miercuri 02 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8822 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Economie

Firmele statului își plătesc datoriile de trei ori mai lent decât privații - analiză viceguvernator BNR

Companiile statului „plătesc cu întârziere facturile către furnizori, durata plăților fiind de trei ori mai mare, în general, decât durata medie de plată din economie”, arată viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu, într-o analiză pe blogul său. Marinescu arată că, de fapt, performează doar zece companii de stat, cele din sectorul energetic, „inclusiv ca urmare a unor poziții de piață privilegiate, specifice companiilor naționale”. Citește și: Primarul PSD Fălticeni: de la locuință socială și Ford vechi la avere de 2 milioane de euro - presă Însă restul companiilor de stat sunt în declin, arată el.  Cosmin Marinescu a fost consilier al președintelui Klaus Iohannis pentru aproape zece ani. Fostul consilier al lui Iohannis nu cere privatizări, ci administrare „pe principii de guvernanță, transparență și responsabilitate” Ce scrie Marinescu: „cheltuielile salariale au ajuns recent la valori de peste 50% din cifra de afaceri, ceea ce sugerează inclusiv scheme supradimensionate de personal (...) profitabilitatea per salariat înregistrează totuși o poziție modestă”.  În ultimii zece ani „gradul de îndatorare s-a majorat cu circa 14 puncte procentuale, în timp ce indicatorul de lichiditate a coborât către nivelul de 60%. Aceste evoluții contrastează puternic cu situația sectorului privat, care consemnează o reducere cu 9 puncte procentuale a gradului de îndatorare și majorarea la peste 120% a indicatorului de lichiditate” Aceste firme plătesc cu întârziere facturile către furnizori, durata plăților fiind de trei ori mai mare, în general, decât durata medie de plată din economie. Rata restanțelor, deși s-a ameliorat semnificativ în ultimii 10 ani, rămâne totuși considerabil mai ridicată, la un nivel de peste 20%, comparativ cu doar 9% în cazul firmelor din sectorul privat.  40% din arieratele față de bugetul de stat ale tuturor companiilor nefinanciare aparțin sectorului companiilor de stat. Dar, potrivit lui Marinescu, contribuția companiilor de stat la valoarea adăugată din economie este în reducere, de la 13% în 2004 la 6% în 2024.  „Administrate pe principii de guvernanță, transparență și responsabilitate, companiile de stat pot deveni un reper de stabilitate și reziliență, în special în sectoare cu caracter strategic, care trebuie să furnizeze, de exemplu, securitate energetică sau apărare națională”, crede Marinescu. 

Firmele statului își plătesc datoriile de trei ori mai lent decât privații - analiză viceguvernator BNR
Primarul PSD Fălticeni: de la locuință socială și Ford vechi, la avere de 2 milioane de euro - presă
Politică

Primarul PSD Fălticeni: de la locuință socială și Ford vechi, la avere de 2 milioane de euro - presă

Primarul PSD din Fălticeni, Cătlin Coman, a acumulat, din 2012, când a fost ales prima oară edil-șef al acestei localități, o avere uriașă, arată Reporter Iași. În 2012, Coman era profesor de sport  și consilier local, din partea PSD. Citește și: Purtătorul de cuvânt al UDMR, Csoma Botond, critică CCR pentru decizia anti-Fritz. Reacții furioase ale maghiarilor împotriva lui Asztalos Csaba O anchetă asemănătoare despre averea primarului - dar limitată la ultimii cinci ani - a publicat și Glasul Sucevei, în februarie 2025: „Analiza ultimilor cinci ani indică o creștere rapidă și constantă a averii primarului din Fălticeni, în principal prin tranzacții imobiliare. Chiar dacă toate aceste achiziții și vânzări pot fi, teoretic, legale, ritmul și volumul tranzacțiilor ridică întrebări serioase despre cum a reușit un edil să gestioneze sume atât de mari într-un timp relativ scurt”. Rețeta averii: cumpăra terenuri în extravilan, iar Consiliul Local le trecea în intravilan, construibile „Avea un salariu de 1.300 de lei pe lună și o indemnizație anuală de 6.400 de lei, în Consiliul Local (533 lei/lună). Nu avea terenuri sau clădiri, avea un Ford din 2007, iar venitul anual al familiei era de 10.000 de euro”, scrie reporteris.ro.  „Astăzi declară: opt terenuri, aproximativ 23.700 de metri pătrați o casă de 216 metri pătrați un apartament de 42 de metri pătrați pe Aleea Trandafirilor un apartament de 76 de metri pătrați în Fălticeni un apartament de 47 de metri pătrați în București, pe numele fiicei peste 1,1 milioane de lei și 65.000 de euro în conturi Venitul anual al familiei, 155.000 de euro. Fiica primarului a primit prin donație un apartament în București, nu se știe de la cine, iar adresa nu este trecută în declarația de avere”, mai scrie publicația din Iași.  Reporter IS explică și cum a reușit Coman să facă avere: cumpăra terenuri în extravilan, Consiliul Local le trecea în extravilan, construibile, și apoi le revindea la prețuri mult mai mari.  În februarie 2025, Glasul Sucevei exemplifica această situație: „Suprafețele cumpărate, vândute și transformate intravilan/extravilan s-au schimbat constant, iar în unele cazuri, terenuri au „dispărut” din declarație. Un exemplu notabil este terenul de 725 mp de pe strada Sublocotenent Grigoraș, care a fost menționat în 2020, dar a dispărut ulterior. De asemenea, suprafața terenului agricol devenit intravilan a scăzut semnificativ în același an, iar ulterior terenurile din portofoliu au crescut și s-au diversificat. Această volatilitate ridică întrebări privind oportunitatea și legalitatea acestor tranzacții. Mai mult, achiziția unui teren agricol de 5.250 mp împreună cu familia fostului deputat PSD Alexandru Rădulescu sugerează legături politice și posibilitatea unor înțelegeri favorabile între apropiați”.  În 2020, Ziarul de Investigații arăta: „Primarul PSD din Fălticeni, Cătălin Coman, face afaceri imobiliare de zeci de mii de euro, dar este beneficiarul unei locuințe sociale de la Primărie”.  „Dar nici nu se poate spune că e sărac, pentru că numai în ultimul an afacerile cu terenuri i-au adus peste 90.000 de euro. S-ar putea spune că sunt afaceri de partid, deoarece Cătălin Coman s-a asociat cu familia deputatului PSD Alexandru Rădulescu și cu familia senatorului PSD Ion Stan, cu care a cumpărat un teren arabil de la marginea orașului. Au crescut valoarea terenului prin aprobarea în Consiliul Local Fălticeni a unui Plan de Urbanism Zonal care prevede că acel teren este destinat construirii de locuințe și odată crescută valoarea terenului respectiv, l-au parcelat și l-au vândut”, mai arăta Ziarul de Investigații. 

Purtătorul de cuvânt al UDMR, Csoma Botond, critică CCR pentru decizia anti-Fritz. Reacții furioase ale maghiarilor împotriva lui Asztalos Csaba
Politică

Purtătorul de cuvânt al UDMR, Csoma Botond, critică CCR pentru decizia anti-Fritz. Reacții furioase ale maghiarilor împotriva lui Asztalos Csaba

Purtătorul de cuvânt al UDMR, deputatul Csoma Botond, critică, pe facebook, decizia anti-Frtiz a CCR, apreciind că aceasta „are un caracter vădit retroactiv”. Însă reacțiile maghiarilor la postarea sa- scrisă în română și maghiară - sunt extrem de critice, atât la adresa UDMR, cât și a lui Csaba Asztalos, numit în CCR cu susținerea politică a UDMR.  Citește și: Grindeanu, protejat de procurori, ANI și ANAF: legăturile și averea suspectă a președintelui PSD Csoma Botond, care este și președinte al filialei UDMR din Cluj și lider al deputaților din această formațiune, s-a căsătorit în acest weekend cu Deák-Sala Rebeka, o arhitectă din Cluj.  Acum, el pare că adoptă o linie diferită de cea a UDMR. Comentariu la mesajul lui Csoma Botond: „Csaba Asztalos a redactat motivarea, nu-i așa? E o rușine” „Mi s-a părut absolut forțată argumentația Curții Constituționale în ceea ce privește textul de lege controversat referitor la conflictul de interese. Îmi mențin opinia că amendamentul „Fritz”, adoptat cu voturile AUR și PSD în comisia juridică, are un caracter vădit retroactiv, din moment ce sancțiunea introdusă nu exista la data săvârșirii faptei”, a scris Csoma Botond.    Însă multe reacții au fost negative.    „Rușinați-vă, deputați maghiari! Ce ticăloși obraznici trebuie să fiți ca să votați proiectul de lege privind ANI și, mai ales, să-i fie rușine lui Csaba Asztalos, ticălosul bun de nimic care l-a aprobat și l-a declarat constituțional.   Ce fel de oameni sunteți voi, ca să reprezentați maghiarii din Transilvania?   Ne-ați trădat așteptările, unde vă este onoarea, nu aveți nici mândrie, nici demnitate.   Bucurați-vă, pentru că este ultima oară când vă aflați în parlament; maghiarii din Transilvania nu vor mai vota niciodată pentru voi.   Nu vom mai vota niciodată pentru astfel de ticăloși. La revedere”, i-a scris Andrei Barta.   „A uitat să menționeze UDMR, chiar și Asztalos a votat în favoarea ei. Să minți așa... ce rușine!Chiar ne consideră analfabeți?!!!”, a comentat Horvath Tunde.    „Măi, asta e bună! Csaba Asztalos a redactat motivarea, nu-i așa? E o rușine (...) atât din partea lui, cât și din partea explicației oferite de UDMR”, arată Sarkady Bea.    Curtea Constituțională a arătat, în motivarea deciziei prin care a declarat constituțional „amendamentul Fritz” introdus de PSD în Legea integrității, că „legea nouă se va aplica atât situaţiilor juridice care se vor naşte, se vor modifica ori stinge după această dată, cât şi efectelor viitoare ale raporturilor juridice trecute”. Această decizie a fost luată cu majoritate de voturi, trei judecători din CCR s-au opus. Însă Asztalos Csaba a votat cu majoritatea, alături de reprezentanții PSD.     

VIDEO Călin Georgescu, filmat când parca nu pe un loc rezervat persoanelor cu handicap, ci pe două
Politică

VIDEO Călin Georgescu, filmat când parca nu pe un loc rezervat persoanelor cu handicap, ci pe două

Fostul candidat la președinție a fost filmat când, la sosirea la Curtici, a parcat mașina pe două locuri rezervate persoanelor cu handicap. Filmarea a devenit virală pe rețelele sociale.  Citește și: Grindeanu, protejat de procurori, ANI și ANAF: legăturile și averea suspectă a președintelui PSD Filmarea a fost distribuită pe rețelel sociale de Radu Dragomir, care a scris: „Sosirea Handicapatului Suprem”.  Georgescu, cu bodyguard și mașină occidentală, franțuzească În imagini se vede că Georgescu circulă cu un Peugeot tip SUV și are un bodygurad care-i deschide ușa. Pe fundal se aud strigăte „Ura” ale admiratorilor săi.  Călin Georgescu s-a aflat sâmbătă în județul Arad, unde a vizitat Piața Pâncota. Ulterior, a avut o întâlnire la Curtici cu cel mai important om de afaceri din zonă și unul dintre cei mai mari agricultori din vest, Dimitrie Muscă. „Noi trebuie să administrăm apa, nu seceta. Cine își bate joc de apă își bate joc de energie și de agricultură. Și atunci oamenii ajung să cumpere produse și alimente din străinătate la prețuri foarte mari, iar economia moare pentru că se consumă ce produc alții. Avem nevoie de oameni iubitori de țară și de pământ, cum este domnul Muscă și voi toți”, a spus Călin Georgescu, citat de ecopolitic.ro.  La Curtici, Călin Georgescu a declarat la Agro TV - o televiziunea controlată de Mihaela Neagu, supranumită „Regina contractelor cu statul” - că inteligența artificală este „antihristul digital”. El a spus că salvarea României este agricultura, iar România „va salva lumea”, prin exemplul propriu.  „Vreau să fiu foarte clar: viitorul lumii este agricultura, nu inteligența artificială. Astăzi, când lumea se îndreaptă către un Antihrist Digital, agricultura românească este nu doar potențialul românesc de salvare și de prosperitate, ci este forma prin care România va ajuta o întreagă lume prin exemplu propriu. Nu poți mânca bani. Poți mânca doar produse agricole, bani nu ai cum să mănânci. Cine se îmbată cu apă rece pe tema asta, se înșeală”, a perorat Georgescu în fața unui reporter evident plictisit și absent. 

George Simion s-a dus să se roage și să facă politică la o biserică a Patriarhiei Rusiei din Chicago
Politică

George Simion s-a dus să se roage și să facă politică la o biserică a Patriarhiei Rusiei din Chicago

Președintele AUR, George Simion, este în SUA, unde a participat la festivalul românesc organizat de Biserica Sfântul Andrei din Chicago. Citește și: Grindeanu, protejat de procurori, ANI și ANAF: legăturile și averea suspectă a președintelui PSD Însă această biserică nu ține de Biserica Ortodoxă Română, ci de Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove, care, la rândul ei, este subordonată Patriarhiei Rusiei. „Începând cu luna noiembrie 2016 parohia Ortodoxă Română Sfântul Andrei din Chicago se află sub omoforul Î.P.S. Vladimir, mitropolitul Chișinăului și al Întregii Moldove”, se arată pe pagina biserici.us. Blogul AUR menționează vizita lui Simion la această biserică, acesta fiind „invitat de preotul comunității să se adreseze românilor prezenți”.  Vizită la o biserică pro-rusă în ziua Tratatului Ribbentrop-Molotov Vizita lui Simion la această biserică are loc în ziua în care este consemnată semnarea Tratatului Ribbentrop-Molotov, care a permis URSS-ului să invadeze Basarabia și să o ocupe.  „George Simion a vorbit despre păstrarea credinței, a identității naționale și a legăturii cu România, indiferent de distanța care îi desparte pe românii din diaspora de țară. «Sunt foarte, foarte bucuros să vă văd, să văd că țineți aproape de Dumnezeu, de biserică, de neam, de tricolor, de sărbătorile noastre și de identitatea noastră națională», a declarat George Simion. Președintele AUR a remarcat diversitatea comunității reunite la festival, formată din români veniți din numeroase regiuni ale României și din Republica Moldova. «Văd că aici, la Biserica Sfântului Andrei, unirea ați făcut-o deja: România cu Moldova. Sunteți și de la Bălți, și de la Mereni, și de la Timișoara, și de la Bistrița, și Sibiu, și Dobrogea, și Baia Mare, Mureș. Cum să nu? E o întreagă Românie, o Românie Mare aici», a subliniat liderul AUR (...) Vizita din Chicago face parte din seria întâlnirilor președintelui AUR cu românii din Statele Unite ale Americii. Până acum, George Simion s-a întâlnit cu românii din Las Vegas, Nevada, Cleveland, Ohio, Reading, Pennsylvania, și Chicago, Illinois”, se arată pe blogul AUR.  Doi foști ambasadori ai Statelor Unite la București, Adrian Zuckerman și Mark Gitenstein, alături de James S. Gilmore III, fost guvernator al statului Virginia și fost ambasador al SUA la OSCE, Ronald Gidwitz, fost ambasador al SUA în Belgia, și jurnalistul Sabin Gherman, au cerut administrației americane să reanalizeze dacă George Simion ar trebui să beneficieze în continuare de viză pentru SUA. Contestatarii lui Simion susțin că acesta a încercat să se prezinte drept un politician proamerican, apropiat de mișcarea MAGA, dar că mai multe dintre pozițiile sale contrazic această imagine. Ei afirmă că retorica liderului AUR a preluat frecvent teme favorabile Kremlinului și că acesta a evitat să condamne fără echivoc agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și crimele comise asupra civililor, inclusiv transferarea forțată a copiilor ucraineni. În plus, amintesc de opoziția AUR, în martie 2026, față de desfășurarea temporară în România a unor mijloace militare americane, inclusiv avioane de realimentare. Ei arată, de asemenea, că Simion s-a opus măsurilor care ar fi permis interceptarea dronelor rusești intrate în spațiul aerian românesc.

VIDEO Ce este inteligența artificială pentru Călin Georgescu - declarație la Agro TV
Politică

VIDEO Ce este inteligența artificială pentru Călin Georgescu - declarație la Agro TV

Călin Georgescu a declarat la Agro TV - o televiziunea controlată de Mihaela Neagu, supranumită „Regina contractelor cu statul” - că inteligența artificală este „antihristul digital”. El a spus că salvarea României este agricultura, iar România „va salva lumea”, prin exemplul propriu.  Citește și: Grindeanu, protejat de procurori, ANI și ANAF: legăturile și averea suspectă a președintelui PSD Este pentru prima oară câmd Georgescu emite opinii despre inteligența artificială. România va salva lumea refuzând inteligența artificială pentru a face agricultură „Vreau să fiu foarte clar: viitorul lumii este agricultura, nu inteligența artificială. Astăzi, când lumea se îndreaptă către un Antihrist Digital, agricultura românească este nu doar potențialul românesc de salvare și de prosperitate, ci este forma prin care România va ajuta o întreagă lume prin exemplu propriu. Nu poți mânca bani. Poți mânca doar produse agricole, bani nu ai cum să mănânci. Cine se îmbată cu apă rece pe tema asta, se înșeală”, a perorat Georgescu în fața unui reporter evident plictisit și absent.  În cadrul acestui interviu, în timpul unei discuții despre agricultură la Combinatul Agroindustrial Curtici, Georgescu a îndemnat și la eliminarea samsarilor, pentru ca agricultorii să-și vândă direct „românilor” producția.  „Cheia jocului în agricultură o reprezintă piața, piața liberă, care este făcută strivct între consumatori și producători, fără intermedieri. Noi discutăm strict de producătorul român pur sânge și de consumatorul român (...) Au venit și s-au implicat marile lanțuri corporatiste. Acesta este necazul României”, a susținut fostul candidat la prezidențiale. Călin Georgescu s-a aflat sâmbătă în județul Arad, unde a vizitat Piața Pâncota. Ulterior, a avut o întâlnire la Curtici cu cel mai important om de afaceri din zonă și unul dintre cei mai mari agricultori din vest, Dimitrie Muscă. „Noi trebuie să administrăm apa, nu seceta. Cine își bate joc de apă își bate joc de energie și de agricultură. Și atunci oamenii ajung să cumpere produse și alimente din străinătate la prețuri foarte mari, iar economia moare pentru că se consumă ce produc alții. Avem nevoie de oameni iubitori de țară și de pământ, cum este domnul Muscă și voi toți”, a spus Călin georgescu, citat de ecopolitic.ro.  Mihaela Neagu, cea despre care site-ul de investigații Snoop scria în noiembrie 2024, că avea contracte de milioane de euro cu statul, a intrat din februarie 20226 în acționariatul postului Agro TV.  Mihaela Neagu a participat în 2024, la o dezbatere organizată de Antena 3 CNN în care invitat a fost candidatul PSD de atunci la prezidențiale, Marcel Ciolacu. Neagu a stat lângă Paul Stănescu și Sorin Grindeanu. „Nu o cunosc pe doamna și nu știu cum a ajuns pe acel loc”, a declarat atunci pentru Snoop.ro, Sorin Grindeanu, prim-vicepreședinte PSD.

Grindeanu, protejat de procurori, ANI și ANAF: legăturile și averea suspectă a președintelui PSD
Politică

Grindeanu, protejat de procurori, ANI și ANAF: legăturile și averea suspectă a președintelui PSD

Sorin Grindeanu se pregătește să fie premier, deși numele său este direct legat de dosare penale ale apropiaților săi, iar averea afișată ridică numeroase semne de întrebare. Cu toate acestea, nici procurorii, nici ANAF, nici ANI nu au declanșat cercetări care să-l implice direct și nu a fost nici măcar chemat ca martor în dosare de care era legat. Citește și: Renovările la bloc: regulile se schimbă din 25 august 2026. Ce mai poți modifica în apartament fără autorizație Camerele de televiziune l-au surpins în repetate rânduri cu ceasuri de lux, dar el a susținut că are doar un Breitling, de doar 2.000 de euro.  Presa care este subvenționată de PSD nu a insistat cu întrebări legate de aceste chestiuni controversate.  Legăturile strânse cu Nordis, neinteresante pentru Fisc, procurori sau agenția de integritate Ce probleme de integritate are Grindeanu, iar autoritățile statului evită să le elucideze: dosarul Nordis: Sorin Grindeanu era prieten cu Laura Vicol, petreceau în cluburi de lux împreună. În 2022, Grindeanu a zburat cu avioane charter închiriate de o firmă desprinsă din Nordis. A promis că va prezenta facturile acelor zboruri - cum a încercat colegul său de zbor, Marcel Ciolacu - dar acest lucru nu s-a întâmplat. Procurorii care anchetează cazul Nordis nu l-au audiat, potrivit propriilor declarații. Dacă Grindeanu a zburat gratuit cu avioanele Nordis, acesta era un „cadou”, legal, și trebuia consemnat în declarația de avere din 2023 - ceea ce nu s-a întâmplat. ANI ar trebui să verifice declarațiile sale de avere. DeFapt.ro a scris în decembrie 2025: „Sorin Grindeanu și-a vândut vila din Giroc, localitate lângă Timișoara, în septembrie 2022. A încasat 350.000 de euro pe imobil, dar locuiește și azi, la mai bine de trei ani de la tranzacție, în aceeași casă. Grindeanu a arătat, în declarația de avere, că promisiunea încheiată în cazul casei sale ar fi trebuit să expire la 31 decembrie 2023, adică după un an și aproape patru luni. Cu toate acestea, nici acum, după trei ani, nu a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare. DeFapt.ro nu a reușit să-l identifice pe Petru Stanoia, cel care s-a angajat să plătească 450.000 de euro pe vila lui Grindeanu, sumă din care a achitat deja 350.000 de euro”. Fiscul, procurorii și ANI ar fi trebuit să investigheze această tranzacție fiindcă ea poate ascunde o mită mascată.  Vila de 650.000 de euro a ministrului Grindeanu a fost proiectată de o firmă care a făcut parte din grupul Nordis, cu Vladimir Ciorbă acționar, arată Insider Timișoara.  Fostul șef de cabinet al lui Grindeanu, Cristian Anton, a fost prins cu sute de mii de euro în cutii de pantofi. El a fost numit membru în consiliul de supraveghere al companiei în timpul mandatului lui Sorin Grindeanu de ministru al Transporturilor (2021-2025). Odată cu numirea lui Sorin Grindeanu la Ministerul Transporturilor în noiembrie 2021 în Guvernul Ciucă, Anton apare în poziția de director de cabinet. Tot în această perioadă, în decembrie 2021, conform termene.ro, este numit în consiliul de administrație al Aeroportului Internațional „Traian Vuia” din Timișoara. El este considerat „omul de casă” al lui Grindeanu, cu care se cunoaște cel puțin din 2008, când actualul lider al PSD era viceprimar al Timișoarei, iar Anton, consilier local. Grindeanu nu a fost audiat în acest dosar.  „Personal, resping orice pact pe funcții, ci vom merge doar pe idei. Acum vom vedea cine este îngrjorat de situația României", a spus azi Sorin Grindeanu, după ce PSD l-a desemnat premier. 

Pesedistul Țuțuianu, șeful Autorității Electorale, vrea dreptul de a înființa sau desființa partide
Politică

Pesedistul Țuțuianu, șeful Autorității Electorale, vrea dreptul de a înființa sau desființa partide

Autoritatea Electorală Permanentă, condusă de pesedistul Adrian Țuțuianu - pe care Liviu Dragnea l-a susținut să fie ministru al Apărării, timp de câteva luni, în 2017, în guvernul Tudose - a propus o lege care dă acestei instituții dreptul de a aproba înființarea partidelor sau de a le dizolva. Acum, înființarea unui partid este decisă de instanța de judecată, iar dizolvarea este atribut fie al CCR, fie al Tribunalului București, la propunerea Ministerului Public. Citește și: CCR nu fusese sesizată pe declararea averilor, s-a autosesizat ilegal, arată trei judecători din CCR Proiectul de lege înființează instanțe formate din cinci angajați ai AEP pentru a aproba cererile de înființare a unui parttid politic. Dar, potrivit legii, „personalul Autorității Electorale Permanente are același statut cu personalul din aparatul celor două Camere ale Parlamentului”.  În 2017, Țuțuianu cerea SRI să ancheteze multinaționalele, suspctate că ar sprijini protestele împotriva OUG 13 Ce prevederi are noua lege: „Cererile de înregistrare a partidelor politice se analizează de completuri constituite în cadrul Autorităţii Electorale Permanente, formate din 5 membri, desemnaţi prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente din rândul angajaţilor acesteia (...) Autoritatea Electorală Permanentă se pronunţă asupra cererii de înregistrare a partidului politic prin hotărâre, la propunerea completului învestit, în termen de cel mult 30 de zile de la data depunerii cererii”. Cine decide dizolvarea: „Curtea Constituţională hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic, potrivit art. 30 alin. (7), art. 40 alin. (2) şi (4) şi art. 146 lit. k) din Constituţia României (...)  În situaţiile prevăzute la art. 62 lit. b)-e), precum şi în cazurile de inactivitate prevăzute la art. 65, Autoritatea Electorală Permanentă se poate autosesiza sau poate fi sesizată de orice persoană interesată şi se pronunţă prin hotărâre, cu aplicarea în mod corespunzător a procedurii prevăzute la art. 47-52” În ceea ce privește motivele de desființare a unui partid, față de legea actuală apare prevederea: „când partidul politic constituie structuri după criteriul locului de muncă sau desfăşoară în mod grav ori repetat activităţi politice la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice, cu încălcarea prezentei legi” Noua lege cere ca, după adoptarea ei, în șase luni toate statutele partidelor să fie adaptate noilor reglementări: „Neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (1) constituie caz de dizolvare pentru inactivitate”.  Acum, un partid poate fi înființat cu trei membri, noua lege prevede 100.  În februarie 2017, șeful de acum al AEP, Adrian Țuțuianu, cerea SRI să cerceteze protestatarii ant-Dragnea, ieșiți în stradă împotriva ordonanței 13, emisă de guvernul Grindeanu. Fiica sa, care a lucrat la primăria Capitalei în mandatul Gabrielei Firea, scria pe Facebook despre cei care protestau împotriva OG 13/2017: “Dacă tot ieșiți ca oile în Piața Victoriei, cu toate că nu-mi pasă câtuși de puțin de urletele voastre prost informate, îmi pasă de ce văd că lăsați în urmă! Nu e de mirare că ieșiți ca în junglă, sunteți un haos desăvârșit! Mi-e scârbă“.  La 6 februarie 2017, Adrian Țuțuianu cerea SRI să spună dacă mulținaționalele s-au implicat în proteste. „Există anumite informații, și am să vă dau un detaliu, poate ne înțelegem juridic: dacă o firmă folosește bunurile, capitalul propriu pentru a sprijini anumite activități, legea 31/1990 spune că este infracțiune. Folosirea creditului sau bunurilor societății în scopul propriu sau unei alte persoane. Este o discuție de făcut și trebuie analizată. Al doilea lucru, pe mine mă interesează din punctul de vedere al securității naționale. Există un articol 11 în legea securității naționale care prevede foarte clar că atunci când se urmărește înlocuirea puterii de stat prin mijloace violente și așa mai departe, problema este una de securitate națională”, spunea Țuțuianu, la acel moment parlamentar și președinte al comisiei de control a SRI. 

Procurorul CSM Claudiu Sandu îl face pe Cristian Ghinea „broscoi politic”
Politică

Procurorul CSM Claudiu Sandu îl face pe Cristian Ghinea „broscoi politic”

Procurorul CSM Claudiu Sandu l-a atacat dur pe senatorul USR Cristian Ghinea, după ce acesta a vorbit despre „procurori pesedisti jegosi” și a afirmat că a „violat puțin justitia cu aceasta opinie”. Sandu pare să reproșeze și USR-ului faptul că nu se delimitează de declarațiile lui Ghinea. Citește și: CCR nu fusese sesizată pe declararea averilor, s-a autosesizat ilegal, arată trei judecători din CCR Procurorul Sandu, care a criticat repetat situția din Justiție și deciziile grupării Savonea, își intitulează postarea „Broscoiul politic”. „Alte așteptări aveam de la un senator al Romaniei care se pretinde o persoana educata” „BROSCOIUL POLITIC Am asistat ieri la abandonarea oricărei urme de bun simț si de decenta in exprimarea unui om politic.   Numitul Ghinea Cristian care pozează intr-un cavaler al luptei politice s-a transformat brusc intr-un broscoi care a facut următoarea afirmație: "procurori pesedisti jegosi" cu referire la instrumentarea de către DIICOT a dosarului lui Viorel Pasca.   După acest moment, numitul Ghinea a ținut sa atragă atenția CSM ca a "violat puțin justitia cu aceasta opinie" si a încheiat apoteotic cu sintagma FMM care in traducere înseamnă " futu-ti morții ma-tii ".   Nu am vrut sa reacționez la o asemenea atitudine dar înmulțirea atacurilor mizerabile la adresa unor magistrati care muncesc a devenit insuportabila.   Stiu ca acest caz de la Bihor a creat tabere în societate si ca foarte mulți cetateni deja au îmbrăcat haina de judecator si au si pronuntat hotărârea in aceasta cauză.   Alte așteptări aveam de la un senator al Romaniei care se pretinde o persoana educata si care tinde spre reforma țării.   Se pare ca înainte de a reforma România domnul senator ar trebui sa găsească cei 7 ani de acasă si sa înțeleagă ca o cauza in lucru poate fi disecata pe Tik Tok dar nu poate face obiectul unei poziții publice a unei persoane care are ca principala ocupație edictarea legilor.   Din pacate, astfel de jigniri adresate corpului procurorilor nu face decât sa descalifice atat personajul politic cât si pe cei care sunt asociati acestui personaj, de la care aveam unele mici așteptări sub forma unui comportament civilizat si echilibrat.   Poate o fi întâmplător, dar aceasta atitudine agresiva vine in momentul in care se dezbate legea salarizarii unde magistrații au cerut puțin respect pentru aceasta profesie si pentru privatiunile indurate, respect care sa se reflecte in niste venituri măcar la nivelul celor actuale. Eu unul nu cred in coincidențe”, a scris procurorul.    La începutul lunii august, el a sugerat că ar trebui arestări la CSM și conducerea Curții de Apel București pentru favorizarea prescrierii faptelor lui Robert Negoiță: „Probabil că în urmă cu 8-9 ani ar fi fost operate arestări într-o asemenea cauză”.    La 16 august, procurorul Sandu afirma: „Ne-am obișnuit ca hotii si coruptii sa rămână cu averile furate, sa huzureasca pe coasta de azur sau pe malul vreunui lac italian in vreme ce noi plătim taxe record.   Nimeni nu mai pare interesat sa redea autoritatea statului si sa reinstituie legi serioase de combatere a corupției si a jafului din banul public”. 

PNL îi trimite pe Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru în coasta lui Băluță și Robert Negoiță
Politică

PNL îi trimite pe Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru în coasta lui Băluță și Robert Negoiță

Conducerea PNL București i-a desemnat pe Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu în funcțiile de președinți interimari ai organizațiilor din sectoarele trei și respectiv patru, din București. Primari ai acestor sectoare sunt pesediștii Robert Negoiță și Daniel Băluță. Negoiță este primar din 2012, deși are mai multe dosare penale.  Recent, G4Media scria: „Procesul prin care a fost trimis în judecată Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, și în care prejudiciul estimat de procurori este de peste 100 de milioane de euro, va fi reluat de la zero, la patru ani de la începerea cercetării judecătorești. Motivul este că președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, a schimbat completul de judecată, iar potrivit unei decizii a Curții Constituționale, în asemenea cazuri, procesul se reia de la capăt, pentru ca noul complet să administreze integral probatoriul” Băluță este primar la Sectorul 4 din 2016. El este vicepreședinte PSD pe Administrație Publică.  Citește și: CCR nu fusese sesizată pe declararea averilor, s-a autosesizat ilegal, arată trei judecători din CCR Foștii șefi ai organizațiilor PNL din sectoare au contestat demiterea Robert Negoiță a fost reales, în 2024, cu peste 53% din voturile celor care au venit la urne, însă el a fost sprijinit și de PNL, și de PSD. Băluță a strâns peste 60% din voturi, dar și el a candidat cu susținerea alianței PSD-PNL.  Tot ieri, PNL București i-a desemnat pe Sanda Nicola - o fostă jurnalistă care a candidat, în 2024, la Parlament pentru Partidul România în Acțiune, care îl susținea pe Mircea Geoană - și pe avocatul Andrei Badiu la conducerile organizațiilor PNL din sectoarele doi și, respectiv, cinci. La Sectorul 5, primar este fiul lui Cristian Popescu Piedone, iar la Sectorul 2 primar este pesedistul Rareș Hopincă. „PNL București trebuie să fie o organizație deschisă și relevantă și să revină în topul preferințelor bucureștenilor. Mulțumesc Sanda Nicola, Dragoș Pîslaru, Oana Gheorghiu și Andrei Badiu pentru că ați acceptat preluarea conducerii interimare a filialelor PNL din Sectoarele 2, 3, 4 și respectiv 5.   Ne așteaptă o muncă susținută pentru reconstruirea acestor filiale și pentru dezvolarea celor mai bune politici de guvernare locală pentru București în general și pentru sectoarele noastre în special.   Toți cei patru proaspăt presedinți și președinte de filiale PNL au cariere profesionale excepționale și am mare încredere că împreună vom ține Bucureștiul departe de populism”, a scris primarul Capitalei, Ciprian Ciucu (PNL), pe Facebook.    Însă foștii președinți ai organizațiilor PNL din sectoarele 2, 3, 4 și 5 din București, alături de fostul lider al filialei Ialomița au cerut Tribunalului București suspendarea deciziei prin care au fost demiși din funcții.   Monica Anisie (PNL Sector 2), Andrei Baciu (PNL Sector 3), Ionuț Stroe (PNL Sector 4), Dan Meran (PNL Sector 5) și Dragoș Soare (PNL Ialomița) au cerut Tribunalului București suspendarea deciziei prin care au fost demiși din funcție. Inițiativa vine după ce, în data de 20 iulie, Biroul Politic Național al PNL i-a schimbat de la șefia filialelor.  Dosarul a fost înregistrat marți, 28 iulie. 

CCR nu fusese sesizată pe declararea averilor, s-a autosesizat ilegal, arată trei judecători din CCR
Politică

CCR nu fusese sesizată pe declararea averilor, s-a autosesizat ilegal, arată trei judecători din CCR

Un grup de trei judecători din CCR - Simina Tănăsescu, numită de președintele Iohannis, Laura Scâtei, propusă de PNL, și Dacian Dragoș, propus de președintele Nicușor Dan - arată că majoritatea din Curtea Constituțională a blocat ilegal publicarea declarațiilor de avere. Cei trei arată că CCR nu fusese sesizată cu privire la această chestiune și s-a autosesizat.  Citește și: De ce majoritatea PSD-UDMR din CCR refuză din nou publicarea declarațiilor de avere: ar fi o „expunere publică nejustificată a relației private” Nici măcar în 2025, CCR nu a interzis complet publicarea averii demnitarilor „Exercitarea atribuției de control a priori asupra legilor de către Curtea Constituțională este limitată de textul constituțional și delimitată în conținutul său de prevederile invocate de autorii obiecțiilor de neconstituționalitate, Curtea neavând posibilitatea de a extinde, din oficiu, obiectul controlului de constituționalitate”, arată cei trei judecători.  „Curtea nu poate acționa decât în limitele sesizării. Dacă ar proceda altfel, Curtea ar exercita un control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu prevederile art. 146 lit. a) din Constituție și ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale”, explică aceștia în opinia separată. Ei arată că, chiar și așa, publicarea declarațiilor de interese financiare - o formă a declarațiilor de avere - era constituțională.  „Curtea a subliniat că soluția legislativă a publicării declarațiilor de avere/interese este justificată prin prisma scopului legal al ANI de asigurare a integrității în exercitarea demnităților și funcțiilor publice și prevenire a corupției instituționale, iar anonimizarea datelor cu caracter personal reprezintă o garanție împotriva unor ingerințe arbitrare. Prin urmare, jurisprudența Curții Constituționale a fost constantă, în sensul că măsura publicării declarațiilor de avere și de interese urmărește un scop legitim, este necesară pentru atingerea acestui scop, este adecvată și proporțională cu respectivul scop, fiind însoțită de garanții precum anonimizarea datelor cu caracter personal. Prin Decizia nr. 297/2025, adoptată cu majoritate de voturi, Curtea Constituțională a admis o excepție și a declarat neconstituționale normele referitoare la publicarea declarațiilor de avere și de interese, stabilind că anonimizarea adresei exacte a imobilelor, a codului numeric personal și a semnăturii nu este suficientă pentru asigurarea confidențialității și protecției datelor cu caracter personal, iar publicarea numelui și prenumelui soțului și copiilor împreună cu precizarea veniturilor acestora reprezintă încălcări ale dreptului la viață privată (paragrafele 29-34). Curtea a arătat că dispozițiile criticate nu asigură un just echilibru între cele două drepturi fundamentale aflate în concurență, respectiv dreptul la viață privată, pe de o parte, și, pe de altă parte, nevoia de informare a publicului în temeiul dreptului de acces la informații de interes public prevăzut de art. 31 din Constituție, componentă a libertății de exprimare protejată la nivel constituțional și la nivelul Convenției europene a drepturilor omului.  Distinct de argumentele aduse în opiniile separate2 aferente Deciziei nr. 297/2025, menționăm faptul că prin Decizia nr. 297/2025 Curtea Constituțională nu a stabilit o interdicție absolută de publicare a declarațiilor de avere și de interese, ci, dimpotrivă, a recunoscut caracterul justificat și necesar al măsurii de publicare a declarațiilor depuse de persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, numite printr-o decizie politică a unei autorități ori alese prin vot de către cetățeni. Potrivit considerentului 54 din decizia antereferită, „în cazul acestora din urmă, datorită caracterului electiv al funcției deținute sau a naturii deciziei politice de numire, Curtea consideră că este justificat un control al publicului (sn. să fie accesibil publicului pentru control), pe considerentul că persoana respectivă a fost propulsată într-o funcție de demnitate publică prin alegere sau numire politică”, mai explică cei trei judecători. 

De ce majoritatea PSD-UDMR din CCR refuză din nou publicarea declarațiilor de avere: ar fi o „expunere publică nejustificată a relației private”
Politică

De ce majoritatea PSD-UDMR din CCR refuză din nou publicarea declarațiilor de avere: ar fi o „expunere publică nejustificată a relației private”

Majoritatea PSD-UDMR din CCR consideră că prin publicarea declarațiilor de interese financiare ar fi afectată viața privată a demnitarilor și funcționarilor. Tot prin aceatsă decizie, CCR a decis că este constituțional amendamentul anti-Fritz depus de PSD la legea integrității.  Citește și: Apartamentul modificat fără autorizație poate deveni greu de vândut: autorizația de regularizare, soluția care apare din 25 august „Mâine legiuitorul ar putea înceta de drept mandatele rezultate din alegeri pentru cei de exemplu care trăiesc în concubinaj” „Sub aspectul publicității declarației de interese financiare, Curtea reține că expunerea publică a declarației de interese financiare a persoanelor menționate în art.II pct.2 [cu referire la art.2 alin.(6) pct.43] depășește cu mult scopul legitim al măsurilor referitoare la integritatea funcției publice, intrând, în realitate, în registrul unei expuneri publice nejustificate a relației private pe care o întreține funcționarul/demnitarul public – practic nu mai interesează averea persoanei în cauză, ci mai degrabă relația sa privată –, ceea ce este contrar exigențelor Deciziei nr.297 din 29 mai 2025, precitată, și art.26 din Constituție. Ca atare, o asemenea publicitate nu poate fi acceptată, având în vedere și faptul că, în realitate, această declarație copiază declarația de avere sau de interese (a se vedea elementele de conținut ale declarației de interese financiare prevăzute de anexa nr.5 la legea criticată). Or, prin Decizia nr.297 din 29 mai 2025, Curtea a stabilit de principiu că declarațiile de avere și de interese nu pot forma obiectul niciunei publicități. A eluda această constatare a Curții, în sensul publicării unor forme similare de declarații, denumite de interese financiare, nu face altceva decât să demonstreze că art.II pct.2 [cu referire la art.2 alin.(6) pct.43] din legea criticată încalcă art.147 alin.(4) raportat la art.26 din Constituție”, se arată în motivarea CCR.  În ceea ce privește constituționalitatea amendamentului PSD anti-Fritz, majoritatea PSD-UDMR scrie: „Norma intertemporală nu reglementează o sancțiune personală aplicabilă titularului funcției, demnității sau mandatului, ci întrerupe ori încetează de drept funcția, demnitatea sau mandatul care a fost viciat prin fapta titularului său”. Avocatul Toni Neacșu, fost membru al CSM, scrie, pe Facebook: „Motivarea Curţii Constituționale pe amendamentul Dominic Fritz e mult mai neconvingătoare și stângace decât mă așteptam. Îmi doream enorm să nu fiu dezamăgit.  Din păcate nu o să oprească discuțiile, mai rău le va alimenta”.  „La limită, de exemplu, ar trebui să acceptăm că mâine legiuitorul ar putea înceta de drept mandatele rezultate din alegeri pentru cei de exemplu care trăiesc în concubinaj, doar pentru că reevaluează criteriile de moralitate în societate pe care trebuie să le aibă aceștia. Sau de exemplu a tuturor celor care în ultimii 3 ani au trecut pe roșu, chiar dacă atunci li s-a dat doar o amendă și li s-a suspendat permisul, pentru că reevaluează integritatea pe care aleșii trebuie s-o dovedească în conducerea pe drumurile publice”, ironizeză Neacșu decizia CCR. 

Cheltuielile cu salariile bugetarilor ar urma să crească cu 12 miliarde lei/an, potrivit noii legi
Politică

Cheltuielile cu salariile bugetarilor ar urma să crească cu 12 miliarde lei/an, potrivit noii legi

Ultima formă a legii salarizării bugetarilor ar duce la o creștere cu 12 miliarde de lei a cheltuielilor cu bugetarii, în 2026 față de 2025. Aceasta ar însemna 0,63% din PIB-ul estimat la 1.909 miliarde de lei.  Citește și: Nazare desființează orice creștere de cheltuieli cu salariile bugetarilor: deja consumă 40% din veniturile bugetului, cel mai mare procent din UE Inițial se estima o creștere de doar opt miliarde de lei a cheltuielilor cu salariile bugetarilor. Partide care au discutat, azi, la Cotroceni, au estimat că cele patru miliarde în plus, peste estimarea inițială de opt miliarde, vor veni din reduceri de cheltuieli.  Sindicatele cer mai mult de 12 miliarde de lei Cu toate acestea, sindicatele sunt nemulțumite. „Practic noua formă e mai proastă decât toate formele anterioare, în sensul în care nu numai că valoarea de referință scade, e problema că pentru multe familii ocupaționale și profesii coeficienții scad. Adică pe lângă scăderea valorii de referință și coeficienții scad”, a declarat Bogdan Hossu la Antena 3 CNN.  „Scăderea valorii de referință este forma găsită ad hoc de inițiatori de a completa de la 8 miliarde la 12 miliarde. Scăderea d 2,5% acoperă suma de ani pe care nu aveau posibilitatea să o găsească. (...) Guvernul putea rezolva problema resursei financiare simplu: prin dezvoltarea economică. Dacă rezolva crizele cu care ne confruntăm, energie, gaz, combustibil, am fi avut banii pentru anvelopă”, a spus Hossu.  „Ceea ce este foarte important să înţelegem este că, din perspectiva atât a Comisiei Europene, a Ministerului de Finanţe, evident că riscul acesta de downgradare este cu mult mai mare (..) decât doar miza îndeplinirii acestui jalon. Deci aici suntem pe o zonă în care trebuie să înţelegem foarte clar că trebuie să avem o anumită zonă de potenţialitate şi că nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma”, a declarat, azi, ministrul Dragoș Pîslaru. Ministrul de finanțe, Alexandru Nazare, a scris, miercuri, pe Facebook, că, atâta vreme cât datoria publică este peste 60% din PIB, „Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială”. „De aceea, în discuția privind noua lege a salarizării dar şi în alte inițiative ale acestei perioade, trebuie să avem o imagine completă și realistă asupra măsurilor pe care ni le putem permite și asupra riscurilor ulterioare - orice noi măsuri adoptate trebuie construite în actualul cadru fiscal-bugetar. În acest moment, Legea responsabilității fiscal - bugetare nu mai permite creşteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal”, a explicat ministrul de Finanțe. 

Pîslaru arată că, dacă salariile bugetarilor cresc prea mult prin noua lege, România trece la junk
Politică

Pîslaru arată că, dacă salariile bugetarilor cresc prea mult prin noua lege, România trece la junk

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a sugerat, azi, că ar fi preferabil ca România să rateze jalonul privind legea salarizării, decât să crească cheltuielile cu bugetarii și să fie retrogradată de agențiile de rating la categoria junk.  Citește și: Nazare desființează orice creștere de cheltuieli cu salariile bugetarilor: deja consumă 40% din veniturile bugetului, cel mai mare procent din UE La finalul lunii iulie, agenția financiară Fitch Ratings a hotărât să mențină calificativul României la BBB-, cu perspectivă negativă, la fel ca la evaluarea precedentă din 13 februarie 2026. Dar România a făcut apel la decizia iniţială a comitetului de rating al agenţiei Fitch şi a furnizat informaţii suplimentare, iar acţiunea de rating - confirmarea calificativului BBB- cu perspectivă negativă - este diferită de concluzia la care ajunsese prima dată comitetul, potrivit comunicatului agenţiei. O retrogradare însemna trecerea în categoria junk. Miercuri, premierul Bolojan a spus că, în forma actuală a proiectului legii salarizării, s-a ajuns ca cheltuielile cu salariile bugetarilor să crească cu peste 12 miliarde de lei în 2026, față de 2025. „Nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma” „Ceea ce este foarte important să înţelegem este că, din perspectiva atât a Comisiei Europene, a Ministerului de Finanţe, evident că riscul acesta de downgradare este cu mult mai mare (..) decât doar miza îndeplinirii acestui jalon. Deci aici suntem pe o zonă în care trebuie să înţelegem foarte clar că trebuie să avem o anumită zonă de potenţialitate şi că nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma”, a declarat ministrul Pîslaru. Ministrul interimar al Muncii a mai declarat că, "dacă vrem într-adevăr să adoptăm această lege, această lege nu este doar o lege de negocieri cu fiecare familie ocupaţională în parte şi să vedem cine ia mai mult". "Este o lege care presupune o echitate, transpusă tehnic într-o evaluare care a fost făcută pe toate funcţiile de Banca Mondială şi care creează nişte intervale pe nivelul de salarizare şi atunci, evident, mesajul foarte ferm pe care l-am avut în discuţiile purtate este acela că nu ai cum să ridici o familie ocupaţională peste acest nivel de evaluare care este transversal în toată administraţia şi care este unul din cele trei principii ale legii", a mai afirmat Pîslaru. El a participat la discuții la Cotroceni pe această lege, însă aceste negocieri s-au încheiat fără nici un rezultat.  Ministrul de finanțe, Alexandru Nazare, a scris, miercuri, pe Facebook, că, atâta vreme cât datoria publică este peste 60% din PIB, „Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială”. „De aceea, în discuția privind noua lege a salarizării dar şi în alte inițiative ale acestei perioade, trebuie să avem o imagine completă și realistă asupra măsurilor pe care ni le putem permite și asupra riscurilor ulterioare - orice noi măsuri adoptate trebuie construite în actualul cadru fiscal-bugetar. În acest moment, Legea responsabilității fiscal - bugetare nu mai permite creşteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal”, a explicat ministrul de Finanțe. 

Nazare desființează orice creștere de cheltuieli cu salariile bugetarilor: deja consumă 40% din veniturile bugetului, cel mai mare procent din UE
Politică

Nazare desființează orice creștere de cheltuieli cu salariile bugetarilor: deja consumă 40% din veniturile bugetului, cel mai mare procent din UE

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a atacat, din nou, orice majorare a cheltuielilor cu salariile, arătând că, în 2024, ele consumau 40% din încasările la buget - cel mai mare procent din UE, mult peste media Uniunii, de 26%. Un grafic publicat de Nazare mai arată că, în 2024, cheltuielile cu salariile erau peste 11% din PIB, din nou mult peste media UE.  Ministrul de Finanțe arată că discutata creștere de opt miliarde de lei a cheltuielilor cu salariile bugetarilor - de fapt, se ajunsese la o majorare de peste 12 miliarde, potrivit premierului Bolojan - nu este o cheltuială într-un singur an: „Vorbim despre miliarde de lei în plus în fiecare an, adăugate la o cheltuială salarială care, odată introdusă în buget, devine recurentă”.  Citește și: Un rezident s-a sinucis, altul este șofer de Uber, un pediatru oncolog lucrează în construcții: Republica UMF explicată de un medic Creșterile de salarii „ajung la întreaga societate afectând inclusiv sectorul privat, persoanele vulnerabile, tinerii” Ce arată Nazare în postarea sa: „Îşi permite România să susțină noi angajamente de cheltuieli pe termen lung, fără să transfere nota de plată în viitor? De ce orice diferență adăugată celor 8 mld. lei pe an devine o obligație permanentă, transferabilă întregii societăți şi generațiilor următoare” „Am analizat fiecare versiune transmisă, am refăcut estimările acolo unde impactul era incomplet și am atras atenția asupra diferenței dintre costul aparent din primul an și obligația structurală pe care statul și-o asumă pe termen mediu” „În 2024, masa salarială publică reprezenta echivalentul a aproape 40% din veniturile fiscale, față de aproximativ 26% la nivelul Uniunii Europene – cea mai ridicată pondere dintre statele membre (...) În aceste condiții, fiecare creștere permanentă care nu are o sursă de finanțare pune presiune asupra investițiilor, sănătății, educației, apărării, datoriei publice sau asupra taxelor plătite de economie” „Dezechilibrele din sistemul de salarizare nu rămân izolate în sectorul public. Atunci când devin permanente și nu au o sursă reală de finanțare, ele se propagă în buget și contribuie la deficite mai mari, datorie publică în creștere, costuri mai ridicate de finanțare și presiuni inflaționiste (...) În final, costurile sunt suportate de întreaga societate: de persoanele vulnerabile, prin pierderea puterii de cumpărare, dar și de cei care muncesc, investesc și produc, prin taxe mai mari, finanțare mai scumpă și oportunități mai puține” „De aceea, discuția despre noua lege nu trebuie să fie doar despre cât putem distribui astăzi. Trebuie să ne uităm cu responsabilitate la locul în care vrem să fie România peste 5 sau 10 ani. Avem nevoie de un stat care își plătește corect angajații, dar care își poate respecta promisiunile fără să transfere costurile către economie sau către generațiile următoare” „Chiar și reformele care aduc beneficii legitime, precum reforma pensiilor, se pot întoarce împotriva oamenilor dacă nu sunt corelate cu măsuri fiscale, reforme structurale și decizii asumate la timp. O creștere nominală de aproape 40%, urmată de doi ani de înghețări și de o inflație ridicată, trebuie evaluată prin puterea de cumpărare care a rămas, nu doar prin procentul anunțat inițial.” „Statul trebuie să ofere beneficii pe care le poate păstra în timp, nu câștiguri acordate astăzi și recuperate mâine prin inflație, taxe, înghețări sau reduceri. Mai mult, costurile unor asemenea decizii nu sunt suportate doar de cei care solicită și de cei care acordă, ci și de oamenii care nu participă nici la revendicare, nici la decizie. Ele ajung la întreaga societate – prin inflație, taxe mai mari, credite mai scumpe, investiții amânate și servicii publice mai slabe – afectând inclusiv sectorul privat, persoanele vulnerabile, tinerii și generațiile viitoare”. Ministrul de Finanțe a criticat și miercuri legea salarizării. El a scris, pe Facebook, că, atâta vreme cât datoria publică este peste 60% din PIB, „Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială”. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră