sâmbătă 16 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

8291 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Cei 4 pesediști din CCR: plagiator, tablagiu, bâta anti-Kovesi a lui Dragnea, apropiatul lui Mazăre

Cine sunt cei 4 pesediști din CCR care azi au blocat adoptarea unei decizii privind legea pensiilor magistraților: un plagiator, un tablagiu, bâta anti-Kovesi a lui Dragnea și apropiatul grupării Mazăre din Constanța.  Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Judecătorii PSD au boicotat, în această după-amiază, ședința CCR în care trebuia tranșată soarta pensiilor speciale ale magistraților, așa că o decizie ar putea fi luată luni. O amânare pentru ianuarie 2026 ar putea determina neîndeplinirea unui jalon din PNRR și pierderea a zeci de milioane de euro. Cei 4 pesediști din CCR: plagiator, tablagiu, bâta anti-Kovesi a lui Dragnea, apropiatul lui Mazăre Cine sunt cei patru judecători CCR promovați la această curte de PSD, fie când era condus de Dragnea, fie de Ciolacu, fie de Sorin Grindeanu: Fostul procuror Bogdan Licu, fost mason, acuzat de plagiat și de notele mici din facultate. A studiat la Spiru Haret, media anilor de studii din facultate a fost 7,08. Mihai Busuioc, fost absolvent al Școlii de subofițeri de poliție de la Câmpina (tablagii, în limbaj popular). A fost promovat de Dragnea în multiple posturi, inclusiv președinte al Curții de Conturi. PSD-ul condus de Sorin Grindeanu l-a adus la CCR Gheorghe Stan, fost șef al secției speciale inventate de regimul Dragnea care trebuia să ancheteze magistrați și ar fi vrut să o aresteze pe Laura Codruta Kovesi. El a absolvit la Sibiu Facultatea de Drept în 1997 și a devenit procuror în județul Botoșani, în Darabani.  Judecătorul Cristian Deliorga, definit de presă drept „un apropiat” al procuroarei Adina Florea de la Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie. El ar fi fost un apropiat și al „cercurilor de putere locale din jurul lui Sorin Strutinski, Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu”.  Ultima numire făcută de PSD în CCR a fost Busuioc, însă acesta a trecut de Parlament și cu votul PNL, UDMR și USR. 

Cei 4 pesediști din CCR: plagiator, tablagiu, bâta anti-Kovesi a lui Dragnea, apropiatul lui Mazăre Grupaj foto: Facebook
Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale

Judecătorii PSD au boicotat, în această după-amiază, ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale ale magistraților, așa că o decizie ar putea fi luată luni.  Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Dimitrie-Bogdan Licu și Mihai Busuioc, care au ajuns în CCR cu sprijinul PSD, au cerut din deschiderea ședinței, care a început la ora 13.00, să nu se ia azi o decizie. Judecătorii PSD au boicotat ședința CCR în care trebuia decisă soarta pensiilor speciale Ceilalți judecători, cinci la număr, s-au opus, așa că tabăra PSD a cerut mai întâi o pauză, dar, după această întrerupere, cei patru au părăsit ședința și nu a mai existat cvorum.  „Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu – amânare pentru mâine”, a anunțat, oficial, CCR.  Însă este posibil ca nici luni să nu se ia o decizie și judecarea acestui proiect, crucial pentru deblocarea a zeci de milioane de euro din PNRR, să aibă loc abia în ianuarie.  La începutul lunii decembrie, judecătorii de la Înalta Curte au decis, cu unanimitate de voturi, să trimită proiectul la CCR. Magistrații au fost convocați de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, în cadrul Secțiilor Unite, pentru a-și exprima poziția față de noua reformă a pensiilor speciale. Cei 102 judecători prezenți au votat în bloc pentru sesizarea Curții Constituționale.

Lege despre cimitire, manevrată în favoarea companiilor miniere Foto: Stirile Pro TV
Politică

Lege despre cimitire, manevrată în favoarea companiilor miniere

O banală lege despre cimitire a fost manevrată manevrată în favoarea companiilor miniere, cărora li se oferă noi posibilități de concesionare a perimetrelor și care, aparent, ar putea intra inclusiv peste morminte. Președintele Nicușor Dan a atacat însă la CCR legea „pentru completarea Legii minelor nr. 85/2003, precum și pentru completarea art. 14 din Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare”.  Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție O consilieră de stat din cadrul Administrației Prezidențiale, Ștefania Simion, care a fost director al Administrației Parcul Natural Văcărești, a explicat, pe Facebook, situația. Lege despre cimitire, manevrată în favoarea companiilor miniere „O inițiativă legislativă care, la origine, viza un subiect cât se poate de sobru și sensibil – acordarea locurilor de veci – a reușit performanța de a introduce, pe parcurs, o procedură sui generis de dare în concesiune a perimetrelor miniere. Și nu doar a acestora, ci și a zonelor învecinate (sic!), prin atribuire directă. Această combinație legislativă cel puțin creativă nu a trecut neobservată de către Administrația Prezidențială. Curtea Constituțională a fost sesizată, fiind invocate probleme serioase legate de modul în care au fost amestecate domenii distincte, regimuri juridice diferite și proceduri care, în mod normal, ar trebui tratate cu mult mai multă rigoare.   Cazul rămâne un exemplu elocvent despre cum, în România, o lege despre cimitire poate ajunge să reglementeze — pe ușa din dos — concesionarea perimetrelor miniere”, a scris ea pe Facebook.    Cea mai sensibilă prevedere, introdusă de deputați, prevede: „(1) Prin derogare de la prevederile art. 312 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare: a) bunurile aflate în proprietatea publică și/sau privată a unității administrativ-teritoriale pe care se desfășoară activități miniere pot fi concesionate prin atribuire directă către operatorii economici titulari ai unui drept de exploatare și/sau explorare conferit de autoritatea competentă, pentru continuitatea activităților miniere existente; b) terenurile situate în proximitatea exploatărilor miniere active, care nu fac parte din concesiunea existentă, pot fi concesionate prin atribuire directă către titularii prevăzuți la lit. a), în scopul extinderii perimetrului exploatării și valorificării optime a resurselor minerale. Durata concesiunii este egală cu întreaga perioadă de exercitare a dreptului de explorare și/sau de exploatare conferit titularului de către autoritatea competentă în domeniul resurselor minerale, menținându-și valabilitatea atât timp cât aceste drepturi sunt în vigoare. (2) Inițiativa concesionării sau a extinderii suprafeței concesionate poate aparține titularului dreptului de proprietate asupra bunurilor aflate în domeniul public ori privat, precum și operatorului economic titular al dreptului de exploatare și/sau explorare”.    Administrația Prezidențială apreciază, în sesizarea către CCR, că „noua soluție legislativă este de natură a crea confuzie în ceea ce privește extinderea perimetrului de exploatare, autoritatea competentă a-și exprim acordul, exprimarea utilizată și lipsa de corelare cu regimul juridic actual al extinderii perimetrelor de exploatare - lipsind norma de claritate, precizie și previzibilitate în aplicare, aspect ce contravine principiului legalității prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituție”.     

În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan

În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan: balanța din CCr va fi înclinată, probabil, de Mihaela Ciochină, o obscură funcționară din Senat, promovată de Iohannis, cu o uriașă pensie specială. În octombrie 2025, ea a votat alături de grupul PSD din CCR - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc - iar noua lege privind pensiile speciale, promovată de guvernul Bolojan, a fost respinsă din motive procedurale.  Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Însă, potrivit unor surse politice, azi, Mihaela Ciochină ar putea vota în favoarea legii, care este acum verificată pe fond, dacă este sau nu constituțională.  Dacă legea va fi din nou respinsă de CCR, pe de o parte România ratează un important jalon din PNRR, pe de altă parte este posibil ca PSD să-l preseze pe premierul Bolojan să își asume acest eșec și să demisioneze.  În votul cui stau pensiile speciale ale magistraților și, poate, soarta guvernului Bolojan Ciochină și-a cerut pensia specială imediat ce a ajuns judecătoare la CCR, în 2022, arată declarațiile ei de avere de până în 2024. Născută în 1967, ea a devenit pensionară la 55 de ani, deși nu a fost niciodată procuror sau judecător.  Întrucât a fost funcționară parlamentară, este posibil ca ea să aibă dreptul și la pensie specială pentru această activitate. Legislația nu interzice cumularea mai multor pensii speciale.  Potrivit ultimei declarații de avere, publicată în 2024, pensia specială a lui Ciochină era de 417.000 de lei, net, anual, în anul fiscal 2023. În același an ea a mai primit „diferențe restante drepturi pensie pentru perioada septembrie 2022-octombrie 2023” în valoare de 180.000 de lei. În septembrie 2025, salariul brut al unui judecător CCR era de circa 59.000 de lei, deci aproape 35.000 de lei, net.  Mihaela Ciochină a fost juristă, în Senat, la Departmentul Legislativ, din 1992 în 2015.  Din 19 ianuarie 2015 în 10 iunie 2022, a fost consilier prezidențial, lucrând pentru Klaus Iohannis, iar din 11 iunie 2022 a ajuns judecător la Curtea Constituțională. În iulie 2025, presa scria că gruparea PSD din CCR ar fi dorit ca ea să fie președintele CCR, în locul lui Marian Enache. Până la urmă, poziția a fost câștigată de Simina Tănăsescu, trimisă tot de Iohannis în CCR, în 2019. 

Google va permite schimbarea adresei Gmail fără pierderea contului sau a datelor Foto: Facebook Google
Eveniment

Google va permite schimbarea adresei Gmail fără pierderea contului sau a datelor

Google va permite schimbarea adresei Gmail fără pierderea contului sau a datelor, anunță CNBC, citat de news.ro. Măsura vine ca o soluţie pentru utilizatorii care folosesc încă adrese create cu ani în urmă şi care nu mai corespund nevoilor actuale. Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Google va permite schimbarea adresei Gmail fără pierderea contului sau a datelor Potrivit unei actualizări apărute pe pagina de asistenţă a conturilor Google, utilizatorii pot înlocui adresa Gmail existentă cu una nouă, fără a fi nevoiţi să creeze un cont separat. Deocamdată, această opţiune este menţionată doar în versiunea în limba hindi a paginii de suport, ceea ce sugerează că lansarea ar putea începe în India sau în pieţe vorbitoare de hindi, urmând să fie extinsă treptat la nivel global. Versiunea în limba engleză a paginii de asistenţă indică în continuare că adresele @gmail.com ”de obicei nu pot fi schimbate”. Compania nu a oferit încă detalii oficiale privind calendarul exact sau regiunile care vor avea prioritate în implementare.   Conform noii politici, utilizatorii care îşi schimbă adresa Gmail vor păstra automat vechea adresă ca alias. E-mailurile trimise către adresa iniţială vor continua să ajungă în inbox, iar aceasta va rămâne validă pentru autentificarea în servicii precum Google Drive, Maps sau YouTube. Toate datele existente — inclusiv e-mailurile, fotografiile şi mesajele — vor rămâne neschimbate. Anterior, cei care doreau o adresă Gmail nouă erau obligaţi să creeze un cont complet diferit şi să transfere manual datele, un proces complicat care putea afecta aplicaţiile şi serviciile conectate la cont. Există însă şi limitări. După schimbarea adresei, utilizatorii nu vor putea crea o altă adresă Gmail nouă timp de 12 luni şi nu vor putea şterge adresa aleasă recent. De asemenea, adresa veche poate fi reutilizată ulterior în cadrul aceluiaşi cont, potrivit traducerii automate a paginii de suport. Google nu a emis până acum un comunicat oficial privind această modificare, informaţia fiind descoperită iniţial de utilizatori pe forumuri şi în comunităţi tech.

În 2025 s-au deschis 146 km de autostradă și drum expres, câți ar putea fi inaugurați în 2026 Foto: Facebook Asociatia Pro Infrastructura
Eveniment

În 2025 s-au deschis 146 km de autostradă și drum expres, câți ar putea fi inaugurați în 2026

În 2025 s-au deschis 146 km de autostradă și drum expres, câți ar putea fi inaugurați în 2026: în varianta optimistă, 301 km, arată o analiză publicată pe Facebook de site-ul specializat 130km.ro. Numărul real va fi mai mic, dar România ar putea avea, la finalul anului viitor, peste 1.600 kilometri de autostradă și drumuri expres.  Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Pentru comparație, Ungaria are 1.938 km de autostradă și drumuri expres, Croatia - 1.361 km, iar Bulgaria - 945 km.  În 2025 s-au deschis 146 km de autostradă și drum expres, câți ar putea fi inaugurați în 2026 „Anul 2025 a adus si foarte multe semnari noi de contracte pentru executia unor sectiuni de autostrada si drum expres, importante pentru deschideri noi de trasee in anii urmatori. Contractele noi insumeaza o lungime totala de 360km si fac parte din traseele autostrazilor A3 si A8, si cele ale drumurilor expres DEx6, DEx14 si DEx16. La finalul anului 2025, numarul total de kilometri de autostrada si drum expres aflati in constructie se ridica la 837km. Anul acesta s-au lansat si unele licitatii noi pentru contracte de executie a unor sectiuni pe autostrada A8. Lungimea totala a segmentelor scoase la licitatie in acest an se ridica la 89km. In total, la sfarsitul anului 2025 erau in licitare 477km de noi autostrazi si drumuri expres.   Astfel, la sfarsitul anului 2025 Romania inregistra o retea de autostrazi si drumuri expres cu o lungime totala de 1.418km (din care 146km deschisi in 2025). La aceasta se adauga un numar total de 837km aflati in constructie (din care contracte semnate in 2025 pentru 360km) si 477km aflati in licitare (din care licitatii lansate in 2025 pentru 89km).   La ce ne putem astepta anul viitor? In total, in 2026 s-ar putea deschide un numar maxim teoretic de 301km de noi trasee de autostrazi si drumuri expres. Numarul real va fi mai mic, cel mai probabil. Insa acesta va fi unul semnificativ pentru extinderea retelei de drumuri de mare viteza in Romania, care ar putea atinge in jur de 1.600km la sfarsitul anului viitor”, arată 130km.ro. 

Nicușor Dan, vizită discretă, alături de fiica sa, la Ileni, satul bunicilor săi Foto: Facebook/Adrian Murgea
Politică

VIDEO Nicușor Dan, vizită discretă, alături de fiica sa, la Ileni, satul bunicilor săi

De Crăciun, președintele României, Nicușor Dan, a făcut o vizită discretă, alături de fiica sa, la Ileni, satul bunicilor săi. Ileni face parte din comuna Mândra, județul Brașov, și are o populație de circa 640 de locuitori.  Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Nicușor Dan, vizită discretă, alături de fiica sa, la Ileni, satul bunicilor săi „Frunză verde de trifoi/Președintele-i la noi/A venit, ne-a onorat/Că e de la noi din sat” i-a strigat, la întâmpinare, corul femeilor din sat.  Șeful statului a fost primit la muzeul din sat cu pâine și sare, iar gazdele i-au cântat o colindă. Președintele României a cântat alături de ei. „Seara de Crăciun a adus bucurie în Satul Ileni. Vizita domnului președinte Nicușor Dan la Muzeul din Ileni ne-a emoționat și ne-a onorat.   A fost o întoarcere acasă, ca fiu al satului, un moment care ne-a reamintit că legătura cu locurile natale rămâne vie, indiferent de drumurile vieții.   Pentru comunitatea noastră, prezența sa a fost un semn de apropiere, respect și continuitate.   Vă mulțumim pentru că ați revenit acasă și pentru că purtați Ileniul cu dumneavoastră”, este mesajul de pe pagina de Facebook a satului Ileni.    Nicușor Dan este născut în Făgăraș, iar copilăria și-a petrecut-o la bunici, în satul Ileni, aflat la 12 kilometri distanță de locul natal.    

Dosarul cocainei eșuate de pe plajele românești, blocat de cinci ani în „camera preliminară” Foto: captură video
Eveniment

Dosarul cocainei eșuate pe plajele românești, blocat de cinci ani în „camera preliminară” - presă

Dosarul cocainei eșuate, în 2019, pe plajele românești este blocat de cinci ani în „camera preliminară” și va rămâne acolo cel puțin până în februarie 2016, arată un documentar G4Media.  Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Dosarul se referă la celebrul transport de droguri care a ajuns în România la 19 martie 2019, în zona Sfântu Gheorghe, la câțiva kilometri de două unități de supraveghere a litoralului, radarul Internelor, parte din sistemul complex de supraveghere a traficului la Marea Neagră (SCOMAR), și Farul militar al Marinei. SCOMAR a căzut, la 19 martie 2019, pentru câteva ore - exact cât a fost nevoie ca traficanții să-și debarce marfa. Aceștia au avut ghinion, au fost surprinși de furtună și au pierdut o parte din marfă. Calupuri de cocaină au putut fi găsite pe plajele românești ale Măgrii Negre, așa s-a aflat despre acest incident. Din transportul de circa 3,5 tone, circa 2,5 tone au ajuns la autorități, iar o tonă a rămas la traficanți. Dosarul cocainei eșuate de pe plajele românești, blocat de cinci ani în „camera preliminară” În iulie 2020, DIICOT a trimis în judecată 16 inculpați. Însă, potrivit G4Media, după cinci ani în care dosarul a stat în camera preliminară - unde, potrivit legii, deciziile trebuie luate în maximum 60 de zile - Tribunalul Tulcea l-a retrimis la DIICOT, pentru presupuse vicii de procedură.  În 2020, de exemplu, luni întregi, dosarul a fost pasat între Tulcea și București, fiindcă nu era clar dacă infracțiunea se desfășurase doar la Tulcea sau pe teritoriul întregii țării. Rămas la Tulcea, dosarul este preluat de o judecătoare cu experiență de un an și ceva, iar amânările curg lanț: nu există traducere în spaniolă, un inculpat s-a înrolat în armata ucraineană sau unul dintre inculpaţii români susţine că el n-a primit rechizitoriul la reşedinţa sa din Guadalajara. De la o amânare la alta se scurg luni întregi, mult peste cele 60 de zile din lege.   În acest timp, presupus cap al operațiunii, Joseph Nour Eddine Nasrallah, care se afla într-o închisoare din Brazilia, a devenit de negăsit.  În noiembrie 2025, DIICOT a atacat decizia Tribunalului Tulcea de a cere refacerea procedurilor, iar contestația se judecă la Curtea de Apel Constanța, având termen în februarie 2026.  În dosar erau implicați și doi polițiști, Cătălin Popaene şi Costinel Bobîrnea, acuzaţi că au luat câte 1.000 de euro mită pentru a trece cu vederea faptul că transportatorii drogurilor nu avea acte de conducere a unei bărci aflate la remorcă - unde se aflau drogurile. În decembrie 2020, Curtea de Apel Constanța le-a permis celor doi să-şi exercite profesia de poliţist. Iar în mai 2021, prin decizia Tribunalului Tulcea, cei doi au scăpat și de controlul judiciar. În prezent, ambii sunt polițiști în Bucureşti, scria Libertatea în februarie 2025. 

Sute de ruși au obținut ilegal cetățenie română și au pătruns în spațiul UE Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Sute de ruși au obținut ilegal cetățenie română și au pătruns în spațiul UE - Le Monde

Sute de ruși au obținut ilegal cetățenie română, cu complicitatea autorităților, și au pătruns în spațiul UE, arată publicația franceză Le Monde. În noiembrie 2024, o investigație realizată de Cătălin Prisacariu și Oleg Oganov și publicată de DeFapt.ro arăta „cum ajung rușii cetățeni români trecând prin Antigua & Barbuda, închisori ucrainene și o ruină din centrul vechi al Bucureștiului”.  Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Acum, Le Monde arată că sunt sute de cazuri ale unor cetățeni ruși care, cu complicitatea autorităților statului român, au obținut cetățenie.  Sute de ruși au obținut ilegal cetățenie română și au pătruns în spațiul UE „Cum rușii evită sancțiunile și obțin «cetățenia europeană» cu ajutorul documentelor false românești. De la invadarea Ucrainei, sute de cetățeni ruși ar fi obținut cetățenia română în mod fraudulos, pentru a evita sancțiunile sau pentru a trăi în Uniunea Europeană”, titrează Le Monde.  „Tendința pare inexorabilă: în România, satele se golesc de locuitori, în timp ce între 4 și 5 milioane de cetățeni au părăsit țara de la căderea comunismului, în 1989. Cu toate acestea, mica comună Varfu Campului a înregistrat, în mod curios, o dublare a populației în decursul unui deceniu, trecând de la 3.420 de locuitori în 2011 la peste 7.000 în 2021. În acest sat din nordul țării, aproape de Ucraina, aproape 10.000 de persoane erau înscrise pe listele electorale în 2024, dar unele secții de votare au înregistrat o participare de doar 2% la alegerile municipale organizate în iunie același an. Acest lucru a trezit suspiciunile autorităților. În noiembrie 2024, mai multe zeci de percheziții au scos la iveală înșelăciunea: nu exista o economie înfloritoare sau un baby-boom, ci aproape 10 000 de cetățeni din Moldova, Ucraina și Rusia obținuseră documente de identitate române în mod fraudulos, stabilindu-și un domiciliu fictiv în Varfu Campului, uneori fără acordul prealabil al proprietarilor. Documente false, în schimbul unor mită, ar fi fost întocmite de ani de zile de funcționari ai două birouri de stare civilă, cu complicitatea locuitorilor”, mai arată publicația franceză.  Ancheta Parchetului General a dezvăluit „existența unui grup criminal format în 2022 din șapte cetățeni ucraineni, în principal rezidenți în România”, cu sprijinul avocaților, traducătorilor și notarilor locali. Numai în 2025, grupul ar fi depus peste 900 de cereri de naturalizare folosind documente falsificate, în majoritate pentru cetățeni ruși. În total, autoritățile au estimat că peste 18.700 de cetățeni din fosta URSS aveau reședințe fictive în România, unii dintre ei obținând pașapoarte românești. Pentru a obține cetățenia românească, unii ruși au preluat identitatea soldaților ucraineni uciși pe front, potrivit unui ofițer de poliție citat într-o anchetă jurnalistică și unei surse judiciare intervievate de Le Monde. Mai rău, infractorii au ocolit obstacolele mergând mai departe și creând direct un certificat de cetățenie fals, care în mod normal ar fi emis de ANC. În loc să aștepte doi ani pentru procedura standard, chiar dacă frauduloasă, de „restabilire” a cetățeniei, falsificarea unui certificat durează doar câteva săptămâni și costă câteva zeci de mii de euro.

Tăriceanu povestește, fără nici o dovadă, că „abuzurile din Justiție” erau tolerate de UE Foto: Captură video
Politică

Tăriceanu povestește, fără nici o dovadă, că „abuzurile din Justiție” erau tolerate de UE

Fostul premier PNL Călin Popescu Tăriceanu povestește, fără nici o dovadă, că „abuzurile din Justiție”, din 2010 în 2020, erau tolerate de conducerea UE: el relatează o întâlnire cu fostul președinte al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker și, după discuțiile de la Bruxelles, a ajuns la concluzia că chiar Comisia Europeană „gira” situația din România.  Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Într-un interviu pentru Ionuț Cristache, difuzat de platforma Gândul, fostul lider liberal, un aliat constant al PSD, mai afirmă că reportajul Recorder a fost o diversiune care are ca scop „încercarea de a-i îndepărta pe cei care azi sunt judecători în instanțe și au curajul să judece cu legea și numai cu legea”.  Tăriceanu povestește, fără nici o dovadă, că „abuzurile din Justiție” erau tolerate de UE „Toate abuzurile care s-au întâmplat în justiție în anii 2010, din 2010 până în 2020, am constatat că erau bine cunoscute la Bruxelles. Da, da, erau bine cunoscute și tolerate. Erau girate, erau făcute cu girul Comisiei Europenecare nu a ridicat mecanismul de cooperare și verificare, pentru că ăsta era un instrument cu care România era ținută, să zicem, la colț. Adică era ținută la respect.România nu îndrăznea să ridice gura în această privință. Eu am avut, la un moment dat, în 2019, la începutul anului, o întâlnire cu președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker (...) Și, cu acel prilej, Juncker mi-a confirmat că știe de implicarea servicilor secrete în actul de justiție.Mi-a spus mai mult de atâta, că avea anumite informații în legătură cu modul în care funcționau serviciile de informații, inclusiv în ceea ce-l privește. Avusese anumite informații foarte interesante. Și i-am cerut lui Juncker să ridice mecanismul de cooperare și verificare. Și Juncker mi-a spus: până la sfârșitul mandatului, care lua sfârșitul în 2019, osă ridicăm mecanismul de cooperare și verificare. Trebuie să vă spun că la sfârșitul întrevederii, unul din consilierii lui a venit și mi-a spus: domnule președinte, vă dau un sfat. Nu mai ridicați aceste chestiuni în spațiu public, legate de abuzurile care se întâmplă în justiție în România. Pentru că probabil îi deranja la ureche, așa cum v-am spus, făcute cu acordul Comisiei. Și i-am spus, adică cum îmi cereți ca să pun gunoiul sub preș? Și persoana respectivă mi-a spus, da. Și eu am zis, cu așa ceva nu sunt de acord. Nu sunt de acord să tac din gură când astfel de abuzuri se petrec în țara mea. Și mi-a spus, bine, faceți cum credeți”, a relatat Tăriceanu, potrivit Gândul. 

Presa maghiară își bate joc de autostrada Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Foto: Facebook
Eveniment

Presa maghiară își bate joc de autostrada Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea”

Presa maghiară își bate joc de autostrada Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea”, scrie site-ul vg.hu. Jurnaliștii maghiari arată că inaugurarea a avut loc în această săptămână și că decizia ar fi fost luată pentru a respecta termenele de eligibilitate impuse de finanțarea europeană. Însă autostrada s-a deschis fără spații de odihnă și servicii. „Asta se întâmplă doar în România: nu este încă terminată, dar noua autostradă a fost deja deschisă traficului – nu au vrut să piardă finanțarea UE”, titrează vg.hu. Citește și: De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii ruși Presa maghiară își bate joc de autostrada Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” „Tronsonul a fost predat marți, iar de acum putem parcurge 250 de kilometri fără întrerupere. Odată cu deschiderea sa, rețeaua de autostrăzi din România s-a extins la 1.416 kilometri, dintre care 146 de kilometri au fost predate în acest an. Potrivit Pro Infrastructura, care monitorizează investițiile majore în transporturi, tronsonul Focșani-Adjud nu este încă finalizat, deoarece zonele de odihnă nu au fost terminate, iar alte proiecte de construcție au fost suspendate din cauza deschiderii din acest an. Conform raportului portalului de specialitate, autostrada A7 este construită în principal de grupul UMB, deținut de antreprenorul român în construcții Dorinel Umbrarescu. UMB a sacrificat mai multe proiecte paralele pentru ca tronsonul Focșani–Adjud să poată fi finalizat în acest an. Pro Infrastructura a subliniat că, pe baza contractelor semnate în 2022, autostrada A7 ar fi trebuit să ajungă deja în zona Paşcani. Cu toate acestea, în starea actuală a lucrurilor, este discutabil dacă tronsonul lipsă de 120 de kilometri va fi finalizat până la sfârşitul anului 2026, chiar dacă este construit tot de UMB”, arată vg.hu.    

România va trece printr-un regim autocratic, crede Stere Gulea Foto: Inquam/Ilona Andrei
Politică

Regizorul Stere Gulea: România va trece printr-un regim autocratic

România va trece printr-un regim autocratic, spune regizorul Stere Gulea (82 de ani), într-un interviu pentru news.ro. El apreciază că cel mult 30% din populaţie are aspiraţii şi valori occidentale, iar restul, nu.  Citește și: De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii ruși România va trece printr-un regim autocratic „Ce şanse credeţi că are România să se întoarcă în siajul Kremlinui?”, a fost întrebat Gulea. „Nu la modul ăla, dar pesemne că va trece printr-un regim autocratic! (...) Nu acum, dar într-un viitor greu predictibil cred că da. Şi nu va fi singura din zonă, să ştiţi! Eu aşa cred”, a răspuns el.  „Gen Orban, Erdogan. Zona asta. Din multe puncte de vedere e cel mai probabil să fie aşa ceva, pentru că societatea, oamenii sunt cam de nivelul ăsta, să ştiţi! Ca aspiraţie! N-au aspiraţiile occidentale, să ştiţi! Eu zic că doar undeva, 30% din populaţia României, se identifică cu valorile occidentale. Parte din populaţie care, la rândul ei, are mari probleme de identitate, pentru că multe lucruri s-au pierdut. Toate schimbările, aşa-zis modernizările lumii occidentale, cu toate libertăţile astea, e greu de a face opţiune cu ele, să ştiţi! Bun, acum ştiţi cum e, orice predicţie este sortită oricând ridicolului. Dar dacă m-aţi întrebat cum văd eu viitorul politic, cam aşa îl văd! În măsura în care Occidentul – vorbesc de liderii occidentali – chiar reuşeşte să devină mult mai ferm şi mai activ în sensul apărării valorilor occidentale… Dar vedeţi ce se întâmplă şi la ei! Franţa este o ţară neguvernabilă, în Germania extrema dreaptă e puternică. Deci, cele mai importante două ţări… Cel puţin Franţa e într-un moment foarte prost! Precar de-a dreptul. V-am spus că am băiatul care trăieşte acolo şi… În fine, e un om care ştie şi politică, şi istorie şi de unde când a ajuns acolo, la 20 de ani – că şi-a făcut studiile în Franţa –, era convins că a făcut alegerea bună, acum… Sigur că nici n-avea altă opţiune atunci, dar îmi dau seama că nu mai e nici pe departe convins că opţiunea lui a fost bună. Dar ce să faci? Asta e lumea! Unde să te duci? Nici nu prea ai unde. În America nu mai e momentan cazul nici acolo. Eu nu cred că America va rămâne trumpistă. Pentru că nici soluţiile pe care le avansează gruparea lui nu sunt soluţii de oameni deştepţi. Sunt soluţii de zănateci, de oameni apucaţi. Chit că a fost înconjurat de Silicon Valley într-o vreme. Dar şi ăia au luat-o…”, a mai apreciat regizorul. 

Republica Moldova putea fi „Țara anului 2025”, dar The Economist a preferat, la final, Siria Foto: Facebook Maia Sandu
Politică

Republica Moldova putea fi „Țara anului 2025”, dar The Economist a preferat, la final, Siria

Republica Moldova putea fi „Țara anului 2025”, dar The Economist a preferat, la final, Siria. În articolul din ediția specială de Crăciun a săptămânalului britanic, se arată că Moldova a fost luată în considerare pentru a fi desemnată „Țara Anului 2025” urmare a modului în care alegătorii au respins tabăra pro-rusă, la alegeri.  Citește și: De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii ruși Republica Moldova putea fi „Țara anului 2025”, dar The Economist a preferat, la final, Siria The Economist arată că „încercăm să identificăm țara care a înregistrat cele mai mari progrese, fie din punct de vedere economic, politic sau în orice alt domeniu important”.  „Alegătorii din Moldova au respins un partid pro-rus, în ciuda amenințărilor și dezinformării din partea Moscovei”, menționează publicația. Însă cei mai puternici competitori au fost Argentina, condusă de Javier Milei, și Siria. „Argentina a înregistrat îmbunătățiri în plan economic. Președintele Javier Milei a inițiat în 2023 reforme de amploare în favoarea pieței libere, în speranța de a scoate țara din starea de statism și stagnare în care se afla de peste un secol. Astfel de reforme – eliminarea controlului prețurilor, reducerea cheltuielilor și renunțarea la subvențiile care distorsionează piața – sunt extrem de dificile, deoarece sunt extrem de dureroase; mulți reformatori anteriori au eșuat. Cu toate acestea, domnul Milei a rămas ferm pe poziții în 2025, iar alegătorii i-au rămas alături. La fel a făcut și America, oferind o linie de salvare de 20 de miliarde de dolari pentru a evita o criză financiară. Rezultatele au fost impresionante. Inflația a scăzut de la 211% în 2023 la aproximativ 30% în prezent. Rata sărăciei a scăzut cu 21 de puncte procentuale față de anul trecut. Bugetul a fost adus sub control. Domnul Milei a trecut la un peso flotant și a eliminat majoritatea controalelor asupra capitalului (...) Dar dacă reformele sale vor fi susținute, ele ar putea modifica definitiv traiectoria Argentinei și ar putea da speranță reformatorilor economici de pretutindeni”, consemnează The Economist.  Însă, la final, publicația britanică a decis pentru Siria: „Femeile nu sunt obligate să se acopere sau să rămână acasă. Distracția și, da, alcoolul sunt permise. Domnul Sharaa a adus o serie de surprize pozitive, menținând unitatea țării și stabilind relații bune cu America și statele din Golf. Odată cu relaxarea sancțiunilor occidentale, economia începe să-și revină”. Trei milioane de sirieni s-au întors acasă, mai arată The Economist. 

De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk Foto: Kremlin.ru
Internațional

Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii ruși

De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii (bloggeri militari) ruși, care critică Kremlinul pentru faptul că nu recunoaște această înfrângere. Ieri, orașul a fost vizitat de omul de afaceri Howard Buffet - fiul lui Warren Buffet - însoțit de trupele ucrainene.  Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii ruși „Bloggerii militari afiliați Kremlinului recunosc succesele semnificative ale Ucrainei în direcția Kupiansk și critică Kremlinul și comandamentul militar rus pentru furnizarea de rapoarte false de pe câmpul de luptă.  Criticile răspândite ale bloggerilor militari la adresa afirmațiilor false și exagerate ale Kremlinului și ale comandamentului militar rus în Kupiansk expun și mai mult modul în care efortul continuu al Rusiei de război cognitiv, care urmărește să prezinte apărarea ucraineană ca fiind pe punctul de a se prăbuși și victoriile majore ale Rusiei pe câmpul de luptă ca fiind inevitabile, nu reflectă realitățile de pe câmpul de luptă. Bloggerii militari ruși au recunoscut, de asemenea, că eșecurile Rusiei în Kupiansk indică faptul că Rusia nu dispune de suficientă forță de muncă sau material pentru a învinge în mod iminent partea de nord a Centurii Fortăreței, continuând în același timp operațiunile ofensive în alte părți. ISW a evaluat recent că forțele ruse vor continua probabil să se lupte pentru a menține ofensivele pe mai multe fronturi dorite de Kremlin în diferite direcții, din cauza costurilor pe termen lung ale materialelor și forței de muncă necesare pentru aceste operațiuni simultane. Eforturile Rusiei de a începe bătălia pentru Centura Fortăreței vor epuiza probabil și mai mult resursele rusești, iar Rusia va trebui probabil să acorde o prioritate mai mică altor sectoare de pe linia frontului, pentru a concentra și mai multe forțe în zona Centurii Fortăreței. Prin urmare, Kremlinul solicită în cadrul negocierilor ca Ucraina să cedeze părțile neocupate ale regiunii Donețk, probabil pentru a economisi resursele umane și materiale ale Rusiei”, scrie Institutul de Studiu al Războiului, ISW. 

Traditionale urari de Crăciun între suveraniști: „Domnu Simion, uitați scroafa” Foto: Facebook
Politică

Tradiționale urări de Crăciun între suveraniști: „Domnu' Simion, uitați scroafa!”

Traditionale urari de Crăciun între suveraniști: „Domnu Simion, uitați scroafa pe care o agresați dumneavoastră sexual”, a strigat Diana Șoșoacă, președintele SOS România, la o transmisie live, de doar două ore și trei minute, pe Facebook, de la pomana porcului.  Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură În mesajul video, ea îl acuză pe președintele AUR, George Simion, că a refuzat propunerea ei de unificare a mișcării suveraniste. Traditionale urari de Crăciun între suveraniști: „Domnu Simion, uitați scroafa” „Toate mișcările de unitate eu le-am făcut. Au fost refuzate de fiecare dată de George Simion și AUR. Și am spus că trec peste toată mizeria, dar nu, nu pot să trec pentru ceea ce făcut astăzi sau aseară la televizor, probabil când a avut emisiunea. A fost ultima încercare de unificare cu AUR vreodată.  Este mult prea infiltrat de PSD, iar acordul semnat cu PSD-ul este mult prea prea mare”, a susținut Șoșoacă.  Ea nu i-a uitat din pomelnic nici pe Anca Alexandrescu și Călin Georgescu. „Ia ziceți domnule Amititeloaie, de câte ori a încercat să distrugă SOS domnul Georgescu? Câte puciuri am avut făcute de el?”, a întrebat Șoșoacă un participant la pomana porcului. „E un trecut care nu poate fi uitat așa ușor”, răspunde numitul Amititeloaie.  „Uniți-vă, bă, voi cu Alexandreasca, femeia PSD-ului”, mai strigă șefa SOS.  Pusă pe glume, ea îi transmite liderului AUR: „Vai, Simioane, cum ai lăsați scroafa asta agresată sexual! Nici șoricul n-a mai rămas de ea!”. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră