miercuri 02 septembrie
Login Contact
DeFapt.ro

Mircea Marian

8822 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Bolojan, despre întâlnirea cu Tănăsescu: „Se încearcă să se facă din țânțar armăsar”

Premierul Ilie Bolojan a declarat, azi, la Oradea, că s-a întâlnit cu șefa CCR, Simina Tănăsescu, pentru „a rezolva probleme”, nu pentru a decide dosare. Azi, controversata șefă a ÎCCJ, Lia Savonea, i-a sugerat Siminei Tănăsescu să-și dea demisia, după întâlnirea cu Bolojan: „Atunci când conduita celui aflat în fruntea unei jurisdicții constituționale generează îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, responsabilitatea funcției impune asumarea consecințelor necesare, astfel încât asupra credibilității viitoarelor decizii ale Curții să nu planeze nicio suspiciune rezonabilă de influență sau de lipsă de imparțialitate”, a afirmat un comunicat al ICCJ. Citește și: Biografia misterioasă a Liei Savonea: nu există un CV oficial pe site-ul ICCJ, ani lipsă din carieră Însă Bolojan a respins speculațiile despre discuțiile cu Tănăsescu. „Se încearcă să se facă din țânțar armăsar” „De multe ori, se încearcă să se facă din țânțar armăsar. Suntem într-un astfel de caz, în care se aplică această schemă. Atunci când ocupi o funcție publică, ai, în mod evident, întâlniri cu reprezentanți ai instituțiilor și companiilor, pentru a rezolva probleme”, a spus premierul, la Oradea, potrivit publicației Bihoreanul.  „Atunci când eram primar al Oradiei și se reabilita sediul Curții de Apel Oradea, cineva trebuia să meargă să susțină proiectul în CTE-ul interministerial. Cineva trebuia să rezolve problemele privind racordurile la utilități, astfel încât să se poată lucra în paralel. Sigur că am avut întâlniri cu cei care conduceau Curtea de Apel Oradea, pentru a rezolva problemele instituționale, dar asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele care erau pe rol”, a continuat prim-ministrul. „Atunci când eram președinte al Consiliului Județean, am avut din nou întâlniri pentru a rezolva probleme. Îmi aduc aminte că Parchetul dorea să-și facă un sediu și am avut întâlniri cu reprezentanții conducerii Parchetului. Am identificat un teren și l-am pus la dispoziția lor pentru a-și construi sediul, dar, din nou, asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele sau dosarele pe care le aveau în lucru. Așa este și în astfel de cazuri, iar mai mult de atât nu are rost să vă spun”, a încheiat Bolojan.  Premierul este la Oradea, la inaugurarea pasajelor subteran și suprateran de pe Calea Aradului. Într-un comunicat transmis duminică seara, CCR a explicat că funcția de președinte al Curții presupune, pe lângă atribuțiile jurisdicționale, și atribuții administrative, organizatorice și de reprezentare. „În exercitarea acestor atribuții, întâlnirile președintei Curții Constituționale cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege”, a transmis CCR. În același comunicat, Simina Tănăsescu a reafirmat „ferm și categoric că nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal în care aceasta urmează să fie soluționată”.  

Bolojan, despre întâlnirea cu Tănăsescu: „Se încearcă să se facă din țânțar armăsar”
Biografia misterioasă a Liei Savonea: nu există un CV oficial pe site-ul ICCJ, ani lipsă din carieră
Eveniment

Biografia misterioasă a Liei Savonea: nu există un CV oficial pe site-ul ICCJ, ani lipsă din carieră

Pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) nu există o biografie oficială a președintelui instituției, Lia Savonea. Pe site apare doar poza ei și informația că a fost numită pentru trei ani în fruntea ÎCCJ. Citește și: Șefii tribunalelor și Curților de Apel, atac în grup la Bolojan: cer explicații despre discuția cu șefa CCR, Simina Tănăsescu. Procurorul CSM Sandu spune că discuția este o „non știre” Un CV cu date incomplete apare pe site-ul rețelei președinților de instanțe supreme din EU, network-presidents.eu.  ICCJ nu ne arată cine conduce instituția Dar o biografie oficială, asumată de ea, este de negăsit pe internet. O căutare pe site-ul CSM a numelui „Savonea” oferă rezultate doar din comunicate de presă. Legal, ea trebuia să depună un dosar care să includă CV-ul când a fost promovată la conducerea Curții de Apel București, la ICCJ și, din 2025, la președinția ICCJ. Dar aceste documente, probabil in format PDF-uri scanate, sunt de negăsit și este posibil să fi fost anonimizate sub pretextul conformării la GDPR.  Datele publice arată că sunt multe necunoscute în biografia lui Savonea: S-a născut în 1969 și a absolvit Facultatea de Drept a Universității București în 1996, la 27 de ani. Nu se știe în ce an a intrat la facultate și dacă a urmat studiile la Universitatea București sau doar dat a dat examenul de licență.  Ar avea un doctorat la o universitate privată, Nicolae Titulescu. Nu se știe anul în care a luat doctoratul, titlul exact al lucrării, numele îndrumătorului. În mod straniu, nimeni nu pare să fi verificat acest doctorat, dacă a fost sau nu plagiat. UPDATE: pe site-ul universității Titulescu nu apare nici un rezumat al vreunui doctorat al lui Savonea, este posibil ca ea să nu-l fi finalizat.  În 1996, Savonea ajunge la Judecătoria Sectorului 6, iar după doar cinci ani este președintele instanței. De aici, cariera ei a decolat și este publică. Totuși, sunt câteva elemente care ajută la o înțelegere mai bună a evoluției Liei Savonea: în 2011 are prima tentativă de a ajunge la ICCJ, își depune dosarul și, potrivit presei, a fost respinsă pe motve de integritate. în 2015, dorea din nou la ICCJ, dar a renunțat. A rămas președinta Curții de Apel București.  Lista deciziilor controversate este uriașă: A fost acuzată că a eliberat un interlop care și-a omorât iubita în bătaie. Potrivit unei relatări din Gândul, un interlop din Ilfov, Gigi Geamănu, susține că un alt interlop, Alexandru Iordan, a beneficiat de reducerea acuzațiilor întrucât Mircea Minea, primarul comunei Chiajna și nașul lor de cununie a intervenit la Lia Savonea.  În martie 2023, Rise Project a scris despre afacerea imobiliară a soțului ei cu fratele primarului din Chiajna, nașul unui interlop implicat în lupte electorale și scheme imobiliare în aceeași localitate. Tot Rise Project: „10 decembrie 2013. Un complet al Curții de Apel București, prezidat de judecătoarea Lia Savonea – la acel moment președinta instituției – emite o decizie de achitare definitivă pe numele lui Sorin Raiciu, acuzat de comiterea unei tâlhării cu violență. Cu câteva luni înainte, instanța de fond îl condamnase pe Raiciu la 7 ani de închisoare. La data pronunțării deciziei finale, Raiciu avea 24 de ani și era deja recidivist, fiind condamnat pentru mărturie mincinoasă într-un alt dosar. Bărbatul este nepotul controversatului primar Mircea Minea, care conduce comuna Chiajna de trei decenii și a fost cercetat, la rândul lui, în mai multe dosare penale”. DeFapt.ro: „La câteva luni după ce Lia Savonea a ajuns șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, soțul acesteia, Mihai Savonea, a dat lovitura în imobiliare. Astfel, pe 23 octombrie a.c., o modificare a unei autorizații de construire emise de Primăria Sectorului 1 a confirmat că o firmă a lui Mihai Savonea este în spatele unui proiect de milioane de euro.  Ea și judecătorul ICCJ Daniel Grădinaru, fost președinte al CSM, sunt co-autori ai sentinței prin care un bărbat de 41 de ani, care a agresat sexual o minoră de 13 ani, nepoata prădătorului, a fost condamnat la doar opt luni de închisoare cu suspendare. A făcut parte din completul care a anulat decizia definitivă de condamnare pentru omor în cazul lui Mario Iorgulescu şi a dispus rejudecarea lui pentru ucidere din culpă În dosarul Vîntu-FNI, „Savonea și Grădinaru au fost acuzați de către judecătorii, care le-au urmat în dosar și care au și dat sentințele grele în acest dosar, că au acordat termene lungi de judecată, astfel încât cea mai gravă infracțiune de care era acuzat Sorin Ovidiu Vântu, instigare la delapidare cu consecințe deosebit de grave, s-a prescris” - scria Newsweek România în mai 2022, care oferea și detalii dspre numeroasele tergiversări. Azi, Lia Savonea cere demisia Siminei Tănăsescu, șefa CCR, din motive de integritate. 

Lia Savonea îi sugerează Siminei Tănăsescu, șefa CCR, să-și dea demisia, după întâlnirea cu Bolojan
Politică

Lia Savonea îi sugerează Siminei Tănăsescu, șefa CCR, să-și dea demisia, după întâlnirea cu Bolojan

Controversata Lia Savonea, președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), îi cere Siminei Tănăsescu, președintele CCR, să își asume „consecințele necesare” după întâlnirea de acum câteva zile cu Ilie Bolojan. Duminică, într-un gest fără precedent, toți președinții curților de apel și ai tribunalelor au cerut explicații cu privire la discuțiile Bolojan-Tănăsescu. Citește și: Șefii tribunalelor și Curților de Apel, atac în grup la Bolojan: cer explicații despre discuția cu șefa CCR, Simina Tănăsescu. Procurorul CSM Sandu spune că discuția este o „non știre” Înalta Curte respinge explicațiile oferite deja de Tănăsescu și de CCR În această dimineață, un comunicat al Înaltei Curți de Casație și Justiție, semnat de „Biroul de Informare şi Relații Publice”, afirmă: „O asemenea situație nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale. Atunci când conduita celui aflat în fruntea unei jurisdicții constituționale generează îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, responsabilitatea funcției impune asumarea consecințelor necesare, astfel încât asupra credibilității viitoarelor decizii ale Curții să nu planeze nicio suspiciune rezonabilă de influență sau de lipsă de imparțialitate”.  „Explicațiile oferite până în acest moment cu privire la întrevederea dintre președinta Curții Constituționale, doamna Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru, nu sunt de natură să clarifice pe deplin circumstanțele acesteia și nici să înlăture îngrijorările legitime generate în spațiul public și la nivelul autorității judecătorești. În acest context, Înalta Curte de Casație și Justiție se alătură preocupărilor exprimate la nivelul sistemului judiciar cu privire la necesitatea respectării exigențelor de independență, imparțialitate și transparență și consideră necesară clarificarea imediată și completă a circumstanțelor în care a avut loc această întrevedere. Situația prezintă o gravitate instituțională aparte, în condițiile în care Curtea Constituțională este chemată să soluționeze, printre altele, un conflict juridic de natură constituțională declanșat chiar de către domnul Ilie Bolojan, iar președinta Curții participă la soluționarea cauzei în calitate de judecător. Într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituțional trebuie nu doar să fie independent și imparțial, ci să se situeze, fără echivoc, în afara oricărei aparențe rezonabile de influență sau de apropiere față de una dintre părți. Separarea puterilor nu este un principiu declarativ. Ea presupune limite instituționale clare și respectarea lor cu atât mai strictă de către cei chemați să garanteze echilibrul constituțional. Autoritatea unei decizii constituționale nu se întemeiază numai pe caracterul său obligatoriu, ci și pe încrederea că aceasta a fost adoptată la adăpost de orice influență sau aparență rezonabilă de influență. Din această perspectivă, preocupările exprimate la toate nivelurile sistemului judiciar cu privire la necesitatea respectării acelorași exigențe de independență, imparțialitate și transparență la nivelul oricărei jurisdicții sunt legitime și reflectă o preocupare instituțională comună pentru protejarea încrederii în actul de justiție. Caracterul echivoc al conduitei președintei Curții Constituționale, prin aparența de apropiere pe care este susceptibilă să o creeze față de una dintre părțile implicate, este de natură să slăbească încrederea publică în imparțialitatea și justețea viitoarei soluții. Împrejurările în care s-a desfășurat întrevederea reclamă, la rândul lor, clarificări, cu atât mai mult cu cât aceasta nu a avut loc la sediul niciuneia dintre instituțiile reprezentate de cei doi participanți și, potrivit informațiilor disponibile public, nu a fost anunțată în prealabil. O asemenea situație nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale. Atunci când conduita celui aflat în fruntea unei jurisdicții constituționale generează îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, responsabilitatea funcției impune asumarea consecințelor necesare, astfel încât asupra credibilității viitoarelor decizii ale Curții să nu planeze nicio suspiciune rezonabilă de influență sau de lipsă de imparțialitate”, se arată în comunicatul ICCJ. 

Șefii tribunalelor și Curților de Apel, atac în grup la Bolojan: cer explicații despre discuția cu șefa CCR, Simina Tănăsescu. Procurorul CSM Sandu spune că discuția este o „non știre”
Politică

Șefii tribunalelor și Curților de Apel, atac în grup la Bolojan: cer explicații despre discuția cu șefa CCR, Simina Tănăsescu. Procurorul CSM Sandu spune că discuția este o „non știre”

Într-un gest fără precedent, președinții tribunalelor și ai Curților de Apel au cerut clarificări cu privire la întâlnirea dintre premierul Ilie Bolojan și șefa CCR, Simina Tănăsescu. Citește și: FOTO Călin Georgescu și soția, la biserică, înconjurați de vreo 12 gealați, în rol de bodyguarzi. Nicușor Dan și familia, cu 3-4 gărzi, în Făgăraș Ieri, procurorul Claudiu Sandu, membru al CSM, a afirmat că această întâlnire este o non-știre: „O întâlnire între două persoane care conduc instituții publice este ceva normal în lumea civilizată. Doar în România e asemenea știre poate crea suspiciuni. Culmea, cei mai suspicioși sunt cei care țin justiția în genunchi”.  Printre cei care cer explicații cu privire la întâlnirea Bolojan-Tănăsescu este Dana Gârbovan, acum șefa Curții de Apel Cluj, care a fost propusă de PSD ministru al Justiției, dar președintele Iohannis a refuzat propunerea. Acum, Gârbovan vrea să ajungă judecătoare la Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea. Un alt semnatar este controversata Liana Arsene, de la Curtea de Apel București.  „Pentru înlăturarea oricărei speculații și pentru protejarea încrederii publice...” „Președinții curților de apel din România, în considerarea exigențelor statului de drept și din perspectiva instanțelor judecătorești, chemate să dea efect în activitatea lor jurisdicțională deciziilor Curții Constituționale, consideră necesară clarificarea informațiilor apărute în spațiul public referitoare la întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, care ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, aceștia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale (...) În acest context, prezintă relevanță și precedentul din anul 2018, când doamna Elena- Simina Tănăsescu, astăzi președinte al Curții Constituționale, la acel moment consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în urma controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Deși Administrația Prezidențială a negat existența oricăror presiuni, aceasta aprecia atunci că este «inadmisibil ca la nivelul opiniei publice să planeze orice suspiciune că ar fi fost posibilă o încercare de imixtiune în activitatea Curții Constituționale». Considerăm că standardul exprimat atunci rămâne pe deplin actual. Pentru înlăturarea oricărei speculații și pentru protejarea încrederii publice în jurisdicția constituțională, considerăm necesară clarificarea informațiilor apărute public, cu privire la existența și cadrul în care întâlnirea a avut loc, la motivul desfășurării sale în biroul președintelui Senatului, precum și la scopul și temele discutate”, se arată în scrisoarea președinților Curților de Apel.  „Președinții tribunalelor din România, în considerarea exigențelor statului de drept și din perspectiva instanțelor judecătorești, chemate să dea efect în activitatea lor jurisdicțională deciziilor Curții Constituționale, consideră necesară clarificarea informațiilor apărute în spațiul public referitoare la întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, care ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, aceștia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale (...) Pentru înlăturarea oricărei speculații și pentru protejarea încrederii publice în jurisdicția constituțională, considerăm necesară clarificarea informațiilor apărute public, cu privire la existența și cadrul în care întâlnirea a avut loc, la motivul desfășurării sale în biroul președintelui Senatului, precum și la scopul și temele discutate. Standardele de independență, imparțialitate și transparență pretinse în mod legitim instanțelor și judecătorilor trebuie respectate cu aceeași rigoare la nivelul oricărei jurisdicții. Respectarea lor consolidează autoritatea instituțiilor și încrederea reciprocă indispensabilă funcționării statului de drept”, afirmă președinții tribunalelor. 

FOTO Călin Georgescu și soția, la biserică, înconjurați de vreo 12 gealați, în rol de bodyguarzi. Nicușor Dan și familia, cu 3-4 gărzi, în Făgăraș
Politică

FOTO Călin Georgescu și soția, la biserică, înconjurați de vreo 12 gealați, în rol de bodyguarzi. Nicușor Dan și familia, cu 3-4 gărzi, în Făgăraș

Alianța pentru Unirea Românilor a publicat, în această duminică, imagini ale lui Călin Georgescu și a soției sale la o biserică. În postare nu se precizează unde s-a aflat Georgescu, dar este vorba de Mănăstirea Brâncoveni din județul Olt.  Citește și: Întâlnirea dintre Bolojan și președinta CCR „este o non știre” - procuror CSM Georgescu le-a transmis românilor, sâmbătă, pe rețelele sociale, un mesaj cu ocazia sărbătoririi Adormirii Maicii Domnului și a Sfinților Martiri Brâncoveni. Acesta a făcut referire și la ziua de 16 august, când Biserica Ortodoxă Română îi cinstește pe Sfinții Martiri Brâncoveni. „Duminică, 16 august, îi cinstim pe Sfinții Martiri Brâncoveni, Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu și Matei, și sfetnicul Ianache și – de anul acesta – pe Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu”, a scris Georgescu pe Facebook. Bodygurazii lui Georgescu vs dispozitivul lui Nicușor Dan  Însă fostul candidat la președinție se folosește de acest moment pentru a face băi de mulțime înconjurat de un număr foarte mare de gărzi de corp, cel puțin 12. Nu este clar cine plătește acest dispozitiv de securitate, care se deplasează cu Georgescu la fiecare apariție publică.  Imaginile contrastează puternic cu cele ale președintelui Nicușor Dan. Sâmbătă, acesta s-a aflat cu familia la o biserică de lângă Făgăraș, iar în imagini se pot distinge 2-3 persoane din dispozitivul de securitate. Duminică, el a fost filmat în timp ce ieșea dintr-un bloc, cu partenera sa și cei doi copii, iar în dispozitivul de pază apar trei persoane, care încearcă să păstreze distanța și să acționeze discret.  În noiembrie 2024, la primul tur al alegerilor prezidențiale care au fost anulate, Călin Georgescu a apărut la secția de votare cu un singur bodyguard, identificat ulterior ca fiind un fost membru al Legiunii Străine. Pe 8 decembrie 2024, când a a mers „să voteze” la o secție din Mogoșoaia (lângă București) – deși alegerile au fost anulate de Curtea Constituțională – el era însoțit de cel puțin patru bărbați bine antrenați. Coordonatorul echipei de pază a lui Călin Georgescu se numește Marin Burcea, fost trăgător de elită şi caporal în Legiunea Franceză, potrivit informațiilor obținute de RISE Project. Promovat de televiziunile din România cu porecla „lunetistul”, Burcea, 30 de ani, este din Constanța. A început să apară în presa mondenă după ce s-a cuplat cu Tania Budi, fosta vedetă TV, și s-a lansat în afaceri cu o agenție de modeling. Burcea a făcut parte din echipe de comando în Guiana Franceză, Brazilia și Mali. Din informațiile noastre, el a participat și la taberele paramilitare organizate de Eugen Sechila, lider al mișcării neo-legionare din România și un apropiat al familiei Georgescu.  La 1 decembrie 2025, la Alba Iulia, presa consemna prezența a 15 agenți de pază în jurul lui Georgescu. Ei ar fi fost plătiți lunar cu circa 3.000 de euro.   

Bulgaria devine lider mondial în domeniul stocării energiei în baterii, arată o analiză a Ember
Economie

Bulgaria devine lider mondial în domeniul stocării energiei în baterii, arată o analiză a Ember

Bulgaria a devenit una dintre principalele pieţe mondiale pentru stocarea energiei în baterii, capacitatea adăugată în 2025 fiind, teoretic, suficientă pentru a transfera 77% din noua producţie zilnică de energie solară a ţării către intervalele orare fără lumină solară, arată agenția bulgară de știri BTA.  Citește și: Întâlnirea dintre Bolojan și președinta CCR „este o non știre” - procuror CSM Acest lucru plasează Bulgaria pe primul loc în rândul pieţelor analizate, devansând la mică distanţă Chile (76%) şi Australia (60%), conform unei noi analize publicate miercuri de Ember, un think-tank specializat în domeniul energiei. Bateriile acoperă 10% din consumul de noapte a Bulgariei Capacitatea de stocare în baterii a crescut într-un ritm deosebit de rapid în Bulgaria. Ţara a adăugat aproximativ 3 gigawaţi-oră (GWh) de capacitate nouă de stocare în 2025, după ce, cu doar un an înainte, nu dispunea practic de nicio astfel de capacitate. Până în mai 2026, capacitatea instalată s-a dublat, la 8,6 GWh. Potrivit Ember, această creştere a fost susţinută de finanţări guvernamentale şi de proceduri simplificate de autorizare, fiind preconizată o extindere continuă până în 2030.Datele indică faptul că dezvoltarea tehnologiei bateriilor schimbă deja rolul energiei solare în sistemul energiei electrice din Bulgaria. În prima jumătate din 2023, energia solară nu a avut nicio contribuţie la acoperirea cererii de electricitate seara. Trei ani mai târziu, combinaţia dintre energia solară şi baterii a acoperit, în medie, aproape un sfert, sau 24%, din cererea de energie electrică a ţării între 19:00 - 21:00.Între orele 19:00 şi 07:00, energia solară stocată şi livrată ulterior prin intermediul bateriilor a reprezentat, în medie, aproximativ 10% din consumul de electricitate. Potrivit Ember, Bulgaria a înregistrat cea mai semnificativă transformare în rândul principalelor pieţe analizate, o parte substanţială din creşterea puternică a producţiei de energie solară ajungând acum la consumatori şi în afara orelor cu lumină naturală.Comparativ, în California, energia solară şi bateriile au acoperit peste un sfert din cererea de energie electrică între orele 19:00 - 21:00 în prima jumătate a anului, în creştere de la 6,8% în perioada similară din 2023. În Chile, bateriile permit deja energiei solare să acopere peste 10% din cerere în timpul serii şi până spre miezul nopţii.În acest context, UE, per ansamblu, rămâne în urma pieţelor de top. Anul trecut, a fost adăugată în blocul comunitar o capacitate de stocare în baterii de 27 GWh, suficientă teoretic pentru a transfera către alte intervale orare doar 16% din noua producţie zilnică de energie solară. Această cifră a fost sub media globală de 18%. Cu toate acestea, scenariile elaborate de operatorii europeni de transport al energiei electrice estimează că, între 2025 şi 2030, capacitatea instalată de stocare în baterii din UE va fi de patru ori mai mare.Ember a subliniat faptul că cifra de 77% pentru Bulgaria reprezintă potenţialul teoretic al noilor baterii în raport cu creşterea producţiei de energie solară şi nu ponderea efectiv măsurată a energiei electrice transferate în timp. Nu toate bateriile sunt utilizate exclusiv pentru stocarea energiei solare, iar modul lor de utilizare depinde, de asemenea, de regulile pieţei de energie electrică.Pentru calculele referitoare la Bulgaria, analiştii au utilizat date orare furnizate de Reţeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport pentru Energie Electrică (ENTSO-E). Datele privind producţia de energie solară includ procesele de încărcare şi descărcare a bateriilor amplasate în incinta centralelor solare. Întrucât activitatea bateriilor independente nu este raportată ca o categorie distinctă, Ember o estimează pe baza diferenţei dintre consumul orar raportat şi suma dintre producţie şi importurile nete, luând totodată în calcul impactul centralelor hidroelectrice cu acumulare prin pompare.Raportul plasează evoluţia Bulgariei în contextul expansiunii rapide la nivel mondial a energiei solare. Centralele solare au generat puţin peste 10% din energia electrică produsă la nivel global în prima jumătate a anului 2026, un nou record şi o cifră aproape dublă faţă de ponderea de 5,6% înregistrată în prima jumătate a anului 2023. Producţia de energie solară a crescut de la 769 de terawaţi-oră (TWh) la 1.564 TWh în această perioadă de trei ani, în timp ce producţia totală de energie electrică la nivel mondial a crescut cu 12%.Conform analizei, principala provocare o reprezintă concentrarea puternică a producţiei de energie solară în intervalul orelor de zi. Într-o zi obişnuită din prima jumătate a anului 2026, centralele solare au acoperit peste 25% din cererea globală de energie electrică între orele 11:00 şi 14:00, însă contribuţia lor a scăzut aproape la zero în intervalul 20:00 - 05:00. Prin urmare, combustibilii fosili continuă să joace un rol semnificativ după apusul soarelui, chiar şi pe pieţele cu o pondere ridicată a energiei solare.Scăderea rapidă a costurilor bateriilor începe să schimbe această situaţie. Costul mediu global de instalare a sistemelor de stocare în baterii a scăzut cu 95%, de la 2.634 dolari pe kilowatt-oră în 2010 la 140 dolari în 2025. Se estimează că noile capacităţi de stocare în baterii la nivel mondial vor atinge 459 GWh în 2026, cu 50% mai mult decât cei 307 GWh adăugaţi în 2025. Teoretic, această nouă capacitate ar putea permite transferul a 34% din noua producţie zilnică de energie solară către intervalele orare fără lumină solară, comparativ cu 18% în 2025 şi doar 4% în 2021."Energia solară ieftină produsă în timpul zilei a devenit principala forţă care remodelează reţelele electrice din întreaga lume, înregistrând o creştere mai rapidă decât orice altă sursă de electricitate. Bateriile au devenit acum suficient de ieftine şi de performante pentru a deschide calea către următoarea etapă de dezvoltare a energiei solare", a declarat Kostantsa Rangelova, analist specializat pe pieţele globale de electricitate în cadrul organizaţiei Ember şi autoare a raportului.

Marius Lulea, ex-creierul AUR, cere „românilor” să-i spună dacă ei au primit vreun euro din PNRR
Politică

Marius Lulea, ex-creierul AUR, cere „românilor” să-i spună dacă ei au primit vreun euro din PNRR

Unul dintre fondatorii AUR, Marius Lulea, considerat multă vreme strategul formațiunii, cere cititorilor săi de pe Facebook să-i spună dacă au primit vreun euro din PNRR. El sugerează că, de fapt, banii au fost delapidați. Citește și: Concedierea în timpul concediului medical: ce drepturi au salariații în 2026 și cum se pot apăra de abuzurile angajatorilor „Să-mi scrie un român care a primit vreun euro din PNRR, că se tot spune că pierdem banii, pe care tot ei îi delapidează”, a scris el. Postarea sa a strâns peste 12.000 de like-uri și 2.600 de redistribuiri. „Bani din PNRR pentru ucrainieni și moldoveni”, cred suveraniștii  Însă unii comentatori îi spun că ei au primit bani din PNRR. „Eu am accesat 60.000 din PNRR euro pentru dotarea laboratorului de informatica de la liceul Shakespeare din Timișoara”, îi scrie Adrian Stângă, care a predat matematică la acest liceu.  „Eu am primit bani din PNRR .... cand merg din Iasi la Bucuresti din Adjud acuma si din septembrie de la Bacau merg constant pe autostrada pana la Bucuresti ... fara E 85 ( drumul mortii ). Asa ca fiecare roman care merge pe A7 a primit bani din PNRR si multe alte investitii facute cu acei bani”, arată și Ionel Daneș.  Însă mulți suveraniști par să fi înțeles ce așteaptă Lulea și au răspuns pe măsură: „Cred că acești bani merg direct în conturile din Moldova și Ucraina ! Noi doar ne vindem țara pentru acest PNNR !” „Bani din PNRR pentru ucrainieni și moldoveni”  „Toti bani dati de UE ROMANIEI SUNT IMPRUMUTURI CU DOBÂNDĂ DE 7% CEA MAI MARE DN LUME” - mesaj la care Lulea a dat like!  „PNNR , "împrumut pentru furat" , toți primarii lăudau în canpanie !” (sic!)  „România pierdută! Hai să ajungem la fund, poate poate ne vom trezii!”    Marius Lulea s-a certat cu George Simion și, deși susține că a rămas membru al AUR, nu mai deține funcții de conducere. Acum câteva luni, Lulea spunea despre liderul AUR: „Copil răsfățat, care consideră că totul i se cuvine!”.  În februarie 2026, el afirma că România nu are nevoie de banii UE pentru Apărare. „România nu are nevoie de bani de înarmare, nu avem niciun motiv să ne înarmăm, nu avem niciun motiv să ajungem într-un conflict. Uneori este mai bine să cedezi temporar decât să intri într-un război pe care nu îl poți câștiga sau care se poate întinde pe termen foarte lung, pentru că distrugerile materiale și umane, care apar într-un război atât de crunt cum este cel din Ucraina, nu se pot reface nici în cateva generații”, declara ex-liderul AUR.   

Întâlnirea dintre Bolojan și președinta CCR „este o non știre” - procuror CSM
Politică

Întâlnirea dintre Bolojan și președinta CCR „este o non știre” - procuror CSM

„Știrea unei posibile întâlniri intre primul ministru demis si președinta Curții Constituționale este o non știre”, scrie, pe Facebook, procurorul Claudiu Sandu, membru al CSM. „Culmea, cei mai suspiciosi sunt cei care țin justitia in genunchi”, arată el.  Citește și: Concedierea în timpul concediului medical: ce drepturi au salariații în 2026 și cum se pot apăra de abuzurile angajatorilor Pe de altă parte, el apreciază că „cea mai buna știre din aceasta săptămână” este decizia procurorilor din Oradea de a aplica hotărârea CJUE Lin II, continuând urmărirea penală intr-un dosar care, potrivit acestei hotarari, nu este prescris.  „Ne-am obișnuit ca hotii si coruptii sa rămână cu averile furate, sa huzureasca pe coasta de azur sau pe malul vreunui lac italian” „Procurorii din Oradea au decis sa aplice hotărârea CJUE Lin II si sa continue urmărirea penală intr-un dosar care, potrivit acestei hotarari, nu este prescris. Prin urmare, colegii mei au decis sa aplice un standard european intr-un dosar de evaziune fiscala cu un prejudiciu major si sa încerce recuperarea prejudiciului si tragerea la răspundere penala a autorului.   Aceasta mi se pare cea mai buna știre din aceasta săptămână.   Din pacate este singura.   Știrea unei posibile întâlniri intre primul ministru demis si președinta Curții Constituționale este o non știre.   O intalnire intre doua persoane care conduc instituții publice este ceva normal in lumea civilizata. Doar in Romania e asemenea știre poate crea suspiciuni.   Culmea, cei mai suspiciosi sunt cei care țin justitia in genunchi.   O știre adevărată ar fi fost daca Parchetul General ar fi dispus o evaluare la nivel național pentru a stabili care dosare se afla in situatia de a continua urmărirea penală conform hotărârii LIN II si pentru care dosare se va formula cale de atac extraordinară.   In schimb, este creata o noua portiță de salvare a infractorilor.   Se pare ca organul de politie judiciara care constata săvârșirea unei infractiuni nu poate sa înceapă urmărirea penală in cauza pentru ca ar fi martor. Adica ar exista incompatibilitate intre calitatea de martor si calitatea de organ de cercetare penală. Întrebarea logica este de ce? Care este motivul pentru care un lucrător de politie judiciara nu ar putea pune cătușele unui infractor prins in flagrant? Ar trebui sa cheme un alt echipaj care nu a văzut flagrantul, căruia sa îi povestească ce s-a întâmplat si care sa ia masuri de reținere impotriva suspectului.   Cred ca devenim ridicoli.   Iar peste toate aceste procese cognitive se ridica numărul urias de morți din accidente rutiere produse saptamana asta.   Poate pare sa nu aibă vreo legătură cu ce am scris mai sus dar eu cred ca are.   Ne-am obișnuit cu răul. Nu il mai conștientizăm. Il consideram ceva ce face parte din viata noastră. Cand auzim ca s-a produs o nenorocire ne bucuram ca nu am fost noi victimele. Accidentele se produc pentru ca mulți nu doresc sa mai respecte nici o regula. Se considera îndreptățiti sa trateze strada ca pe o junglă. Ce are in cap o persoana care nu are permis si care, urcandu-se la volan produce un accident cu cinci victime? Se gândește la pericolul pe care il reprezinta pentru societate? Il interesează?   Daca o astfel de persoană este surprinsa in trafic de un echipaj de politie anterior producerii accidentului dar calitatea de martor a polițistului il impiedica sa ia masuri impotriva faptuitorului iar la puțin timp produce un accident cu cinci victime, va răspunde completul de judecată care a stabilit ca politistul martor nu poate sa fie si organ de cercetare penală?   Cam asa este si cu marii corupti si marii evazionisti. Nimeni nu pare interesat sa acționeze de urgenta pentru a mai salva dosarele in care se aplica hotărârea LIN II.   Ne-am obișnuit ca hotii si coruptii sa rămână cu averile furate, sa huzureasca pe coasta de azur sau pe malul vreunui lac italian in vreme ce noi plătim taxe record.   Nimeni nu mai pare interesat sa redea autoritatea statului si sa reinstituie legi serioase de combatere a corupției si a jafului din banul public.   Iar cetățeanul posesor de mașină, neavând posibilitatea de a se îmbogăți precum politicienii si acoliții lor, rămâne doar cu posibilitatea de a actiona accelerația”, a scris Claudiu Sandu.     

Ponta îl laudă pe Ceaușescu și spune că trebuia să dăm centrala nucleară Cernavodă unei companii a Chinei comuniste
Politică

Ponta îl laudă pe Ceaușescu și spune că trebuia să dăm centrala nucleară Cernavodă unei companii a Chinei comuniste

Într-o intervenție la o emisiune Gândul - site-ul deținut de Radu Budeanu, care controlează și G4Media - fostul premier Victor Ponta l-a lăudat pe Nicolae Ceaușescu fiindcă a construit centrala nucleară de la Cernavodă și a spus că aceasta trebuia dezvoltată cu ajutorul unei companii a Chinei comuniste. Ponta a încercat să critice actuala putere pentru situația din Energie. Citește și: România nu mai are nici o universitate în Top 1000, ARWU, Shanghai Ranking. Bulgaria și Ungaria au Victor Ponta s-a căsătorit cu Daciana Sârbu - de care a divorțat - la ambasada României la Beijing, în semn de admirație față de regimul din China comunistă.  Și Dăncilă a încercat să dea energia nucleară Chinei comuniste „Grupurile 1 și 2 le-a pornit Ceaușescu, ăla rău pe care îl înjurăm. Mă rog, al doilea l-am inaugurat după ce l-am împușcat pe Ceaușescu, dar el a venit cu ideea. Grupurile 3 și 4 le-am semnat eu în 2014 cu singurii care puteau să le facă, care aveau și banii și tehnologie, așa-numiții chinezi”, a spus fostul premier, citat de Mediafax. El a susținut că proiectele energetice majore au fost întârziate din considerente ideologice, făcând referire în special la decizia României de a renunța la parteneriatul cu China pentru extinderea centralei nucleare. „Din 2016, cu Guvernul lui Cioloș, până azi inclusiv, orice fel de inițiativă de dezvoltare economică în România a fost blocată pe niște criterii ideologice. Nu facem cu China. Bine, mă, dar cu cine facem?”, a spus Ponta. În realitate, guvernul Dăncilă a negociat puternic preluarea centralei de la Cernavodă de o companie din China comunistă, dar discuțiile au fost rupte în 2020.  În decembrie 2018, prim-ministrul PSD Viorica Dăncilă a decis să grăbească negocierile cu China pentru implementarea Proiectului Unitățile 3 şi 4 CNE Cernavodă (IGA) și înființarea Grupului de lucru care să fie responsabil de negocierea proiectului de Acord interguvernamental România-Republica Populară Chineză. În luna mai 2019, Guvernul Dăncilă a semnat un memorandum pentru preluarea de către China a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, un acord preliminar de investiții cu corporaţia generală nucleară chineză CGN. Documentul semnat între România și China prevedea ca în termen de 60 de zile lucrătoare să se înfiinţeze o companie de proiect pentru construirea a două noi blocuri energetice, fiecare cu o capacitate de 700 MW. Aceasta va fi deținută în proporţie 51% de chinezi, iar restul, de 49%, va fi al companiei româneşti Nuclearelectrica, care administrează centrala. Tot în mai 2019, secretarul american al Energiei, Rick Perry, s-a declarat îngrijorat de faptul că guvernul Dăncilă vrea să construiască două noi reactoare la Centrala nucleară de la Cernavodă cu o companie chineză de stat. Întrebat într-o dezbatere din subcomisia pentru energie a Congresului SUA dacă e îngrijorat de faptul că România construiește cele doi noi reactoare cu o companie publică chineză, la câteva zeci de km distanță de baza militară Mihail Kogalniceanu, Perry a spus ”Da”. Acordul cu China a fost oprit abia în mai 2020. 

Grindeanu a mințit acuzând ONG-urile de mediu că blochează devoltarea Centralei Nucleare Cernavodă
Politică

Grindeanu a mințit acuzând ONG-urile de mediu că blochează devoltarea Centralei Nucleare Cernavodă

Două cunoscute ONG-uri de mediu, Greenpeace România și WWF România, arată că președintele PSD, Sorin Grindeanu, a mințit când le-a acuzat că ar fi blocat proiectul de amenajare a Brațului Bala. Proiectul era necesar ca să aducă mai multă apă pe Dunărea Veche, la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Centrala este acum oprită pentru că debitul Dunării este foarte mic.  Citește și: România nu mai are nici o universitate în Top 1000, ARWU, Shanghai Ranking. Bulgaria și Ungaria au Grindeanu încearcă să abată atenția de la acuzațiile lui Buzoianu, că nu a făcut nimic „Nu Ministerul Transporturilor a blocat această lucrare, ci fix ONG-urile de mediu atât de dragi doamnei Buzoianu. În 5 septembrie 2024, adică acum doi ani, se publica în Monitorul Oficial o hotărâre care aproba efectuarea acestor lucrări. Aveam un miliard de euro din fonduri europene alocaţi pentru asta. Imediat, dar imediat după publicare, au început şicanele. Au existat două ONG-uri. Unul dintre ele, Greenpeace şi celălalt World Wide Fund for Nature care au denunţat acest proiect în instanţă şi au depus simultan plângeri la Comisia Europeană", a declarat Sorin Grindeanu. Dar Greenpeace și WWF for Nature spun că afirmația este falsă. „Domnul Grindeanu inventează vinovați. A spus că Greenpeace și WWF au blocat lucrările pe Brațul Bala, dar nici noi și nici ei nu am acționat în instanță sau n-am făcut vreo sesizare la Comisia Europeană”, a declarat, pentru Presshub, Mihai Matache, de la Greenpeace.  „Greenpeace România nu are nicio legătură cu blocarea sau contestarea proiectului de pe brațul Bala. Nu am acționat în instanță, nu am depus sesizări la Comisia Europeană și nu am fost parte din vreo consultare referitoare la acest proiect. Acuzațiile care atribuie ONG-urilor de mediu vina pentru oprirea sau întârzierea acestor lucrări sunt nefondate și reprezintă o dezinformare. Solicităm decidenților politici să își asume managementul, de multe ori defectuos, al proiectelor de infrastructură și să nu mai caute vinovați imaginari în rândul societății civile”, a mai spus reprezentantul Greenpeace.  Și WWF România a infirmat acuzațiile lui Sorin Grindeanu: „Nu am acționat în instanta, am contribuit constructiv la toate întâlnirile organizate de AFDJ și Ministerul Transporturilor”, a spus directoarea WWF România, Orieta Hulea.  Președintele PSD a susținut că acel proiect ar fi fost blocat fiindcă distruge habitatul sturionilor. „Pe motiv că, ce credeţi de data asta, se distruge habitatul sturionilor. Deci nu a mai fost cu carasul auriu, nu a mai fost cu urşii între Margina şi Holdea la celebra bucată, nu a mai fost cu gândacul, nu a fost cu liliacul de lângă Deva, a fost cu sturionul de data asta, cu cele două ONG-uri", a afirmat Grindeanu, fost ministru al Transporturilor.   Ministrul interimar al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu, afirma că situaţia centralei de la Cernavodă, care a fost oprită joi dimineaţă, din cauză că nu mai există suficientă apă pentru răcirea reactoarelor, reprezintă "eşecul din ultimii 2-3 ani de zile de la Ministerul Transporturilor, în care nu s-a făcut o lucrare esenţială pe termen lung, care ar trebui să rezolve problema".

România nu mai are nici o universitate în Top 1000, ARWU, Shanghai Ranking. Bulgaria și Ungaria au
Eveniment

România nu mai are nici o universitate în Top 1000, ARWU, Shanghai Ranking. Bulgaria și Ungaria au

Nici o universitate din România nu apare în clasamentul Shanghai Ranking 2026 (Academic Ranking of World Universities - ARWU), publicat azi. Bulgaria are o universitate, Sofia University "St. Kliment Ohridski", pe pozițiile 901-1000, Ungaria are nu mai puțin de patru, din care două - Eotvos Lorand și Szeged - pe locurile 501-600, iar Polonia are șapte, din care una, Universitatea din Varșovia, pe pozițiile 401-500.  Citește și: Ea - judecătoare la 27 de ani, el - fiu de comisar-șef și afacerist incert. Nunta se anunță bogată Estonia și Lituania, foarte bine plasate Universitatea Tartu, din Estonia, este pe pozițille 501-600, în creștere în ultimii trei ani. Universitatea din Vilnius, locurile 401-500, a crescut din 2022, când era pe locurile 701-800.  Israelul are două universități în Top 100.  Universitatea Harvard rămâne pe primul loc în lume, urmată de Universitatea Stanford și de Institutul de Tehnologie din Massachusetts. Universitatea din Cambridge ocupă locul al patrulea, în timp ce Universitatea din California, Berkeley, completează topul mondial al primelor cinci. Universitatea Princeton urcă pe locul al șaselea, devansând Universitatea din Oxford, care se află pe locul al șaptelea. Universitatea Columbia ocupă locul al optulea, Universitatea din Chicago pe locul al nouălea, iar Institutul de Tehnologie din California pe locul al zecelea. Universitățile din Statele Unite continuă să domine primele locuri, ocupând opt dintre primele 10 locuri la nivel mondial și 14 dintre primele 20. Regatul Unit are două universități în top 10 — Cambridge și Oxford — și trei în top 20, University College London ocupând locul 17. Europa continentală este condusă de Universitatea Paris-Saclay, pe locul 13, urmată de ETH Zurich, pe locul 19. Universitatea Tehnică din München, clasată pe locul 45, este instituția germană cu cea mai bună clasare. Universitatea din Copenhaga conduce clasamentul danez, pe locul 34, în timp ce Institutul Karolinska urcă nouă locuri, ajungând pe locul 41 (la egalitate), și devine universitatea suedeză cu cea mai bună clasare. Topul mondial al celor mai bune 100 de universități din 2026 include universități din 18 țări și regiuni. Statele Unite ale Americii au 37 de instituții în clasament, în timp ce China continentală are 16, iar Regatul Unit opt.  ARWU utilizează șase indicatori obiectivi pentru a evalua instituțiile: Absolvenți și membri ai personalului care au câștigat Premiul Nobel și Medalia Fields (10% și 20%) Numărul de cercetători cu un număr ridicat de citări, selectați de Clarivate (20%) Articole publicate în revistele „Nature” și „Science” (20%) Articole indexate în principalele indexuri de citare din domeniul științelor exacte și al științelor sociale (20%) Performanța academică per capita a universității (10%) EduPedu scrie, azi, că România lipsește pentru al patrulea an consecutiv din top 1.000 mondial.

Romsilva, zeci de milioane de lei cheltuiți netransparent, prin sute de negocieri directe - analiză ANAP. După Romsilva, Spitalul Universitar București
Eveniment

Romsilva, zeci de milioane de lei cheltuiți netransparent, prin sute de negocieri directe - analiză ANAP. După Romsilva, Spitalul Universitar București

Romislva a făcut, în 2025, 371 de achiziții, în valoare de 28,2 milioane de lei, prin negociere directă, arată o analiză a Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP). „82,75% dintre proceduri au fost justificate prin extremă urgență, iar 17% au fost inițiate ca urmare a neprimirii niciunei oferte la procedurile competitive inițiale”, arată ANAP. Au mai abuzat de achiziții prin negociere directă Spitalul Clinic Municipal de Urgență Moinești (418 proceduri) și Spitalul Universitar de Urgență București (351 proceduri), care sea flă pe pozițiile unu și, respectiv, trei. Spitalul Universitar de Urgență București este condus de medicul Cătălin Cârstoiu.  ANAP nu a publicat întreaga analiză și nici nu a oferit alte detalii în cazul celor două spitale. ANAP cere limitarea achizițiilor prin negociere directă Potrivit unui comunicat al ANAP, președintele agenției, Raluca Rogoz, a subliniat că negocierea fără publicare prealabilă reprezintă o excepție de la procedurile competitive de atribuire, iar nivelul de utilizare identificat justifică o monitorizare atentă și constantă. „Recomandăm consolidarea mecanismelor de planificare a achizițiilor și a sistemului de control intern la nivelul autorității contractante, astfel încât recurgerea la această procedură să rămână limitată la situațiile în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de cadrul legal. Analizele de acest tip ne permit să identificăm din timp tipare și zone de risc și să transmitem aceste informații instituțiilor competente, astfel încât acestea să poată dispune, după caz, măsurile care intră în sfera atribuțiilor lor legale”, a declarat Raluca Rogoz, președintele ANAP. Acum câteva zile, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a arătat că Romsilva oferă sindicaliștilor din Fedferația Silva mașini care să-i transporte la proteste.  „O poveste tare de tot: tocmai am descoperit cum Romsilva s-a obligat să asigure mașini din cadrul instituției pentru protestele organizate de Federația sindicală Silva (...) Romsilva a negociat și a trecut în noul Contract Colectiv de Muncă că va asigura mașini pentru sindicat la acțiuni sindicale, adică inclusiv la proteste. Asta era important pentru ei: atunci când Federația Silva protestează contra reformei din Romsilva, de exemplu, să o facă pe mașinile plătite de Romsilva.   Citește și: Cumnatul Olguței Vasilescu a dus Aeroportul Craiova la pierderi imense, deși este subvenționat de CJ   Fiecare zi în minister îmi demonstrează că trebuie reformată Romsilva”, a scris Buzoianu pe Facebook.    Romsilva a trimis un drept la replică, după ce ministrul Diana Buzoianu a arătat că regie oferă mașini Federației Sindicale Silva când organizează proteste. Însă din documentul trimis de Romsilva reiese că regia oferă sindicatului nu doar mașini, ci și spații gratuite în sediile regiei.

Viorel Pașca din Bihor, nouă victorie împotriva DIICOT: s-au ridicat toate sechestrele, anunță avocatul Doseanu
Justiție

Viorel Pașca din Bihor, nouă victorie împotriva DIICOT: s-au ridicat toate sechestrele, anunță avocatul Doseanu

Toate sechestrele instituite de DIICOT în dosarul lui Viorel Pașca au fost ridicate azi, anunță avocatul Răzvan Doseanu. DIICOT a încercat și arestarea lui Pașca, care avea în administrare mai multe azile, dar judecătorii au respins cererea.  Citește și: Polițistul Dințoi, clientul PSD, conduce lupta anti-fraudă a Guvernului de pe vremea lui Dăncilă Răzvan Doseanu este și avocatul fostului primar din Baia Mare, Viorel Cherecheș.  „Dispune ridicarea tuturor măsurilor asiguratorii” „Desființează Ordonanţa de instituire a măsurilor asigurătorii din data de 01.07.2026 emisă cu privire la inculpații PAȘCA VIOREL TEODOR, PAȘCA FLORICA și ASOCIA?IA DUMBRAVA DPG (Dumnezeu Poartă De Grijă) în dosarul nr. 3639/19/P/2026 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Secția de Combatere a Criminalității Organizate și, în consecință, dispune ridicarea tuturor măsurilor asiguratorii instituite prin această ordonanță”, se arată în decizia luată azi de magistrați.  La 13 iulie, Curtea de Apel București nu doar că a respins solicitarea DIICOT de a aresta familia Pașca, cea care controla azilele din Bihor desființate de stat acum câteva zile, dar a refuzat orice măsură de control asupra acesteia. Toți cei acuzați de DIICOT au rămas liberi, fără vreo măsură preventivă. Judecătoarea Andrada Albescu, de la Tribunalul București, care a respins cererea DIICOT de arestare preventivă a membrilor familiei Pașca, arată în motivarea deciziei că azilele administrate de Viorel Pașca funcționau fără respectarea cadrului legal. Cu toate acestea, magistratul apreciază că persoanele cazate beneficiau de condiții de locuire, igienă și curățenie „corespunzătoare”, iar alternativa pentru mulți dintre beneficiari ar fi fost „revenirea în stradă”. Potrivit procurorilor DIICOT, sute de persoane au fost transferate din spitale și direcții de asistență socială din mai multe județe și cazate în imobile din comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, sub aparența furnizării unor servicii de îngrijire, tratament și asistență socială. Anchetatorii susțin că Viorel Pașca nu deținea capacitatea legală, organizatorică și profesională necesară pentru desfășurarea unei astfel de activități, iar beneficiarii erau persoane aflate într-o stare accentuată de vulnerabilitate, cu dizabilități psihice, incapabile să își exprime voința sau să se apere.

Spionii germani vor putea declansa acțiuni de sabotaj sau măsuri ofensive în mediul cibernetic
Politică

Spionii germani vor putea declansa acțiuni de sabotaj sau măsuri ofensive în mediul cibernetic

În Germania, serviciul de informații externe, BND, și Oficiul pentru Securitate Internă, BfV, ar urma să aibă dreptul de a efectua operațiuni ofensive, în loc să se limiteze în mare parte la culegerea și analiza informațiilor. Miercuri, cabinetul de la Berlin a decis să propună modificarea legislației care reglementează aceste servicii de informații, dar ea va trebui aprobată de Parlament.  Citește și: Polițistul Dințoi, clientul PSD, conduce lupta anti-fraudă a Guvernului de pe vremea lui Dăncilă Bugetul spionilor germani, majorat Obiectivul reformei este acela de a conferi serviciilor secrete competențe semnificativ mai ample, având în vedere amenințarea hibridă tot mai mare venită din partea Moscovei. „Trebuie să demonstrăm că suntem capabili să întreprindem acțiuni foarte similare, astfel încât și cealaltă parte să simtă durerea”, a declarat anterior Martin Jäger, președintele Serviciului Federal de Informații (BND). Până în prezent, serviciile germane aveau dreptul, în esență, să colecteze informații, iar în viitor vor primi și „competențe limitate de intervenție”, așa cum se menționează în proiectul de lege de peste 700 de pagini. „Printre noile competențe se numără faptul că serviciul de informații externe nu numai că poate pirata sisteme informatice străine, ci are dreptul să redirecționeze date pentru a respinge un atac cibernetic. În viitor vor fi permise „hackback-urile”, adică paralizarea sistemului atacator – de exemplu, o acțiune de sabotaj împotriva unei fabrici rusești de drone. De asemenea, Oficiul Federal pentru Protecția Constituției, serviciul de informații intern, se va concentra în viitor mai mult pe urmărirea activă și combaterea spionilor și a teroriștilor. Conform proiectului de lege, Oficiul pentru Protecția Constituției va avea dreptul să pătrundă în secret în computerele și telefoanele mobile ale persoanelor vizate și nu doar să citească conversațiile din chat-uri, ci, în anumite circumstanțe, să examineze în detaliu dispozitivele. Angajații Oficiului Federal responsabil cu contraspionajul și cu activitățile de informații pe teritoriul național ar putea, de asemenea, să pătrundă într-o locuință pentru a înlocui componentele explozive cu pulbere inofensivă”, explică Der Spiegel.  „Suntem ținta zilnică a activităților de spionaj, sabotaj, atacuri cibernetice și acțiuni sub acoperire din partea unor puteri străine, menite să destabilizeze Germania, să aducă prejudicii țării noastre și să provoace schimbări politice și sociale în țara noastră.  Misiunea noastră este să adaptăm în permanență mandatul de protecție al statului la aceste noi scenarii de amenințare”, a declarat ministrul de Interne, Alexander Dobrindt, în fața jurnaliștilor, după ședința de guvern de la Berlin. Reforma serviciilor de informații din Germania ar permite autorităților să răspundă în mod activ la amenințări hibride, precum incidentul cu drona de la Leipzig. Măsurile ar putea varia de la demascarea persoanelor implicate sau distrugerea bunurilor acestora până la sabotarea explozibililor înainte de un atac sau furnizarea de informații false adversarilor după acesta, conform propunerii de reformă. Orice răspuns ar trebui să fie direct legat de incidentul inițial și nu ar putea pune în pericol viața sau integritatea fizică a persoanelor. Conform propunerii de reformă, BND va fi supusă, de asemenea, unor restricții mai puține în materie de protecție a datelor, ceea ce îi va permite să utilizeze pe scară mai largă instrumente precum inteligența artificială și recunoașterea facială, precum și să stocheze datele pe perioade mai lungi de timp. De asemenea, agenția urmează să beneficieze de o finanțare mai mare în următorii ani. Guvernul condus de Merz a majorat bugetul agenției cu aproximativ 26%, ajungând la 1,51 miliarde de euro în acest an.

Rezultate neobișnuit de bune la absorbția Fondurilor de coeziune 2021-2027: locul II în UE, după Polonia
Politică

Rezultate neobișnuit de bune la absorbția Fondurilor de coeziune 2021-2027: locul II în UE, după Polonia

România a atras, până acum, 10,7 miliarde euro din cele 30,9 miliarde euro alocate de Uniunea Europeană în cadrul „programelor 2021-2027 finanțate în cadrul Politicii de Coeziune”, arată o notă de informare a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), condus de Dragoș Pîslaru (PNL).  Citește și: Polițistul Dințoi, clientul PSD, conduce lupta anti-fraudă a Guvernului de pe vremea lui Dăncilă Nota punctează faptul că România este beneficiar net al fondurilor UE, din 2007 până acum.  România, locul II în UE, după Polonia Potrivit acestei note, „România se clasează pe locul al doilea între cele 27 state membre, în ceea ce privește sumele totale transferate de CE (sume absolute), după Polonia, care a primit în total 21,1 miliarde euro, fiind urmată de Italia cu 8,8 miliarde euro, Cehia cu 7,5 miliarde euro și Spania cu 6,7 miliarde euro”. În ceea ce privește raportul dintre sumele totale primite și alocarea UE, România se clasează pe locul 8 între statele membre. „Până la finalul anului 2026, se estimează că rata absorbției va depăși 40%.    În timpul guvernării Bolojan, absorbția totală s-a triplat, de la 3,28 miliarde euro (10,58%), la 10,73 miliarde euro (34,6%). Suma totală nerambursabilă primită de la CE din Poltica de Coeziune, în timpul guvernării Bolojan, este de 7,45 miliarde euro (...) România este un beneficiar net al bugetului comunitar, finanțarea totală primită de la Comisia Europeană, ulterior aderării la Uniunea Europeană (2007-2026), fiind de aprox. 3 ori mai mare decât contribuția națională plătită la bugetul UE, respectiv 116,1 miliarde euro, față de 37,8 miliarde euro”, se arată în document.  În cadrul fondurilor de coeziune 2021-2027, plățile efectuate către beneficiari totalizează aprox. 11,7 miliarde euro, din care aproximativ 10,5 miliarde euro reprezintă contribuție UE (33,9% din alocarea UE).  O anexă la notă arată că cea mai slabă rată de absorbție efectivă este la Programul Sănătate, doar 7,95%. Aproape la fel de rea este situația la Programul Digitalizare, cu rată de absorbție efectivă de 8,41%. pentru comparație, absorbția efectivă la Programul Transporturi este de 48,36%, iar la „Dezvoltare Durabilă și Tranziție Justă” este 34,44%. „Dezvoltare Durabilă” presupune „modernizarea economiei și protecția mediului prin investiții în energie verde, eficiență energetică, economia circulară, managementul apei și al deșeurilor”, iar „Tranziție justă” înseamnă sprijinirea zonelor puternic afectate de renunțarea la cărbune sau la industriile poluante (cum este județul Gorj), prin crearea de locuri de muncă sigure și reconversie economică. Însă, tot azi, Guvernul are pe ordinea de zi o notă privind cererea de plată numărul 5, unde situația este mult mai complicată.  De exemplu: „Adoptarea la nivel național, prin traducerea în limba română a 5 standarde referitoare la hidrogen, de către ASRO (Asociația de Standardizare din România): Ministerul Energiei estimează ca termen pentru finalizarea traducerii și transmiterea pachetului de 5 standarde către Ministerul Energiei data de 25.08.2026, iar recepționarea acestora la nivelul ministerului este estimată a avea loc cel târziu la data de 28.08.2026. În absența, cel puțin, a drafturilor documentelor menționate mai sus, agreate la nivel de ministru/Guvern, nu poate fi asumată responsabilitatea depunerii cererii de plată”.   

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră