luni 10 august
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8714 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Eveniment

Povestea care a șocat Italia: o angajată a unei școli face zilnic naveta 1.600 de kilometri

Povestea care a șocat Italia: o angajată a unei școli face zilnic naveta 1.600 de kilometri, întrucât nu-și poate permite chiriile uriașe din Milano. Ea locuiește la Napoli, iar situația ei a devenit virală pe rețelele sociale. O angajată a unei școli face zilnic naveta 1.600 de kilometri Giuseppina Giuliano, în vârstă de 29 de ani, a declarat pentru ziarul Il Giorno că se trezește în fiecare dimineață pentru a face o călătorie de 1.600 km (995 mile) dus-întors, petrecând nouă ore într-un tren de mare viteză, pentru că nu își permite să plătească chiriile mari din Milano, relatează The Times. Buongiorno a tutti e soprattutto a Giuseppina Giuliano che a quest’ora dovrebbe essere all’altezza di Melegnano— Simone Fontana (@simofons) January 19, 2023 Giuliano a spus că a primit un loc de muncă permanent în septembrie la liceul Boccioni - o slujbă de îngrijitoare - cu un salariu lunar de 1.165 de euro, dar nu a reușit să-și găsească o cameră în Milano pentru mai puțin de 600 de euro. Profitând de oferte speciale și de puncte de fidelitate, a spus ea, a putut finanța naveta la maraton cu doar 400 de euro pe lună. „Între chirie, facturi la utilități și cheltuieli, mi-aș fi epuizat tot salariul dacă m-aș fi mutat să locuiesc la Milano și probabil că aș fi fost nevoită să cer ajutor financiar familiei mele”, a spus ea. În schimb, ea continuă să locuiască cu părinții ei. Pentru Giuliano, deșteptarea este la 3.30 dimineața, după care prinde un tren de mare viteză din gara centrală din Napoli la 5.09 a.m., ceea ce-i permite să fie la serviciu la 10.30 dimineața. Întoarcerea acasă începe pe la 18.20, sosirea la locuință fiind pe la 22.53. Însă povestea ei este pusă la îndoială de mulți italieni și de unele publicații. Unii susțin că este imposibil să călătorești atât de ieftin cu trenurile de mare viteză. În plus, Giuliano ar fi putut găsi o cazare mai ieftină în hinterlandul regiunii Milano. Citește și: De ce i se ia Simonei Halep terenul din Bușteni primit gratuit după ce a fost făcută cetățean de onoare. La mijloc, milioane de euro, bani europeni Ziarele au publicat diverse relatări ale profesorilor de la școala Boccioni, unul spunând că femeia s-a prezentat la serviciu doar de două ori înainte de a-și lua „concediul extraordinar”, în timp ce altul a recunoscut realitatea poveștii și a spus că școala o ajuta să își caute cazare mai aproape.

Povestea care a șocat Italia: o angajată a unei școli face zilnic naveta 1.600 de kilometri
Șeful CIA, vizită secretă la Kiev, la sfârșitul săptămânii trecute, pentru a discuta cu Zelenski cum poate fi bătută Rusia - Washington Post
Eveniment

Șeful CIA, vizită secretă la Kiev, la sfârșitul săptămânii trecute, pentru a discuta cu Zelenski cum poate fi bătută Rusia - Washington Post

Șeful CIA, William J. Burns, a efectuat o vizită secretă la Kiev, la sfârșitul săptămânii trecute, pentru a discuta cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cum poate fi bătută Rusia, scrie Washington Post, care citează surse din administrația SUA. Burns l-ar fi informat pe Zelenski despre aşteptările SUA privind planurile pentru câmpul de luptă ale Rusiei în această primăvară. Șeful CIA, vizită secretă la Kiev Potrivit Washington Post, principala problemă a lui Zelenski a fost cât timp va continua Ucraina să primească ajutor militar, având în vedere că republicanii au preluat controlul Camerei Reprezentanților, iar sprijinul electoratului SUA se diminuează. Burns (…) a recunoscut că la un moment dat asistența va fi mai greu de găsit, au spus sursele Washington Post. „Zelenski și colaboratorii săi au plecat de la întâlnirea de săptămâna trecută cu impresia că sprijinul administrației Biden pentru Kiev rămâne puternic și că fondurile de urgență de 45 de miliarde de dolari pentru Ucraina, aprobate de Congres în decembrie, ar dura cel puțin până în iulie sau august, au arătat cei familiarizați cu discuția. Kievul este mai puțin sigur cu privire la perspectivele ca Congresul să adopte un alt pachet de asistență suplimentară de mai multe miliarde de dolari, așa cum a făcut-o primăvara trecută”, scrie Washington Post. Întâlnirea secretă vine în contextul în care oficialii SUA monitorizează îndeaproape o potenţială ofensivă a ruşilor în următoarele luni – şi în mijlocul unei dezbateri tensionate între SUA şi aliaţii săi europeni pe tema trimiterii sau nu în Ucraina a unor armamente şi mai sofisticate şi cu rază lungă de acţiune. În timpul iernii au avut loc lupte dure pe liniile frontului, în special în jurul oraşului Bakhmut, dar nu au existat progrese strategice de o parte sau alta. Citește și: Estonia, Lituania și Danemarca, sprijin militar masiv pentru Ucraina. Danemarca a donat toate sistemele de tunuri autopropulsate tip Caesar. Ajutorul militar estonian a depășit 1% din PIB Directorul Serviciului Naţional de Informaţii, Avril Haines, a afirmat, miercuri, la Forumul Economic de la Davos, că nu este ”un impas, ci un conflict crunt la acest moment”.

Estonia, Lituania și Danemarca, sprijin militar masiv pentru Ucraina. Danemarca a donat toate sistemele de tunuri autopropulsate tip Caesar. Ajutorul militar estonian a depășit 1% din PIB
Internațional

Estonia, Lituania și Danemarca, sprijin militar masiv pentru Ucraina. Danemarca a donat toate sistemele de tunuri autopropulsate tip Caesar. Ajutorul militar estonian a depășit 1% din PIB

Estonia, Lituania și Danemarca au anunțat azi noi forme de sprijin militar masiv pentru Ucraina, raportat la resursele acestor state. În acest timp, Germania și SUA se împing reciproc să doneze tancuri Ucrainei și caută diferite motive ca să nu o facă. Estonia, Lituania și Danemarca, sprijin militar masiv pentru Ucraina Astfel, pachetul furnizat, azi de Estonia - zeci de obuziere, peste o sută de arme antitanc, echipamente de sprijin pentru artilerie, lansatoare de grenade și muniții - este în valoare de 113 milioane de euro. În total, ajutorul furnizat Ucrainei este de circa 370 de milioane de euro, adică peste 1% din PIB acestui stat baltic. „Toate țările trebuie să își analizeze stocurile și să se asigure că industriile sunt capabile să producă mai mult și mai repede. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei are un preț – un preț pe care noi îl plătim în euro, dar ucrainenii îl plătesc cu viețile lor”, a declarat premierul estonian Kaja Kallas. BREAKING:Lithuania will donate dozens of L-70 anti-aircraft guns, ammunition and two Mi-8 helicopters.The value of Lithuania’s military aid package for Ukraine at Ramstein will be EUR 125 million.???? pic.twitter.com/u8eZIlW8ib— Visegrád 24 (@visegrad24) January 19, 2023 Estonia a cedat vechile sisteme de tunuri autopropulsate, dar este în curs să le înlocuiască cu echipamente produse în Coreea de Sud, K9 Thunder. Lituania a anunțat, tot azi, un ajutor militar de 120 de milioane de euro. Pachetul trimis Ucrainei include două elicoptere Mi-8. Denmark sends all of its 19 French CAESAR self-propelled howitzers to Ukraine?????https://t.co/3lYxU978Pe pic.twitter.com/X3ASN4juSf— Special Kherson Cat ??? (@bayraktar_1love) January 19, 2023 Danemarca va dona toate cele 19 sisteme de tunuri autopropulsate de tip Caesar. Ajutoarele militare trimise Kievului de această țară sunt în jur de 600 de milioane de euro, în total, până acum. Letonia a anunțat, tot azi, că va instrui 2.000 de soldați ucraineni, în diferite specialități. Citește și: Administrația Biden nu vrea să ofere Ucrainei tancuri Abrams, dar începe să accepte ideea că ar putea trimite rachete cu care Kievul să lovească Crimeea – presă

Daea: Prin PNS 2023-2027, introducem pentru prima dată în România sprijinul de ''bunăstare pentru taurine''
Economie

Daea: Prin PNS 2023-2027, introducem pentru prima dată în România sprijinul de ''bunăstare pentru taurine''

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a anunțat că, prin Planul Naţional Strategic (PNS) 2023-2027, introducem pentru prima dată în România sprijinul de ''bunăstare pentru taurine''. În 2017, el spunea: "În câmp vezi porumbul cum se recoltează, cu tehnică nouă, şi cum e adus în zootehnie şi transformat acel furaj în lapte, datorită acestui miracol extraordinar! Un miracol care transformă, acest animal, care transformă furajul în lapte!" Prima dată în România, sprijinul de ''bunăstare pentru taurine'' „Este pentru prima dată în România când introducem bunăstare pentru taurine, fie taurine de carne, fie de lapte. Ştim foarte bine că această specie se află într-un moment dificil. Peste tot la noi cunoaşteţi acest lucru. E o greutate formidabilă generată şi de seceta pe care am avut-o, pe care aţi gestionat-o în primul rând cu buzunarul dumneavoastră, mai puţin în această zonă, dar şi aici taurina, vaca de lapte, acum este duşmanul număr unu al planetei, a devenit principalul poluator. Toate cătările acuzelor sunt între coarnele vacii, vaca e de vină pentru tot. În condiţiile în care ştim foarte bine că ecosistemul trebuie să rămână într-o corelaţie optimă, iar planta fără animal sau terenuri fără animal nu există. Cum nu poate exista zootehnie fără producţie vegetală, cum de altminteri nu poate fi industrie prelucrătoare din zootehnie dacă n-ai animal. Păi despre ce vorbim aici? Acest ecosistem care, pe de o parte, menţine nuanţa biodiversităţii şi interesului european şi nu numai, trebuie să îl vedem în realitatea lui şi în dimensiunea lui pentru a putea mergem mai departe. Şi de aceea introducem bunăstarea pentru prima dată ca formă de sprijin, introducem plata pe lapte şi taurină", a declarat Petru Daea, în cadrul conferinţei regionale de la Târgu Mureş a Caravanei Cunoaşterii PNS 2023-2027. Citește și: VIDEO Momentul în care Petre Daea a adormit, în direct, la Antena 3, viral pe rețelele sociale! Ministrul poate fi auzit sforăind. Daea neagă: „Eu nu dorm nici noaptea, darămite ziua”

Antena 3 și Gâdea, propagandă anti-Ucraina: un mitropolit subordonat Bisericii Ortodoxe Ruse, Mihail Jar, chemat să se vaite că Zelenski prigonește clericii care răspund în fața lui Kiril
Politică

Antena 3 și Gâdea, propagandă anti-Ucraina: un mitropolit subordonat Bisericii Ortodoxe Ruse, Mihail Jar, chemat să se vaite că Zelenski prigonește clericii care răspund în fața lui Kiril

Antena 3 și Gâdea, propagandă anti-Ucraina: un mitropolit subordonat Bisericii Ortodoxe Ruse, ÎPS Longhin, pe numele său de mirean Mihail Jar, a fost chemat la Sinteza Zilei ca să se vaite că președintele Volodimir Zelenski prigonește clericii care răspund în fața lui Kiril, patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse. Tema asupririi românilor din Ucraina a fost frecvent invocată de George Simion și Diana Șoșoacă. „România nu mai trebuie să ajute Ucraina dacă românii sunt batjocoriți în continuare acolo!”, a afirmat George Simion, acum câteva săptămâni. Zilele trecute, Mihail Jar a fost mediatizat și la RTV, în emisiunea lui Victor Ciutacu. Antena 3 și Gâdea, propagandă anti-Ucraina Ca să-și justifice emisiunea, Gâdea a prezentat un mesaj al mitropolitului Longhin în care acesta îl critică pe patriarhul Kiril: „Veți răspunde în fața lui Dumnezeu. Pentru așa ceva, nu există iertare. Ați rănit întreaga comunitate ortodoxă ucraineană. Ne-ați provocat o durere fără capăt. Nu căutați pretexte”. Însă mitropolitul vorbește în ucraineană la această slujbă, deși se laudă că este român. Întreaga emisiune a fost, ulterior, un lung șir de atacuri împotriva Ucrainei și a președintelui Zelenski, acuzați că persecută preoții români din nordul Bucovinei. „Peste 100 de lăcaşuri de cult unde se roagă români ar putea fi scoase în afara legii”, arată site-ul Antenei 3. Însă Gâdea și invitații săi nu au spus nimic despre faptul acest mitropolit este celebru pentru afilierea sa la biserica rusă și pozițiile sale anti-ucrainene. „A fost un aspru critic al mobilizării tinerilor pentru războiul din 2014 din Donbas și a contestat dur decizia Patriarhiei Constantinopolului de a oferi dreptul de autocefalie Bisericii Ucrainene. Este considerat un apropiat de-al Mitropolitului Onufrie al Bisericii Ucrainene, supusă canonic Patriarhatului Rusiei și unul dintre cei mai influenți și cunoscuți membri ai acesteia”, scrie replica.md. Atacuri dure împotriva patriarhului ecumenic, Bartolomeu În predicile sale, el a vorbit despre „antihrist, blestematul de Bartolomeu”, întrucât patrarhul ecumenic de la Constantinopole a recunoscut autocefalia bisericii ucrainene desprinsă de Rusia. Mitropolitul supus Moscovei a afirmat că Zelenski și ceilalți lideri ucraineni care vor să interzică Biserica Ortodoxă Ucraineană, suborodonată celei ruse, sunt „cei mai blestemați oameni din istorie”. În 2016, Adevărul scria: „Un episcop ucrainean, cu rădăcini româneşti, învrăjbeşte credincioşii şi ierarhii din România. Longhin Jar, episcop de Bănceni, îi îndeamnă pe monahii români să nu-şi mai pomenească superiorii ierarhici la slujbele religioase. Părintele Mihail Longhin Jar, episcop de Bănceni, i-a adresat ÎPS Teofan, Mitropolitului Moldovei şi Bucovinei, o scrisoare în care deplânge soarta poporului ortodox român «îndurerat şi prigonit»”. Însă mitropolitul Teofan i-a transmis lui Linghin că ortodocșii români nu sunt prigoniți. Citește și: Administrația Biden nu vrea să ofere Ucrainei tancuri Abrams, dar începe să accepte ideea că ar putea trimite rachete cu care Kievul să lovească Crimeea – presă

Administrația Biden nu vrea să ofere Ucrainei tancuri Abrams, dar începe să accepte ideea că ar putea trimite rachete cu care Kievul să lovească Crimeea - presă
Eveniment

Administrația Biden nu vrea să ofere Ucrainei tancuri Abrams, dar începe să accepte ideea că ar putea trimite rachete cu care Kievul să lovească Crimeea - presă

Administrația Biden nu vrea să ofere Ucrainei tancuri Abrams, dar începe să accepte ideea că ar putea trimite rachete cu care Kievul să lovească Crimeea, arată, azi, Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) și New York Times. Biden nu vrea să ofere Ucrainei tancuri Abrams FAZ arată că SUA nu vor ceda presiunii Germaniei, care condiționează livrarea de tancuri Leopard către Ucraina de o mișcare asemănătoare a americanilor, care ar trebui să doneze tancuri Abrams. Pentagonul susține că Kievul nu are ce face cu tancurile Abrams, greu de întreținut și mari consumatoare de carburanți. German Chancellor #OlafScholz agreed to allow the transfer of #Leopard tanks to Ukraine under the condition that the US will transfer #Abrams tanks as well. pic.twitter.com/GMF1P0AQZT— Ukraine Business News (@theUBN) January 19, 2023 Însă secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, care joi se află la Berlin, va face "presiuni asupra germanilor" pentru a-şi da acordul ca tancurile lor Leopard să fie transferate în Ucraina, pentru a oferi "într-un moment crucial" capacitatea de a contracara orice potenţială ofensivă de primăvară a Rusiei, a declarat miercuri pentru CNN un înalt oficial american din domeniul apărării. Unii analiști militari arată că atât tancurile Leopard, cât și Abrams, de circa 66 de tone, sunt prea grele pentru condițiile de luptă din Ucraina, unde podurile pot susține blindate de doar 44 de tone. BREAKING:@JulianRoepcke from @BILD reports that Scholz told Biden in a phone call on Tuesday that Germany won’t allow Leopard 2 tanks be sent to Ukraine before the U.S. sends AbramsBiden answered that USA won’t send Abrams.This increasingly looks like sabotage from Scholz pic.twitter.com/F6JTTKwKPM— Visegrád 24 (@visegrad24) January 18, 2023 Marea Britanie va livra Kievului 14 tancuri Challenger 2. Însă New York Times scrie că administrația Biden își face curaj să spargă un alt tabu și să ofere Ucrainei rachete pentru a lovi Crimeea, teritoriu care ar face parte din Rusia, potrivit susținerii lui Putin. Însă publicația este prudentă și arată că suntem doar la începutul unui proces de analiză. Washingtonul consideră că Crimeea nu este o țintă importantă „După luni de discuții cu oficiali ucraineni, administrația Biden începe în sfârșit să admită că Kievul ar putea avea nevoie de puterea de a lovi sanctuarul rusesc, chiar dacă o astfel de mișcare crește riscul de escaladare, potrivit mai multor oficiali americani care au vorbit sub rezerva anonimatului (…) Crimeea, între Marea Neagră și Marea Azov, găzduiește zeci de mii de trupe rusești săpate și numeroase baze militare rusești (…) În discuții private, oficialii armatei și ai administrației au pus la îndoială utilitatea ca Ucraina să-și concentreze atacurile asupra Crimeei, argumentând că armata Kievului are ținte mai bune în altă parte pe câmpul de luptă. Dar administrația Biden a ajuns să creadă că, dacă armata ucraineană poate arăta Rusiei că controlul său asupra Crimeei poate fi amenințat, asta ar întări poziția Kievului în negocierile viitoare. În plus, temerile că Kremlinul ar riposta folosind o armă nucleară tactică s-au diminuat, au spus oficialii și experții americani – deși au avertizat că riscul rămâne”, scrie New York Times. Excellent piece:"Russia’s hold on Crimea is tenuous. Any proposed peace settlement that codifies its occupation in exchange for a cessation of hostilities would be a ticking time bomb. Ukraine will never be peaceful with a Russian-occupied Crimea..." https://t.co/O7fLkDwTof— Ben Hodges (@general_ben) January 16, 2023 „Cu toate acestea, președintele Biden nu este încă pregătit să ofere Ucrainei sistemele de rachete cu rază lungă de acțiune de care ar avea nevoie Kievul pentru a ataca instalațiile rusești din peninsulă”, mai arată ziarul american. Citește și: După ce Ucraina a început dezmembrarea bisericii ortodoxe subordonate Moscovei, subordonatul de la Chișinău a lui Kiril, ÎPS Vladmir, ia distanță de agresiunea rusă

Die Presse: Numărul imigranților ilegali înregistrați de Austria a scăzut brusc, de la jumătatea lunii decembrie
Eveniment

Die Presse: Numărul imigranților ilegali înregistrați de Austria a scăzut brusc, de la jumătatea lunii decembrie

Publicația austriacă Die Presse scrie că numărul imigranților ilegali înregistrați de Austria a scăzut brusc, de la jumătatea lunii decembrie. Astfel, de la 15 decembrie până în primele zile din ianuarie, reducerea a fost de circa 70%. Numărul imigranților ilegali înregistrați de Austria a scăzut brusc Guvernul de la Viena pune această evoluţie pe seama faptului că Serbia a reimpus vize pentru cetăţenii indieni şi tunisieni. Din această ţară, migranţii ajungeau în UE cu ajutorul călăuzelor, în schimbul câtorva mii de euro. Anul trecut, numai în Austria au fost depuse 30.000 de cereri de azil din India şi Tunisia. În statisticile privind azilul, aceste ţări se află pe locurile trei şi patru, după Afganistan şi Siria. Dar scăderea bruscă a numărului de migranţi ilegali se datorează probabil şi faptului că mulţi dintre cei care stăteau deja în taberele de refugiaţi din Balcanii de Vest de luni sau chiar de ani de zile au plecat înainte de începerea sezonului rece, pentru a ajunge într-un loc "mai sigur", cu spaţii de cazare mai confortabile pe timpul iernii - în Austria, Germania, Suedia sau alte ţări ale UE, notează „Die Presse”. Grecia eliberează, treptat, taberele de migranți În orice caz, autorităţile din Grecia încearcă, la rândul lor, să golească treptat taberele supraaglomerate şi să îi lase pe migranţi să se deplaseze spre nord. După ce au încetat restricţiile de călătorie cauzate de pandemie, anul trecut s-a ivit ocazia. Cancelarul Karl Nehammer are în faţă o călătorie delicată săptămâna viitoare: luni, cancelarul va vizita frontiera externă a Bulgariei cu Turcia - locul care a fost decisiv pentru veto-ul Austriei la aderarea acestei ţări la Schengen în decembrie anul trecut, scrie „Die Presse”. Citește și: „Venus din Piatra Neamț”, o paleodivă autentică, poate acum fi admirată în toată splendoarea celor 17.000 de ani „Potrivit Ministerului de Interne, Austria a înregistrat peste 100.000 de treceri ilegale a frontierei anul trecut și și-a justificat refuzul includerii în Schengen a Bulgariei și României invocând protecția inadecvată a frontierei externe a UE. Rezultatul a fost o ceartă diplomatică între Sofia și București, pe de o parte, și Viena, pe de altă parte”, mai arată publicația austriacă.

Firea, audiată la Parchetul General într-un dosar deschis la plângerea lui Cristian Dide, căruia jandarmii și poliția locală i-au luat rulota din Piața Victoriei, în 2018
Politică

Firea, audiată la Parchetul General într-un dosar deschis la plângerea lui Cristian Dide, căruia jandarmii și poliția locală i-au luat rulota din Piața Victoriei, în 2018

Fostul primar al Capitalei, Gabriela Firea (PSD), acum ministru al Familiei, este audiată la Parchetul General într-un dosar deschis la plângerea lui Cristian Dide, căruia jandarmii și poliția locală i-au luat rulota din Piața Victoriei, în 2018. Ea ar fi venit la audieri însoțită de un avocat. Dosarul ar fi fost constituit după plângerea din 2018 a activistului Cristian Dide față de fostul viceprimar Aurelian Bădulescu, arată G4Media. În 2018, Dide a depus o plângere după ce angajații Primăriei București i-au ridicat o rulotă parcată în Piața Victoriei după mitingul diasporei anti-PSD, care a fost reprimat violent de jandarmerie. Firea, audiată la Parchetul General În dosar au fost audiați ca martori mai mulți foști angajați ai Primăriei București. În 12 august 2018, Dide a afirmat că, în jurul orei 3 dimineața, circa 50 de jandarmi i-au înconjurat rulota, care a fost ulterior ridicată de un utilaj greu de la RATB împreună cu reprezentanți ai poliției locale a municipiului București. Dide a susținut că n-a primit nici un proces verbal, vreo amendă sau alt document care să justifice ridicarea bunurilor sale și că, în consecință, va face plângere penală pentru furt. „Problema e că nu știu de unde să luăm bunurile. În rulotă erau documente, bani, erau bagajele oamenilor din diaspora. Mai mult, când au luat rulota înlăuntru era închis Marian Moroșanu și au plecat cu tot cu el. El s-a închis special ca să nu plece cu rulota. Când au plecat, nu au ridicat picioarele de susținere și au lăsa în urma lor o dâră de scântei. Am fost la Secția 1 ca să declar furtul. Mi-au spus să merg la fururi auto. După 20 de minute a ieșit un polițist din secție și mi-a spus că trebuie să merg mâine la Direcția Generală de Polilție și să-l caut pe viceprimarul primăriei Capitalei, Bădulescu, care a luat decizia să o ridice. O să merg și la furturi auto și o să depun plângere”, a declarat pentru G4Media.ro Cristi Dide. Citește și: După ce Ucraina a început dezmembrarea bisericii ortodoxe subordonate Moscovei, subordonatul de la Chișinău a lui Kiril, ÎPS Vladmir, ia distanță de agresiunea rusă

După ce Ucraina a început dezmembrarea bisericii ortodoxe subordonate Moscovei, subordonatul de la Chișinău a lui Kiril, ÎPS Vladmir, ia distanță de agresiunea rusă
Eveniment

După ce Ucraina a început dezmembrarea bisericii ortodoxe subordonate Moscovei, subordonatul de la Chișinău a lui Kiril, ÎPS Vladmir, ia distanță de agresiunea rusă

După ce Ucraina a început dezmembrarea bisericii ortodoxe subordonate Moscovei, subordonatul de la Chișinău a lui Kiril, ÎPS Vladimir, mitropolit al Moldovei, ia distanță de agresiunea rusă. Într-un interviu pentru Deutsche Welle, Vladimir spune că nu s-a rugat niciodată pentru Putin, că nu se ferește să vorbească despre „războiul din Ucraina” și insistă pe faptul că are sânge și cetățenie ucraineană. Mitropolitul a explicat că este obligat să se roage pentru șeful său ierarhic, patriarhul Kiril al Rusiei. Însă mitropolitul Vladimir are și cetățenie și pașaport diplomatic rusesc, iar recent a fost decorat patrairhul Kiril. În plus, el a avut gradul de căpitan, în armata URSS, iar în august 1998 a fost înaintat la gradul de colonel al armatei Republicii Moldova. În Republica Moldova funcționează legal și Mitropolia Basarabiei, subordonată Bisericii Ortodoxe Române. Subordonatul de la Chișinău a lui Kiril ia distanță de agresiunea rusă Într-un interviu relativ neobișnuit, el face tot posibilul să se apere de acuzația că ar susține invadarea Ucrainei. „Nu m-am rugat pentru Putin! Este video. Eu stau cu mâinile în sus la rostirea heruvicului și protodiaconul a rostit numele lui Putin. Deci, el s-a rugat pentru Putin, nu eu”, a spus mitropolitul Republicii Moldova. Mitropolitul a insistat: „Eu nu m-am rugat niciodată pentru Putin! Vă spun asta sincer, iată, cu Maica Domnului la piept”. Însă, în 2019, Vladimir Putin personal l-a decorat cu Ordinul Prieteniei. Putin l-a decorat pe Mitropolitul Vladimir cu Ordinul Prietenieihttps://t.co/SfpyMAnpv7 pic.twitter.com/3hfrgRV2Oz— Accent TV (@accent_tv) May 24, 2019 El a insistat și pe legăturile sale româno-ucrainene. „Tata a fost născut tot la Cernăuți, raionul Herța, satul Hreațca - un sat de români. Tata a fost român până la ultima suflare. Mama s-a născut în satul Colincăuți, raionul Hotin. Străbuneii mei au fost toți ucraineni. Evident că mă doare sufletul și pentru o țară, și pentru alta... În caz de pericol, trebuie să ne decidem. Eu nu pot da Ucraina la o parte. Eu sunt și cetățean al Ucrainei. În Ucraina este casa părintească”, a afirmat ÎPS Vladimir. ✝️ Mitropolitul Vladimir, la sfat cu bandiții. Interlopul Vladimir Moscalciuc, alias „Machena”, decorat în pușcărie de către mitropolitul Vladimir pic.twitter.com/dei92koMEG— Unification of Moldova and Romania (@Tati81490833) September 17, 2022 Însă șeful bisericii subordonate Rusiei s-a plâns de relația cu actuala guvernare. „Până nu demult era totul în regulă. Slujbele de la Catedrală erau transmise în direct la TV... Dar în ultima vreme ceva s-a întâmplat. Am fost dați la o parte de parcă nu am fi membri ai acestei societăți. Și asta din simplul motiv că noi, canonic, ne subordonăm Patriarhiei Moscovei”, a spus mitropolitul. Mitropolitul Vladimir s-a întâlnit cu ambasadorul Federației fasciste Ruse. Despre ce au vorbit? https://t.co/bGXY2fF4Ak— Timpul (@Timpul) January 13, 2023

Tișe, președintele CJ Cluj: „Cred că mai mult de trei ore pe zi nu muncește un funcționar”. Plus: „Sunt foarte mulți proști prin ministere”
Politică

Tișe, președintele CJ Cluj: „Cred că mai mult de trei ore pe zi nu muncește un funcționar”. Plus: „Sunt foarte mulți proști prin ministere”

Alin Tișe, președintele Consiliului Județean (CJ) Cluj, i-a criticat dur pe funcționarii din subordine: „Cred că mai mult de trei ore pe zi nu muncește un funcționar”, a spus el, marți, la un post de radio local. Însă Tișe nu i-a uitat nici pe cei din administrația centrală, pe care i-a făcut proști. Mai mult de trei ore pe zi nu muncește un funcționar „Nu se muncește mai mult, ba din contră, acum se muncește mai puțin. Dacă calculăm numărul de ore pe zi, cred că mai mult de trei ore pe zi nu muncește un funcționar, vorbesc de media muncii. Există funcționari care trag și muncesc. Măsura e bună, dar incompletă. Se va ajunge la un moment dat să se pună preț pe performanță și nu pe numărul de ore petrecut în fața calculatorului, timp în care faci și altceva, sau să vii la 9 și să pleci la 15.00. Am avut testul Covid-ului, în care funcționarii publici din Consiliul Județean Cluj au muncit de acasă. De fapt, muncitul de acasă e o poveste, dacă te uitai ce făceau, repetau același lucru în fiecare zi sau timp de o lună. Făceau același lucru, studiau legislație, răspundeau la petiții, unele erau chiar hazlii, te uitai și vedeai că au copiat aceeași activitate. Cel puțin, dacă mâine s-ar reduce fondul de salarii, Consiliul Județean ar putea funcționa cu 66% din angajați fără nicio problemă”, a spus Tișe, citat de Știri de Cluj. Într-un alt interviu, acordat azi, a atacat dur „ministerele” de la Bucrești, el făcând referire și la minștri și secretari de stat. Sunt foarte mulți proști prin ministere „Nu vreau să spun în spațiul public toate demersurile și toate certurile pe care le am cu mulți de la București, care în paranteză fie spus: sunt foarte mulți proști. Nu toți sunt de rea credință, dar sunt foarte mulți proști prin ministere. Ăsta este adevărul. Prin anumite funcții sunt unii oameni care nu înțeleg sistemul nici astăzi. Din păcate, nu reușim să-i convingem că dacă tu ai un proiect valoros el trebuie să fie finanțat indiferent câte ai”, a spus președintele CJ Cluj. El i-a atacat pe demnitarii care „nu au fost aleși niciodată”. „Am avut probleme uriașe cu decontarea facturilor. Nu știau ce minister să ne prelucreze facturile și să ne dea banii. Aveam de luat 80 de milioane de lei și ne spuneau că n-au personal, că au mutat oamenii dintr-o parte în alta. Nu pot fi mulțumit de activitatea acestor ministere. La fel nu pot fi mulțumit de unii care apar pe televizor și se demonstrează că nu cunosc domeniul respectiv. Nu vreau să nominalizez. Am spus-o și în interior de multe ori. Nemulțumirile nu sunt doar ale mele. Eu vorbesc și cu primarii. Gândiți-vă când am o discuție cu un ministru sau un secretar de stat, care n-a fost ales niciodată în viața lui sau nu înțelege lucrurile, e foarte greu să lucrezi cu ei. E foarte dificil să funcționezi cu oameni care, unii nu au experiență sau alții sunt proști”, a adăugat Tișe. „

Șeful căilor ferate ucrainene sugerează că noua linie care face legătura cu România va asigura și transporturi secrete. Ironie spre București: „Noi am terminat în 2 luni și apoi am așteptat 4 luni”
Economie

Șeful căilor ferate ucrainene sugerează că noua linie care face legătura cu România va asigura și transporturi secrete. Ironie spre București: „Noi am terminat în 2 luni și apoi am așteptat 4 luni”

Șeful căilor ferate ucrainene, Alexander Kamișin sugerează, pe Twitter, că noua linie care face legătura cu România, și care și-a început azi activitatea, va asigura și transporturi secrete. El spune că sunt cinci motive pentru care această legătură este extrem de importnată, după care completează: „De fapt, există și al șaselea motiv pentru care acest coridor este important, dar despre asta nu discutăm niciodată. Dacă mă înţelegeţi”. Noua linie va asigura și transporturi secrete Kamișin aruncă și o ușoară ironie spre București, arătând cât de repede și-a finalizat partea ucraineană lucrările. „Doar pentru reamintire. În august 2022, în mijlocul războiului, am finalizat 20 km de reconstrucție a noii linii. Linia a fost închisă timp de 17 ani. Am făcut-o în două luni. Și apoi am așteptat încă patru luni până când căile ferate românești și-au terminat partea lor”, scrie șeful căilor ferate din Ucraina. Launched the first train connecting ?? Ukraine and ?? Romania.Danger: long ? ahead! :) pic.twitter.com/Pb5XXG2eUB— Alexander Kamyshin (@AKamyshin) January 17, 2023 Printre motivele pentru care această linie este importantă el enumeră: o nouă legătură pentru exporturile din Ucraina, care pot ajunge la Constanța ucrainenii pot schimba trenul la valea Vișeului, spre Cluj, unde au aeroport internațional cu 30 de legături externe, inclusiv două zboruri pe zi spre Londra ucrainenii din Maramureș vor avea o legătură comfortabilă cu conaționalii de peste graniță Kamișin arată că, după finalizarea unor simulări privind controalele de graniță, această linie poate asigura o legătură Ucraina-Ucraina, via România, datorită munților Carpați care complică legăturile din interiorul țării. Primul tren, condus de un fost ministru ucrainean Primul tren care a condus granița a fost condus de un fost ministru al Transporturilor, Orest Klympush. Locomotiva diesel care a asigurat legătura a fost făcută în Ucraina, în timpul războiului. Traficul feroviar transfrontalier dintre România şi Ucraina prin Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Valea Vişeului a fost reluat marţi, 17 ianuarie, a anunţat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Teritorial de Frontieră (ITPF) Sighetu Marmaţiei, Iulia Stan. "Azi, în jurul orei 12,00, prin Punctul de Trecere a Frontierei Feroviar Valea Vişeului, punct aflat la graniţa României cu Ucraina, a intrat în România primul tren ucrainean cu o delegaţie formată din reprezentanţi ai autorităţilor ucrainene. Scopul acestei întâlniri cu autorităţile române a fost reprezentat de redeschiderea circulaţiei feroviare între cele două ţări", a spus Iulia Stan. Citește și: În timp ce-n România, șeful CFR este urmărit penal, în Ucraina, directorul Căilor Ferate anunță că, la 15 ianuarie, 97% din trenuri au plecat la timp, iar 96% au ajuns la timp Traficul feroviar de călători din şi înspre România va fi operaţional din 18 ianuarie.

DNA, asalt asupra corupției din vămile românești: rețea transfrontalieră, care ducea din Republica Moldova la vama Borș, în Bihor. Presa locală scrie despre percheziții la „vilele” polițiștilor
Eveniment

DNA, asalt asupra corupției din vămile românești: rețea transfrontalieră, care ducea din Republica Moldova la vama Borș, în Bihor. Presa locală scrie despre percheziții la „vilele” polițiștilor

DNA, asalt asupra corupției din vămile românești: parchetul anticorupție a dezmembrat o rețea transfrontalieră, care ducea din Republica Moldova la vama Borș, în Bihor. Astfel, în Republica Moldova au statut de „bănuiți” nu mai puțin de 25 de angajați ai poliției de frontieră și ai vămii. În România, opt persoane au fost reținute, iar 18 au fost puse sub control judiciar. DNA, asalt asupra corupției din vămile românești În octombrie 2022, șefa parchetului european, Codruța Kovesi, spunea că în opt luni de activitate a instituției pe care o conduce, autoritățile românești au raportat zero cazuri de fraudă cu TVA și contrabandă, deși România este frontieră externă. „În perioada 2021-2022, inculpații menționați mai sus, lucrători vamali și polițiști de frontieră, în mod repetat, ar fi pretins și primit sume de bani cuprinse între 20 și 250 euro, de la persoane care efectuau activități de transport călători sau de mărfuri dinspre Republica Moldova în țări ale Uniunii Europene și invers. În schimbul banilor primiți cu titlu de mită, inculpații și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu în sensul că ar fi favorizat trecerea persoanelor și/sau coletelor respective fără a dispune măsurile legale pentru nerespectarea dispozițiilor referitoare la transportul anumitor cantități de mărfuri/produse accizabile sau pentru nerespectarea perioadelor de ședere în Uniunea Europeană de către cetățeni extra-comunitari”, arată DNA. Presa din Moldova scrie însă că șpăgile erau între 100 și 900 de euro. Persoane fără documente conforme treceau prin două granițe Publicația locală ebihoreanul arată că patru polițiști de la vama Borș au fost reținuți, după ce DNA le-a percheziționat „vilele”: „Cei patru poliţişti de frontieră din Bihor - Gelu Sereş, Mădălin Ţărău, Daniel Moş și Cosmin Măduţa - toţi agenţi operativi în cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Borş, au fost ridicaţi marţi după ce vilele lor au fost percheziţionate de ofiţerii DGA, fiind bănuiţi că luau mită de la cetăţeni moldoveni care tranzitau România şi ieşeau prin PTF Borş, în drum spre Germania”. „Nu se pune problema ca cetăţenii moldoveni să fi comis infracţiuni (n.r. - în sensul că moldovenii nu fuseseră urmăriți pentru fapte penale). Dar, pentru că unii nu aveau documentele conforme ori pentru ca microbuzele cu care călătoreau să nu fie controlate temeinic, poliţiştii de frontieră şi vameşii percepeau anumite sume. La intrarea în România, mita era de 50 euro, la ieşirea din ţară, în Borş, se ajungea şi la 250 euro”, a explicat o sursă a ebihoreanul.ro. Citește și: Putin a trecut de la planul de blitzkrieg inițial la faza staționară de război de uzură de tip Afganistan în Ucraina, chiar cu riscul ca economia Rusiei să lucreze doar pentru front

VIDEO Dezastru umanitar în Ucraina: un elicopter în care se afla ministrul de Interne s-a prăbușit peste o grădiniță. 16 morți, inclusiv doi copii
Eveniment

VIDEO Dezastru umanitar în Ucraina: un elicopter în care se afla ministrul de Interne s-a prăbușit peste o grădiniță. 16 morți, inclusiv doi copii

Dezastru umanitar în Ucraina: un elicopter în care se afla ministrul de Interne, Denis Monastirski, s-a prăbușit peste o grădiniță din regiunea Kiev, în orașul Brovari. Potrivit primelor informații, 16 persoane au murit, inclusiv doi copii. Nouă dintre cei decedați erau la bordul elicopterului. Dezastru umanitar în Ucraina Este posibil ca, în orele următoare, numărul victimelor să crească. Anunțul a fost făcut de șeful Poliției Naționale a Ucrainei Igor Klimenko. Klimenko mai spune că alte 22 de persoane au fost preluate la spital, dintre care 10 copii. În afara ministrului de interne, Denis Monastirski, în accident şi-au pierdut viaţa şi doi dintre principalii săi colaboratori: prim-adjunctul Evhen Ienin şi secretarul de stat Lubkovici, a anunţat şeful poliţiei, citat de CNN. #ÚLTIMAHORA #URGENTE #BreakingNews Muere Denis Monastirski, el ministro del Interior de Ucrania tras estrellarse un helicóptero cerca de Kiev. 18 personas muertas, entre ellas 3 menores #StandWithUkraine pic.twitter.com/uex6WAjgvF— Rafael García López ❤️?? (@RafaelGarciaLAF) January 18, 2023 Postul public de televiziune a precizat că elicopterul aparţinea serviciilor de urgenţă, deşi multe dintre detaliile incidentului rămân neconfirmate în acest moment, notează The Guardian. The aftermath of the helicopter crash in Brovary.?: Reuters pic.twitter.com/ezx569XfzN— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) January 18, 2023 Era întuneric și ceață în momentul prăbușirii, iar rapoartele inițiale sugerează că elicopterul a lovit grădinița înainte de a se prăbuși în apropierea unei clădiri rezidențiale. ⚡️ Consequences of the crash in Brovary.? Follow @Flash_news_ua pic.twitter.com/i2DTfQ0ARc— FLASH (@Flash_news_ua) January 18, 2023 Denis Monastirski, deputat din partidul președintelui Volodimir Zelenski, a fost numit ministru de Interne de către parlamentul de la Kiev în 21 iulie 2021. În vârstă de 41 de ani, el fusese ales de președinte să-l înlocuiască pe Arsen Avakov, aflat în post din 2014, care și-a dat demisia. Monastirski, de profesie avocat, a deținut timp de doi ani președinția comisiei parlamentare care supraveghează „internele”. Într-o primă declarație de după numire, el a spus că obiectivele sale ca ministru de interne vor fi să combată criminalitatea organizată și corupția și să concedieze oficialii corupți din poliție.

Kelemen Hunor mai taie din avântul privind intrarea în Schengen: Dacă nu intrăm în 2023, atunci până în 2025 nu trebuie să ne ocupăm de acest subiect, pentru că vin alegerile
Politică

Kelemen Hunor mai taie din avântul privind intrarea în Schengen: Dacă nu intrăm în 2023, atunci până în 2025 nu trebuie să ne ocupăm de acest subiect, pentru că vin alegerile

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, mai taie din avântul privind intrarea în Schengen: el a arătat că acest eveniment se va produce fie în 2023, fie în 2025, pentru că 2024 este an de alegeri. Kelemen Hunor taie din avântul privind intrarea în Schengen Întrebat dacă aderarea la Schengen ar putea să se întâmple anul acesta, Kelemen Hunor a spus: ”E greu de spus, Eu sper că da, dar e greu de dat un termen. Dacă nu intrăm în 2023, atunci până în 2025 nu trebuie să ne ocupăm de acest subiect, pentru că vin alegerile şi Comisia are treabă, nu se va mai ocupa. Comisia care vine după alegerile europarlamentare se va aşeza undeva în septembrie, octombrie 2024, până când lucrurile se vor aşeza pe un făgaş normal trece anul 2024”. Liderul UDMR a precizat că vrea să creadă că ”dacă nu vom reuşi să închidem sub preşedinţia suedeză, sub preşedinţia spaniolă se poate închide”. ”Au şi austrienii nevoie de un pic de timp, au alegerile în ianuarie, acum, şi după aceea politic lucrurile se vor aşeza”, a mai spus el, citat de news.ro. Citește și: Decizia Austriei de a se opune intrării României în Schengen, ipocrită și cinică, spune presa de la Viena: România nu merită asta, e un pretext pentru schimbarea sistemului de azil în UE Nici un vinovat în România Întrebat cine este vinovat pentru acest eşec, Kelemen Hunor a răspuns: ”Nu avea cum să prevadă nimeni această schimbare, nici din România nici din statele membre. Noi când am aflat chestia asta am aflat de la colegii noştri din Austria, că avem acolo prieteni, suntem în aceeaşi familie politică. Ne-au zis, vedeţi că se schimbă brutal ceva la noi, au văzut sondajele, cancelarul a luat o decizie, în cerc restrâns. Dar asta noi am aflat când s-a luat decizia. (..) Toată Comisia a fost susprinsă, toate statele membre şi supărarea a venit şi de aici”, a spus preşedintele UDMR. El a precizat că a fost o reacţie politică. ”Eu în continuare cred că a fost o decizie mizerabilă, dar degeaba cauţi vinovaţi în România, pentru că toată lumea este luată sub surprindere”. ”De schimbat nu mai putea schimba nimic. Sunt convins, deşi nu am fost implicat, am avut multe discuţii cu colegii din diferite state membre şi eu cred că România a gestionat bine acest dosar în 2022”, a spus Kelemen Hunor. Liderul UDMR a precizat că ”nu ar susţine decuplarea de Bulgaria”. ”Trebuie să îţi păstrezi prietenii, noi am da un mesaj prost, că nu mai are încredere în tine, că îl laşi baltă”, a arătat preşedintele UDMR.

Noul ministru german al Apărării, Boris Pistorius: a criticat sancțiunile impuse Rusiei, a făcut parte dintr-un comitet de prietenie germano-rus și a fost împreună cu nevasta nr. 4 a lui Schröder
Eveniment

Noul ministru german al Apărării, Boris Pistorius: a criticat sancțiunile impuse Rusiei, a făcut parte dintr-un comitet de prietenie germano-rus și a fost împreună cu nevasta nr. 4 a lui Schröder

Noul ministru german al Apărării, Boris Pistorius, a avut opinii favorabile Rusiei, până în 2022, când a devenit un critic dur al agresiunii asupra Ucrainei. În 2018, într-un interviu pentru Sueddeutsche Zeitung (SZ), a criticat sancțiunile impuse Rusiei după ocuparea, în 2014, a unor părți din Ucraina. El spunea atunci, ceea ce susține, azi, premierul Ungariei, Viktor Orban. Pistoriu va trebui să decidă, în următoarele zile, dacă Germania va trimite Ucrainei tancuri Leopard. Noul ministru al Apărării a criticat sancțiunile impuse Rusiei „Ministrul de Interne al Saxonia Inferioară, Boris Pistorius, a cerut revizuirea sancțiunilor impuse Rusiei. Economia germană a suferit daune de miliarde în urma măsurilor punitive și, în același timp, acestea par să fi întărit politica internă a președintelui Vladimir Putin, a declarat politicianul SPD pentru Süddeutsche Zeitung. «Acesta ar trebui să fie un prilej de revizuire a sancțiunilor. Dacă nu atingeți obiectivele, trebuie să vă întrebați dacă instrumentele sunt cele potrivite»”, a scris SZ. Totuși, presa germană remarcă faptul că, în 2022, a criticat invazia rusă și a fost ferm pentru interzicerea simbolului agresiunii ruse, litera Z. În mai 2022, Pistorius a vorbit împotriva simpatizanților Rusiei și a vrut să împiedice ca marcarea sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial din 8 mai 1945 să fie asociată cu războiul rus de agresiune din Ucraina, arată Die Welt. Într-un interviu acordat Neue Osnabrücker Zeitung, politicianul SPD a spus, «nu vom permite ca acest război să fie glorificat pe străzile noastre – indiferent dacă este vorba de simbolul Z sau de Georgs-Bandes». Membru al grupului de prietenie cu Rusia Utilizatorii de pe rețelele de socializare au subliniat că Pistorius era membru al grupului de prietenie germano-rus al Consiliului Federal. Potrivit site-ului oficial, aceasta s-a dizolvat pe 8 aprilie, la doar câteva săptămâni după începerea războiului, scrie și EuronewsDe. Citește și: Decizia Austriei de a se opune intrării României în Schengen, ipocrită și cinică, spune presa de la Viena: România nu merită asta, e un pretext pentru schimbarea sistemului de azil în UE Pistorius și Doris Schröder-Kopf Foto: Facebook În sfârșit, pe rețelele sociale s-a amintit că viitorul ministru german al Apărării a fost pentru o vreme împreună cu Doris Schröder-Kopf, nevasta nr. 4 a fostului cancelar Schroder, care l-a însoțit pe acesta în numeroase călătorii în Rusia și a adoptat doi copii din această țară. În iunie 2022, Der Spiegel scria că cei doi s-au despărțit.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră