sâmbătă 27 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

7552 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Un tablagiu în CA-ul Casei de Comerț Unirea

Polițistul Chesnoiu, ministrul PSD al Agriculturii, a plasat un tablagiu în CA-ul Casei de Comerț Unirea. În 2022, în consiliul de administrație al acestei companii, ministerul Agriculturii l-a nominalizat pe Cristian Simion. Potrivit CV-ului acestuia, între 1992 și 2002, el a fost agent de poliție - subofițer înainte de demilitarizare sau, potrivit denumirii populare, „tablagiu” - la București, cu rolul de a „preveni și combate” faptele antisociale. În 2001, după șapte ani de facultate, el a obținut o diplomă de la ASE, iar în 2002 a fost promovat ofițer. Un tablagiu în CA-ul Casei de Comerț Unirea Însă, în 2018, fostul polițist a ajuns angajat al Agenției de Finanțare a Investițiilor în Agricultură (AFIR), agenție condusă la acel moment chiar de actualul ministru, Adrian Chesnoiu, și el fost polițist. Cristian Simion are pensie specială, de la ministerul de Interne, de circa 8.500 de lei pe lună - deși, din datele din CV, reiese că ar avea doar circa 51 de ani. El are trei case și două mașini, dintre care un Land Rover. Cristian Simion are datorii la bănci de circa 113.000 de euro, însă nu are nici un cont în bancă, atât el, cât și soția sa. Salariul de la AFIR este mai mic decât pensia specială, de circa 6.800 de lei pe lună. Actualul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu a studiat la Academia de Poliție, pe care a absolvit-o în 2005. El a lucrat în ministerul de Interne până în 2011, după care s-a transferat la o companie privată, unde era director. În 2017, regimul Dragnea l-a plasat la conducerea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, unde era director general, deși studiile sale nu justificau o astfel de poziție. Chesnoiu a condus agenția până în mai 2020, după care a fost administrator public al orașului Caracal, viceprimar al acestei localități și apoi deputat. PNL a promis că o desființează „Vremea gostaturilor a trecut. Pentru producătorii români trebuie să asigurăm condiții egale de acces la piață, dar consider că nu statul trebuie să se ocupe de această activitate (Casa de Comerț Unirea – n.red.). Trebuie reglementări clare de asigurare a accesului la piață pentru producătorii autohtoni, iar dacă aceste reguli sunt respectate nu mai e nevoie să refacem gostaturile”, spunea, în 2019, Ludovic Orban, despre acest proiect. “Eu nu am fost de acord cu acest proiect nici cât eram în Comisia pentru Agricultură, nu mi se pare un lucru serios, care poate rezolva o problemă. Explicația a fost că prin aceste magazine se vor promova produsele locale și tradiționale. Produsele locale trebuie promovate în locul în care se produc, iar cele tradiționale în alt loc. Nu mi se pare că a avut un impact economic și social”, a spus și Adrian Oros, ministrul Agriculturii, în noiembrie 2019. Dar, după ce PNL a preluat guvernarea, societatea a supraviețuit: în 2020 a avut un număr mediu de 39 de salariați, cu un salariu mediu de 7.700 de lei. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD)

Un tablagiu în CA-ul Casei de Comerț Unirea Foto: Facebook Adrian Chesnoiu
Papa vrea să vorbească cu Putin Foto: Vatican News
Politică

Papa a sărutat drapelul ucrainean adus de la Bucha

Papa a sărutat drapelul ucrainean și a condamnat masacrul de la Bucha, scrie Reuters. Drapelul ucrainean provenea din localitatea Bucha, unde sute de civili au fost omorâți de militarii ruși. La audiența generală de miercuri, 6 aprilie 2022, papa Francisc a denunțat cruzimea înfiorătoare a masacrului de la Bucea, în Ucraina, și a spus că sângele nevinovat strigă la Cer. Pontiful a criticat Organizația Națiunilor Unite, despre care a spus că este neputincioasă în acest război din moment ce predomină strategia statelor mai puternice pentru a-și afirma propriile interese, scrie Vatican News. Papa a sărutat drapelul ucrainean adus de la Bucha „Sângele nevinovat al victimelor de la Bucea, în Ucraina, strigă până la Cer și imploră să se pună capăt acestui război, să se reducă armele la tăcere, să se înceteze a semăna moarte și distrugere”, a spus papa, în fața a mii de pelerini. Un grup de copii ucraineni au urcat treptele până la papa Francisc și i-au adus drapelul Ucrainei. ”Ieri, chiar de la Bucea”, a spus pontiful despre steagul ucrainean, ”mi-au adus acest drapel. Acest drapel vine din război, chiar din orașul martirizat Bucea. Sunt aici și câțiva copii ucraineni care ne însoțesc. Să-i salutăm și să ne rugăm împreună cu ei”. Între timp, organizatorii au dăruit copiilor ouă de Paști. ”Acești copii”, a reluat Sfântul Părinte, ”au trebuit să fugă și să ajungă într-o țară străină. Acesta este unul din roadele războiului. Să nu-i uităm și să nu uităm de poporul ucrainean. E greu să fii dezrădăcinat din propria țară din cauza unui război...”. Citește și: EXCLUSIV Cărăușul de bani al lui Vâlcov, Adi Florinel Barbu, 110 milioane de euro în contracte publice pe firma tatălui în fieful lui Paul Stănescu (PSD)

Încă un personaj suspectat de legături cu Rusia, promovat de PSD: Toni Greblă ar putea fi viitorul prefect al Capitalei Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Personaj suspectat de legături cu Rusia, prefect

Încă un personaj suspectat de legături cu Rusia, promovat de PSD: potrivit unor surse politice, Toni Greblă ar putea fi viitorul prefect al Capitalei. Acesta a fost acuzat de DNA, în 2015, că a încercat să exporte mărfuri alimentare în Rusia, prin Turcia, încălcând astfel embargoul impus acestui stat după invadarea Ucrainei. Propunerea ca Greblă să fie prefect al Capitalei vine la scurt timp după ce PSD l-a susținut pe Iulian Iancu, pe care chiar colegii săi l-au denumit „omul Gazprom”, pentru conducerea ANRE. Însă numirea lui Iancu este, deocamdată, blocată. Personaj suspectat de legături cu Rusia, viitorul prefect al Capitalei În 2015, DNA l-a acuzat pe greblă de constituirea unui grup infracțional organizat. „Împreună cu alte persoane, suspectul Toni Greblă a constituit un grup infracţional organizat cu scopul de a iniţia raporturi comerciale (exporturi de produse agro-alimentare) pe linia România - Federaţia Rusă, cu interpunerea Turciei, pentru eludarea deciziei de instituire de către Rusia a unui embargou unilateral asupra importului de produse agro-alimentare din Uniunea Europeană”, au susținut procurorii. Aceștia au arătat că Toni Greblă, pe atunci judecător la CCR, a avut mai multe întâlniri, atât în ţară cât şi peste graniţe, pentru a pune la punct detaliile exporturilor. Pe lista colaboratorilor săi ar fi omul de afaceri de origine turcă Corecki Sevket şi un alt afacerist din Republica Moldova, Victor Dolghi. Ei au stabilit clar traseul pe care urma să fie transportate produsele alimentare către Rusia, folosind acte vamale false. În documente nu trebuia să apară deloc România, stat membru al Uniunii Europene, vizat de embargoul impus de Rusia. Planul lor era ca în acte produsele să apară originare din Turcia, nu din România, pentru a evita riscul ca firmele ruseşti să le refuze. Procurorii DNA arată că Ion Bîrcină, finul lui Toni Greblă, era persoana de încredere a judecătorului CCR. El ar fi fost cel care se ocupa de afacerile ilegale. Dar şi de bunăstarea naşului care-l ajuta să-şi ducă planurile la îndeplinire. Toni Greblă ar fi primit de la finul său un autoturism de lux, un BMW X5. Însă Greblă a fost achitat de către judecătorii de la Înalta Curte, un singur membru al completului de judecată făcând opinie separată. Între 2018 și 2019 el a fost secretar general al Guvernului, în mandatul Dăncilă. Citește și: Rusia vrea Odesa „și mai mult”: planurile Moscovei după dezastrul de la Kiev prezentate de un general-locotenent american în rezervă

România și Republica Moldova se pregătesc pentru un atac rusesc asupra Odesei Foto: Facebook Natalia Gavriliță
Politică

Se pregătesc pentru un atac rusesc asupra Odesei

România și Republica Moldova se pregătesc pentru un atac rusesc asupra Odesei, au arătat, la Berlin, Bogdan Aurescu, ministrul de Externe al României, și Natalia Gavriliță, premierul Republicii Moldova. Gavriliță a declarat că autoritățile din Moldova sunt alarmate de atacurile asupra regiunii Odesa. România și Moldova se pregătesc pentru un atac rusesc asupra Odesei „Deoarece Odesa este situată în imediata apropiere de Moldova, se poate și pe jos de mers. Odesa este aproape egală cu populația întregii Moldovei. Trebuie să fim pregătiți. Pregătiți cu un plan de urgență, coridoare verzi. Și trebuie să facem tot posibilul pentru a facilita semnarea unui acord e încetare a focului”, a declarat Gavrilița, citată de NewsMaker.md. Aurescu a artat că România se pregătește să primească un nou val de refugiați din Ucraina. „Cu câteva săptămâni în urmă, am primit informații despre un posibil atac asupra Odesei. Până acum nu au existat asemenea acțiuni. Dar ținând cont de aceste informații, am început să planificăm acțiuni suplimentare. Ne pregătim. Prin urmare, sunt optimist că vom reuși în viitor, împreună cu partenerii noștri și cu ajutorul UE și al organizațiilor internaționale, să facem față dacă va apărea o astfel de situație”, a conchis Aurescu. La 3 aprilie, Odesa a fost atacată cu rachete. Pe de altă parte, mai mulți analiști militari apreciază că Rusia ar putea încerca să preia controlul asupra întregului litoral al Mării Negre, deținut acum de Ucraina, așa că își va extinde atacurile spre Odesa și dincolo de acest oraș, spre Vest. Rusia vrea Odesa „și mai mult”, a apreciat generalul Mark Hertling, într-o postare pe Twitter, pornind de la informațiile furnizate de Jack Sullivan, consilierul național pe securitate al SUA The National Security Advisor @jakejsullivan just briefed what might happen next.His brief fits well into my desire to provide a ? on what both sides face in the next weeks/months.Key topics: what we'll see, regeneration, & the battle of attrition that is coming 1/22— Mark Hertling (@MarkHertling) April 4, 2022 Mark Hertling este general-locontenent în rezervă, fost comandant al armatei SUA în Europa. El a condus și o divizie de blindate, în Irak, între 2007 și 2008. Citește și: Rusia vrea Odesa „și mai mult”: planurile Moscovei după dezastrul de la Kiev prezentate de un general-locotenent american în rezervă

La Dublin, nimeni nu vrea să vândă combustibul Ambasadei Rusiei, care riscă să rămână în frig Foto: Twitter
Internațional

Nimeni nu vrea să vândă combustibul Ambasadei Rusiei

La Dublin, nimeni nu vrea să vândă combustibil Ambasadei Rusiei, care riscă să rămână în frig, scriu mai multe publicații irlandeze. În această situație disperată, ambasada s-a adresat ministerului irlandez de Externe, cerându-i ajutor pentru rezolvarea situației. În plus, potrivit Irish Mirror, Banca Irlandei a decis să suspende toate conturile acestei reprezentanțe diplomatice. Nimeni nu vrea să vândă combustibil Ambasadei Rusiei „Ambasada Rusiei în Irlanda rămâne fără combustibil pentru încălzire și apă caldă și se plânge că numeroase companii petroliere irlandeze au refuzat să o aprovizioneze. Această situație a obligat ambasada să scrie o scrisoare ministrului de Externe Simon Coveney, cerând guvernului să intervină înainte ca tot stocul de combustibil să se epuizeze. Într-o scrisoare văzută de Irish Mirror, rușii – irnic, ei fiind mai mari exportatori de petrol din lume înainte de invazia Ucrainei – au cerut Ministerului Afacerilor Externe să intervină”, scrie Irish Mirror. Publicația arată că ambasada nu mai poate face plăți întrucât Banca Irlandei i-a închis conturile. Însă această bancă a refuzat să confirme sau să infirme informația. Potrivit Irish Mirror, ministerul irlandez de Externe nu dorea să se implice în aprovizionarea cu combustibil a Ambasadei Rusiei la Dublin. Diplomații ruși, expulzați Irlanda a expulzat, recent, patru diplomați din structura de conducere a reprezentanșei ruse la Dublin. Rusia ar avea în Irlanda circa 40 de diplomați, în timp ce Irlanda ar avea în Rusia doar patru. Unii lideri politici irlandezi susțin că și ambasadorul Rusiei ar trebui expulzat. Social Democrats co-leader Roisin Shortall saying there’s no case for allowing the Russian ambassador to remain in Ireland and he should be expelled immediately pic.twitter.com/iSPvt16FLq— Seán Defoe (@SeanDefoe) April 5, 2022 Diplomații ruși sunt expulzați în masă din spațiul european. Unele țări, precum Lituania au trimis acasă inclusiv ambasadorul Kremlinului. Financial Times a relatat, la finalul lunii martie, despre o creștere alarmantă a spionajului rusesc în spațiul european, după ce a intervievat opt oficiali din serviciile de informații și diplomați. Potrivit unei contabilizări făcute de Nexta TV, de la începutul agresiunii asupra Ucrainei au fost expulzați circa 250 de diplomați ruși din țările europene. Citește și: Lista statelor europene care au expulzat diplomați ruși. România și Ungaria, printre țările care nu au luat o astfel de măsură

Lista statelor europene care au expulzat diplomați ruși. România și Ungaria, printre țările care nu au luat o astfel de măsură Foto: Twitter
Internațional

Lista statelor europene care au expulzat diplomați ruși

Lista statelor europene care au expulzat diplomați ruși arată că România și Ungaria sunt printre țările care nu au luat o astfel de măsură. Diplomații ruși sunt expulzați în masă din spațiul european. Unele țări, precum Lituania au trimis acasă inclusiv ambasadorul Kremlinului. Financial Times a relatat, la finalul lunii martie, despre o creștere alarmantă a spionajului rusesc în spațiul european, după ce a intervievat opt oficiali din serviciile de informații și diplomați. Potrivit unei contabilizări făcute de Nexta TV, de la începutul agresiunii asupra Ucrainei au fost expulzați circa 250 de diplomați ruși din țările europene. Citește și: Financial Times: Creștere alarmantă a spionajului rusesc în spațiul european. Austria: „portavionul” agenților Moscovei Denmark will expel 15 Russian intelligence officers working at the Russian embassy in Copenhagen. They pose a threat to our national security. It’s in our mutual interests to maintain diplomatic ties, but we will not accept Russian espionage on Danish soil. #dkpol— Jeppe Kofod (@JeppeKofod) April 5, 2022 Lista statelor europene care au expulzat diplomați ruși. Iată o listă a măsurilor luate de statele din UE împotriva personalului diplomatic suborodnat Kremlinului: Belgia a expulzat 21 de diplomați de la ambasada din Bruxelles și consulatul din AnversOlanda a expulzat 17 diplomați care ar fi acționat ca spioniIrlanda a expulzat patru diplomați din structura de conducere a ambasadei la DublinCehia a expulzat un diplomat rusGermania: 45 de diplomați ruși expulzațiLituania a trimis acasă ambasadorul Rusiei, car reacție la masacrul de la BuchaFranța: 34 de diplomați ruși expulzațiLetonia: detaliile legate de expulzări vor fi anunțate, deocamdată s-a aprcizat doar că această măsură va fi luatăItalia: 30 de diplomați ruși expulzațiDanemarca: 15 diplomați ruși expulzațiSuedia: trei diplomați ruși expulzațiBulgaria a expulzat 11 diplomați ruși, zece la mijlocul lunii martie, al 11-lea la 1 aprilie - este vorba de primul secretar al ambasadeiSlovacia: 38 de diplomați ruși expulzați, mai întâi un lot de trei, apoi 35. Polonia: 45Estonia: trei diplomați ruși expulzațiSpania: 45 de diplomați Macedonia de Nord, țară care nu face parte din UE, a expulzat cinci diplomați ruși. Premierul român Nicolae Ciucă a răspuns, luni, unei întrebări referitoare la posibila expulzare a unor cetăţeni sau diplomaţi ruşi din România. „Din informaţiile pe care le am până acum, nu avem astfel de persoane. (…) În funcţie de situaţia concretă, vom lua decizii şi le vom anunţa", a precizat el. Citește și: Rusia vrea Odesa „și mai mult”: planurile Moscovei după dezastrul de la Kiev prezentate de un general-locotenent american în rezervă

Comportament jenant al presei străine, la Bucha Foto: Twitter
Internațional

Comportament jenant al presei străine, la Bucha

Comportament jenant al presei străine, la Bucha, relatat de Bryce Wilson, un fotojurnalist australian. El a scris, pe Twitter, că ziariștii străini care au vizitat orașul distrus de armata rusă au urinat în public și s-au împins unii pe alții ca să fotografieze cadavrele abandonate pe străzi. Relatarea lui Wilson, seacă, fără aprecieri personale, avea aproape 2.000 de like-uri. There was a media event in Bucha today. Many foreign media representatives attended. Some of them urinated on destroyed armoured vehicles, in front of other people. They were pushing each other to get footage of torture victims/corpses, etc.— Bryce Wilson (@brycewilsonAU) April 4, 2022 Totuși, unii comentatori au arătat că în Bucha nu mai erau toalete utilizabile. Comportament jenant al presei străine, la Bucha „Azi a avut loc un eveniment mediatic la Bucha. Au participat mulți reprezentanți ai presei străine. Unii dintre ei au urinat pe vehicule blindate distruse, în fața altor persoane. Se împingeau unii pe alții pentru a obține imagini cu victime ale torturii/ cadavre etc. Zelenski a sosit la eveniment cu o escortă militară serioasă. Reprezentanții presei au ignorat constant instrucțiunile de a-i oferi spațiu (pentru securitate) și au tot încercat să se apropie din ce în ce mai mult de el, în ciuda instrucțiunilor repetate din partea echipei sale de securitate”, a scris Wilson. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a mers luni în orașul Bucha, acolo unde cadavrele a sute de civili au fost găsite împrăștiate pe străzi, după ce armata rusă s-a retras. A fost pentru prima oară de la începutul războiului când președintele ucrainean a ieșit din Kiev. Președintele ucrainean a purtat o vestă antiglonț și a fost însoțit de personal militar. Vizibil marcat de ceea ce a văzut, el a vorbit cu localnicii și a inspectat drumul pe care o coloană rusă a fost prinsă în ambuscadă. „În fiecare zi, pe măsură ce luptătorii noștri intră și recuceresc teritoriul, o să vedeți ce s-a întâmplat”, le-a spus a liderul ucrainean reporterilor care l-au însoțit în orașul devastat de lupte. „Vrem cu adevărat ca voi să arătați lumii ce s-a întâmplat aici, ce au făcut forțele ruse, ce a făcut Federația Rusă în Ucraina pașnică”, a declarat președintele reporterilor. Citește și: Rusia vrea Odesa „și mai mult”: planurile Moscovei după dezastrul de la Kiev prezentate de un general-locotenent american în rezervă

Rusia vrea Odesa „și mai mult”
Internațional

Rusia vrea Odesa „și mai mult”

Rusia vrea Odesa „și mai mult”, a apreciat generalul Mark Hertling, într-o postare pe Twitter, pornind de la informațiile furnizate de Jack Sullivan, consilierul național pe securitate al SUA Mark Hertling este general-locontenent în rezervă, fost comandant al armatei SUA în Europa. El a condus și o divizie de blindate, în Irak, între 2007 și 2008. Potrivit lui Hertling, armata rusă trece printr-un proces de regenerare și va urma o bătălie „de uzură”. The National Security Advisor @jakejsullivan just briefed what might happen next.His brief fits well into my desire to provide a ? on what both sides face in the next weeks/months.Key topics: what we'll see, regeneration, & the battle of attrition that is coming 1/22— Mark Hertling (@MarkHertling) April 4, 2022 Rusia vrea Odesa „și mai mult” „Obiectivele strategice inițiale ale Rusiei au fost distrugerea armatei Ucrainei și subjugarea populației. Ei NU vor renunța la câștigurile teritoriale pe care le-au făcut în Nord și drumul de la Harkov la Izyum. Mai există dorința de a controla Donbasul și vor, de asemenea, coastele Mării Azov și Mării Neagre. De-a lungul coastelor, luptele de la Mariupol și Berendyansk în est au fost brutale, la fel ca și luptele de la Herson și Mykolaiv (în vest). În Sud, primesc logistică de la bazele lor din Crimeea. Dar Rusia va dori mai mult - mult mai mult - în Sud. Rusia mai vrea Odesa…si mai mult. Cred că planul este „să se mențină în Est, să se mute la sud de la Harkov și Izyum, să lege Mariupol cu ​​Donețk la sud de Nipru, să se deplaseze la Nord spre Dnipro, să ajungă de la mare și să se deplaseze mai departe la vest, la Odesa… și dincolo?”, a relatat, pe Twitter, generalul Mark Hertling. El a arătat că, lângă Kiev, nu a avut loc o retragare, ceea ce ar presupune un plan prestabilit. „Forțele ruse au fost măcinate, înfrânte”, a explicat generalul american. „Forțele rusești - de diferite tipuri - au suferit pierderi peste capacitatea de înțelegere. Unele estimări spun că 10-15%… aș spune mai aproape de 30-50% din unitățile de luptă din prima linie”, a arătat Hertling. El a explicat că trupele rusești trebuie să se deplaseze circa 1.400 de mile - distanță uriașă - pentru a face legătură din nordul Ucrainei în sud. The approximate change of the situation in Ukraine over the last 7 days.0000 UTC Tuesday 29/03 --> 0000 UTC Tuesday 05/04.#UkraineCrisis #UkraineUnderAttack #Breaking #Kyiv #Kharkiv #Odesa #UkraineRussiaWar pic.twitter.com/ELyArYayo3— Ukraine War Map (@War_Mapper) April 5, 2022 Un analist estonian, Holger Roonemaa, a arătat că, în prezent, și forțele ucrainene, și cele rusești se poziționează la est. Roonemaa a apreciat că Ucrainei îi lipsesc însă echipamentele militare pentru o ofensivă de amploare împotriva armatei ruse. Citește și: Presiunea internațională ca Putin să fie judecat pentru crime de război crește: UE, gata să trimită echipe de anchetatori în Ucraina. În ce condiții poate fi Putin anchetat penal

Germania preia controlul asupra filialei naţionale a Gazprom Foto: Facebook Annalena Baerbock
Internațional

Germania preia controlul filialei Gazprom

Germania preia controlul asupra filialei naţionale a Gazprom. Statul german se va ocupa temporar de administrarea filialei din Germania a concernului rus Gazprom, având în vedere importanţa acesteia pentru furnizarea de energie, a anunţat luni ministrul economiei, Robert Habeck, citat de AFP. Germania preia controlul asupra filialei naţionale a Gazprom Gazprom, acţionar unic al filialei, şi-a anunţat vineri retragerea din aceasta, fără a indica un nou proprietar, lăsând astfel o situaţie incertă în contextul conflictului privind gazele livrate de Rusia în Europa. Filialele Gazprom sunt operatori ai unor infrastructuri importante pentru depozitarea gazelor şi a carburanţilor în Germania, iar Gazprom Germania are la rândul său filiale în Regatul Unit, Elveţia şi Cehia. Deşi Gazprom nu a precizat cui îi va transfera proprietatea asupra filialei germane, Berlinul susţine că a aflat despre intenţia de achiziţionare a acesteia de către entităţi cu "origini incerte". Guvernul german ar fi trebuit să fie notificat despre aceasta sau despre o eventuală lichidare a Gazprom Germania. "Guvernul face ceea ce este necesar pentru a asigura securitatea aprovizionării în Germania, inclusiv pentru a nu expune infrastructurile energetice unor decizii arbitrare ale Kremlinului", a explicat Habeck într-o conferinţă de presă. "Drepturile de vot ale proprietarilor Gazprom Germania se transferă Agenţiei Federale a Reţelelor" (Bundesnetzagentur), care "poate lua toate deciziile necesare pentru garantarea furnizării", a declarat ministrul. 40 de diplomați ruși, declarați „persona non grata” Tot azi, guvernul Germaniei a declarat 40 de diplomaţi ruşi "persona non grata", a anunţat luni şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock, act ce constituie primul pas spre expulzarea acestora din Germania, informează dpa şi Reuters. Guvernul a decis să declare "un număr semnificativ de membri ai ambasadei ruse drept indezirabili, (persoane) care au lucrat în fiecare zi în Germania împotriva libertăţii noastre, împotriva coeziunii din societatea noastră", a declarat Baerbock. "Nu vom mai tolera acest lucru", a adăugat ea. Decizia Berlinului a fost comunicată ambasadorului rus Serghei Neceaev, a mai spus Annalena Baerbock. Persoanele vizate au acum un termen de cinci zile pentru a părăsi Germania. Se presupune că diplomaţii respectivi sunt membri ai serviciilor de informaţii ruse. Decizia a survenit în a doua lună a războiului declanşat de Rusia în Ucraina şi în condiţiile în care atrocităţile care se presupune că au fost comise de trupele ruse au şocat o lume întreagă. "Imaginile din Bucea demonstrează o brutalitate incredibilă din partea conducerii ruse şi a celor care îi urmează propaganda", a subliniat Baerbock într-un comunicat, cu referire la victimele civile din nordul Ucrainei. Citește și: Agenția oficială de presă a Moscovei cere lichidarea tuturor ucrainenilor care s-au opus Rusiei. „Elita politică a Ucrainei”, eliminată, nu poate fi re-educată

Zelenski, în fața Parlamentului României Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Zelenski, în fața Parlamentului:

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vorbit, luni seara, în fața Parlamentului României. „Vreau să încep un dialog cu România pentru a permite întreaga protecţie a minorităţilor noastre naţionale, şi comunităţii româneşti din Ucraina, şi celei ucrainene din România”, a spus e. Declarațiile sale vin după ce AUR și senatoarea Șoșoacă au acuzat Ucraina că nu tratează corect minoritatea română. Ei au sugerat că România n-ar trebui să spirjine Ucraina din acest motiv. Zelenski, în fața Parlamentului României "Sunt convins că România va susţine tot ce trebuie pentru impunerea dreptăţii. (...) Sunt convins că România şi firmele româneşti vor participa la programele pentru refacerea Ucrainei după război. Vom propune partenerilor noştri să preia refacerea unor regiuni care au fost distruse de Rusia. Potenţialul nostru, puterea noastră internă este mare, dar avem nevoie de ajutor pentru a reface viaţa în Ucraina," a mai afirmat Zelenski, într-un discurs ţinut prin videoconferinţă. El a mulţumit poporului român pentru susţinerea acordată refugiaţilor. "Mulţumesc întregului popor român pentru ajutorul acordat refugiaţilor din Ucraina. Sper că vom avea condiţii ca Rusia să renunţe la război şi oamenii să se poată întoarce acasă, în Ucraina. Această experienţă de susţinere şi respect reciproc şi bunătate dintre popoarele noastre este o bază pentru o apropiere şi mai mare dintre popoarele şi statele noastre”, a mai afirmat șeful statului ucrainean. Citește și: Agenția oficială de presă a Moscovei cere lichidarea tuturor ucrainenilor care s-au opus Rusiei. „Elita politică a Ucrainei”, eliminată, nu poate fi re-educată

Un soldat rus a înlocuit vesta antiglonț cu un laptop Foto: Twitter
Eveniment

Soldat rus a înlocuit vesta antiglonț cu un laptop

Un soldat rus a înlocuit vesta antiglonț cu un laptop Apple, relatează jurnalista Anastasiia Lipatina, de la Kyiv Independent. Însă această protecție nu l-a ajutat: el a fost ucis la Irpin. Un soldat rus a înlocuit vesta antiglonț cu un laptop „Bietul Mac”, comentează, ironic, Lipatina, pe Twitter. Ați comentatori îi recomandă lui Tim Cook, CEO al companiei Apple, să emită un avertisment către soldații ruși: computerele MacBook nu pot suplini vestele cu Kevlar și nu pot opri gloanțele. „Mai bine nu”, răspunde o altă persoană. Source: https://t.co/lLshlvg4Kl— Anastasiia Lapatina (@lapatina_) April 4, 2022 Acum câteva zile, serviciile ucrainene de informații au prezentat o convorbire interceptată între un soldat rus și soția sa. Aceasta îi cerea soțului să fure din Ucraina și un laptop, pentru copilul lor, care mergea la școală. Jafuri și violuri ale armatei invadatoare Iată dialogul dintre soldatul întreprinzător și soția sa, tradus de newsmaker.md: https://www.youtube.com/watch?v=PkkWDmao9Dw&t=1s Soldatul rus: „Am furat cosmetică pentru tine. Adevărat, că sunt mostre”; Soția: „E bine – acestea vor fi salutări din Ucraina. Ei și, normal. Ei bine, ce rus rezistă fără nimic?”; Soldatul rus: „Adidașii sunt pentru femei, sunt NB, de marcă. Mărimea 38. Sunt. Sunt frumoase. Aici totul este de calitate bună, toate hainele; Soția : „Da, acolo, probabil, toți băieții și-au luat”; Soldatul rus: „Da, toată lumea de aici târăște saci, dacă aș avea ocazia, aș lua laptopul, dar poți dormi puțin”; Soția ocupantului : „Imaginează-ți, Sofia merge la studii – are nevoie și de un laptop, la naiba”; Soldatul rus: „Ei bine, aici locuiește o familie de sportivi, au vitamine scumpe, tricouri noi de fotbal și tricouri de hochei”; Soția: „Păi, asta e de înțeles – ai vitamine. Păi, ia, ia tot, Andrei, ia tot ce poți, oricum ai nevoie mereu de tricouri”; Soldatul rus: „Am luat și pantalonii scurți. Aici lucrurile sunt de înaltă calitate, desigur. Am înnebunit când am intrat în cameră”; Soția: „Închipuie-ți cum au trăit ei – nu? Și cum trăim noi. Pentru asta se luptă. Ei spun: „Am trăit normal, tu ai venit aici”; Soldatul rus: „Casa, renovarea este pur și simplu minunată. Este căptușită cu piatră”; Soția: „Oh, nu contează. Dar costume sportive nu sunt acolo? Ți-ar trebui ție unul frumos”. Citește și Agenția oficială de presă a Moscovei cere lichidarea tuturor ucrainenilor care s-au opus Rusiei. „Elita politică a Ucrainei”, eliminată, nu poate fi re-educată

Reportaj dramatic al BBC: O mamă povestește cum i-au împușcat soldații ruși copilul Foto: Captură video
Eveniment

Reportaj dramatic al BBC:

Reportaj dramatic al BBC: O mamă povestește corespondentului în Ucraina al acestui post, Jeremy Bowen, cum i-au împușcat soldații ruși copilul. Tot BBC a documentat, acum câteva zile, cazul unei tinere familii împușcate de soldații ruși, deși ridicaseră mâinile. Copilul lor ar fi supraviețuit. Cadavrele celor doi soți se aflau însă pe șosea, incendiate, de ruși, probabil, la săptămâni de la crimă. Reportaj dramatic al BBC Irina și-a îngropat fiul de 27 de ani în curtea casei, arată BBC. Deasupra a pus un covor, pentru ca animalele să nu dezgroape mormântul. Desperately sad story from just outside Kyiv, about a woman called Iryna whose son was killed by Russian soldiers. We were the first outsiders she'd seen since the Russians left her village on Friday. Shot and edited by @leedurant. Produced by @producerkathy pic.twitter.com/vKE1tjL1kf— Jeremy Bowen (@BowenBBC) April 3, 2022 Femeia a povestit că băiatul ei lucra la un garaj, unde schimba cauciucuri. Soldații ruși l-au împușcat și au plecat cu mașinile lor de teren. Ulterior, rușii au ocupat casa și au petrecut bine, după cum arată sticlele de whiskey și bere abandonate în curte, după retragerea grăbită. „Povestea disperat de tristă a unei femei pe nume Irina, de lângă Kiev, al cărei fiu a fost ucis de soldații ruși. Eram primii străini pe care i-a văzut de când rușii au părăsit, vineri, satul ei”, scrie corespondentul BBC pe Twitter. ONU cere o anchetă, Rusia spune că totul este o înscenare Secretarul general al ONU a cerut o anchetă independentă cu privire la uciderea civililor din Ucraina, după ce Rusia a fost acuzată de crime de război. Pe măsură ce forțele ucrainene au reintrat în zonele din apropierea capitalei Kiev, după ce rușii s-au retras, acestea au raportat că au găsit sute de cadavre și gropi comune în orașul Bucha. Aici și în zonele învecinate BBC a filmat cadavrele de civili pe străzi - unii cu mâinile și picioarele legate - care fuseseră împușcați. Rusia spune că imaginile cu crimele împotriva civililor sunt „false”. Citește și Agenția oficială de presă a Moscovei cere lichidarea tuturor ucrainenilor care s-au opus Rusiei. „Elita politică a Ucrainei”, eliminată, nu poate fi re-educată

Austria se opune blocării importurilor de gaze din Rusia, anunță Magnus Brunner Foto: News.ro
Internațional

Austria se opune blocării importurilor de gaze

Austria se opune blocării importurilor de gaze și petrol din Rusia. Ministrul de Finanţe al Austriei, Magnus Brunner, a exclus, luni, impunerea oricăror sancţiuni ale Uniunii Europene (UE) care vizează petrolul şi gazele ruseşti, deoarece Austria este foarte dependentă de gazele ruseşti, iar sancţiunile i-ar afecta mai mult pe austrieci decât pe ruşi, relatează Politico. Austria se opune blocării importurilor de gaze ”Suntem foarte dependenţi de gazul rusesc şi cred că toate sancţiunile care ne-ar afecta mai mult pe noi decât pe ruşi nu ar fi bune pentru noi (...) De aceea ne opunem sancţiunilor care vizează petrolul şi gazele”, a declarat Magnus Brunner reporterilor înaintea reuniunii Eurogrup, la care iau parte membrii din zona euro, la Luxemburg. Declaraţiile lui Brunner vin la doar câteva ore după ce preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut noi sancţiuni care vizează cărbunele şi petrolul, în timp ce vorbea la postul de radio France Inter. De asemenea, Ministrul belgian de Finanţe, Vincent Van Peteghem, a afirmat că Belgia nu se opune unei astfel de acţiuni direcţionate, scrie news.ro. UE a impus deja Moscovei patru runde de sancţiuni, iar discuţiile sunt în desfăşurare pentru a introduce un al cincilea pachet în contextul în care soldaţii ruşi execută civili în oraşele ucrainene pe care le ocupă. După masacrul de la Bucha, demnitarii austrieci fac apel la calm Brunner a descris acţiunile ca fiind ”extrem de oribile”, dar a spus că ”trebuie să rămână calmi” când vine vorba de sancţiuni. Cu toate acestea, Viena va continua să vizeze oligarhii ruşi, a spus el. ”Dacă sancţiunile te afectează pe tine mai mult, nu cred că aceasta este calea corectă”, a mai precizat oficialul austriac. Nimic nu este exclus în ceea ce priveşte Comisia Europeană, a declarat vicepreşedintele executiv Valdis Dombrovskis jurnaliştilor, după ce a fost întrebat dacă petrolul va fi inclus în următorul pachet de sancţiuni. Miniştrii vor discuta luni consecinţele economice pe care le-ar putea avea războiul din Ucraina şi modul în care sancţiunile actuale şi viitoare ar avea un impact asupra creşterii economice. Comisia este programată să publice următoarea rundă de previziuni economice la sfârşitul lunii mai. ”Evaluarea noastră actuală este că implicaţiile războiului din Ucraina vor reprezenta o încetinire substanţială a creşterii economice în cadrul UE, însă nu vor constitui o recesiune”, a menţionat Dombrovskis. Citește și Agenția oficială de presă a Moscovei cere lichidarea tuturor ucrainenilor care s-au opus Rusiei. „Elita politică a Ucrainei”, eliminată, nu poate fi re-educată

Agenția oficială de presă a Moscovei cere lichidarea ucrainenilor Foto: Twitter
Politică

Agenția de presă a Moscovei cere lichidarea ucrainenilor

Agenția oficială de presă a Moscovei, Ria Novosti, cere, într-un comentariu semnat de scriitorul Timofei Sergeitsev, lichidarea tuturor ucrainenilor care s-au opus Rusiei. În plus, elita politică a Ucrainei ar trebui eliminată. Comentariul a apărut la circa 24 de ore după ce au fost făcute publice fotografii ale masacrului din Bucha. Agenția oficială de presă a Moscovei cere lichidarea ucrainenilor O traducere a articolului a apărut pe Twitter, pe contul lui Tadeusz Giczan, un jurnalist din Belarus care își ia doctoratul la University College of London. El este și redactor șef al site-ului Nexta. Yesterday, RIA Novosti published a lengthy piece titled "What Russia should do with Ukraine", which explains in detail what Russia understands by denazification. It's truly horrific: 1/6 pic.twitter.com/tqvEHco7nl— Tadeusz Giczan ?? (@TadeuszGiczan) April 4, 2022 Editorialul lui Sergeitsev, publicat de Ria Novosti, se intitulează „Ce ar trebui să facă Rusia cu Ucraina”. „Operațiunea specială a relevat că nu numai conducerea politică din Ucraina este nazistă, ci și majoritatea populației. Toți ucrainenii care au luat armele trebuie eliminați - pentru că ei sunt responsabili pentru genocidul poporului rus (...) Ucrainenii își maschează nazismul numindu-l „dorință de independență” și „mod european de dezvoltare”. Ucraina nu are un partid nazist, un Führer sau legi rasiale, dar datorită flexibilității sale, nazismul ucrainean este mult mai periculos pentru lume decât nazismul lui Hitler”, explică Ria Novosti, în traducerea lui Giczan. Scriitorul rus arată și că ar trebui pus capăt viselor de „europenizare” a Ucrainei. „Denazificarea înseamnă de-ucrainizare. Ucrainenii sunt o construcție artificială anti-rusă. Nu ar trebui să mai aibă o identitate națională. Denazificarea Ucrainei înseamnă, de asemenea, inevitabila dezeuropenizare (...) Elita politică a Ucrainei trebuie eliminată deoarece nu poate fi reeducată. Ucrainenii obișnuiți trebuie să experimenteze toate ororile războiului și să absoarbă experiența ca o lecție istorică și ispășire pentru vinovăția lor. Teritoriul eliberat și denazificat al statului ucrainean nu ar trebui să se mai numească Ucraina. Denazificarea ar trebui să dureze cel puțin o generație - 25 de an”, arată Timofei Sergeitsev. Ukraine's political elite must be eliminated as it cannot be re-educated. Ordinary Ukrainians must experience all the horrors of war and absorb the experience as a historical lesson and atonement for their guilt. 5/6 pic.twitter.com/l1cxCoERpg— Tadeusz Giczan ?? (@TadeuszGiczan) April 4, 2022 Citește și: Viitoarea conducere a PNL: Bolojan și Motreanu, prim-vicepreședinți. Rareș Bogdan, retrogradat la șefia organizației din Diaspora (surse)

Zelenski, Soros și presa internațională: adversarii pe care i-a invocat Orban Foto: Facebook Viktor Orban
Eveniment

Zelenski Soros și presa internațională adversarii Orban

Zelenski, Soros și presa internațională: aceștia sunt adversarii pe care i-a invocat Viktor Orban în discursul după victoria în alegeri. Pe listă se mai află „birocrații de la Bruxelles” și ceea ce el a definit drept „stânga”. Premierul de la Budapesta a câștigat alegerile desfășurate duminică la un scor zdrobitor. Zelenski, Soros și presa internațională: adversarii pe care i-a invocat Orban Partidul aflat la guvernare în Ungaria din 2010, Fidesz, a câștigat peste două treimi din mandatele de parlamentari. Viktor Orban va conduce un nou guvern, beneficiind de majoritate care poate modifica legea fundamentală, Constituția. În schimb, candidatul opoziției la funcția de premier, Peter Marki-Zay a fost înfrânt de reprezentantul Fidesz în colegiul uninomnial în care a candidat. „Ne vom aminti de această victorie până la sfârșitul vieții pentru că a trebuit să luptăm împotriva unui număr imens de adversari: stânga locală, stânga internațională de jur împrejur, birocrații de la Bruxelles, toți banii și instituțiile imperiului Soros, mass-media internațională și președintele ucrainean, de asemenea. Nu am avut niciodată atât de mulți oponenți în același timp", a spus Orban susținătorilor de la Budapesta, citat de CNN. Viktor Orban, considerat unul dintre puținii lideri europeni apropiat președintelui rus Vladimir Putin, a avut o campanie electorală dominată de invazia Rusiei în Ucraina, spunând electoratului că dacă ar câștiga opoziția, Ungaria riscă să fie târâtă în război. Cu puțin timp înainte de invadarea Ucrainei, el a fost la Moscova, unde s-a întâlnit cu Putin. Premierul Ungariei, somat să spună de partea cui este Într-un mesaj adresat la 25 martie liderilor europeni, Zelenski i-a transmis lui Orban să se decidă de partea cui este. „Ungaria… vreau să mă opresc aici și să fiu sincer odată pentru totdeauna. Trebuie să decideți singuri cu cine sunteți. Sunteți un stat suveran. Am văzut acest memorial (la Budapesta, n.red.), despre crime în masă. Am fost acolo cu familia mea. Ascultă, Viktor, știi ce se întâmplă în Mariupol? Te rog, dacă poți, mergi pe malul Dunării. Uită-te la pantofii ăia și vei vedea cum se pot întâmpla din nou uciderile în masă în lumea de astăzi. Asta face Rusia astăzi. Adulți și copii. Bunici. Mii. Aceste mii de oameni nu mai sunt. Nu mai e timp să eziți. Este momentul să te hotărăști deja. Noi credem în tine. Avem nevoie de sprijinul tău. Credem în poporul tău. Credem în Uniunea Europeană”, i-a transmis președintele ucrainean liderului de la Budapesta. Citește și: Viitoarea conducere a PNL: Bolojan și Motreanu, prim-vicepreședinți. Rareș Bogdan, retrogradat la șefia organizației din Diaspora (surse)

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră