marți 14 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8564 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Ciolacu îl acuză pe Bolojan de ceea ce el numește “casele groazei“ ale lui Viorel Pașca

Fostul premier Marcel Ciolacu îl acuză pe Ilie Bolojan că a știut de ceea ce numește “casele groazei“ ale lui Viorel Pașca. Ciolacu o dă ca exemplu pe Gabriela Firea, care a demisionat din funcția de ministru după scandalul “azilelor groazei“ din Voluntari. Citește și: Atac politic fără precedent al judecătoarei Arsene, șefa Curții de Apel București, împotriva PNL și al lui Bolojan la postul lui Ghiță, România TV Fostul premier minimalizează implicarea oamenilor din jurul lui Firea în acel scandal, scriind: “Vina ei? O angajată din cabinet cunoștea o persoană vizată în ancheta azilelor“. În realitate, Ștefan Godei, arestat în dosarul azilelor, a fost angajat de Firea șofer nu doar la Primărie, ci și la cabinetul ei senatorial.  Ligia Enache (Gheorghe, după căsătorie) era veriga de legătură dintre familia Firea și drama azilelor din Voluntari: ea a făcut parte din consiliul director al Asociației Sfântul Gabriel cel Viteaz, care, sub conducerea lui Ștefan Godei, administra căminele groazei. Enache era consiliera personală a Gabrielei Firea din 2012, când aceasta a intrat în politică, iar anterior a fost producătoarea emisiunilor ei de la Antena 1 și Antena 3. Imaginile publice arată că, dincolo de relația ofiaicială, cele două erau prietene extrem de apropiate. Ciolacu scrie că Firea, de care nu stia cum să mai scape, a fost un exemplu de demnitate Ce scrie, azi, Ciolacu:  “În iulie 2023, Gabriela Firea și-a dat demisia din Guvern. Vina ei? O angajată din cabinet cunoștea o persoană vizată în ancheta azilelor. Atât. Nicio semnătură, niciun premiu, nicio legătură directă.   O vină care nu i-a fost dovedită niciodată. A plecat, alături de Marius Budăi, pentru că așa arată responsabilitatea politică: nu aștepți să te împingă alții, pleci singur.   Suntem în 2026. Ilie Bolojan: a condus Oradea și Bihorul aproape două decenii - exact județul în care Viorel Pașca și-a construit nestingherit „casele groazei". Ba mai mult: primăria condusă de el l-a premiat pe Pașca și l-a prezentat public drept model de implicare socială; rapoartele CJ Bihor din 2021 și 2023, semnate chiar de Ilie Bolojan, laudă „buna colaborare" cu asociația lui Pașca; fiul lui Pașca este viceprimar PNL în Holod - comuna cu cimitirul improvizat, cu sute de cruci de fier; cei mai apropiați oameni ai săi l-au premiat și l-au numit public „un om deosebit".   Și ce face domnul Bolojan? Declară că „n-a avut nicio tangență" și că a aflat din presă. Cu propria semnătură pe documente. Și rămâne, fără nicio jenă, agățat de o funcție din care oricum a fost demis.   Gabriela Firea a plecat pentru o vină nedovedită.   Ilie Bolojan rămâne, cu toate semnăturile lui pe rapoarte.   Asta e diferența dintre demnitate și sfidare. Și România o vede“, a scris Ciolacu. 

Ciolacu îl acuză pe Bolojan de ceea ce el numește “casele groazei“ ale lui Viorel Pașca
Atac politic fără precedent al judecătoarei Arsene, șefa Curții de Apel București, împotriva PNL și al lui Bolojan la postul lui Ghiță, România TV
Politică

Atac politic fără precedent al judecătoarei Arsene, șefa Curții de Apel București, împotriva PNL și al lui Bolojan la postul lui Ghiță, România TV

Controversata judecătoare Liana Arsene, președinte al Curții de Apel București și o apropiată a Liei Savonea, a lansat un atac politic fără precedent împotriva unui partid politic și al premierului Ilie Bolojan. Intervenția ei a avut loc la postul România TV, controlat de Sebastian Ghiță. Citește și: Alexandru Nazare, acceptat și de Grindeanu, și de UDMR, posibil viitor premier “Atunci cum are această capacitate funcțională să sesizeze Curtea Constituțională?“ “Da, asistăm, așa cum am asistat de la începutul mandatului domnului premier, la un atac fără precedent în istoria postdecembristă împotriva puterii judecătorești. Dacă până acum puteam să intuim, puteam să speculăm care ar putea să fie scopul urmărit și care să justifice astfel de acțiuni, după ultimele intervenții ale Partidului Național Liberal și intervențiile premierului, se pare că se conturează cu claritate care ar fi această nevoie și anume aceea de a controla soluțiile în dosarele deduse judecății în instanțele de judecată. Acest atac public la puterea judecătorească iese din masca specifică a constituționalității, fiind în afara valorilor statului european, circumscriindu-se mai degrabă unui profil de stat de tip Rusia. Pentru că este nesocotit cu desăvârșire principiul separației puterilor în stat și principiul independenței puterii judecătorești (...)  Nu ne lăsăm intimidați, așa cum nu ne-am lăsat nici până acum, în decursul acestui an dramatic pentru orice democrație, și nu ne vom lăsa nici de acum înainte, pentru că, în calitate de președinte al celei mai mari Curți de Apel din țară, cum atacurile au vizat două instanțe din circumscripția Curții de Apel București, și mă refer aici la Tribunalul Ilfov și la Tribunalul București, sunt nevoită să susțin independența puterii judecătorești și să afirm cu tărie și cu claritate că justiția se realizează de judecători, în sala de judecată“, a spus Arsene, potrivit transcrierii Romania TV. Ea a contestat și dreptul Guvernului de a se adresa CCR, sesizat pentru un posibil conflict juridic de natură constituțională cu ÎCCJ, după ce instanța condusă de Lia Savonea a dat în judecată Executivul pentru că nu a plătit salariile restante ale magistraților. “Demersul de care am aflat astăzi, inițiat de premierul Bolojan, ridică cel puțin două probleme. Pe de o parte, mă gândesc la capacitatea funcțională a unui guvern demis, a unui premier demis, de a face altceva decât cele care sunt în funcțiunea administrației curente. Așa cum a spus și premierul, nu are capacitatea și nu are posibilitatea legală de a da curs, în măsura în care hotărârea judecătorească la care se referă și litigiul în care este parte cu Înalta Curte s-ar soluționa favorabil judecătorilor, fiind demis și neavând posibilitățile legale de a lua măsuri. Atunci cum are această capacitate funcțională să sesizeze Curtea Constituțională cu o chestiune care nu ține de administrarea curentă? Pe de altă parte, până acum jurisprudența constantă a Curții Constituționale este în sensul că nu putem vorbi de un conflict de natură constituțională al unei părți cu o hotărâre judecătorească. Chiar dacă această parte în acel litigiu este o putere a statului, puterea executivă. Conflictul constituțional nu se naște între puterea executivă și puterea judecătorească. Hotărârile judecătorești, să ne placă sau să nu ne placă, definitive, sunt obligatorii“, a spus Arsene. 

Alexandru Nazare, acceptat și de Grindeanu, și de UDMR, posibil viitor premier
Politică

Alexandru Nazare, acceptat și de Grindeanu, și de UDMR, posibil viitor premier

Actualul ministru de Finanțe, Alexandru Nazare, ar putea fi viitor premier într-un guvern susținut de PSD, UDMR și chiar și PNL, afirmă surse politice. Nazare urma să fie ministru de Finanțe în guvernul Veștea, dar PNL nu i-a reproșat acest gest. Planul ca Alexandru Nazare să fie succesorul lui Bolojan, la Guvern, era vehiculat încă din toamna anului 2025.  Citește și: EXCLUSIV Pensionara lui Marian Neacșu, 112.000 de euro net anual de la ROMATSA și Loteria Română. Constanța Coman, sinecuristă în serie Ca membru al Consiliului de Administrație al BNR, Nazare s-a suspendat din PNL. Acum, el este suspendat și din CA-ul BNR. Aproape toți liderii fostei coaliții majoritare au avut cuvinte de apreciere față de actualul ministru de Finanțe.  Însă, acum, sunt două probleme majore: a) PSD dorește o rotativă în care Grindeanu să fie primul care ocupă postul de premier și b) PNL are o decizie luată în Congres care-i interzice să guverneze cu PSD. În plus, PNL se teme că, dacă USR rămâne în afara viitorului Guvern, alegătorii nemulțumiți se vor transfera la partidul lui Dominic Fritz.  Bolojan vrea un armisitițiu limitat la absorbția fondurilor UE Întrebat recent dacă l-ar păstra pe actualul ministru de la Finanțe într-un viitor Guvern, Sorin Grindeanu a spus: „Alexandru Nazare a fost un ministru bun al Finanțelor, pe care eu îl apreciez, dar acum speculăm despre o etapă viitoare. Dincolo de relația personală care mă leagă de el, e un ministru al Finanțelor care a făcut treabă, o să vedem”.  “Eu pot să vorbesc în numele UDMR. Da, Alex Nazare, din punctul meu de vedere, așa cum v-am spus și săptămâna trecută și acum două săptămâni, este una dintre variante, dar nu depinde de mine, deci eu nu am nicio problemă cu Alex“, a spus și liderul UDMR, Kelemen Hunor.  Recent, Ilie Bolojan a vorbit despre un guvern de armistițiu.  “Trebuie să ne gândim la o formulă de înţelegere de care are nevoie ţara noastră în această situaţie complicată, oricum ar fi, în aşa fel încât să deblocăm lucrurile. Dar asta nu poţi să o faci în emisiuni televizate, trebuie să vezi care sunt lucrurile pe care le poţi accepta şi nu în ultimul rând, fiecare în partid să facă o analiză a susţinerii unor astfel de măsuri, împreună cu preşedintele României, care are şi el o responsabilitate în acest domeniu, să se găsească o formulă pentru ca lucrurile să meargă mai bine", a spus Bolojan. Bolojan a menţionat că "e greu de presupus că un guvern în care se reface din nou coaliţia mai poate funcţiona în această perioadă datorită evoluţiei pe care au avut-o în această perioadă". "Şi, atunci, nu pot fi decât guverne minoritare sau o formă de guverne de tip armistiţiu cu durată cât se poate de clară, pentru a ieşi din blocajul legat de absorbţia de fonduri europene", a mai spus el. 

Arbitrul de scrabble Neacșu, fratele penalului Neacșu de la PSD, șef la Autoritatea Aeronautică
Politică

Arbitrul de scrabble Neacșu, fratele penalului Neacșu de la PSD, șef la Autoritatea Aeronautică

Un arbitru de scrabble, cu studii de ingineria mașinilor termice, a fost plasat, în 2022, de Sorin Grindeanu în conducerea Autorității Aeronautice Civile (AAC), instituția care reglementează, certifică și supraveghează siguranța aviației civile.  Citește și: EXCLUSIV Pensionara lui Marian Neacșu, 112.000 de euro net anual de la ROMATSA și Loteria Română. Constanța Coman, sinecuristă în serie Știe scrabble și e frate de lider PSD, ex-penal Însă acesta este fratele penalului Marian Neacșu, unul dintre principalii negociatori ai PSD în formarea viitorului guvern. El a fost condamnat definitiv în 2016 de Înalta Curte la șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese pentru că își angajase ilegal fiica la biroul său de parlamentar. Între timp, acest Neacșu a fost reabilitat.  Fratele său, Mihai Neacșu, este vicepreședinte al Consiliului Județean Ialomița și face parte din Consiliul de Administrație al AAC. Pentru simpla prezență la ședințele CA-ului, a încasat în anul fiscal 2023 - după 2024 nu a mai publicat declarații de avere - 106.476 de lei, net. Contractul de mandat nici măcar nu-l obligă să participe la ședințe CA-ului AAC, el poate să-și delege votul altui membru al CA-ului. În plus, AAC îi asigură telefon, tabletă, laptop, abonament de telefonie, diurnă și cheltuieli de delegare la nivelul directorului regiei.  Mihai Neacșu era, în 2024, coordonator al Clubului de Scrabble din cadrul CSM București, de unde a încasat, în anul fiscal 2023, 41.085 lei, net. Alți 945 de lei a încasat ca arbitru de scrabble.  În martie 2026, un cititor G4Media acuza Autoritatea Aeronautică Civilă Română (ACCR) că l-a obligat să aștepte 10 luni pentru a putea să depună documentația necesară pentru obținerea unui aviz. Tot G4Media arăta, recent, că, la finalul anului trecut, șase dintre cei șapte membri ai Consiliului de Administrație (CA) de la Autoritatea Aeronautică Civilă Română - printre care și Mihai Neacșu - au intentat un proces în care cer câte 162.000 de lei pentru că, datorită lor, instituția ar fi îndeplinit criteriile de performanță în anul 2023.  În CA-ul AAC se află și Lucian Taropa, prietenul din liceu al lui Grindeanu, director la Aeroportul Timisoara. 

7 zile până când Savonea va obliga contribuabilii să plătească judecătorilor 4,8 miliarde de lei. Penalitățile în caz de neplată, cămătărești
Politică

7 zile până când Savonea va obliga contribuabilii să plătească judecătorilor 4,8 miliarde de lei. Penalitățile în caz de neplată, cămătărești

Mai sunt doar șapte zile până când Înalta Curte de Casație și Justiție va judeca procesul în care chiar Înalta Curte de Casație și Justiție cere Guvernului să plătească imediat 4,8 miliarde de lei pentru salariile magistraților. Citește și: EXCLUSIV Pensionara lui Marian Neacșu, 112.000 de euro net anual de la ROMATSA și Loteria Română. Constanța Coman, sinecuristă în serie Acest proces a fost inițiat de ÎCCJ în martie 2026. Cu mare celeritate, el a fost judecat la Curtea de Apel București, care a dat câștig de cauză ÎCCJ, la 5 mai 2026. Ministerul de Finanțe a făcut recurs, iar acesta se va judeca la 9 iulie la ÎCCJ.  Azi, într-un gest fără precedent, Guvernul a sesizat CCR “cu un posibil conflict juridic de natură constituțională ivit între Guvernul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte“.  Imediat, Înalta Curte a contestat dreptul guvernului de a sesiza CCR pe motiv că are puteri limitate ca urmare a demiterii prin moțiunea de cenzură.  ICCJ cere dobanzi de 365% pe an Ce cere Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit unei note care s-a aflat azi pe ordinea de zi a Guvernului: “Finanțarea drepturilor salariale restante ale magistraților și ale celorlalte categorii de personal îndreptățite, stabilite prin titluri executorii scadente în anul 2026, în cuantum total de aproximativ 4,8 miliarde lei“. Ministerul de Finanțe arată că ÎCCJ nu a explicat cum a calculat această sumă. Penalitate de 1% pe fiecare zi de întârziere, calculată asupra valorii obligației. Raportat la un cuantum al titlurilor de ordinul a 4,8 miliarde lei, penalitatea poate atinge aproximativ 48–50 milioane lei pe zi, respectiv în jur de 9 milioane euro pe zi. Amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, aplicată Guvernului și Ministerului Finanțelor care se face venit la bugetul de stat – aproximativ 800–810 lei pe zi. Dobânzi legale penalizatoare aferente sumelor neachitate (la nivelul ratei dobânzii de referință a BNR – 6,5% pe an în iunie 2026 – majorată cu 4 puncte procentuale, respectiv cca. 10,5% pe an). Pentru un debit de ordinul a 4–4,8 miliarde lei, dobânda se ridică la aproximativ 420–470 milioane lei pe an, respectiv circa 1,2 milioane lei pe zi, și se adaugă continuu la debitul principal, majorând expunerea pe măsura prelungirii neexecutării. Actualizarea cu indicele prețurilor de consum (IPC) a sumelor, în faza de executare silită, potrivit art. 628 din C Cheltuieli de executare silită, precum și cheltuieli cu onorariile avocațiale, în faza de executare. “Dincolo de dimensiunea constituțională, soluția are potențial de precedent pentru toți ordonatorii principali de credite. Dacă rămâne definitivă, orice ordonator nemulțumit de sumele alocate prin legea bugetului ar putea obține, pe calea contenciosului administrativ, obligarea Ministerului Finanțelor la suplimentarea propriului buget, sub presiunea penalităților zilnice“, mai arată Guvernul. 

Cu două luni înainte de închiderea PNRR, România a îndeplinit doar 52% din obiective
Politică

Cu două luni înainte de închiderea PNRR, România a îndeplinit doar 52% din obiective

Datele oficiale ale Uniunii Europene, afișate pe site-ul “Recovery and Resilience Scoreboard“, arată că, cu doar două luni înainte de închiderea PNRR, la 31 august, România a îndeplinit doar 52% din țintele din reforme. Un procent de 48% din acestea nu au fost încă evaluate, 1% sunt suspendate.  Citește și: Nicușor Dan, editorial în NewsMax, din SUA: în România, sprijinul pentru Trump, foarte ridicat Digitalizarea Sănătății, la pământ În ceea ce privește plățile din cadrul PNRR, România a primit 8,65 de miliarde de euro din partea de granturi (din 13,5 miliarde) și 4,32 miliarde euro din partea de împrumuturi (din 7,83 miliarde alocate).  Datele Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene arată “risc ridicat“ la mai multe proiecte majore. De exemplu, obiectivul “Capacitățile de producție a hidrogenului verde care să fie utilizat pentru stocarea energiei electrice și/sau pentru decarbonizarea industriei“ este îndeplinit în procent de 3,3%. Valoarea sa: 86,5 milioane de euro.  “Transformarea digitală“ are asigurată suma de 1,73 miliarde de euro, s-au atras 21,5%.  “Instituirea sistemului de eHealth și telemedicină“: 300 milioane euro alocați, realizare 3%, toate țintele au risc ridicat, inclusiv platforma informatică de asigurări de sănătate care ar trebui gestionată de CNAS.  Cu risc ridicat sunt și obiectivele: “Plăți efectuate către cel puțin 200 de unități de sănătate publică pentru sistemele informatice și infrastructura digitală a unităților de sănătate publică. Sistemele informatice ale spitalelor ar trebui să fie interoperabile cu alte sisteme. Plăți efectuate pentru formarea a cel puțin 3 000 de membri ai personalului medical pentru a învăța cum să exploateze aplicațiile informatice“. Digitalizarea sistemului judiciar are alocată suma de 242 milioane euro, s-au “executat“ circa 50 de milioane euro, adică 21%. 

Nicușor Dan, editorial în NewsMax, din SUA: în România, sprijinul pentru Trump, foarte ridicat
Politică

Nicușor Dan, editorial în NewsMax, din SUA: în România, sprijinul pentru Trump, foarte ridicat

Președintele Nicușor Dan a publicat un comentariu în publicația de orientare conservatoare NewsMax în care prezintă cooperarea dintre România și SUA, arată ce proiecte comune se dezvoltă - inclusiv “implementarea reactoarelor modulare mici împreună cu parteneri americani şi la realizarea unei gigafabrici de inteligenţă artificială în Dobrogea“ - și afirmă că “în România, sprijinul popular pentru leadershipul american şi, în mod particular, pentru preşedintele Donald Trump, rămâne foarte ridicat“.  Referindu-se la proiectele economice și militare de viitor, el a arătat: “În acest sens, lucrăm la facilitarea unei prezenţe americane consolidate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, la dezvoltarea proiectelor nucleare comune de la Cernavodă, la implementarea reactoarelor modulare mici împreună cu parteneri americani şi la realizarea unei gigafabrici de inteligenţă artificială în Dobrogea.În paralel, dezvoltăm Portul Constanţa ca principal hub logistic regional, cu un rol esenţial inclusiv în reconstrucţia Ucrainei, consolidăm lanţurile de aprovizionare cu minerale critice şi susţinem dezvoltarea Coridorului Vertical de Gaze şi a proiectului Neptun Deep, pentru reducerea dependenţei Europei de gazul rusesc“.  “Leadershipul american se bucură de un respect profund“ Editorial, integral, tradus de news.ro: “America la 250 de ani - Scopul nostru comun   Pe măsură ce Statele Unite se apropie de aniversarea a 250 de ani de la proclamarea independenţei, merită să ne oprim pentru un moment de reflecţie - nu doar în America, ci şi dincolo de graniţele ei - asupra a ceea ce această naţiune a însemnat pentru lume şi asupra valorilor pe care continuă să le reprezinte prin forţa şi continuitatea leadershipului american şi a preşedintelui Donald J. Trump.Acest moment aniversar nu este doar o celebrare a istoriei Statelor Unite. Este şi o ocazie de a recunoaşte profunzimea relaţiei construite în timp, pe baza unor valori împărtăşite, a sacrificiului şi a unei convergenţe strategice durabile, dintre America şi state precum România, care cred în libertate, oportunitate şi responsabilitate.Pentru români, America nu a fost niciodată o putere îndepărtată. A fost un aliat puternic, angajat în apărarea păcii, securităţii şi a libertăţii în faţa celor care le ameninţă.De aceea, parteneriatul dintre ţările noastre merită mai mult decât recunoştinţă. El trebuie consolidat, apărat şi proiectat cu şi mai multă ambiţie în viitor, deoarece se sprijină pe o fundaţie solidă de respect reciproc, admiraţie şi obiective comune, la fel de relevante astăzi ca şi în trecut.Istoria ne oferă cele mai convingătoare argumente.După cel de-Al Doilea Război Mondial, România a cunoscut una dintre cele mai îndelungate mişcări de rezistenţă armată anticomunistă din spatele Cortinei de Fier. Luptătorii din Munţii Carpaţi au continuat rezistenţa până la începutul anilor 1960.Statele Unite au încercat să îi sprijine, paraşutând voluntari români şi provizii pentru a susţine lupta. Cei care au fugit în munţi au trăit cu o singură speranţă: că americanii vor veni să elibereze România.Mulţi şi-au dus această speranţă până la moarte, în faţa represiunii comuniste. Este o mărturie impresionantă a legăturii istorice dintre popoarele noastre.Românii înţeleg foarte bine valoarea libertăţii - individuale, politice şi economice.Afinitatea noastră faţă de valorile americane se regăseşte şi în alte principii fundamentale: importanţa credinţei şi a familiei, necesitatea unor frontiere sigure, respectul pentru democraţie şi primatul libertăţii.România rămâne un partener strategic de încredere al Statelor Unite în momente care cer atât hotărâre, cât şi resurse concrete.Recent, România şi-a asumat găzduirea unor capabilităţi militare americane importante, inclusiv o prezenţă substanţială a aeronavelor de transport C-130, care depăşeşte astăzi nivelul existent în orice alt stat european.Militarii români au luptat alături de cei americani în Irak şi Afganistan, demonstrând angajamentul nostru comun pentru securitatea internaţională.Acest angajament continuă prin creşterea investiţiilor în apărare şi prin achiziţia celor mai avansate sisteme militare americane.Parteneriatul nostru se extinde însă şi asupra domeniilor care vor defini viitorul ambelor ţări şi al întregii regiuni.România joacă un rol central în consolidarea unui ecosistem strategic la Marea Neagră, menit să întărească pacea, stabilitatea şi securitatea regională.În acest sens, lucrăm la facilitarea unei prezenţe americane consolidate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, la dezvoltarea proiectelor nucleare comune de la Cernavodă, la implementarea reactoarelor modulare mici împreună cu parteneri americani şi la realizarea unei gigafabrici de inteligenţă artificială în Dobrogea.În paralel, dezvoltăm Portul Constanţa ca principal hub logistic regional, cu un rol esenţial inclusiv în reconstrucţia Ucrainei, consolidăm lanţurile de aprovizionare cu minerale critice şi susţinem dezvoltarea Coridorului Vertical de Gaze şi a proiectului Neptun Deep, pentru reducerea dependenţei Europei de gazul rusesc.Împreună, toate aceste proiecte reprezintă mai mult decât cooperare. Ele exprimă convergenţa strategică dintre România şi Statele Unite în domeniile securităţii, economiei, tehnologiei şi energiei.Există însă şi o dimensiune adesea insuficient remarcată.Leadershipul american se bucură de un respect profund în rândul românilor.Dincolo de dezbaterile politice interne din Statele Unite, instituţia Preşedinţiei americane continuă să inspire şi să exercite o influenţă considerabilă la nivel global.În România, sprijinul popular pentru leadershipul american şi, în mod particular, pentru preşedintele Donald Trump, rămâne foarte ridicat, reflectând atât afinităţile istorice dintre cele două popoare, cât şi o viziune comună asupra provocărilor şi priorităţilor lumii de astăzi.Pe măsură ce Statele Unite marchează 250 de ani de la fondarea lor, românii vor celebra această aniversare alături de prietenii şi partenerii lor americani.Va fi un moment de reflecţie, recunoştinţă şi reafirmare“. Moştenirea Statelor Unite depăşeşte cu mult propriile graniţe şi este înscrisă în istoria şi aspiraţiile numeroaselor naţiuni care au privit America drept o sursă de inspiraţie şi speranţă.La 4 iulie 2026, mulţi români vor transmite gânduri de apreciere şi cele mai bune urări, conştienţi că naşterea Statelor Unite a pus în mişcare forţe care au schimbat lumea în bine.La 250 de ani, povestea Americii este departe de a se fi încheiat. Cele mai importante capitole ar putea încă să urmeze.Din perspectiva României, concluzia este limpede: alianţa dintre ţările noastre este puternică, durabilă şi destinată să devină şi mai profundă în anii care vin.Dumnezeu să binecuvânteze America la împlinirea a 250 de ani de existenţă!“

Halucinanta Justiție a lui Savonea îl încurcă iar pe Bolojan: s-a suspendat convocarea Congresului PNL. Congresul a avut loc, efectele suspendării convocării - neclare
Politică

Halucinanta Justiție a lui Savonea îl încurcă iar pe Bolojan: s-a suspendat convocarea Congresului PNL. Congresul a avut loc, efectele suspendării convocării - neclare

Tribunalul București a decis suspendarea provizorie a executării și a efectelor Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL nr. 1/2026, adoptată pe 19 iunie, prin care a fost convocat Congresul pentru alegerea noii conduceri a partidului. Măsura va rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a cererii de anulare a hotărârii de convocare a congresului. Decizia instanței nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. Decizia Tribunalului București vine la circa trei săptămâni după ce Tribunalul Ilfov a judecat cu maximă celeritate o contestație a unui grup de 16 parlamentari PNL împotriva unei decizii a conducerii partidului. Aceștia au atacat la Tribunalul Ilfov deciziile ședinței Biroului Politic Național al partidului din 15 iunie referitoare la mandatarea parlamentarilor de a nu vota pentru învestirea Guvernului Veștea și la impunerea de sancțiuni pentru cei care votează și cei care ar putea fi propuși în acest Cabinet. Tribunalul a dat dreptate contestatarilor.  Acum, este greu de spus care sunt efectele deciziei Tribunalului București, de vreme ce Congresul PNL a avut loc.  Antena 3 susține că echipa Bolojan din fruntea PNL ar fi fost desființată Minuta sentinței: “Solutia pe scurt: Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Bolojan Ilie-Gavril- preşedinte al Partidului Naţional Liberal şi Motreanu Dan-Ştefan- secretar general al Partidului Naţional Liberal, invocată de pârâtul Partidul Naţional Liberal prin preşedinte Bolojan Ilie-Gavril. Respinge cererea formulată de reclamanţi, în contradictoriu cu pârâţii Bolojan Ilie-Gavril- preşedinte al Partidului Naţional Liberal şi Motreanu Dan-Ştefan- secretar general al Partidului Naţional Liberal, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţi, în contradictoriu cu pârâtul Partidul Naţional Liberal prin preşedinte Bolojan Ilie-Gavril. Suspendă provizoriu executarea şi efectele Hotărârii Consiliului Naţional Extraordinar al PNL nr. 01/ 2026 din 19.06.2026, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. 26127/3/2026 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a V-a Civilă. Respinge în rest cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul Partidul Naţional Liberal prin preşedinte Bolojan Ilie-Gavril, ca neîntemeiată“.  Acțiunea a fost deschisă în instanță de 18 liberali care îl contestă pe Bolojan: Hubert Thuma,  Adrian Veștea, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Monica Anisie, Andrei Baciu, Ionuț Stroe, Mihail Veștea, Ioan Bogdan, Ion Iordache, Ciprian Pandea, George Scarlat, Dragoș Soare, Răzvan Prișcă, Sebastian Rusu și Aneta Matei. Antena 3 susține că, prin decizia de azi a Tribunalului București, este suspendată inclusiv decizia de desființare a celor patru funcții de prim-vicepreședinte.  prin urmare, Adrian Veștea, dar și Nicoleta Pauliuc sunt din nou prim-vicepreședinți ai PNL. De asemenea, Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru, care au fost cooptați în conducerea PNL de Ilie Bolojan la Congresul Extraordinar, nu mai sunt vicepreședinți ai partidului. Ar fi suspendată și alegerea lui Robert Sighiartău în funcția de secretar general al PNL.

Primul reportaj despre azilele lui Pașca a apărut în 2008, în Bihoreanul: “Gazda sărmanilor“
Eveniment

Primul reportaj despre azilele lui Pașca a apărut în 2008, în Bihoreanul: “Gazda sărmanilor“

Publicația locală Bihoreanul arată că a publicat încă din 2008 despre faptul că Viorel Pașca identifica persoane care aveau nevoie de asistență socială și le lua în îngrijire în casa sa. Articolul apărea sub titlul “Gazda sărmanilor“.  Citește și: Marile semne de întrebare legate de acțiunea DIICOT împotriva lui Viorel Pașca, din Bihor “Din milă pentru boschetari, un bihorean şi-a transformat casa în azil. Viorel Paşca a fost în stare să colinde spitalele ca să caute oameni bolnavi care n-au unde locui şi să-i cazeze în propria casă din satul Dumbrava“, se arăta în articol. Azi, el a fost reținut, după ce a fost audiat miercuri timp de mai multe ore la sediul central al DIICOT într-un dosar privind exploatarea unor persoane vulnerabile.  “Gazda sărmanilor“ Bihoreanul prezenta laudativ activitatea lui Pașca: “O femeie căreia i-au murit patru copii, o alta care a rămas pe drumuri prădată de propriul fiu, un bătrân care abia poate să-şi ridice capul de pe pernă pentru o gură de apă... Casa lui Viorel Paşca din satul Dumbrava e plină de oameni care au fost crunt loviţi de soartă“.  Reportajul arată și care a fost începutul de drum a lui Pașca: el era angajat al Societăţii Penticostale de Misiune Creştină și a fost trimis la Dumbrava, în comuna Holod, pentru a avea grijă de comunitatea de romi. “Nu mergeau la şcoală şi făceau numai prostii. Eu i-am învăţat să scrie, să citească. La mine nu veneau de obligaţi, ci pentru că le plăcea. Învăţam jucându-ne şi îi duceam în excursii la Arieşeni sau la Peştera Urşilor“, a spus el, pentru Bihoreanul.  În 2006, primind o casă părăsită de o rudă, Pașca s-a gândit să o folosească pentru a adăposti persoane fără adăpost, care mureau de frig pe străzi. El s-a dus la un spital ca să caute persoane care aveau nevoie de ajutor. “În ziua aceea şi-a şi găsit prima  musafiră: o femeie internată pentru că avea probleme cu inima şi care locuia într-o baracă din centrul Oradiei. Viorel a fost şocat când a văzut în ce condiţii locuia. Practic, în schimbul pensiei, era tolerată de vecini într-o latrină veche şi nefolosită. Dormea pe cartoane. Impresionat, a doua zi luat-o acasă“, relatează publicația din Bihor.  În articol, Pașca arată că inițial Pașca nu dorea oameni care aveau pensie, dar ulterior a acceptat. El a explicat cum folosea putinii bani din aceste pensii pentru a îngriji intreaga comunitate: “Unei femei paralizate, de exemplu, îi plătesc din pensie o infirmieră, că io n-am de unde. Femeia vine să o îngrijească, să o spele şi să o întoarcă de pe o parte pe alta. Celorlalte le iau medicamente. Caut să fac aşa încât să nu existe diferenţe“. 

Marile semne de întrebare legate de acțiunea DIICOT împotriva lui Viorel Pașca, din Bihor
Eveniment

Marile semne de întrebare legate de acțiunea DIICOT împotriva lui Viorel Pașca, din Bihor

Ancheta masivă declanșată de DIICOT și de Poliția Română împotriva lui Viorel Pașca, cel care găzduia, în casele sale, sute de persoane fără adăpost, vulnerabile, ridică foarte multe semne de întrebare. Comunicatele DIICOT și ale Poliției Române sunt foarte dure, ele se referă la “săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată“. Citește și: EXCLUSIV Ministrul PSD Șerban de la Transporturi, informat în februarie că traficul aerian în România poate fi blocat din cauza ROMATSA. Nu a făcut nimic Cu toate acestea, Pașca nu a fost reținut și, deocamdată, nu s-a propus arestarea sa, fiind doar adus la București pentru audieri. De ce statul român, care a cooperat cu Pașca, nu este anchetat de DIICOT?  Ce întrebări ridică comunicatul/acțiunea DIICOT: Este adevărat că centrele lui Pașca erau alimentate cu pacienții spitalelor de stat sau aceștia erau aduși de Poliție? Dacă, da, de ce aceștia nu sunt anchetați? În 2025, ministrul PSD al Muncii Florin manole, a criticat dur activitatea lui Pașca: “Am promis că voi identifica neregulile care au dus la situația inacceptabilă ca persoane cu dizabilități să fie gestionate necorespunzător la o persoană fizică din Bihor. Această situație va înceta“. DIICOT a acționat abia după un an. Dacă situația era atât de dramatică, de ce a durat un a? Pașca a scris ministerului Muncii, în septembrie 2025, cerându-i să preia persoanele cazate în casele sale. Ministerul Muncii l-a refuzat. Instituțiile ale statului continuau să trimită pacienți. Cum a fost posibil?  În 2025, un control realizat de Prefectura Bihor, Poliția, DSP, DSVSA și AJPIS  la centrele de la Dumbrava și Incești nu agăsit nici o neregulă. Un an după, aceeași poliție îl acuză pe Pașca de constituire de grup infracțional organizat. Care este explicația? Centrele lui Pașca funcționează din 2016, DIICOT scrie că “în intervalul cuprins între 2020 și luna iunie 2026, liderul grupului infracțional organizat, cu sprijinul membrilor,  a recrutat, primit și adăpostit sute de persoane aflate în stare de vădită vulnerabilitate, persoane cu dizabilități psihice, care nu se puteau apăra și nu își puteau exprima voința și pe care le-au menținut într-o stare de dependență și aservire“ Cum a calculat DIICOT prejudiciul de 13.048.821 lei (7.498.076 lei, 884.090 euro, 161.426 USD, 52.960 CAD, 1.534 CHF) reprezentând fonduri și venituri deturnate de la destinația lor legală și utilizate în interesul grupului infracțional organizat? Cine a suferit prejudiciul? Este evident că aceste centre funcționau fără avizele legale. Însă de la acest fapt până la acuzația de constituire a unui grup infracțional organizat este o distnață mare. Publicul din Bihor, și nu numai, îl apără pe Pașca, susținând că acesta preluase misiunea statului incapabil să aibă grijă de persoane fără adăpost aflate într-o stare extrem de gravă. 

Marile întrebări legate de scandalul azilelor din Bihor: Viorel Pașca, patronul rețelei improvizate, infractor sau binefăcător?
Eveniment

Marile întrebări legate de scandalul azilelor din Bihor: Viorel Pașca, patronul rețelei improvizate, infractor sau binefăcător?

După ce DIICOT a anunțat că destructurează o “grupare organizată“ care “sub aparența furnizării unor servicii sociale (...) a indus în eroare donatori, aparținători și alte persoane interesate de oferirea serviciilor de îngrijire, pentru a obține importante sume de bani“, pe rețelele sociale au apărut informații că șeful acestei așa-zise grupări organizate, Viorel Pașca, era, de fapt, un binefăcător. Acesta prelua, de la instituțiile statului, oameni ai străzii și avea grijă de ei. Citește și: Trei ani de la scandalul “Azilelor groazei“, DIICOT suține că a descoperit o rețea asemănătoare, în Bihor Viorel Pașca, 55 de ani, este liderul Asociaţiei Dumbrava Dumnezeu Poartă de Grijă. Publicația locală Bihon îl numește “samaritean“.  Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a fost nevoit să posteze explicații, pe Facebook, după ce, inițial, părea că susține punctul de vedere al DIICOT. Într-o declarație acordată marți pentru agenția Agerpres, în timpul descinderilor DIICOT și ale Poliției Române la azilele sale, Viorel Pașca a spus că nu știe exact ce se întâmplă, dar că acestea ar avea legătură cu o plângere făcută de ministrul Sănătății. „Tare aş vrea şi eu să ştiu ce se întâmplă, dar nu ştiu. Ştiu doar că a făcut o plângere, cred că anul trecut, domnul ministru al Sănătăţii, mi-o făcut dosar la Parchet”, a declarat Viorel Pașca. Statul coopera și se folosea de Pașca Ce semne de întrebare apar în legătură cu ancheta de azi: Patronul rețelei, Viorel Pașca, avea această rețea de case în care îngrijea diferite persoane de circa 20 de ani. De ce nimeni nu a intervenit până acum?  Este Pașca victima unei răzbunări a ministrului PSD al Sănătății Alexandru Rogobete, cel care a sesizat DIICOT? In 2025, “șapte bolnavi ai Spitalului Județean din Mehedinți trimiși la azilele improvizate din Dumbrava, gestionate de cunoscutul Viorel Pașca, dar returnați de acesta fiindcă nu aveau acte și lăsați în soare în fața DGASPC Mehedinți“ - relata Bihoreanul. “Un control efectuat vineri de reprezentanți ai Prefecturii Bihor, Poliției Bihor, DSVSA Bihor, DSP Bihor și AJPIS Bihor la Dumbrava (comuna Holod), dar și la Incești (comuna Ceica) - unde Viorel Pașca deține mai multe case în care adăpostește și îngrijește sute de persoane fără adăpost, bolnave și fără rude - s-a încheiat fără dispunerea niciunei sancțiuni“, scria Bihoreanul la 7 iulie.  Este adevărat că Poliția și spitalele îi trimiteau, cu ambulanța sau cu mașinile poliției, oameni ai străzii, să-i preia în îngrijire?  Controlul din 2025, al Prefecturii Bihor, Poliției Bihor, DSVSA Bihor, DSP Bihor și AJPIS Bihor la Dumbrava (comuna Holod), dar și la Incești (comuna Ceica) a descoperit că azilele lui Pașca erau in ordine.  Documentul arată că cele 5 persoane găsite la Dumbrava „nu figurează căutate sau urmărite la nivel național sau internațional”, au acte de rezidență acolo, dar și că „au o stare de igienă corespunzătoare, camera în care locuiesc este igienizată și curată, fiecare persoană are pat propriu și îmbrăcăminte adecvată și curată”. Raportul nu conține nicio propunere de sancțiune, scria Bihoreanul, ci doar mențiunea că „dl. Pașca Viorel a fost îndrumat și consiliat de echipa mixtă cu privire la legislația specifică din domeniul fiecărei instituții”, ceea ce înseamnă că DSP și DSVSA i-au pus în vedere să respecte condițiile de igienă, iar AJPIS să înființeze o asociație pe care s-o acrediteze ca furnizor de servicii sociale. Azi, DIICOT susține că “persoanele vătămate, aduse din multiple unități spitalicești și direcții de asistență socială din mai multe județe, au fost plasate în imobile situate pe raza comunelor Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, sub aparența oferirii unor servicii de îngrijire de specialitate, tratament și asistență socială de către liderul grupării, persoană fizică care nu deținea capacitatea legală, organizatorică și profesională  necesară pentru o astfel de activitate, așa cum stipulează Legea nr. 292/2011 privind asistența socială“.

Trei ani de la scandalul “Azilelor groazei“, DIICOT suține că a descoperit o rețea asemănătoare, în Bihor
Politică

Trei ani de la scandalul “Azilelor groazei“, DIICOT suține că a descoperit o rețea asemănătoare, în Bihor

DIICOT a anunțat, azi, că investighează o grupare de criminalitate organizată care “sub aparența furnizării unor servicii sociale (...) a indus în eroare donatori, aparținători și alte persoane interesate de oferirea serviciilor de îngrijire, pentru a obține importante sume de bani“. Prejudiciul este, potrivit DIICOT, de 13 milioane de lei. Citește și: Rata oficială a inflației se va reduce masiv în următoarele luni, anunță Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului Bolojan Exact acum trei ani, tot DIICOT declanșa investigația împotriva azilelor groazei din Voluntari. Deși presa a arătat că existau legături între cei care controlau acele azile și Gabriela Firea, nici o acuzație nu a fost adusă vreunui politician de vârf. În aprilie 2026, presa arăta că DIICOT a trimis dosarul în instanță, dar acesta este blocat la Tribunalul Ilfov.  Instituțiile statului asigurau clienții acestor azile Ce ar fi descoperit acum DIICOT, în Bihor: “Persoanele vătămate, aduse din multiple unități spitalicești și direcții de asistență socială din mai multe județe, au fost plasate în imobile situate pe raza comunelor Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, sub aparența oferirii unor servicii de îngrijire de specialitate, tratament și asistență socială de către liderul grupării, persoană fizică care nu deținea capacitatea legală, organizatorică și profesională  necesară pentru o astfel de activitate, așa cum stipulează Legea nr. 292/2011 privind asistența socială“ “Pe parcursul întregii perioade, victimele au fost menținute într-o stare de dependență și aservire, fără să le fie asigurate condițiile minime necesare protejării sănătății, demnității și integrității lor fizice și psihice, întrucât nu au beneficiat de îngrijire constantă și adecvată stării medicale și diagnosticului psihiatric, nu au fost supravegheate permanent, iar tratamentul medicamentos necesar afecțiunilor de care sufereau fie nu le-a fost administrat, fie le-a fost administrat în mod necorespunzător, discontinuu, fără respectarea indicațiilor medicale și de către un personal necalificat și insuficient“ “Investigațiile efectuate au arătat că, persoanele vătămate, care au decedat în spațiile deținute de către grupul infracțional organizat au fost înhumate pe un teren  situat în proximitatea cimitirului greco-catolic, sumele acordate ca ajutor de înmormântare fiind încasate de către grupare“ Presupusul lider al grupării, Viorel Pașca, a declarat pentru Agerpres că persoanele pe care le adăpostește i-au fost trimise de instituții ale statului român, care nu are cum să-i îngrijească. “Și atunci îi trimit la Dumbrava, cu ambulanța sau cu mașina poliției. Îi duc aici, că n-au unde să-i ducă”, a spus Pașca.  „Și acuma, probabil, de când s-or pregătit un an, probabil le-o pregătit locuri, ca să vină acuma să-i ia, ceea ce e un lucru bun. Tre' să recunosc că e un lucru bun că îi vor lua. Da, ideea este că 20 de ani nu au avut treaba până acum. Și e bine și acuma că se gândesc, dar faptul că acuma mă consideră pe mine grup infracțional organizat, asta e rău. Pentru că după 20 de ani nu tot asta am fost?”, a spus Viorel Pașca.  

Programul SAFE va avea un impact semnificativ asupra creșterii PIB, estimează BNR
Economie

Programul SAFE va avea un impact semnificativ asupra creșterii PIB, estimează BNR

“La nivel cumulat, impactul SAFE asupra creșterii economice este cuprins între 0,7 și 2,6 puncte procentuale în perioada 2026-2030“, arată un document al BNR. Citește și: Rata oficială a inflației se va reduce masiv în următoarele luni, anunță Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului Bolojan Potrivit estimării Băncii Naționale, impactul asupra creșterii PIB va fi mai mic dacă România va importa masiv, iar economia locală va fi “mobilizată limitat“, “în timp ce valorile superioare ale intervalelor presupun o antrenare substanțială a factorilor de producție domestici“.  Impactul depinde de capacitatea de a mobiliza industria locală “Scenariul este unul pur ilustrativ și implică absorbția integrală a resurselor disponibile (circa 16,7 miliarde euro în perioada 2026-2030)“, se arată în document.  “Pe fundalul unor conflicte geopolitice persistente și al incidenței unor noi focare, majorarea cheltuielilor pentru apărare a căpătat un caracter stringent, confirmat la nivel internațional atât de acțiuni ale NATO, cât și ale Uniunii Europene. Programul SAFE oferă perspective solide pentru accelerarea investițiilor în industria de apărare. Evidențele empirice obținute în baza informațiilor disponibile la momentul realizării acestei casete indică posibilitatea unui aport cumulat de peste 2 puncte procentuale asupra creșterii economice din România în perioada 2026-2030, în măsura în care împrumuturile SAFE vor viza proiecte ce implică mobilizări substanțiale ale capacităților de producție locale, iar implementarea acestora nu va suferi trenări“, se arată în document. Însă BNR avertizează că există riscul absorbției incomplete a fondurilor din SAFE.  “În ansamblu, SAFE constituie o bază solidă pentru dezvoltarea capabilitățilorde apărare, iar România are oportunitatea de a revitaliza industria națională. Spre exemplu, în cazul sistemelor terestre, 80 la sută din mașinile de luptă pentru infanterie ar putea fi construite în fabrica de la Petrești. Șantierul naval din Mangalia ar putea servi drept pilon al înzestrării forțelor navale. Totodată, există posibilitatea ca producția componentelor complexe să fie externalizată, cu realizarea în țară doar a etapelor finale de asamblare“, mai explică studiul Băncii Naționale.  România va primi, prin SAFE, circa 16,7 miliarde de euro. Din această sumă, circa 4,2 miliarde euro sunt pentru finalizarea tronsoanelor Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret ale Autostrăzii Moldovei. În ansamblu, cuantumul proiectelor finanțate prin SAFE este presupus a avea următorul profil: 1,5 miliarde euro în 2026, 2,3 miliarde euro în 2027, 3,3 miliarde euro în 2028, 4,3 miliarde euro în 2029 și 5,3 miliarde euro în 2030.

Rata oficială a inflației se va reduce masiv în următoarele luni, anunță Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului Bolojan
Economie

Rata oficială a inflației se va reduce masiv în următoarele luni, anunță Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului Bolojan

Inflația se va reduce cu aproape cinci procente până la final de august, arată Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului Bolojan și economist-șef al Raiffeisen Bank. Citește și: Încă o ruptură în tabăra suveranistă: avocata Silvia Uscov a demisionat din AUR Însă această diminuare a inflației se va datora modului în care aceasta este calculată: dispare din calculul inflaţiei anuale efectul de bază produs de majorarea TVA din august 2025, un factor tehnic cu impact direct şi cuantificabil asupra indicelui preţurilor de consum, explică Ziarul Financiar. Inflația scade, dar... „În iulie 2026 vom avea o scădere a inflaţiei anuale, în estimările noastre, vedem de la un 10,6 în iunie la un 7,8 în iulie şi încă o scădere semnificativă, de circa încă două puncte procentuale la 5,7 în august, când efectul creşterii de TVA din august 2025 va dispărea din inflaţia anuală", a declarat Ionuţ Dumitru, la ZF Live.  „Deci practic în iulie 2026 – august 2026 vom avea o reducere a inflaţiei anuale de circa patru puncte procentuale, ceea ce nu e deloc puţin, mai bine de patru puncte procentuale", a mai explicat acesta.  Însă abia după august se va vedea daă tendința de reducere a inflației se va menține.  Rata anuală a inflației în România a ajuns la 10,9% în luna mai, înregistrând o nouă accelerare față de luna aprilie când a fost de 10,7%. Principalii factori care au alimentat scumpirile sunt creșterea prețurilor la carburanți și energie. România continuă să aibă cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană, situându-se la aproximativ de trei ori peste media europeană

Siegfried Mureșan îl atacă pe Grindeanu la relația cu SUA: “Am avut mai multe vizite oficiale în SUA“
Politică

Siegfried Mureșan îl atacă pe Grindeanu la relația cu SUA: “Am avut mai multe vizite oficiale în SUA“

Siegfried Mureșan răspunde acuzațiilor că numirea sa ca premier ar afecta relația cu SUA și contrazice afirmația lui Sebastian Ghiță, care a susținut că Donald Trump îl susține pe Grindeanu. “Cu certitudine am avut mai multe vizite oficiale în SUA în ultimii 12 ani decât a avut Sorin Grindeanu“, a scris Mureșan pe Facebook.  Citește și: VIDEO Bolojan, filmat în timp ce stătea la coadă la îmbarcarea în cursa Oradea-București În ianuarie 2017, Grindeanu și Liviu Dragnea au fost la Washington DC, în perioada în care se desfășurau ceremoniile de investire a președintelui Donald Trump. Cei doi au prezentat publicat câteva fotografii ridicole în care păreau că încearcă să-l abordeze pe Trump, aflat la o masă la restaurant.  “Modelul PSD de europarlamentar este cel care stă doar la sediul PSD“ “Consider că rolul SUA pentru securitatea și unitatea Europei a fost mereu important. Cu certitudine am avut mai multe vizite oficiale în SUA în ultimii 12 ani decât a avut Sorin Grindeanu. La propunerea mea, Partidul Naţional Liberal a aderat în anul 2023 la Uniunea Democrată Internațională, cea mai mare familie politică de centru-dreapta din lume, din care face parte și Partidul Republican al SUA. Suntem acolo în legătură cu mulți colegi americani care lucrează pentru o relație transatlantică bună“, a arătat Siegfried Mureșan.  El i-a criticat pe europarlamentarii PSD pentru absența de la dezbaterile din Parlamentul European. “La presiunea Parlamentului European, sub coordonarea mea ca negociator-șef al Parlamentului, Comisia Europeană a agreat anul trecut o alocare suplimentară de aproape 50 de miliarde de euro pentru fermierii din România și din Europa, ca sprijin în contextul Acordului Mercosur. Când noi, europarlamentarii PNL luptam pentru interesele fermierilor români, PSD era absent din orice dezbatere legată de Mercosur. După ce noi am agreat fonduri suplimentare pentru fermieri și am încheiat negocierile privind Mercosur, abia atunci a auzit PSD de acest dosar și a început să facă gălăgie alături de AUR“ “Mulți europarlamentari PSD sunt mereu codași la prezența în Parlamentul European și nu influențează nimic. Modelul PSD de europarlamentar la Bruxelles este cel care stă doar la sediul PSD din București și pe care nu îl cunoaște nimeni în Parlamentul European“ “Am apărat interesele agriculturii românești în Parlamentul European, unde europarlamentarii PSD au absentat atunci când interesele fermierilor europeni erau în pericol“, a mai scris europarlamentarul PNL.     

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră