joi 14 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

8278 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

VIDEO Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre ce ar fi așteptat de la Nicușor Dan

Vicepremierul Oana Gheorghiu a vorbit, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre ce ar fi așteptat de la șeful statului, Nicușor Dan: „Aș fi simțit nevoia unei intervenții măcar la nivelul ăsta de a nu lăsa societatea să se ducă după o minciună”. Însă ea a arătat că s-a mai întâmplat să aibă opinii diferite față de Nicușor Dan - pe care-l cunoaște din tinerețe - dar „până la urmă el a avut dreptate”. Citește și: VIDEO Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”: criterii ridicole de evaluare a șefilor Transelectrica Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre ce ar fi așteptat de la Nicușor Dan Transcrierea începe la minutul 5.28: „Q: Ne ați spus la un moment dat că au fost două persoane în care ați avut încredere și mi s a părut că aveți un pic de dubiu acuma în legătură cu relația cu Nicușor Dan.  Gheorghiu: Eu îl, după cum știți, îl cunosc pe Nicușor Dan din copilărie, din tinerețe, nu din copilărie, din tinerețe și întotdeauna l-am considerat și îl consider un om extrem de onest, cu propriul sistem de gândire, diferit de al meu cel puțin, cu propriile analize. Eu acum am simțit o frustrare, mai ales că în această moțiune a PSD ului a fost folosită munca mea foarte mult și a fost folosită într un mod manipulator și aș fi simțit nevoia mai ales că eu sunt un independent în guvernul României care nu are nicio culoare politică și n-am avut interacțiuni cu partidele în mod clar, aș fi simțit nevoia unei intervenții măcar la nivelul ăsta de a nu lăsa societatea să se ducă după o minciună.  Q: Ar trebui să fiu moderator, dar spun asta. Vorbeam cu colegul înainte. Exact asta i-aș fi spus și eu lui Nicușor Dan. Înțeleg că încerci să fii neutru și moderator, dar aici e vorba de politici publice și trebuie să ne spui: ești sau nu pentru privatizare și lași discursul acesta anti-privatizare să domine societatea sau nu? Gheorghiu: Dar știți ce e? Un discurs poate să fie. Că e un discurs antiprivatizare sau pro-privatizare e un discurs. Oamenii au voie să aibă opinii și eu sunt prima care spun asta. Ce cred eu că trebuie să intervină un președinte este să nu lase minciuna să devină adevăr...  Q: Ați fi vrut să fiți, poate nu dumneavoastră personal, dar demersul acesta să fie apărat de președinte în sensul în care să spună avem o moțiune de cenzură, e dreptul lor, bla bla bla, dar se bazează pe o minciună. Ați fi vrut să auziți asta de la Nicușor.  Gheorghiu: Nu știu dacă se aude la el. Aș fi vrut ca acest demers manipulator și mincinos să nu fie lăsat nesancționat de la nivelul președinției. Mi se pare că e nevoie ca liderii din România să rescrie felul în care societatea asta este tratată. Pentru că noi lăsăm pe unii politicieni să-și bată joc de oameni, lăsându-i să ducă minciunile astea mai departe și să le transforme în adevăruri. Pentru omul care nu a citit și nu înțelege chiar piața de capital, demersul meu, care este unul onest și făcut cu multă muncă și cu gândul la România, a devenit o minciună.. a devenit adevăr. L a transformat. Vinde țara. Și da, aș simți nevoia, dar cum ziceam, nu-l acuz și nu-l bănuiesc de rele intenții. Q: Cum vă explicați atitudinea președintelui din aceste zile? Gheorghiu: Uneori și în trecut Nicușor Dan a avut o altfel de abordare a problemelor care până la urmă s-a dovedit a fi corectă. Și eu, punându-mă în papucii lui, aș fi făcut altfel. Q: Poate că credeți că are un plan pe care nu-l înțelege nimeni în acest moment politic vorbind?  Gheorghiu: Nu pot să fac supoziții, doar spun că în trecut lucrul ăsta s a întâmplat. De la noi să se vadă cumva, de la el altcumva și până la urmă el a avut dreptate. Nu știu și nu vreau să fac supoziții. Eu v-am spus doar ce am simțit eu și el poate că e la nivel personal, nu neapărat și poate că nu intervine un președinte pentru astfel de lucruri, dar din perspectiva mea...”

Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”, despre ce ar fi așteptat de la Nicușor Dan Foto: Facebook
Oana Gheorghiu la podcastul „Cum e, de fapt”: criterii ridicole de evaluare a șefilor Transelectrica Foto: Facebook
Politică

VIDEO Oana Gheorghiu, la podcastul „Cum e, de fapt?”: evaluare ridicolă a șefilor Transelectrica

Vicepremierul Oana Gheorghiu relatează, la podcastul „Cum e, de fapt”, criteriile ridicole de evaluare a șefilor Transelectrica: numărul de ședințe sau numărul de clienți, în condițiile în care Transelectrica deține monopolul pe piața de transport a energiei electrice. Ea a povestit că a cerut Secretariatului General al Guvernului (SGG) - Transelectrica fiind subordonată SGG - contractele de mandat de la mai multe companii de stat, dar a fost refuzată - i s-a cerut inclusiv să se documenteze de pe site. Citește și: Document UE: Politizarea companiilor din energie și transporturi, sectoare controlate de PSD, a dus la tăierea masivă a fondurilor alocate României prin PNRR Gheorghiu a primit aceste contracte abia după ce Radu Oprea (PSD) a demisionat de la conducerea SGG. CEO la Transelectrica este Ștefăniță Munteanu, membru PSD, fost consilier județean în Buzău, fieful fostului premier Ciolacu. El are studii la Facultatea de Management, Marketing, Universitatea Română-Americană. Presa a scris că el ar fi finul lui Marcel Ciolacu.  Oana Gheorghiu la podcastul „Cum e, de fapt”: criterii ridicole de evaluare a șefilor Transelectrica Transcrierea începe la minutul 20.20:  „Gheorghiu: Atunci când tu faci un contract de mandat în care unui monopol cum este Transelectrica îi pui ca indicator după care îi măsori performanța păstrarea numărului de clienți, deși tu știi sigur că n-au unde să se ducă în altă parte (...) este absurd, oamenii ăia nu-s motivați. Cân le pui ca indicator de măsurare a performanței numărul de ședințe ale consiliului și-i și premiezi...(...) sau capacitatea de distribuție.  Q: Aceste informații le-ați cerut lui Radu Oprea?  Gheorghiu: Le-am cerut Secretariatului General al Guvernului.  Q: Și nu vi le-au dat... Gheorghiu: Mi-a răspuns că sunt pe site. Pe site e doar un model...(...) Q: Ați primit contractele în final... Gheorghiu: Le-am primit săptămâna aceasta... Q: Pentru că s-a schimbat șeful SGG-ului... Gheorgiu: Pentru că s-a schimbat...”

Propagandistul lui Dan Voiculescu, Ciuvică, scrie că PSD a căzut sub 20%, iar Bolojan sare de 30% Foto: Inquam/George Calin
Politică

Propagandistul lui Dan Voiculescu, Ciuvică, scrie că PSD a căzut sub 20%, iar Bolojan sare de 30%

Propagandistul lui Dan Voiculescu, Mugur Ciuvică, scrie pe x/Twitter că PSD a căzut sub 20%, iar Bolojan sare de 30%. El nu spune însă de unde are aceste informații.  Citește și: Document UE: Politizarea companiilor din energie și transporturi, sectoare controlate de PSD, a dus la tăierea masivă a fondurilor alocate României prin PNRR Ciuvică a fost pe poziția trei pe lista de candidați PUSL la Parlamentul European, în 2024. Fost membru al PNȚCD și șef de cabinet al președintelui Emil Constantinescu, el a fost, pentru mulți ani, invitat periodic al Antenei 3. În anul fiscal 2023 el a avut circa 31.000 de lei pe lună, net, venituri medii.  Propagandistul lui Dan Voiculescu, Ciuvică, scrie că PSD a căzut sub 20%, iar Bolojan sare de 30% Acum, el pare să fie un critic dur al PSD. „Disperare mare in PSD. Nu pt ca n-ar trece motiunea, ci pt ca Bolojan a ajuns la peste 30% si PSD sub 20%. Sunt speriati ca ND o sa l nominalizeze pe Grindeanu prim ministru si o sa ramana ei cu guvernarea in mana. Stiu ca urmeaza tot taieri si austeritate sau haos”, a scris Ciuvică. În 2 mai, el afirma: „Cica planul lu’ Olguta e ca, mai incolo, PSD sa inghita AUR si ea sa fie sefa. La cat de bine le a mers strategia cu schimbarea lui Bolojan, cred ca o sa fie fix invers. Pentru ca AUR are 40%, iar PSD sub 20% si electoratul AUR e chiar in zonele cu primari PSD”. 

George Simion își acuză aliații din PSD că sunt corupți și atacă programul SAFE Foto: Facebook
Politică

George Simion își acuză aliații din PSD că sunt corupți și atacă programul SAFE

George Simion își acuză aliații din PSD că sunt corupți și atacă programul SAFE: „Asta a făcut coaliţia PSD-PNL-UDMR-USR. A jefuit România!”. El susține că contractul cu Rheinmetall este „un nou Pfizer”.  Citește și: Document UE: Politizarea companiilor din energie și transporturi, sectoare controlate de PSD, a dus la tăierea masivă a fondurilor alocate României prin PNRR George Simion își acuză aliații din PSD că sunt corupți și atacă programul SAFE „Un tun financiar este dat românilor în aceste zile, mult mai mare decât celebrul scandal al celor 100 de milioane de doze de vaccin. Acum vorbim de mai bine de 10 miliarde de euro luaţi împrumut de români pentru înarmarea ţării", afirmă preşedintele AUR, George Simion, într-un mesaj video postat pe Facebook.Liderul AUR reclamă că aceşti bani nu sunt "injectaţi acolo unde trebuie", în industria de armament românească, ci sunt daţi, "în principal, către Germania şi Franţa". Dăm bani către Germania şi Franţa, principalul beneficiar fiind o companie germană, Rheinmetall, care beneficiază de majoritatea contractelor de armament. (...) De ce ne dăm seama că este vorba de un jaf de proporţii gigantice? Ei bine, nimeni nu vrea să îşi asume răspunderea. Ciolacu spune că nu el a semnat, Bolojan spune că nu el a semnat", afirmă Simion în mesaj.Liderul AUR mai spune că Alianţa a cerut în Parlament să vadă "contractul sau contractele cu Rheinmetall, unde sunt principalele suspiciuni"."Din 15 contracte, toate miros a corupţie. Nu vor să ne prezinte contractele, la fel cum au făcut şi în cazul Pfizer. Vom face tot ce ne stă în putere să se afle adevărul despre acest tun şi desigur şi să îl oprim. Asta a făcut coaliţia PSD-PNL-UDMR-USR. A jefuit România! Acest model economic bazat pe împrumut fără a pompa bani care ne pot scoate la liman şi care ne pot da o gură de aer în industria de armament românească în locuri de muncă bine plătite nu trebuie acceptat. Soluţia AUR este ca aceste contracte de împrumut să nu fie acceptate dacă minim 80% din sume nu sunt introduse în industria de armament românească", încheie George Simion, citat de news.ro. 

Politizarea companiilor din energie și transporturi a dus la tăierea masivă a PNRR Foto: Viața nemțeană
Politică

Document UE: Politizarea companiilor din energie și transporturi a dus la tăierea masivă a PNRR

Politizarea companiilor din energie și transporturi a dus la tăierea masivă a fondurilor alocate României prin PNRR, arată un document publicat pe site-ul ministerului Investițiilor și Proiectelor. Acest document este o scrisoare „de decomitere” - adică tăierea fondurilor - semnată de Celine Gauer - care se ocupă, din partea Comisiei Europene - de PNRR-ul României și este adresată ministrului Dragoș Pîslaru.  Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD Politizarea companiilor din energie și transporturi a dus la tăierea masivă a PNRR Documentul arată punctual de ce s-au tăiat peste 458 de milioane de euro. În el nu se face nici o referire la PSD, dar toate companiile de stat cu probleme aparțin de ministere controlate de PSD. Scrisoarea arată că autoritățile române au făcut tot posibilul să nu facă numiri corecte în companiile de stat din energie și transporturi și au refuzat să ofere informațiile cerute de Comisia Europeană, precum indicatorii de performanță (KPI) pe care trebuie să-i îndeplinească membrii conducerilor companiilor de stat pentru a-și justifica salariile.  Ce arată, printre altele, scrisoarea de 21 de pagini a Comisiei Europene, care este din aprilie 2026: „Comisia a constatat că România a numit unul dintre Secretarii de Stat din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în consiliul de administrație al C.N.I.R., deși acesta s-a clasat pe locul opt în lista scurtă din faza finală a procedurii și nu a fost propus pentru nominalizare de comitetul de selecție”. Ulterior, de facto, ministerul Transporturilor, condus de pesedistul Ciprian Șerban, a refuzat să-l schimbe, ignorând obiecțiile Comisiei Europene.  „Comisia a identificat situații de conflict de interese în procedura de selecție pentru anumiți candidați numiți în consiliile de administrație ale C.N.I.R. și Metrorex” - tot companii ale ministerului Transporturilor.  12 companii din energie „nu au numit membri ai consiliului de administrație și/sau de supraveghere pe baza unei proceduri de selecție transparente și competitive”.  „Conflicte de interese reale și potențiale și influențe politice și ierarhice nejustificate au fost identificate în procedurile de selecție pentru anumiți candidați numiți în consilii pentru un total de 27 de membri ai consiliului de administrație numiți în opt ÎS (Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Oil Terminal, CONPET, Complexul Energetic Oltenia, Electrocentrale Craiova și Midia Green Energy)” România (adică ministerul Energiei) nu a precizat care sunt indicatorii de performanță (KPI) pe baza cărora sunt salarizați 24 de membri ai consiliilor de administrație din opt ÎS (Nuclearelectrica, CE Oltenia, CONPET și CE Valea Jiului, Midia Green, CNCIR, Eurotest, Radioactiv Mineral Măgurele și ICSITPML), dintr-un total de 104 mandate.  La Hidroelectrica, unul dintre cei numiți în consiliul de supraveghere a luat scorul 1 în ceea ce privește expunerea sa politică și trebuia exclus. „Neaplicarea în mod consecvent a pragurilor minime de punctaj subminează integritatea procesului de evaluare și pune sub semnul întrebării dacă selecția membrilor consiliului de supraveghere a fost realizată pe baza unor criterii competitive și transparente. Pe această bază, Comisia consideră că selectarea și numirea membrilor consiliilor de administrație și de supraveghere ale Hidroelectrica nu au fost efectuate în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă”.  „Selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al Nuclearelectrica nu au fost efectuate în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă”. „Comisia consideră că selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al Romgaz nu au fost efectuate în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă”.  La Oil Terminal aceeași situație ca la Hidroelectrica: unul dintre candidații numiți care a obținut un scor de 1 din 5 (unde 1 înseamnă cea mai ridicată expunere politică) la criteriul obligatoriu referitor la expunerea politică și care, în conformitate cu regulile stabilite ale procedurii de selecție, ar fi trebuit exclus din procedura ulterioară. „Comisia consideră că selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al Oil Terminal nu au fost efectuate în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă”.  Comisia a constatat aceeași situație - numirea CA-ului nu a a vut loc în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă - și la: Midia Green Energy, CE Oltenia, Eurotest, Electrocentrrale Craiova sau Conpet. La CNCIR, compania pentru controlul cazanelor și instalațiilor sub presiune, „anumiți candidați numiți nu îndeplinesc criteriile de eligibilitate stabilite (pe baza CV-urilor publicate), în special cele referitoare la conducerea companiilor private sau publice. De exemplu, un funcționar public numit nu demonstrează nicio experiență profesională legată de conducerea companiilor”.  Pentru neîndeplinirea jalonului privind guvernanța companiilor din energie, România a pierdut aproape 180 de milioane de euro din cei aproape 228 milioane euro alocați. Însă cea mai mare sumă care a fost pierdută de România, 198 de milioane de euro, se datorează faptului că AMEPIP nu își poate îndeplini atribuțiile: puterile acestei agenții au fost reduse de guvernarea Ciolacu, angajările n-au corespuns standardelor cerute de Comisia Europeană, iar un număr mare de posturi este neocupat. Responsabil de acest jalon era Secretariatul General al Guvernului, condus de pesedistul Radu Oprea.   

Deputatul AUR Koler o acuză pe Gheorghiu de „tupeu” fiindcă i-a cerut să voteze potrivit conștiinței Foto: Facebook
Politică

Deputatul AUR Koler o acuză pe Gheorghiu de „tupeu” fiindcă i-a cerut să voteze potrivit conștiinței

Deputatul AUR Eduard Koler o acuză pe Oana Gheorghiu de „tupeu” fiindcă i-a cerut să voteze potrivit conștiinței, nu conform indicațiilor șefului de partid. Koler a făcut dreptul la o universitate privată, a fost „Senior Adviser to the Chairman” la Superbet - potrivit propriului CV - și folosește adreesa de email [email protected], „stealth” însemnând „ascuns”, probabil o referire la avioanele invizibile pe radar. Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD După peste 16 luni în Parlament, acesta a vorbit cinci minute și cinci secunde, inclusiv depunerea jurământului.  Deputatul AUR Koler o acuză pe Gheorghiu de „tupeu” fiindcă i-a cerut să voteze potrivit conștiinței „Această doamnă, cu un tupeu nemărginit, ma îndeamnă să votez după propria conștiință, nu cum ne cere șeful de partid. Aceeași doamnă care încerca să vândă, pe sub masă, un pachet de acțiuni al Hidroelectrica, fără ca românii să aibă acces la acest pachet de acțiuni, destinat doar câtorva investitori instituționali, bineînțeles selectați dinainte, într-un proces de vânzare accelerată”, scrie Koler.    „Știu că ne desconsiderați. Știu că ne considerați o pleavă ușor de dus de nas, fără cultură economică și fără înțelegere financiară.   Doar că vă dau un hint, ca să mă exprim în limba voastră, în romgleza useristilor, plusistilor sau a altor bazaconii politice scăpate din laboratoarele neomarxiste:   În AUR, ediția 2024 au apărut oameni care fac foarte bine diferența dintre listare și vânzare. Care înțeleg când un demnitar pervers mimează buna-credință, în timp ce, de fapt, încearcă disperat să rămână la putere ca să-și termine misiunea pentru care a fost trimis acolo”, a mai afirmat parlamentarul AUR. 

PSD a scăzut sub PNL, încrederea în Grindeanu este la 11%, în Bolojan - 30% Foto: Inquam/George Calin
Politică

Ciucu: PSD a scăzut sub PNL, încrederea în Grindeanu este la 11%, în Bolojan - 30%

PSD a scăzut sub PNL, încrederea în Sorin Grindeanu este la 11%, iat în Bolojan de 30%, afirmă prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu într-un comentariu la o postare pe Facebook. El a a spus că aceste date provin de la un sondaj pe care cei care l-au făcut nu au vrut să-l publice. Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD PSD a scăzut sub PNL, încrederea în Grindeanu este la 11%, în Bolojan - 30% „Am văzut un sondaj, cei care l-au făcut nu l-au publicat din pacate. Bolojan este la 30%, Grindeanu la 11%. Bolojan e depășit doar de Simion si acel Georgescu.   PSD a ajuns sub PNL. AUR scade mult si USR creste.   Ce dau ei este praf in ochi”, a scris Ciucu, care și-a exprimat astfel neîncrederea în sondajul publicat, azi, de CURS. Acest institut este controlat de soțul unei deputate PSD, care este și vicepreședinte a acestui partid.    Ieri, sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP, a scris, referindu-se, probabil, la o cădere a PSD după inițierea demersului de răsturnare a guvernului Bolojan: „Deși încă totul este fluid și opinia publică schimbătoare ca în orice perioadă de criză, totuși pare ca aceasta moțiune devine una dintre cele mai puternice arme politice cu efecte colaterale imprevizibile în intenția de vot din istoria politică recentă a României.   Unde dai, si unde crapă”.    Un sondaj CURS publicat azi arată o susținere neobișnuit de mare pentru premierul Bolojan: se opun demisiei acestui 40% dintre cei chestionați, un procent mult peste intenția de vot, cumulată, pentru PNL, USR și UDMR. Un procent de 58% răspund afirmativ la întrebarea: „Având în vedere criza politică actuală, considerați că Ilie Bolojan ar trebui să demisioneze din funcția de Prim-ministru?”. Însă acest procent este sub intenția de vot, cumulată, a taberei anti-Bolojan. 

Susținere șocant de mare pentru Bolojan, într-un sondaj realizat de apropiatul PSD Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Susținere șocant de mare pentru Bolojan, într-un sondaj realizat de apropiatul PSD

Susținere șocant de mare pentru Bolojan, într-un sondaj realizat de apropiatul PSD: se opun demisiei acestui 40% dintre cei chestionați, un procent mult peste intenția de vot, cumulată, pentru PNL, USR și UDMR. Sondajul a fost publicat azi și a fost realizat de CURS, deținut de Iosif Bubble, soțul Dianei Tușa, vicepreședinte PSD.  Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD Cercetarea a fost realizată pe un eșantion național de 1098 respondenți, populație adultă (18+), probabilist, multistadial și stratificat. Marja de eroare este de ±3% la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost culese prin metoda CATI și ponderate pe regiune, în perioada 28 aprilie – 1 mai 2026. Susținere șocant de mare pentru Bolojan, într-un sondaj realizat de apropiatul PSD Un procent de 58% răspund afirmativ la întrebarea: „Având în vedere criza politică actuală, considerați că Ilie Bolojan ar trebui să demisioneze din funcția de Prim-ministru?”. Însă acest procent este sub intenția de vot, cumulată, a taberei anti-Bolojan.  Potrivit CURS, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 34% din voturi, PSD - 23%, PNL - 18%, USR - 10%, UDMR - 5%, SOS România și PNRR-Piedone sunt la 3%, iar Partidul Oamenilor Tineri - 2%. Datele arată că Bolojan ar putea avea susținere inclusiv în tabăra partidelor care au inițiat moțiunea de cenzură împotriva acestuia.  Acum câteva zile, tot CURS a prezentat un sondaj din care reiese că 54% dintre bucureșteni consideră că Bolojan ar trebui să demisioneze, iar 42% nu vor. 

Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6 Foto: Inquam/Sabin Cîrstoveanu
Politică

Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6

Pesedistul Radu Oprea, fost secretar general al Guvernului, care în 2018 a fost amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu, afirmă surse din PSD. Oprea a fost recent ales prim-vicepreședinte al organizației PSD din Sectorul 6. În plus, el a devenit senator, din 27 aprilie, preluând locul lăsat liber, prin demisie, de Florin Jianu. Citește și: România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, anunță Pîslaru Aceasta ar fi expliacția pentru poziționările extrem de agresive a lui Radu Oprea din ultimele zile, pe linia PSD, împotriva listării la bursă a unor companii de stat.  Oprea a fost și ministru pentru mediul de afaceri, din ianuarie 2018 în noiembrie 2019, în cabinetul Dăncilă și cu girul politic al liderului PSD de la acel moment, Liviu Dragnea.  Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6 Însă Radu Oprea este din Prahova - unde a făcut afaceri cu Sebastian Ghiță - fiind ales parlamentar în repetate rânduri în acest județ.  DeFapt.ro a arătat, în iunie 2023, că Radu Oprea a avut dosar de evaziune fiscală, dar a scăpat doar cu amendă după ce a plătit integral prejudiciul din dosar. El deținea zece case, șapte terenuri și 13 firme, dar după ce i s-a deschis dosar pentru evaziune fiscală și spălare de bani, a scăpat de toate aceste bunuri. Oprea a negat că ar fi fost amendat, dar DeFapt.ro a arătat că minte.  Tot DeFapt.ro a arătat cum controlează Oprea compania Romarm, prin clienții săi: „Răzvan Marian Pîrcălăbescu, fostul șef de cabinet al pesedistului Radu Oprea, a făcut cumva rost de doi ani de vechime în muncă pentru a putea fi selectat în baza Ordonanței 109/2011 pentru funcția de director general al Romarm. Culmea ubicuității, din ultimul său CV rezultă că, în perioada aprilie 2015 – mai 2017, era simultan student la două universități (una - în București, cealaltă - în Târgu Jiu), masterand la ASE, bursier Erasmus+ în Portugalia, intern la Ministerul Energiei și angajat în România”.  „Răzvan Pîrcălăbescu, directorul general al Romarm și fostul șef de cabinet al pesedistului Radu Oprea, a fentat legea pentru a-l angaja pe Constantin George Brezoi pe funcția de director comercial, deși angajările la stat sunt blocate. Cum s-a fentat legea: Constantin Brezoi, fost suprefect de Prahova și unul din oamenii de încredere ai lui Radu Oprea, a fost angajat inițial pe un post de execuție la Uzina Mecanică Plopeni, apoi a fost detașat pe funcția de director comercial la Romarm. Postul de primar al Sectorului 6 este liber după ce liberalul Ciprian Ciucu a fost ales primar general al Capitalei. Guvernul nu a stabilit data alegerilor. 

România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, anunță Pîslaru Foto: Facebook
Politică

România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, anunță Pîslaru

România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR urmare a „reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuţi”, anunță, pe Facebook, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Cei mai mulți bani, 180 de milioane de euro, s-au pierdut datorită numirilor politice din fruntea companiilor din energie, a arătat demnitarul. Citește și: Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1 Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură” România a pierdut 458,7 milioane euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, anunță Pîslaru El spune că, datorită efortului Oanei Gheorghiu, s-au salvat 132 de milioane de euro din jalonul AMEPIP și guvernanța companiilor de stat. „Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro din banii care inițial au fost suspendați; pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”, a scris Pîslaru, pe Facebook.   Ce s-a pierdut și de ce și ce s-a obținut:    - Pensiile speciale, din suma de 231 milioane euro suspendată la plată s-a recuperat un total de 166 milioane euro. - AMEPIP și guvernanța companiilor de stat: România a primit 132 milioane euro. „Contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru a dinamiza această reformă și pentru a salva banii europeni”, a explicat Pîslaru. - Companiile de stat din energie. „Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane Euro și recuperează 48 milioane Euro”.  - Companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. „Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane Euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane Euro”.    „Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de la partid în conducerea companiilor de stat. Nu poți cere încredere de la Bruxelles, în timp ce tu, la București, doar mimezi selecția pe criterii de profesionalism”, apreciază Pîslaru. 

Miruță a găsit 21 de trenuri noi care se decolorau la soare în Gara Obor, fără să fie utilizate Foto: Facebook
Politică

Miruță a găsit 21 de trenuri noi care se decolorau la soare în Gara Obor, fără să fie utilizate

Ministerul interimar al Transporturilor, Radu Miruță a găsit 21 de trenuri noi care se decolorau la soare în Gara Obor, fără să fie utilizate. Unele erau depozitate în această gară din ianuarie, altele doar de o lună și jumătate. Citește și: Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1 Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură” Miruță n-a explicat clar motivul oficial al acestei situații, dar pare că este vorba de o neînțelegere între constructorul polonez și beneficiarul din România.  Miruță a găsit 21 de trenuri noi care se decolorau la soare în Gara Obor, fără să fie utilizate „Culmea absurdului la CFR: am găsit în curtea Ministerului Transporturilor 21 de trenuri noi-nouțe, moderne, care zac de luni bune spre a fi decolorate de soare. În tot acest timp călătorii îndură, în unele trenuri vechi, banchete rupte, toalete sparte și lipsa aerului condiționat. I-am chemat la fața locului pe furnizor, managerul de proiect și coordonatorul contractului de achiziție. Tipic românește, nu se înțeleg pe birocrația tot de ei făcută și agreată în urmă cu 1,5 ani. În tot timpul acesta, cele noi ies din garanție fără să meargă 1 km, după care apar alte contracte noi „de mentenanță”.   Care-i soluția? Puși la aceeași masă și aplicată legea: exact cum scrie, nu cum nu vor să o citească, de teama consecințelor.   Când? Miercurea viitoare, la sediul Ministerului Transporturilor, unde am invitat producătorul din Polonia și structurile responsabile din minister.   Curios din fire, am verificat câtă localizare în România a fost cerută prin contract (ianuarie 2024) de ministrul Transporturilor pentru construirea celor 91 de trenuri și câte firme românești au fost implicate în acest contract.   Zero localizare, nimic produs în România, nicio firmă românească. Unii pe care îi aud în aceste zile că 60% producție prin SAFE, cu fabrici construite în România, e puțin, sunt cei care, pe sume mai mari, au semnat contracte cu 0 localizare în România, cu 0 firme românești implicate”, a scris Miruță, pe Faceboook. 

Sociologul Ștefureac, avertisment: moțiunea, o armă cu efecte colaterale imprevizibile Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Sociologul Ștefureac, avertisment: moțiunea, o armă cu efecte colaterale imprevizibile

Sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP, lansează un avertisment, pe Facebook: moțiunea de cenzură PSD-AUR împotriva guvernului Bolojan a devenit o armă cu „efecte colaterale imprevizibile”. Deși nu explică clar la ce se referă, el pare că se referă la intenția de vot pentru PSD.  Citește și: Pîslaru, ironii de la Guvern către PSD, de 1 Mai: „Să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură” Sociologul Ștefureac, avertisment: moțiunea, o armă cu efecte colaterale imprevizibile El a mai scris acum câteva zile că: „Coroborând structura diferită a electoratelor AUR și PSD, narațiunile din ultimii doi ani care au consolidat loialitatea acestora față de partide în cadre de ostilitate și uriașele presiuni economice și sociale care nu pot fi netezite cu sloganuri populiste, înclin să cred ca alianța inevitabilă dintre PSD - AUR va aduce prejudicii electorale celor două partide”.  Acum, Ștefireac pare că știe că inițiatorii moțiunii vor pierde din alegători. „Deși încă totul este fluid și opinia publică schimbătoare ca în orice perioadă de criză, totuși pare ca aceasta moțiune devine una dintre cele mai puternice arme politice cu efecte colaterale imprevizibile în intenția de vot din istoria politică recentă a României. Unde dai, si unde crapă”, a scris sociologul.  La 27 aprilie, el arăta: „Doar 4% dintre votantii AUR au încredere în Grindeanu. Și doar 12% dintre votantii PSD au încredere în Simion (...) Spun ca aceasta este o colaborare politica in contra naturii pentru ca AUR s-a născut și se hrănește din fronda anti-PSD, retorica anti-sistem, mantra anti-corupție. Iar PSD a fost “înjumătățit” electoral tocmai de AUR”. 

Oana Țoiu declasifică dosarele MAE privind mineriadele sau corespondența cu URSS Foto: Facebook
Politică

Oana Țoiu declasifică dosarele MAE privind mineriadele sau corespondența cu URSS

Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a anunțat că declasifică dosarele MAE privind mineriadele, vizita în România a Regelui Mihai, în 1992, sau corespondența cu URSS. Vor fi declasificate documentele elaborate de Ministerul Afacerilor Externe în perioada 1 ianuarie 1990 - 31 decembrie 1992. Ele trebuiau să fie publice de mult timp, dar au fost trecute la categoria „secret de serviciu”.  Citește și: Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan. Plus un nou atac la fieful PSD Trasnelectrica Oana Țoiu declasifică dosarele MAE privind mineriadele sau corespondența cu URSS „Declasificăm peste 5.000 de dosare diplomatice din primii ani de tranziție din arhivele MAE. Alegerile din mai 1990, mineriadele, vizita Regelui Mihai, corespondența cu URSS - toate acestea ies din sertarele in care au stat peste 30 de ani și vor fi publice. Câte întrebări au rămas fără răspuns despre mineriade, anii '90, relația României cu Vestul și cu URSS-ul acelor vremuri?   Cum a arătat tranziția noastră grea de la comunism spre dialogul cu puterile lumii ?   Facem lumină în dreptul nostru. Românii au dreptul să știe cu adevărat istoria tranziției României.   Prea multe lucruri au rămas prea mult timp nespuse, neclare, iar în aerul închis al lipsei de informații cresc conspirațiile și neîncrederea.   Transparența nu mai este doar despre trecut, ci despre lecții învățate și despre baza de memorie colectivă pe care putem construi viitorul.   Documentele despre cum s-a reașezat politica externă a României după 1989 aparțin istoriei, cercetătorilor, societății. Nu sertarelor din subsol.   Vorbim despre 5.376 de dosare, păstrate în 768 de mape de arhivă, ocupând aproximativ 100 de metri liniari de raft. Este cea mai consistentă tranșă de documente diplomatice scoase de sub clasificare după cele de dinainte de 1989 și acoperă o perioadă de inflexiune în istoria noastră recentă.   Câteva titluri de dosare: „Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989" „Reunificarea Germaniei (1990)" „Relații bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai" „Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS"   Aceste documente nu mai au încadrarea de secret de stat de peste un deceniu. Au fost ținute, totuși, departe de public ca secrete de serviciu. Schimbăm asta an cu an și vom continua procesul, inclusiv cu pași viitori de digitalizare și publicare.   O democrație matură nu se teme de propria istorie. O publică spre consultare cetățenilor și o studiază.   Proiectul de Hotărâre de Guvern este de astăzi în transparență decizională pe siteul MAE”, a scris Țoiu, pe Facebook. 

Grindeanu: „Eu mă luptam cu Dragnea” Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Grindeanu: „Eu mă luptam cu Dragnea”. Facts: Dragnea a girat numirea sa la ANCOM, cu salariu imens

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a susținut, la Antena 3 că: „Eu atunci mă luptam cu un om, Liviu Dragnea, care s-a dovedit după aceea, prin dezvoltările ulterioare, unde a dus România, şi ştim cu toţii, n-aş vrea să dezvolt”. Grindeanu a făcut această mențiune pentru a-l compara pe premierul Ilie Bolojan cu Liviu Dragnea. Citește și: Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan. Plus un nou atac la fieful PSD Trasnelectrica Grindeanu: „Eu mă luptam cu Dragnea”. Facts: Dragnea a girat numirea sa la ANCOM, cu salariu imens În realitate, Sorin Grindeanu a ajuns premier cu girul politic al lui Liviu Dragnea, care era președintele PSD. După ce PSD l-a demis pe Grindeanu din funcția de premier, la 29 iunie 2017, în scurt timp, respectiv în noiembrie 2017, actualul președinte al PSD a fost votat de Parlament - unde PSD avea majoritatea - în funcția de președinte al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).  „Aţi spus public că v-a lipsit pupincurismul pentru a rămâne în funcţie. E o întrebare retorică, pentru că azi sunteţi aici pus tot de PSD”, i-a spus, la dezbaterea din Parlament, senatorul Florin Cîțu.  Guvernul Grindeanu a modificat, pe 27 aprilie, prin ordonanţă de urgenţă, legea de funcţionare a ANCOM, statuând că numirea preşedintelui şi vicepreşedinţilor acestei instituţii se va face de către plenul reunit al Parlamentului, la propunerea Guvernului. Înainte de aprobarea acestei OUG conducerea ANCOM era numită de către preşedintele României, la propunerea Guvernului. Presa a relatat că în perioada mandatului lui Grindeanu la șefia ANCOM, salariul său a crescut de la 8.892 lei net în 2018 la peste 35.000 lei net în 2019. În iulie 2019, publicația Libertatea a relatat că două consiliere erau angajate pe criterii politice, una fiind fiica lui Paul Stănescu, iar cealaltă o fostă Miss Buzău, prezentă și într-o delegație oficială în Insulele Azore plătită din fonduri publice.

Mesajul halucinant primit de Victoria Stoiciu când le-a pus colegilor că nu va semna moțiunea Foto: Facebook
Politică

Mesajul halucinant primit de Victoria Stoiciu când le-a pus colegilor că nu va semna moțiunea

Mesajul halucinant primit de Victoria Stoiciu când le-a pus colegilor de partid că nu va semna moțiunea de cenzură, alături de AUR: „În momentul în care i-am anunțat pe câțiva că nu nu voi semna moțiunea, erau atât de speriați de gestul meu. Mi-au spus: nu te sinucide, nu fi nebună, prefă-te bolnavă. Se tem”, a spus ea, la Digi 24.  Citește și: Bonusuri uriașe la Hidroelectrica fiindcă apa „curge de la deal la vale”, dezvăluie Bolojan. Plus un nou atac la fieful PSD Trasnelectrica Senatoarea nu a spus cine i-a dat acest mesaj.  Mesajul halucinant primit de Victoria Stoiciu când le-a pus colegilor că nu va semna moțiunea Stoiciu, care a demisionat recent din PSD în semn de protest față de depunerea unei moțiuni de cenzură alături de PSD, a susținut că mulți pesediști nu sunt de acord cu decizia conducerii, dar se tem. „Există voci nemulțumite inclusiv de demersul - înainte de a lansa cu AUR, erau mai mulți nemulțumiți pentru că le era foarte frică de perspectiva unei opoziții, pentru că nu vedeau un plan foarte clar prin care PSD poate să revină la guvernare împreună cu liberalii, USR și UDMR”, a explicat senatoarea.  „PSD deja pierde o parte din alegători către AUR, iar această alianță va crea și mai multă confuzie în rândul electoratului, pentru că prin acest gest partidul AUR va fi legitimat. Iată, dintr-o dată nu mai este un partid atât de nefrecventabil, nu mai un partid extremist, putem să ne aliem cu ei, putem să apărem împreună în conferințe de presă, la tribuna Parlamentului, să vorbim pe aceeași voce. Confuzia care se va produce în rândul alegătorilor PSD va fi una foarte mare și riscul este să piardă și mai mult către AUR, o dată, și doi la mână, să nu uităm, în rândul Partidului Social Democrat, printre votanții acestui partid există voci și mulți sunt pro-europeni, sondajele ne arată că foarte mulți din alegătorii Partidului Social Democrat nu își doresc niciun fel de alianță cu AUR”, a mai apreciat ea. 

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră