Biografia misterioasă a Liei Savonea: nu există un CV oficial pe site-ul ICCJ, ani lipsă din carieră
Pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) nu există o biografie oficială a președintelui instituției, Lia Savonea. Pe site apare doar poza ei și informația că a fost numită pentru trei ani în fruntea ÎCCJ.
Un CV cu date incomplete apare pe site-ul rețelei președinților de instanțe supreme din EU, network-presidents.eu.
ICCJ nu ne arată cine conduce instituția
Dar o biografie oficială, asumată de ea, este de negăsit pe internet. O căutare pe site-ul CSM a numelui „Savonea” oferă rezultate doar din comunicate de presă. Legal, ea trebuia să depună un dosar care să includă CV-ul când a fost promovată la conducerea Curții de Apel București, la ICCJ și, din 2025, la președinția ICCJ. Dar aceste documente, probabil in format PDF-uri scanate, sunt de negăsit și este posibil să fi fost anonimizate sub pretextul conformării la GDPR.
Datele publice arată că sunt multe necunoscute în biografia lui Savonea:
- S-a născut în 1969 și a absolvit Facultatea de Drept a Universității București în 1996, la 27 de ani. Nu se știe în ce an a intrat la facultate și dacă a urmat studiile la Universitatea București sau doar dat a dat examenul de licență.
- Ar avea un doctorat la o universitate privată, Nicolae Titulescu. Nu se știe anul în care a luat doctoratul, titlul exact al lucrării, numele îndrumătorului. În mod straniu, nimeni nu pare să fi verificat acest doctorat, dacă a fost sau nu plagiat. UPDATE: pe site-ul universității Titulescu nu apare nici un rezumat al vreunui doctorat al lui Savonea, este posibil ca ea să nu-l fi finalizat.
- În 1996, Savonea ajunge la Judecătoria Sectorului 6, iar după doar cinci ani este președintele instanței. De aici, cariera ei a decolat și este publică.
Totuși, sunt câteva elemente care ajută la o înțelegere mai bună a evoluției Liei Savonea:
- în 2011 are prima tentativă de a ajunge la ICCJ, își depune dosarul și, potrivit presei, a fost respinsă pe motve de integritate.
- în 2015, dorea din nou la ICCJ, dar a renunțat. A rămas președinta Curții de Apel București.
Lista deciziilor controversate este uriașă:
- A fost acuzată că a eliberat un interlop care și-a omorât iubita în bătaie. Potrivit unei relatări din Gândul, un interlop din Ilfov, Gigi Geamănu, susține că un alt interlop, Alexandru Iordan, a beneficiat de reducerea acuzațiilor întrucât Mircea Minea, primarul comunei Chiajna și nașul lor de cununie a intervenit la Lia Savonea.
- În martie 2023, Rise Project a scris despre afacerea imobiliară a soțului ei cu fratele primarului din Chiajna, nașul unui interlop implicat în lupte electorale și scheme imobiliare în aceeași localitate.
- Tot Rise Project: „10 decembrie 2013. Un complet al Curții de Apel București, prezidat de judecătoarea Lia Savonea – la acel moment președinta instituției – emite o decizie de achitare definitivă pe numele lui Sorin Raiciu, acuzat de comiterea unei tâlhării cu violență. Cu câteva luni înainte, instanța de fond îl condamnase pe Raiciu la 7 ani de închisoare. La data pronunțării deciziei finale, Raiciu avea 24 de ani și era deja recidivist, fiind condamnat pentru mărturie mincinoasă într-un alt dosar. Bărbatul este nepotul controversatului primar Mircea Minea, care conduce comuna Chiajna de trei decenii și a fost cercetat, la rândul lui, în mai multe dosare penale”.
- DeFapt.ro: „La câteva luni după ce Lia Savonea a ajuns șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, soțul acesteia, Mihai Savonea, a dat lovitura în imobiliare. Astfel, pe 23 octombrie a.c., o modificare a unei autorizații de construire emise de Primăria Sectorului 1 a confirmat că o firmă a lui Mihai Savonea este în spatele unui proiect de milioane de euro.
- Ea și judecătorul ICCJ Daniel Grădinaru, fost președinte al CSM, sunt co-autori ai sentinței prin care un bărbat de 41 de ani, care a agresat sexual o minoră de 13 ani, nepoata prădătorului, a fost condamnat la doar opt luni de închisoare cu suspendare.
- A făcut parte din completul care a anulat decizia definitivă de condamnare pentru omor în cazul lui Mario Iorgulescu şi a dispus rejudecarea lui pentru ucidere din culpă
- În dosarul Vîntu-FNI, „Savonea și Grădinaru au fost acuzați de către judecătorii, care le-au urmat în dosar și care au și dat sentințele grele în acest dosar, că au acordat termene lungi de judecată, astfel încât cea mai gravă infracțiune de care era acuzat Sorin Ovidiu Vântu, instigare la delapidare cu consecințe deosebit de grave, s-a prescris” - scria Newsweek România în mai 2022, care oferea și detalii dspre numeroasele tergiversări.
Azi, Lia Savonea cere demisia Siminei Tănăsescu, șefa CCR, din motive de integritate.