru asta”, a arătat Danileț.   

Studenții la Drept susțin investigația Recorder și tragerea la răspundere a magistraților vinovați Foto: Facebook ELSA
Eveniment

Studenții la Drept susțin investigația Recorder și tragerea la răspundere a magistraților vinovați

Studenții la Drept susțin investigația Recorder și tragerea la răspundere a magistraților vinovați de „delegitimarea justiției”: „Susținem necesitatea unor schimbări în interiorul sistemului judiciar”, anunță, pe Facebook, European Law Students Association, ELSA România.   Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene Asociația respinge acuzațiile că ar fi controlată de un partid sau de serviciile secrete. Studenții la Drept susțin investigația Recorder și tragerea la răspundere a magistraților vinovați „Cu privire la cele întâmplate de curând în domeniul justiției, suntem pentru dreptate și aflarea adevărului. Salutăm inițiativa Recorder, prin investigația jurnalistică întreprinsă, dar și pe cea a magistraților care au făcut publice problemele sistemului de justiție din România. Considerăm că aceste acțiuni sunt absolut necesare pentru menținerea independenței și a credibilității justiției, dar și pentru asigurarea încrederii în puterea judecătorească. ELSA România, prin statut și viziune, se poziționează de partea principiilor statului de drept, a demnității umane și a dezvoltării întregului ansamblu juridic. Susținem necesitatea unor schimbări în interiorul sistemului judiciar. În egală măsură, susținem tragerea la răspundere a celor implicați în delegitimarea justiției. Democrația nu poate subzista în lipsa unui sistem transparent, independent și orientat spre deservirea în mod exclusiv a cetățenilor și a justiției, nu a unor interese personale sau politice, specifice unor grupuri de presiune restrânse. În ceea ce privește afirmațiile aduse recent în presă, prin care s-a încercat asocierea ELSA România cu un anumit partid politic sau cu servicii secrete, dorim să le denunțăm ca neadevărate și neîntemeiate. Prin statut, ELSA este o asociație apolitică și independentă. Funcționăm în baza Ordonanței Guvernului 26/2000 și a Legii 276/2020, asemeni oricărui alt ONG. Aceste aspecte, cât și altele, sunt publice și ușor verificabile la o simplă căutare pe internet, ori ceea ce a fost afirmat în presă, fără dovezi concrete sau cu vreo minimă cercetare este complet fals. Activitățile pe care le întreprindem au ca scop exclusiv pregătirea viitorilor juriști, dezvoltarea personală și academică, cât și promovarea responsabilității sociale, a diversității culturale și a unei societăți juste. Aceste atacuri la adresa noastră sunt reluate în mod recurent, adeseori în directă legătură cu teorii ale conspirației sau cu alte teme menite să inducă dezinformare. Este deplorabil faptul că o asociație studențească ajunge să fie politizată în discursul public și utilizată ca instrument care să deservească agenda anumitor persoane. Ne dezicem întru totul de orice legătură cu sfera politică din România sau din străinătate, cât și de orice legătură cu presupuse rețele de servicii secrete. Nu suntem și nici nu vom fi vreodată susținuți ori influențați de astfel de entități. Munca pe care fiecare membru o prestează în cadrul Asociației este neremunerată, total voluntară și deservește exclusiv scopului ELSA, fapt vizibil și prin intermediul rețelelor noastre de socializare și canalelor de comunicare”, precizează ELSA. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră