sâmbătă 27 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7552 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Internațional

Informațiile privind folosirea armelor chimice la Mariupol

Kievul, Londra și Washingtonul verifică informațiile privind folosirea armelor chimice la Mariupol, scrie Newsmaker.md. Batalionul „Azov” a anunțat pe 11 aprilie că, în jurul orei 21:00, trupele ruse ar fi lansat cu ajutorul unei drone o substanță chimică, la Mariupol. Au avut de suferit cel puțin trei oameni, care au manifesat insuficiență respiratorie și sindromul vestibulo-atactic (stare care apare din cauza tulburărilor funcționării vaselor de sânge). Potrivit lui Andrei Bilețkii, fondatorul batalionului „Azov”, presupusul atac chimic a fost lansat asupra uzinei „Azovstali” din Mariupol. „Trei oameni manifestă simtome clare de intoxicație cu subtanțe chimice de luptă, însă fără consecințe letale”, a precizat Bilețkii. Informațiile privind folosirea armelor chimice la Mariupol, verificate În dimineața de 12 aprilie, adjunctul ministrului ucrainean al Apărării Anna Malear a menționat că informația este în curs de verificare. La fel, Pentagonul și autoritățile din Marea Britanie au comunicat că verifică informațiile. Reports that Russian forces may have used chemical agents in an attack on the people of Mariupol. We are working urgently with partners to verify details. Any use of such weapons would be a callous escalation in this conflict and we will hold Putin and his regime to account.— Liz Truss (@trussliz) April 11, 2022 La Mariupol, oraș asediat de circa 40 de zile, separatiștii pro-ruși au propus oficial folosirea armelor chimice. Într-un articol publicat de agenția oficială a regimului de la Kremlin, Ria Novosti, unul din liderii separatiștilor pro-ruși din Donțek, Eduard Basurin, a spus că aceasta este singura soluție pentru a distruge rezistența ucraineană din acest oraș. „Au fortificații subterane, nu are sens să trimitem trupele la asalt, pentru că așa pierzi mai mulți soldați decât inamicul. Deci trebuie să apelăm la arme chimice”, a cerut Eduard Basurin, lider al armatei așa-zisei Republici Populare Donețk. Citește și: Putin își epurează Securitatea: circa 150 de agenți FSB, demiși, iar unii, arestați

Informațiile privind folosirea armelor chimice la Mariupol, verificate Foto: Twitter
Putin își epurează Securitatea Foto: Kremlin.ru
Internațional

Putin își epurează Securitatea

Putin își epurează Securitatea: circa 150 de agenți FSB au fost demiși, iar unii dintre ei au fost arestați, scrie The Times. Presa a relatat, la 7 aprilie, că general colonelul Serghei Beseda, șeful unei importante direcții din cadrul FSB, a fost închis în cea mai infamă temniță a KGB-ului, Lefortovo. Beseda conducea Serviciul V din cadrul FSB, responsabil pentru operațiunile de informații din fostele state sovietice. Putin își epurează Securitatea „O epurare în masă, „stalinistă”, a serviciilor secrete rusești este în plină desfășurare, după ce peste 100 de agenți au fost înlăturați de la locurile lor de muncă, iar șeful departamentului responsabil pentru Ucraina a fost trimis la închisoare. Urmare a furiei președintelui Putin față de eșecurile invaziei, aproximativ 150 de ofițeri ai Biroului Federal de Securitate (FSB) au fost demiși, iar unii au fost arestați. Toți cei înlăturați erau angajați ai Serviciului Cinci, o divizie înființată în 1998, când Putin era director al FSB, pentru a desfășura operațiuni în țările din fosta Uniune Sovietică, cu scopul de a le menține pe orbita Rusiei”, scrie The Times. Informațiile au fost furnizate de Christo Grozev, de la Bellingcat. Luna trecută, ofițerii FSB au efectuat și percheziții la peste 20 de adrese din Moscova la colegii bănuiți că ar fi în contact cu jurnalişti. BREAKING: I can't confirm yet but new claims that Putin has purged the 5th Directorate of the FSB responsible for Ukraine operations by further firing/arresting well over 100 employees. Sergey Beseda, head of the 5th Directorate, was already put under house arrest on March 11. https://t.co/X4GKHRlxPG— Igor Sushko (@igorsushko) April 11, 2022 Beseda, care rămâne în anchetă, este reținut sub acuzația oficială de delapidare. În realitate, motivul arestării sale este invazia eșuată, eșec care a fost pus pe seama informațiilor proaste cu privire la situația din Ucraina. Beseda, închis în închisoarea KGB-ului La 11 martie, jurnalistul Serghei Soldatov a fost primul jurnalist care a anunțat că Serghei Beseda, care conduce Serviciul 5 din cadrul FSB (serviciul rus de securitate internă), precum și adjunctul său, ar fi fost plasați sub arest la domiciliu. Soldatov nu a precizat care ar fi fost motivul și a citat doar „surse din interiorul” FSB. Ulterior, el a ajuns la Lefortovo, o închisoare celebră din perioada KGB-ului, acum în subordinea FSB, cu un regim extrem de dur. According to @bellingcat journalist @christogrozev Putin is conducting purges in the #FSB. About 150 officers who reported unreliable information about the real state of affairs in #Ukraine have been fired or arrested. Among them is also colonel general Sergei Beseda. pic.twitter.com/rW9UCFGdFv— NEXTA (@nexta_tv) April 11, 2022 Site-ul Intelnews.org a arătat că direcția pe care o conducea Beseda, definită drept „a treia agenție de spionaj” – celelalte două fiiind FSB și SVR, spionajul extern – se ocupă de lista „ucide/ capturează” din rândul actualei conduceri politice a Ucrainei. Citește și: Putin caută cu disperare un succes militar în Ucraina înainte de parada de pe 9 mai, care marchează victoria împotriva nazismului. Ținta: estul separatist prorus

Pachetul de măsuri „Sprijin pentru România”, prezentat de liderii coaliției Foto: News.ro
Politică

Pachetul de măsuri "Sprijin pentru România"

Liderii coaliţiei prezintă, la finalul unei şedinţe care a durat mai multe ore, pachetul de măsuri "Sprijin pentru România". Pachetul e în valoare de 17,3 miliarde de lei, din care 9 miliarde lei din fonduri europene și 8,3 miliarde lei de la buget de stat. Pachetul cuprinde, printre altele, Programul ”Family start” - garantarea unui credit în valoare de maxim 75.000 lei, în proporţie de 80% de către stat şi Programul naţional ”Student Invest” - garantarea unui credit în valoare de maxim 50.000 lei, în proporţie de 80% de către stat. „Românii au făcut mereu faţă provocărilor. Acum trebuie ca şi clasa politică să se ridice la nivelul cetăţenilor. Trebuie să oferim un ajutor real, speranţă şi oportunităţi cetăţenilor noştri. Din punctul nostru de vedere jumătăţile de măsură pur şi simplu nu sunt suficiente. (...) Nu mai avem timp se politică sterilă, ci să oferim răspunsuri la problemele românilor”, a declarat Ciolacu, primul dintre liderii coaliţiei care a luat cuvântul. Potrivit acestuia, planul are o valoare de 17,3 miliarde lei, suma fiind dublă faţă de cea alocată pentru sprijinirea populaţiei în timpul pandemiei şi nu afectează alocările bugetare pentru investiţii şi dezvoltarea economiei. Pachetul de măsuri "Sprijin pentru România" Ce cuprinde acest pachet: Program de sprijin pentru transportatori şi distribuitori Schema de ajutor de stat de 300 de milioane de lei (cu posibilitatea suplimentării) pentru decontarea a 0,50 lei/ litru de carburant pentru sprijinirea operatorilor economici care efectuează transport rutier de mărfuri în cont propriu sau pentru alte persoane, precum şi transport de persoane ocazional sau regulat, dar şi pentru companiile implicate în activităţile de distribuţie (doar pentru alimentarea făcută pe teritoriul României) (circa 4.000 de benficiari). Sursa de finanţare: buget de stat, prin Ministerul Transporturilor. Acordarea unor granturi de până la 400.000 de euro/companie pentru capital de lucru IMM-urilor al căror lanţ de aprovizionare a fost afectat de conflictul din Ucraina. Măsura este similară Măsurii 2 aplicată în 2020-2021 şi poate fi finanţată exclusiv din fonduri europene prin POCU. Buget alocat măsurii (propunere): minim 300 milioane de euro. Sursa de finanţare: Fonduri Europene, prin POCU, News.ro. Aplicarea măsurilor Şomaj tehnic şi Kurzarbeit până la 31.12.2022. Se acordă 75% din salariu pentru angajaţii trimişi în şomaj tehnic, respectiv celor cărora li se reduce programul de lucru (măsură la Ministerul Muncii). Sursa de finanţare: instrumentul SUREOUG pentru ajustarea preţurilor contractelor de achiziţie publică/contractelor sectoriale care vizează investiţii publice. Agricultura Sprijin pentru procesarea producţiei agricole. Suma estimată: 200 de milioane de euro. Sursa de finanţare: buget de stat prin bugetul MADRCapitalizarea Casei de Comerţ UNIREA pentru asigurarea necesarului de produse agroalimentare de bază. Suma estimată: 100 milioane de euro. Sursa de finanţare: buget de stat, prin bugetul MADR, scrie News.ro. Măsuri sociale Susţinerea nivelului de trai pentru românii cu venituri mici. Acordarea de vouchere de 50 de euro la fiecare 2 luni (până la sfârşitul anului) pentru cumpărarea a 6 alimente de bază, pentru gospodăriile cu ambii părinţi şi cel puţin 2 copii dependenţi şi gospodării monoparentale cu un venit mediu lunar mai mic de 600 de lei (151.000 de gospodării), persoanele care primesc Venit Minim Garantat (168.000 de persoane), persoane cu dizabilităţi (864.533 persoane) şi pensionarii cu un venit mai mic de 1500 de lei (3.498.875). Total beneficiari 4.682.408 x 50 de euro x 4 = 936.481.600 milioane de euro până la sfârşitul anului, adică 0,35% din PIB estimat de CNP pentru anul 2022. Sursa de finanţare: Fonduri europene prin POAD (flexibilizare). Măsuri economice de ajutor Ajustarea contractelor în derulare care vizează investiţiile publice. Se suplimentează sumele aferente contractelor de investiţii în derulare având în vedere creşterile de preţuri la materialele de construcţii. Sursa de finanţare: bugetul de stat, prin bugetul MLPDA, scrie News.ro. Reluarea schemei de ajutor de stat pe HG 807/2014. Începând cu luna mai, se începe sesiunea pe schema de ajutor de stat stabilită prin HG 807/2014, cu o anvelopă estimată de 1 miliard de lei. Sursa de finanţare: buget de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor.

Separatiștii pro-ruși propun oficial folosirea armelor chimice Foto: Twitter
Internațional

Separatiștii propun folosirea armelor chimice

La Mariupol, oraș asediat de circa 40 de zile, separatiștii pro-ruși propun oficial folosirea armelor chimice. Într-un articol publicat de agenția oficială a regimului de la Kremlin, Ria Novosti, unul din liderii separatiștilor pro-ruși din Donțek, Eduard Basurin, a spus că aceasta este singura soluție pentru a distruge rezistența ucraineană din acest oraș. Separatiștii propun folosirea armelor chimice „Au fortificații subterane, nu are sens să trimitem trupele la asalt, pentru că așa pierzi mai mulți soldați decât inamicul. Deci trebuie să apelăm la arme chimice”, a cerut Eduard Basurin, lider al armatei așa-zisei Republici Populare Donețk. Foto: Ria Novosti Basurin a susținut că forțele militare separatiste urmează să identifice toate intrările și ieșirile din cadrul uzinei. „După aceasta, va fi nevoie de intervenția specialiștilor în arme chimice, care cred că vor găsi modalitatea de a-i determina pe șoareci (n.r. soldații ucraineni) să iasă din ascunziș (subsol). Pe scurt, asta e situația la Azovstal”, a declarat acesta la „Pervîi Canal”. El a afirmat că este dificil să estimeze numărul militarilor ucraineni aflați în zonă, dar a apreciat că ar fi vorba de până la patru mii de „naziști” în zonă. Meanwhile the leader of so-called Donetsk People’s Republic suggested using chemical weapons on #Ukrainian defenders of #Mariupol.#Russian hordes are trying to take control there for 40 days - in vain.#StandWithUkraine️ #ArmUkraineNow #RussianWarcrimes pic.twitter.com/lR2pCVD9KC— olexander scherba?? (@olex_scherba) April 11, 2022 „Credeți-mă, pentru o zonă fortificată asta e foarte mult”, a adăugat el. Mariupol, imposibil de despresurat NATO va reacţiona în cazul în care Rusia va utiliza arme chimice în timpul invaziei sale în Ucraina, a dat asigurări preşedintele american Joe Biden, după ce a participat, la Bruxelles, la un summit extraordinar al NATO şi la un summit al G7. „Vom răspunde dacă el utilizează (arme chimice). Natura răspunsului va depinde de natura utilizării'', a spus Biden într-o conferinţă de presă la sediul NATO de la Bruxelles. Acum câteva zile, guvernul britanic a avertizat că Rusia ar putea utiliza arme chimice la Mariupol. Consilierul cabinetului președintelui Ucrainei, Oleksi Arestovici, a declarat în cadrul unei intervenții televizate că în prezent este imposibilă eliberarea orașului Mariupol. „Mariupol este imposibil de eliberat. Trupele noastre nu vor putea avansa în acea zonă, întrucât vor fi atacate pe cale aeriană din Rostov și Crimeea. Kievul întreprinde la moment un șir de acțiuni pentru a ajuta Mariupolul să reziste în lupta contra armatei ruse”, a scris UNIAN. Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă

Stadion de 70 de milioane de euro la Târgoviște Foto: Dambovita reality news
Politică

Stadion de 70 de milioane de euro

Guvernul finanțează un stadion de 70 de milioane de euro la Târgoviște. Potrivit unui comunicat al Executivului, a fost aprobată o finanțare de 323 de milioane de lei, din costul total de 348 de milioane de lei, pentru așa-zisul „obiectiv de investiții” denumit „Stadion Municipiul Târgoviște, județul Dâmbovița”. Zilele trecute, Executivul a decis să mai ofere un milion de euro, din banii publici, pentru stadionul din Alexandria, unde joacă o echipă de Liga a III-a. Stadion de 70 de milioane de euro la Târgoviște Stadionul va avea 12.000 de locuri. Pentru comparație, stadionul Arena din Cluj, finalizat în 2011, a costat 44 de milioane de euro și are 30.000 de locuri. Stadionul Steaua a costat 400 de milioane de lei, adică circa 80 de milioane de euro, dar are 31.000 de locuri, nouă săli de antrenament și 24 de spații de cazare pentru sportivi. Noul stadion Rapid este și el mai mare decât viitorul stadion din Târgoviște - are peste 14.000 de locuri - dar Guvernul a plătit doar 185 de milioane de lei, jumătate din costurile așa-zisei investiții din Dâmbovița. De asemenea, Stadionul ”Arcul de Triumf” a costat 37 de milioane de euro și are 8.200 de locuri. La timpul ei, ”Arena Națională” a costat 234 de milioane de euro, pentru 55.000 de locuri. O capacitate de aproape cinci ori mai mare, dar care a costat doar de trei ori mai mult, decât noua arenă din Târgoviște. Fieful lui Dragnea n-a fost abandonat Tot săptămâna trecută, Guvernul a majorat cheltuielile pentru stadionul din Alexandria, cu un milion de euro. După actualizarea cheltuielilor, stadionul va costa puțin peste 79 de milioane de lei, adică circa 16 milioane de euro. Din această suma, primăria Alexandria plătește doar 1,38 milioane de lei, restul fiind finanțat de ministerul Dezvoltării. În 2016, costul stadionului din Alexandria era de circa 12 milioane de euro. La acel moment, echipa locală juca în Liga a IV-a. Acum, echipa este în Liga a III-a, iar stadionul va costa 18 milioane de euro, deci s-a scumpit cu 50% în șase ani. Inițial, stadionul avea o capacitate de 6.790 de locuri, dintre care 702 VIP. Acum, în nota de fundamentare a proiectului hotărârii de guvern se arată că vor fi doar 5.496 de locuri. Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă

Nici o femeie pe scena PNL, la fotografia învingătorilor Foto: Inquam/ George Călin
Politică

Nici o femeie pe scena PNL

Nici o femeie pe scena PNL, la fotografia învingătorilor, arată imaginile de la congresul organizat duminică. Imaginile agenției Inquam Photos îl prezintă însă pe Ciucă încercuit de Lucian Bode - care aspiră la postul de secretar general, de unde poate controla finanțele partidului - și Gheorghe Flutur. Și Bode, și Flutur, sunt în prezent vicepreședinți ai PNL. Nici o femeie pe scena PNL, la fotografia învingătorilor În imagini se mai poate vedea că fostul militar Ciucă nu se simte deloc comfortabil cu asalturile admiratorilor săi din PNL, iar socializarea sa cu liderii partidului pare forțată. Foto: Inquam/ George Calin Pe rețelele sociale, a fost remarcată absența oricărei femei din fotografia de la finalul congresului la care Nicolae Ciucă a fost ales președinte al PNL. Nici în sala în care se desfășura congresul nu putea fi remarcată vreo femeie în primele rânduri. Din conducerea PNL fac însă parte Alina Gorghiu și Raluca Turcan. Ciucă, unic candidat Premierul Nicolae Ciucă a fost ales, duminică, președinte al Partidului Național Liberal (PNL), în cadrul unui congres extraordinar ce a avut loc la Palatul Parlamentului. Din 1.120 de voturi exprimate, 1.060 au fost pentru alegerea lui Nicolae Ciucă și 60 au fost anulate, potrivit rezultatelor anunțate după numărarea voturilor. De asemenea, au fost 159 de voturi neexprimate (abțineri). Însă, la 24 de ore de la congres, pe pagina de internet a PNL, tot Florin Cîțu era președinte. Foto: Inquam/ George Călin „Vă mulțumesc tuturor pentru votul de încredere, pentru efortul pe care l-ați făcut. Vă îndemn să ne întoarcem unde ne desfășurăm activitatea, să ne apucăm serios de muncă. Festivalul democrației a lipsit azi de la PNL. Lupta pentru funcția de președinte a durat 6 luni anul trecut și a dus la ruperea partidului. Schimbarea de această dată a fost fulgerătoare, iar Nicolae Ciucă nu a avut contracandidați. Totul a fost motivat de nevoia de stabilitate, la guvernare și în coaliție”, a declarat Nicolae Ciucă, după vot. Foto: Inquam/ George Călin Nicolae Ciucă a fost singurul candidat pentru funcția de președinte al formațiunii politice, după ce Florin Cîțu s-a decis să facă un pas în spate în urma unei revolte în partid. Cu câteva zile înainte, Biroul Executiv al liberalilor a stabilit o derogare de la statutul partidului în ceea ce priveşte vechimea, astfel încât Nicolae Ciucă să poată candida la funcţia de preşedinte. Statutul PNL prevede că orice membru al partidului poate candida la funcţia de preşedinte dacă are o vechime de cel puţin 5 ani. Nicolae Ciucă s-a înscris în partid în octombrie 2020. Citește și: Cine este generalul modest care conduce rezistența ucraineană: „Erou, dar nu vedetă”

Valeri Zalujini, generalul modest care conduce rezistența ucraineană Foto: Facebook Comandantul suprem al forțelor armate ucrainene
Eveniment

Generalul modest care conduce rezistența ucraineană

Cine este generalul modest care conduce rezistența ucraineană: Valeri Zalujni, 48 de ani, este artizanul victoriei de la Kiev. Presa îl definește drept un erou, dar arată că stă departe de lumina reflectoarelor. Generalul nu are nici o pagină personală pe rețelele sociale și se știu foarte puține despre familia sa. Generalul modest care conduce rezistența ucraineană „Dacă o singură persoană poate fi creditată cu succesele militare surprinzătoare ale Ucrainei de până acum - protejând Kievul și majoritatea celorlalte orașe mari - acesta este Zalujni, un general cu fața rotundă, în vârstă de 48 de ani, care s-a născut într-un familie de militari, numit comandant suprem de către președintele Volodimir Zelenski în iulie 2021. Zalujni și alți comandanți ucraineni se pregăteau pentru un război complet cu Rusia din 2014”, scrie Politico.eu. Zalujni s-a născut în Novohrad-Volynskyi, un oraș de tradiție catolică și influență poloneză. Este primul comandant al armatei ucrainene care nu a fost educat într-o academie sovietică. El a făcut facultatea forțelor terestre la Odesa, absolvită în 1997, iar în 2007 a finalizat cursurile universității naționale de apărare de la Kiev (instituția care pregătește cadrele de conducere ale armatei ucrainene). În 2020, a finalizat un masterat în relații internaționale la academia din Ostroh. Botezul sau de foc a fost în Donbas, în 2014. Foto: Facebook Zalujini este considerat a fi pro-NATO: a insistat ca Ucraina să participe la antrenamente comune cu americanii și cu britanicii. Tot el a cerut compatibilitate cu sistemele de armament și de comunicații ale NATO, deși știa că aderarea la această alianță va fi foarte dificilă. V stands for victory. The Commander-in-Chief of the Armed Forces of Ukraine, General Valerii Zaluzhnyi, works 24/7 and every day he is bringing closer the day of our common victory. pic.twitter.com/GDhleQpHf7— Повернись живим (@BackAndAlive) April 10, 2022 „Colaborarea cu NATO a modelat un grup de ofițeri profesioniști care au aspirat la standardele occidentale și au contribuit la războiul descentralizat și mai agil decât modelul rus, care a eșuat în noroiul ucrainean. „Pot vorbi probabil despre Zalujni nu doar ca despre o singură persoană, ci ca un reprezentant al noii generații de armate ucrainene – ofițeri de nivel superior, mediu și chiar de nivel scăzut”, a spus Oleksi Melnik, un fost ofițer al forțelor aeriene ucrainene care este acum co-director al programelor de securitate internațională la Centrul Razumkov, un think tank din Kiev”, mai arată Politico. Zalujni susține că noua armată ucraineană este plină de soldați tineri, profesioniști și viitori lideri. „Aproape toată lumea știe bine o limbă străină, se descurcă bine cu gadgeturile”, a spus el pentru ArmyInform. Soldier Andriy and former private entrepreneur Iryna, who's now a member of a territorial defense unit, married yesterday.Gen. Valeriy Zaluzhnyi, Comm.-in-Chief of Ukraine's Armed Forces, was one of the so-called honor witnesses to the registration of their marriage. pic.twitter.com/Of1cdFyWu3— Euromaidan Press (@EuromaidanPress) March 20, 2022 Tacticile de „hit and run” folosite de soldații ucraineni au avut un impact uluitor, tocând mașina militară rusă, mai arată Politico. Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă

Suedia și Finlanda vor intra în NATO Foto: Facebook Forțele armate finlandeze
Internațional

Suedia și Finlanda vor intra în NATO

Efectul agresiunii rusești în Ucraina: Suedia și Finlanda vor intra în NATO la vară, scrie The Times. Finlanda își va depune aplicațai pentru aderarea la NATO în iunie, mai arată, azi, cotidianul britanic. Suedia și Finlanda vor intra în NATO „Rusia a făcut o „gafă strategică masivă”, deoarece Finlanda și Suedia par gata să se alăture NATO încă din vară, potrivit unor oficiali. Washingtonul consideră că această mișcare va suprasolicita armata Rusiei și va extinde alianța occidentală de la 30 la 32 de membri, aceasta fiind o consecință directă a invaziei Ucrainei de către președintele Putin. Oficialii americani au declarat că apartenența la NATO pentru ambele țări nordice a fost „un subiect de conversație și sesiuni multiple” în timpul discuțiilor dintre miniștrii de externe ai alianței de săptămâna trecută la care au participat Suedia și Finlanda. „Cum poate fi aceasta altceva decât o gafă strategică masivă pentru Putin?”, a spus un înalt oficial american”, scrie The Times. Suedia și Finlanda lucrează împreună pentru a construi un consens intern, dar deciziile finale vor fi luate independent. Ambele se confruntă cu Rusia în zona Mării Baltice, iar Finlanda împarte o graniță terestră de 830 de mile. Foto: Twitter Ambele țări vor contribui la securitatea NATO: au o aviație puternică și capacitatea de a culege informații despre Rusia. În plus, Rusia va fi nevoită să-și extindă forțele, deja suprasolicitate în Ucraina, la noile granițe ale NATO. New: Discussions about Sweden and Finland joining NATO have gotten extremely serious, officials say, w/applications likely coming in the next month. Finland’s bid "was pretty much a done deal on the 24th of February, when Russia invaded,” said @alexstubb https://t.co/QMuuQgsbAn— Natasha Bertrand (@NatashaBertrand) April 8, 2022 În Finlanda, 62% din populație susține aderarea la NATO, arată sondajele recente. Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă

Dan Drăgan redevine secretar de stat Foto: Captură YouTube
Politică

Dan Drăgan redevine secretar de stat

Dan Drăgan redevine secretar de stat la ministerul Energiei, o lună de la demitere. El se ocupa de unul dintre cele mai importante instrumente de finanțare a sectorului energetic, respectiv Fondul de Modernizare, cu o capacitate de finanțare de circa 15 miliarde de euro. Drăgan era secretar de stat la Ministerul Economiei din martie 2020, iar anterior a fost consilier economic la Uzinsider General Contractor SA, director general la Repower Furnizare, executiv manager la Petprod SRL şi director executiv la Soemma Bucureşti. Dan Drăgan redevine secretar de stat La 11 martie, Dan Drăgan a fost demis, fiind înlocuit cu George Lazăr, președintele PNL Neamț. Însă, pe 18 martie, legislația de organizare și funcționare a Ministerului Energiei a fost modificată de Guvern prin hotărâre, numărul de secretari de stat din minister fiind majorat de la 4 la 5. Prin hotărârea respectivă, Ministerul Energiei a căpătat mai multe atribuții noi, printre care cele de instituție coordonatoare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pe partea de energie, de autoritate de gestionare a mecanismului de alocare cu titlu gratuit de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) și de autoritate națională de implementare a Fondului de Modernizare, finanțat din respectivele certificate CO2. După apariția noii organigrame a ministerului Energiei, Drăgan a fost repus în funcție, prin decizie a premierului Ciucă, publicată vineri în Monitorul Oficial. Citește și: VIDEO Revolte în Shanghai, unde milioane de chinezi sunt supuși unei carantine extrem de dure

Revolte în Shanghai Foto: Twitter
Internațional

Revolte în Shanghai

Revolte în Shanghai, unde milioane de chinezi sunt supuși unei carantine extrem de dure: pe rețelele sociale au apărut numeroase filmări din acest oraș, arătând că locuitorii se confruntă cu autoritățile partidului comunist. Regimul de la Biejing a adus armata în oraș. Circa 25 de milioane de chinezi sunt astfel izolați. Revolte în Shanghai Imaginile arată supermarketurile cu rafturile goale și mulți se plâng că suferă de foame, iar bătrânii nu au acces la medicamente. China comunistă aplică cu strictețe o politică „zero covid” și a izolat câteva milioane de locuitori din regiunea Shanghai. „Mulțimi de rezidenți au fost văzute, într-un videoclip postat pe Weibo, jefuind rafturile cu mâncare. Alte clipuri au arătat gloate furioase ce se ciocnesc cu lucrătorii de prevenire a Covid-19 îmbrăcați în salopete de protecție, în timp ce încercau să treacă peste barierele ridicate în oraș”, scrie newstalkzb.co.nz. „Situația din Shanghai este înfricoșătoare. Relatările despre milioane de oameni care se luptă să se hrănească, vârstnici care nu au acces la medicamente ți videoclipuri cu mici revolte au explodat pe rețelele de socializare. Multe gospodării se bazează pe livrările guvernamentale de alimente, care sunt inadecvate”, a scris, pe Twitter, un ziarist australian. The situation in Shanghai is scary. Reports of millions struggling to feed themselves, elderly unable to access medicine, videos of small riots breaking out circulating on social media. Many households relying on inadequate govt food deliveries. pic.twitter.com/bW1ixaTu7O— Michael Smith (@MikeSmithAFR) April 8, 2022 Locuitorii cedează nervos O postare pe Twitter arată oamenii strigând la balcoane, după ce, de o săptămână, nu au putut ieși din casă, indiferent de motiv. Un avocat din Shanghai a spus că situația este absurdă: poate face rost de prăjituri, dar nu de carne și fructe. El a scris că nu poate părăsi aparatmentul sub nici o formă. Day 22 of my Shanghai Covid lockdownAs we feared yesterday, we have new restrictionsBefore we were allowed to leave our building (but not community) to get deliveries - no more; now we are not allowed out of our apartment door— Jared T Nelson (@Jaredtnelson) April 9, 2022 Ieri, Shanghaiul a înregistrat peste 24.000 de noi infectări cu covid. Poliția folosește drone și elicoptere pentru a depista grupurile de cetățeni și pentru a trimite unități terestre pentru a le dispersa. Lockdown in Shanghai, China ?? No child should ever be treated like this.pic.twitter.com/gPlzIZVrAX— James Melville (@JamesMelville) April 9, 2022 Citește și: Considerat deja de toată planeta criminal de război, Putin mizează totul pe Donbas. Pentru cucerirea estului Ucrainei, toată conducerea operațiunii militare a fost schimbată

Cum au câștigat ucrainenii bătălia pentru Kiev Foto: Twitter
Eveniment

Cum au câștigat ucrainenii bătălia pentru Kiev

Cum au câștigat ucrainenii bătălia pentru Kiev: Financial Times descrie inventivitatea ucrainenilor în efortul de a-și apăra capitala, comparând-o cu gafele rusești. Cum au câștigat ucrainenii bătălia pentru Kiev Publicația britanică prezintă trei elemente inedite care au contribuit decisiv la victoria apărătorilor Kievului. Primul element: saltele cu spumă poliuretanică, care costau 1,5 lire bucata. Acestea împiedicau dronele rusești să detecteze căldura corpului uman. „Țineam saltele deasupra capului”, a explicat Alexandr Konoko, un comandant de batalion, modul în care forțele ucrainene se deplasau nedetectate, în grupuri mici. În acest fel ei se puteau apropia de forțele ruse și le atacau cu arme antitanc. Al doilea element inedit folosit de partea ucraineană au fost telefoanele mobile, desprer care Financial Times apreciază că pentru prima oară în istorie au devenit o armă. Localnicii depistau o coloană rusă, o filmau și apoi descărcau informația pe un site guvernamental deja folosit pentru emiterea de permise auto sau certificate covid. „Militari au ajutat rezidenții să adauge ușor locurile în care se afla inamicul prin aplicația Diia, un portal al autorităților ucrainene pentru documente digitale care emitea permisele de conducere și certificate Covid”, scrie Financial Times. În consecință, rușii mergeau din casă în casă, distrugând telefoanele mobile, tablete Kindle și laptopuri. Financial Times compară efortul acesta cu partizanii din al doilea război mondial, arătând că putea fi la fel de periculos. „În satul Motyzhyn, la 50 km vest de Kiev, Ghenadi Mercinskyi a fost executat și aruncat într-un puț de drenaj. Zoia Mercinskaya, văduva sa, a recunoscut că a fost ucis după ce rușii au descoperit fotografii cu tancurile lor pe telefonul său mobil. Pentru a rupe legătura cu ucrainenii din teritoriile ocupate, trupele ruse au început să distrugă turnurile de transmisie celulară 4G. Dar asta a făcut să nu mai poată folosi propriul lor sistem criptat”, arată FT. Citește și: Considerat deja de toată planeta criminal de război, Putin mizează totul pe Donbas. Pentru cucerirea estului Ucrainei, toată conducerea operațiunii militare a fost schimbată

Ororile ocupației ruse: subsolul în care au trăit 130 de oameni, 25 de zile Foto: BBC
Eveniment

Ororile ocupației ruse

Ororile ocupației ruse: peste 100 de locuitori ai unui sat au fost forțați să trăiască timp de 25 de zile într-un subsol, printre cadavre, relatează BBC. În total, 130 de persoane s-au înghesuit în acel subsol de 65 mp. Locuitorii satului au relatat, pentru BBC, că stăteau și dormeau în picioare, iar unii așa și mureau - în picioare. Ostaticii au trăit printre cadavre timp de 25 de zile. Ororile ocupației ruse „Yahidne, la 140 km (80 mile) nord de Kiev și chiar la marginea orașului Cernigău, aproape de granițele cu Belarus și Rusia, a fost ocupat de soldații ruși timp de aproape o lună. Când au ocupat localitatea, au luat bărbați, femei și copii din casele lor, sub amenințarea armei și i-au ținut la subsolul școlii locale timp de patru săptămâni. Erau în jur de 130 de persoane ghemuite într-o cameră de aproximativ 65 de metri pătrați (700 de picioare pătrate). Nicolai Klimciuk, în vârstă de 60 de ani, era unul dintre ei. S-a oferit să ne arate subsolul. Pe scările spre subsol deja se simțea un miros de putregai și boală. Camera era murdară – pe jos erau saltele, pantofi, cărți. În centru – patru pătuțuri, în colț – o grămadă de vase.”, relatează BBC. Klimciuk a povestit că nu te puteai mișca deloc de teamă să nu calci pe oameni. Aproximativ 40 sau 50 de copii se numărau printre cei ținuți captivi, inclusiv bebeluși. Cel mai mic avea doar două luni. Ororile ocupației ruse Foto: BBC Anastasia, în vârstă de cincisprezece ani, locuia în subsol cu ​​tatăl și bunica ei. „Aproape că nu era spațiu. Trăiam stând în picioare. Dormeam stând în picioare. Era imposibil. Au căzut atâtea obuze în jur. Era insuportabil”, a spus ea. https://youtu.be/DDESb1-HWlI În subsol nu era ventilație în cameră. Ferestrele de la subsol erau acoperite cu scânduri. Potrivit lui Klimciuk, în timpul lunii pe care a petrecut-o la subsol, a asistat la moartea a 12 persoane. Soldații nu dădeau voie să scoată cadavrele în fiecare zi. Și din cauza luptelor constante de pe stradă – bombardamente, împușcături și explozii – era și periculos. Asta a înseamnat că oamenii, inclusiv copiii, au trebuit să stea alături de cadavre ore întregi. Uneori, acest lucru a durat câteva zile până când cadavrele au fost scoase, arată BBC. Supraviețuitorii au relatat că rușii i-au folosit și drept scuturi umane. Trupele Kremlinului s-a retras pe 3 aprilie din zona Cernigău. Citește și: Boris Johnson, la Kiev, unde are o întâlnire cu Volodimir Zelenski

Boris Johnson, la Kiev Foto: Twitter
Internațional

Boris Johnson, la Kiev

Premierul britanic Boris Johnson este la Kiev, unde are o întâlnire cu președintele Volodimir Zelenski. Vineri, publicația The Times scria că Marea Britanie plănuiește să trimită în Ucraina vehicule blindate ce pot fi folosite pentru patrulare. Opțiunile luate în considerare de Ministerul Apărării includ trimiterea unui vehicul de patrulare Mastiff sau a unui vehicul Jackal. Acestea ar putea permite forțelor ucrainene să avanseze rapid spre liniile rusești. De pe vehiculele blindate vor fi demontate echipamente sensibile, iar trupe britanice vor fi trimise într-o țară vecină Ucrainei pentru a efectua antrenamente, a spus o sursă din apărare, citat de publicația britanică. Wait, what?! pic.twitter.com/5mwgjr1zhb— Illia Ponomarenko ?? (@IAPonomarenko) April 9, 2022 Boris Johnson, la Kiev Anunţul a făcut, pe Twitter, de Ambasada Ucrainei la Londra, oficialii postând o fotografie, alături de mesajul ”Supriză!”. Deocamdată, nu au fost oferite informaţii suplimentare cu privire la vizita premierului britanic la Kiev. Un anunț a fost făcut și de șeful adjunct al Biroului Președintelui Ucrainei Andrei Sibiga, citat de Unian. „În acest moment, vizita lui Boris Johnson la Kiev a început cu o întâlnire tête-à-tête cu președintele Volodimir Zelenski”, a spus el. Sibiga a subliniat că Marea Britanie este lider în sprijinul apărării pentru Ucraina, în coaliția antirăzboi și în sancțiunile împotriva agresorului rus. Marea Britanie a nunțat, la finalul lunii martie, că va oferi 6.000 de rachete şi 25 de milioane de lire sterline sprijin financiar pentru armata ucraineană. De asemenea, va oferi 4,1 milioane de lire sterline pentru BBC World Service pentru a sprijini serviciile sale în limba ucraineană şi rusă şi pentru a combate dezinformarea. Marea Britanie a declarat că, prin acest nou angajament, totalul rachetelor furnizate se ridică la 10.000, iar fondurile suplimentare se adaugă celor peste 400 de milioane de lire sterline angajate în asistenţă în scopuri umanitare şi economice. Citește și: Uniunea Europeană promite să trateze cu prioritate primirea Ucrainei în blocul comunitar. Rusia se scufundă în dictatură și crime abjecte împotriva umanității

Zelenski promite să recâștige CrimeeaFoto: Twitter/VolodimirZelesnki
Eveniment

Zelenski: Simt ură față de Rusia

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat, într-un interviu acordat ziarului Bild, la câteva ore după masacrul din gara de la Kramatorsk: „Da, simt ură față de Rusia, față de soldații ruși, când văd aceste imagini în fața ochilor mei. Copii uciși fără picioare, fără brațe. Este îngrozitor”. „Nu mai pot să plâng”, a spus el în interviul acordat acestei publicații. Zelenski: Simt ură față de Rusia El a avertizat că masacrul de la Bucha nu va fi, probabil, singurul: „Ce se întâmplă în aceste sate din sud, cum ar fi lângă Herson, Zaporojia și în est - nu știm. Multe orașe au fost pur și simplu complet distruse. Fără case, fără oameni - nu știu ce vom găsi acolo” Însă șeful statului ucrainean a relatat, în acest interviu, și care a fost cel mai rău lucru auzit în aceste zile. „Un politician de frunte din UE a vrut să vadă dovezi de la președintele ucrainean că crimele de război de la Bucha nu au fost înscenate! O retorică care vine direct de la Kremlin. Când a fost întrebat de Bild dacă acest politician al UE este un șef de guvern european, Zelenski răspunde clar: Da”, relatează ziarul din Germania. Însă Zelenski nu a vrut să spună cine este liderul din UE care i-a cerut probe. Jurnalistul publicației, Paul Ronzheimer, a încheiat discuția întrebând ce vede președintele ucrainean când închide ochii noaptea. "Nu vad nimic. Este foarte greu să dormi. Nu-mi amintesc ultima dată când am dormit bine”. Citește și: Uniunea Europeană promite să trateze cu prioritate primirea Ucrainei în blocul comunitar. Rusia se scufundă în dictatură și crime abjecte împotriva umanității

Bătaia luată de ruși la Kiev, istorică Foto: Twitter
Internațional

Bătaia luată de ruși la Kiev

Bătaia luată de ruși la Kiev a fost „o înfrângere pentru generații”, scrie Robert Burns, editor al Associated Press pe probleme de securitate. Burns explică greșelile făcute de armata rusă la începutul invaziei, când a ocupat aeroportul Hostomel crezând că va putea aduce acolo trupe și să atace de aici capitala Ucrainei. El amintește că, la acel moment, și Kremlinul, dar și mulți lideri din Vest, se așteptau ca Ucraina să se prăbușească în câteva săptămâni. Însă, o lună de la invazie, armata rusă s-a retras complet din jurul Kievului. Bătaia luată de ruși la Kiev, istorică „Rușii erau prost pregătiți pentru rezistența ucraineană, s-au dovedit incapabili să se adapteze la eșecuri, nu au reușit să combine eficient operațiunile aeriene și terestre, au apreciat greșit capacitatea Ucrainei de a-și apăra spațiul aerian și au greșit operațiuni militare de bază, cum ar fi planificarea și aprovizonarea”, arată Burns. Frederick Kagan, care a predat istorie militară la West Point, spune, pentru AP, că nu a mai întâlnit un eșec de acest tip. „Cel puțin pentru moment, forțele lui Putin s-au mutat de la Kiev în estul Ucrainei. În cele din urmă, liderul rus și-ar putea atinge unele dintre obiectivele. Dar eșecul său de a cuceri Kievul va fi amintit mult timp - pentru modul în care a sfidat așteptările de dinainte de război și a dezvăluit slăbiciunile surprinzătoare ale unei armate considerate a fi una dintre cele mai puternice din lume. „Este uluitor”, a afirmat istoricul militar Frederick Kagan de la Critical Threats Project al American Enterprise Institute, care spune că nu poate face nicio paralelă cu o putere militară majoră, precum Rusia, care invadează o țară pe care a selectat-o și eșuează deplin”, scrie AP. În comentariu se explică eșecul rușilor de a prelua aeroportul Hostomel printr-o comparație cu operațiuni americane in Irak, precum și eșecul de a asigura aprovizionarea trupelor. În plus, Kremlinul ar fi estimat greșit numărul trupelor de care avea nevoie pentru a ocupa Kievul. Mulți occidentali, la fel de surprinși ca Putin „Putin nu a fost singurul surprins de eșecurile inițiale ale armatei sale. Oficiali americani și alți oficiali occidentali s-au gândit că, dacă invazia avea loc, forțele aparent superioare ale Rusiei ar tăia armata Ucrainei ca un cuțit fierbinte prin unt. Se credea că s-ar putea să cucerească Kievul în câteva zile și întreaga țară în câteva săptămâni, deși unii analiști s-au întrebat dacă Putin a apreciat cât de mult au învățat forțele Ucrainei din antrenamentul occidental care s-a intensificat după capturarea Crimeei de către Putin în 2014 și incursiunea în Donbas”, explică această agenție. Dar, la 25 martie, rușii au abandonat complet ofensiva din jurul Kievului. Citește și: Securistul lui Putin, acuzat de eșecul din Ucraina, a ajuns la închisoarea KGB-ului, Lefortovo

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră