sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: doctorat

15 articole
Eveniment

Înalta Curte de Casație și Justiție îi salvează pe plagiatori

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) îi salvează pe plagiatori: titlurile științifice sunt irevocabile. ÎCCJ a anulat un ordin de ministru de retragere a unui titlu de doctor obținut în 2013 și anulat în 202, arată site-ul Juridice.ro, preluând, probabil, un comunicat al firmei de avocatură care a câștigat procesul. Citește și: EXCLUSIV Claudiu Florică din afacerea penală „Microsoft”, indispensabil pentru statul român: STS dă un contract uriaș unei companii crescute de denunțătorul din dosarul DNA Chiar președintele ICCJ, Alina Corbu, a fost acuzat de plagiat, dar Comisia de Etică a Universității București a clasat ”pe motive de procedură” trei sesizări din acest caz. Înalta Curte de Casație și Justiție îi salvează pe plagiatori “Echipa de avocați ai ZRVP, formată din Alexandru Iorgulescu, partener, și Alina Munteanu, avocat colaborator senior, a obținut anularea unui Ordin al Ministerului Educației și Cercetării emis în 2020, prin care clientului i-a fost retras titlul de doctor obținut în 2013. Prin decizia sa, ICCJ recunoaște și protejează efectele juridice nepatrimoniale produse de obținerea titlului de doctor și consolidează dreptul la reputație și onoare profesională, drept consacrat în jurisprudența CEDO. Chiar dacă nu are ca rezultat obținerea unei funcții ori demnității noi, atribuirea titlurilor științifice are un impact imediat asupra reputației și anvergurii profesionale a deținătorilor acestor titluri. Soluția definitivă obținută de ZRVP este una de referință în materia interpretării principiului irevocabilității actelor juridice unilaterale și a efectelor juridice produse de acestea (...) În motivare, instanța supremă a subliniat că titlul științific de doctor, odată intrat în circuitul civil, produce efecte în materia drepturilor personale, patrimoniale și nepatrimoniale“, scrie Juridice.ro. “Înalta Curte de Casație și Justiție recunoaște și protejează efectele juridice nepatrimoniale produse de titlul de doctor și consolidează dreptul la reputație și onoare profesională, drept consacrat în jurisprudența CEDO. Soluția este cu atât mai importantă cu cât dovedirea efectelor nepatrimoniale este adeseori dificilă, fapt care poate bloca demersurile juridice ale deținătorilor titlurilor de doctor împotriva măsurilor abuzive de revocare din partea autorităților emitente“, mai arată acest site.

Înalta Curte de Casație și Justiție îi salvează pe plagiatori Foto: pro TV
Mircea Geoană a plagiat la doctorat (sursa: Facebook/Mircea Geoana)
Eveniment

Mircea Geoană a plagiat la doctorat

Mircea Geoană a plagiat la doctorat. Teza de doctorat a fost susținută în urmă cu aproape 20 de ani la Academia de Studii Economice din București. Mircea Geoană a plagiat la doctorat Potrivit Pressone, cel puțin 78 de pagini din cele 279, cât totalizează lucrarea, au conținut plagiat – text, grafice și tabele – preluat fără atribuire din diverse surse. Citește și: Deși deficitul a explodat, guvernul Ciolacu suspendă “austeritatea“: crește valoarea mașinilor hibrid care pot fi cumpărate de stat. CSM își poate moderniza parcul auto Și în anexele lucrării există conținut plagiat: la o verificare aleatorie, în Anexa nr. 2 cel puțin nouă pagini au conținut plagiat. Mircea Geoană a folosit o tehnică de preluare neautorizată de conținut, regăsită și în alte teze de doctorat ale unor demnitari de rang înalt, mai arată sursa citată: plagiatul prin traducere. A copiat din rapoarte ale Casei Albe Cea mai mare parte a conținutului identificat ca fiind plagiat de secretarul general-adjunct al NATO provine din trei documente oficiale, ambele emise de Administrația Prezidențială a Statelor Unite ale Americii (SUA): Raportul Economic al Președintelui, care include și Raportul Consiliului consilierilor economici. Mai exact, este vorba despre trei rapoarte, intitulate la fel, "Economic Report of the President". Primul a fost prezentat Congresului SUA, în februarie 1999, de președintele Bill Clinton, iar celelalte două, de președintele George W. Bush, în februarie 2002 respectiv februarie 2003. Niciuna dintre aceste lucrări nu este citată în textul doctoratului lui Mircea Geoană și nu este trecută în bibliografie. Mircea Geoană nu a negat categoric că ar fi plagiat porțiuni din teza sa de doctorat. A spus doar, într-o discuție cu PressOne, că a lucrat "sârguincios" la lucrarea sa.

Din câte academii făcea parte Elena, textilistă Foto: „Fototeca online a comunismului românesc” F028
Eveniment

Din câte academii făcea parte Elena, textilistă

Din câte academii făcea parte Elena Ceaușescu, de meserie textilistă de la fabrica de perdele: ea era membru plin al Academiei Române și membru corespondent al Academiei din Atena și al Academiei de Științe din New York. Informațiile sunt consemnate în carnetul de evidență PCR No. 0000002, postat pe Facebook de CNSAS. Elena Ceaușescu avea un doctorat în chimie din 1967. Din câte academii făcea parte Elena, textilistă Neoficial, soția lui Nicolae Ceaușescu devenise cel mai puternic personaj din România, la finalul anilor 80, datorită influenței asupra soțului ei. Cei doi au fost executați la 25 decembrie 1989, la Târgoviște. În plus, soția liderului comunist al României, ar fi fost membru de onoare a șapte universități. Dar în carnet nu este consemnată denumirea tuturor acestor universități, ci doar țara: Ghana, mexic, Ecuador și un misterios „Ilianos” - CNSAS susține că ar fi vorba de statul american Illinois. În plus, Elena Ceaușescu era doctor honoris causa a cinci universități, printre care cea din Teheran sau Yucatan. 241 241 Născută în 1919, ea ar fi absolvit facultatea, la Politehnica București, în 1957, la 38 de ani. Alte studii, precum liceul absolvit, nu sunt consemnate. Potirivt carnetului de evidență PCR, Elena Ceaușescu nu știa nici o limbă străină. Ea a muncit din 1936, când avea doar 17 ani, a fost șomeră între 1942 și 1944, iar din septembrie 1944 a devenit activistă PCR. Din 1952 în 1957, ea scrie că a fost „studentă” și „activistă”, după care ar fi lucrat la ICECHIM, institutul de cercetări în chimie. Din august 1964 în 1980, soția lui Nicolae Ceaușescu a fost, oficial, directoare la ICECHIM, iar ulterior a deținut funcția oficială de „Prim Viceprim ministru”. Elena Ceaușescu Foto: Fototeca online a comunismului românesc Însă adevărata ei putere se afla în funcțiile politice deținute: din 1974, Nicolae Ceaușescu și-a adus soția în Comitetul Politic Executiv, unde se luau deciziile privind soarta României. 241 241 Cariera unei semianalfabete „Ucenică la perdele, textilistă, activistă de partid, politehnistă, ingineră, directoare de institut de cercetări, prim viceprim-ministră. Mamă a trei copii. Plus doctor inginer în chimie, Doctor Honoris Causa al universităților din Buenos Aires, Bahia Blanca, Filipine, Yucatán și Teheran, membră de onoare a Societății Internaționale de Chimie Industrială, a Institutului American al Chimiștilor din Washington, a Școlii de Științe a Polimerilor și a universităților din Costa Rica, Ecuador, Mexic, Ghana și Illinois, membră a Academiei Republicii Socialiste România, membră corespondentă a Academiei din Atena, membră activă a Academiei de Științe din New York, deținătoare a Ordinului "Steaua Republicii Socialiste România" și a numeroase alte ordine și decorații, membră în Comitetul Central al Partidului Comunist Român și în Comitetul Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și deputat în Marea Adunare Națională”, scrie CNSAS, pe Facebook. Abia în ianuarie 2024, la CNSA au ajuns dosare de la cabinetul lui Nicolae Ceauşescu, documente de la cabinetele lui Tudor Postelnicu şi Iulian Vlad, foşti şefi ai Departamentului Securităţii Statului, şi fişe alfabetice cu militari rezervişti M.A.I arma Securitate.

Cioroianu, bani buni ca director BNaR (sursa: Facebook/Adrian Cioroianu)
Eveniment

Cioroianu, bani buni ca director BNaR

Cioroianu, bani buni ca director BNaR. După primul an plin de director al Bibliotecii Naționale a României, Adrian Cioroianu a strâns bani buni. Cioroianu, bani buni ca director BNaR Cioroianu a fost numit director al Bibliotecii în septembrie 2021. Citește și: Război total între Emilia Șercan și Adrian Cioroianu. Disputa celor doi a plecat de la frigul din Biblioteca Națională și a ajuns la dezvăluirea că Șercan cercetează doctoratul lui Geoană În declarația de avere depusă în 2022 pentru anul fiscal 2021, istoricul declara un cont de 40.000 de euro și venituri suplimentare din "edituri" de 15.000 de lei. În declarația de avere depusă în 2023 pentru anul fiscal 2022 (primul an plin de directorat), apar două noi conturi: unul de 45.000 de lei și altul, de 40.000 de lei. De asemenea, veniturile suplimentare urcă la 100.000 de lei. Sursa: "edituri, mass media, conferințe". Așadar, în numai un an, conturi noi, de 85.000 de lei, și venituri suplimentare tot cu 85.000 de lei mai mari decât în anul anterior (100.000 de lei față de numai 15.000 de lei). În total, 170.000 de lei. Așadar, poziția de la Biblioteca Națională a României a venit cu beneficii importante. Scandalul cu Emilia Șercan Salariul anual pe care Cioroianu l-a încasat în 2022 de la BNaR a fost de 96.896 de lei, echivalentul a 8.000 de lei lunar. Tot în 2022, istoricul a încasat 102.038 de lei de la Universitatea București. Adrian Cioroianu i-a declarat public război Emiliei Șercan, căreia îi reproșează că-i aduce acuzații inventate. Mărul discordiei este temperatura scăzută iarna și prea ridicată vara din spațiile Bibliotecii. Acuzat de Șercan că nu face nimic să rezolve problema, Cioroianu a contraatacat. Disputa a degenerat până la dezvăluirea că Șercan ar cerceta teza de doctorat a lui Mircea Geoană. Vineri, organizația Active Watch i-a cerut demisia istoricului de la șefia Bibliotecii.

Cioroianu, Șercan, frigul și doctorul Geoană (sursa: Facebook/Emilia Sercan, Adrian Cioroianu)
Eveniment

Cioroianu, Șercan, frigul și doctorul Geoană

Cioroianu, Șercan, frigul și doctorul Geoană. Adrian Cioroianu, directorul Bibliotecii Naționale a României, i-a declarat public război Emiliei Șercan, căreia îi reproșează că-i aduce acuzații inventate. Cioroianu, Șercan, frigul și doctorul Geoană Mărul discordiei este temperatura scăzută iarna și prea ridicată vara din spațiile Bibliotecii. Citește și: Cea mai dură amenințare pentru șefa SOS România: Silvestru Șoșoacă, soțul mazilit, vrea să-și ia numele înapoi. Cu ce nume riscă să rămână senatoarea Acuzat de Șercan că nu face nimic să rezolve problema, Cioroianu a contraatacat. Disputa a degenerat până la dezvăluirea că Șercan ar cerceta teza de doctorat a lui Mircea Geoană. "Emilia Sercan caută mai nou plagiat la Mircea Geoană și, în treacăt, mai ia și temperatura prin spațiile deschise ale Bibliotecii Naționale...", a scris Cioroianu pe Facebook joi. În replică, cadrul didactic al Facultății de Jurnalism din București i-a cerut demisia lui Cioroianu. "Prin faptul că Adrian Cioroianu divulgă public această informație mă vulnerabilizează și mă expune public, cu atât mai multe cu cât este de notorietate faptul că din cauza dezvăluirilor mele despre plagiatele în tezele de doctorat ale unor politicieni sau demnitari am fost amenințată cu moartea, discreditată public, dar și am fost ținta unui kompromat.", a scris Șercan, tot pe Facebook.

Noul negociator al Republicii Moldova cu UE, Cristina Gherasimov, are doctorat la Rutgers Foto: Facebook
Politică

Negociator al Republicii Moldova cu UE are doctorat la Rutgers

Noul negociator al Republicii Moldova în relația cu UE, Cristina Gherasimov, are doctorat la universitatea Rutgers din SUA, unde a fost și lector. În prezent, ea este ministru pentru Afaceri Europene, în guvernul Dorin Recean. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg În schimb, omologul ei din România, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a făcut facultatea la o controversată universitate privată, Româno-Americană. Noul negociator al Republicii Moldova cu UE are doctorat la Rutgers Gerasimov are două masterate, unul în studii internaționale și europene avansate, luat la Institutul European pentru Studii Internaționale Avansate, Nisa (Franța) și Berlin (Germania), și altul în relații internaționale, la Universitatea Wroclaw, din Polonia. Ea are și un doctorat în științe politice la Universitatea Rutgers. În clasamentul ARWU, această universitate este pe pozițiile 101-150 la nivel internațional și 39-51 în SUA. Gherasimov a fost lector la Rutgers, din 2013 în 2017, după care a lucrat pentru mai mult organizații nonguvernamentale, inclusiv la Consiliul German pentru Afaceri Externe (DGAP), Centrul Robert Bosch pentru Europa Centrală şi de Est, Rusia şi Asia Centrală, Berlin, din Germania, până în 2021. Adrian Câciu a fost bugetar în aproape întreaga sa carieră, fiind co-autor al programului de guvernare al PSD. El a fost plătit pentru a scrie în favoarea controversatei companii chinezești Huawei, ocazie cu care a criticat acorduri critice între România și SUA.

Doctoratul ministrei Muncii: exmatriculată de SRI (sursa: Facebook/Simona Bucura Oprescu)
Investigații

Doctoratul ministrei Muncii: exmatriculată de SRI

Doctoratul ministrei Muncii: exmatriculată de SRI. Simona Bucura Oprescu, noul ministru al Muncii, a fost exmatriculată în 2019 de la școala doctorală a Academiei Naționale de Informații "Mihai Viteazul", instituție de învățământ din subordinea Serviciului Român de Informații. În același an, a renunțat la școala doctorală a Academiei SRI și Marcel Ciolacu, actualul prim-ministru al României și șeful PSD. Academia SRI a transmis la solicitarea Defapt.ro că îndrumătorii de doctorat ai ministrului Simona Bucura Oprescu au fost profesorii universitari Ștefan Teodoru Gheorghe și Ioan Deac. Totodată, cei doi profesori au fost și îndrumătorii premierului Marcel Ciolacu. Minoră, membră de partid. Ilegal Simona Bucura Oprescu, deputat PSD de Argeș și noul ministru al Muncii, are un CV coafat și contradictoriu. De exemplu, și-a șters din CV doctoratul cu tema "Buna Guvernare" început în anul 2013 la Academia SRI. Defapt.ro a dezvăluit că ministrul Simona Bucura Oprescu a menționat în CV-urile ei că a devenit membru PSD la vârsta de 16 ani. Iar la 17 ani era deja membru în Consiliul Național al PSD. Legea partidelor specifică clar că "pot fi membri ai partidelor politice cetăţenii care, potrivit Constituţiei, au drept de vot". Adică vârsta minimă pentru a deveni membru de partid cu acte este 18 ani. Citește și: Simona Bucura, noul ministru al Muncii, colegă de doctorat la SRI cu Marcel Ciolacu. Bucura și-a cosmetizat CV-ul în mai multe rânduri: au dispărut studii la ASE și tentativa de doctorat Cariera politică a Simonei Bucura este strâns legată de fostul baron PSD Constantin Nicolescu, decedat în iunie 2023, care o alinta "nepoțica". Mai mult, ca orice politician care se consideră de anvergură, Simona Bucura a avut timp să contribuie și la scrierea cărții "Generalul Berthelot și românii – Rapoarte transmise la Paris (1916-1918)", apărută în anul 2013 la editura Mioveni. Autorul principal al acestei cărți este Gheorghe Nicolescu. Doctoratul ministrei Muncii: exmatriculată de SRI Defapt.ro a solicitat oficial Academiei Naționale de Informații "Mihai Viteazul" să comunice în ce an a fost exmatriculată ministra Simona Bucura Oprescu de la școala doctorală și ce profesor universitar i-a coordonat pașii în demersul de studiu. Citește și: ANALIZĂ Guvernul Ciolacu, tot mai favorabil Chinei comuniste. Lenovo primește acces la rețelele 5G, Ponta, Câciu și Bucura-Oprescu, propagandiștii intereselor Beijingului "Menționăm că exmatricularea din program a doamnei Simona BUCURA-OPRESCU s-a realizat la data de 30 septembrie 2019, conform Deciziei Rectorului ANIMV nr. 313641/2019, având drept motivare faptul că studenta doctorandă nu a îndeplinit obiectivele din programul de cercetare stabilite împreună cu conducătorul de doctorat. Acesta din urmă a propus exmatricularea studentei doctorand", a transmis Academia SRI. Răspunsul Academiei SRI pentru Defapt.ro (sursa: defapt.ro) Potrivit răspunsului oficial, pesedista Simona Bucura Oprescu nu a beneficiat de bursă doctorală în perioada în care a urmat cursurile școlii doctorale ale Academiei Naționale de Informații "Mihai Viteazul". Chin intelectual la pachet cu Ciolacu Simona Bucura Oprescu a avut în perioada octombrie 2013 – septembrie 2019 doi conducători de doctorat. Primul a fost prof. univ. dr. Ștefan Teodoru Gheorghe, în intervalul octombrie 2013 - aprilie 2019. Acesta este fostul rector al Academiei SRI din perioada 2007-2013. La data de 27 iulie 2016, profesorul universitar Ștefan Teodoru Gheorghe, general de brigadă în Serviciul Român de Informații, a fost trecut în rezervă de președintele Klaus Iohannis. Cel de-al doilea îndrumător de doctorat, în intervalul mai - septembrie 2019, a fost prof. univ. dr. Ioan Deac. Din răspunsul Academiei SRI rezultă că profesorul universitar Ioan Deac a fost cel care a propus exmatricularea Simonei Bucura Oprescu de la școala doctorală a Academiei SRI. Întâmplător sau nu, exact în aceleași perioade, cei doi profesori universitari au fost și conducătorii de doctorat ai lui Marcel Ciolacu. "Referitor la conducătorii de doctorat ai domnului Marcel CIOLACU, precizăm că aceștia au fost domnul prof. univ. dr. Ștefan Teodoru (în intervalul octombrie 2013 - aprilie 2019) și domnul prof. univ. dr. Ioan Deac (în intervalul mai - septembrie 2019). Domnul Marcel CIOLACU nu a beneficiat de bursă doctorală", a mai transmis Academia SRI.

Simona Bucura, doctorat SRI cu Ciolacu (sursa: Facebook/Simona Bucura Oprescu)
Politică

Simona Bucura, doctorat SRI cu Ciolacu

Simona Bucura, doctorat SRI cu Ciolacu. Deputata Simona Bucura Oprescu, propunerea PSD pentru ministerul Muncii, și-a șters din CV doctoratul cu tema „Buna Guvernare” început în anul 2013 la Academia SRI. În același an a început doctoratul, tot la Academia SRI, și Marcel Ciolacu, actualul ei șef pe linie de partid. Dar el a fost exmatriculat. Din CV-ul viitorului ministru al Muncii a dispărut și Facultatea de Relații Internaționale din cadrul Academiei de Științe Economice (ASE), pe care susținea că o absolvise în anul 2004. Cariera politică a Simonei Bucura este strâns legată de fostul baron PSD Constantin Nicolescu, decedat în iunie 2023, care o alinta "nepoțica". Mai mult, ca orice politician de anvergură care se respectă, Simona Bucura a avut timp să contribuie și la o carte: în cazul ei, "Generalul Berthelot și românii – Rapoarte transmise la Paris (1916-1918)", apărută în anul 2013 la editura Mioveni. În PSD, încă din adolescență Deputata Simona Bucura susține în CV-urile publicate de-a lungul vremii de presa locală că a devenit membru PSD în 1996, la vârsta de 16 ani. Mai mult, pentru a avea greutate în CV, Simona Bucura a specificat că în anul 1997, adică la 17 ani, a devenit membru în Consiliul Național al PSD. Însă în legea partidelor se specifică clar că „pot fi membri ai partidelor politice cetăţenii care, potrivit Constituţiei, au drept de vot”. Citește și: Firea insistă că este încă ministru al Familiei: pagina sa de Facebook menționează și luni, 17 iulie, funcția guvernamentală. Demisia i-a fost oficializată prin decret pe 14 iulie Un an mai târziu avea să fie aleasă președinte al TSD Argeș, cu ajutorul baronului Constantin Nicolescu. Apoi a plecat la facultate la București. În perioada 1999 – 2004 a urmat cursurile Facultății de Relații Internaționale din cadrul ASE București, în timp ce se ocupa de politică social-democrată la nivelul județului Argeș. Informațiile despre studiile urmate la ASE București au dispărut din CV-ul deputatei. Comitete și comiții fără număr Revenită pe plaiurile natale, Simona Bucura s-a înscris la a doua facultate. De data aceasta, la Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității din Craiova,de unde a obținut o diplomă de economist. În timp ce își tocea coatele pe băncile facultății, Simona Bucura era manager la firma Top Image, consilier județean și secretar al comisiei de învățământ, reprezentant al CJ Argeș în Asociația Internațională a Regiunile Francofone, membru în Consiliul de Administrație al Spitalului Rucăr și membru în Consiliul de Administrație al Bibliotecii Județene "Dinicu Golescu". În plus, se mai ocupa și de treburile de partid. Înainte de a termina cea de-a doua facultate, a fost aleasă din nou consilier județean. Simona Bucura, doctorat SRI cu Ciolacu Cu cariera politică aranjată, Simona Bucura a trecut la nivelul următor: studii de securitate și combinații politice de la București. Așa că, în anul 2009, s-a înscris la Colegiul Național de Afaceri Interne din cadrul Academiei de Poliție "Alexandru Ioan Cuza" pentru a se specializa în managementul afacerilor interne. În paralel, a urmat și cursurile unui master în Relații Internaționale și Programe Europene, tot la Academia de Poliție. Trebuie menționat că, în timp ce urma cele două forme de studiu la București, se ocupa și de administrație la nivelul județului Argeș. În plus, era și purtătorul de cuvânt al PSD Argeș. Citește și: Pe cine promovează PSD în locul lui Firea și Budăi: o educatoare din Brad care credea că Suedia are președinte și o deputată obscură, care spunea că Elena Lasconi este o „venetică” Cu toate responsabilitățile administrativ politice pe umerii săi, Simona Bucura a început în anul 2013 un doctorat la Academia Națională de Informații "Mihai Viteazul", celebra academie a Serviciului Român de Informații. Tema tezei de doctorat era "Buna Guvernare". În acel an, s-a înscris la doctorat și colegul ei de partid Marcel Ciolacu, actualul prim-ministru și șef al PSD. Simona Bucura a avut grijă să își cosmetizeze CV-ul, din care a șters informațiile care făceau referire la doctoratul început la Academia SRI. Cu toate acestea, a menționat că în anul 2014 s-a specializat în "securitate națională" în urma unui curs de la Colegiul Național de Informații al Academiei SRI.

Parchetul General: Plagiatul lui Ciucă, prescris (sursa: gov.ro)
Justiție

Parchetul General: Plagiatul lui Ciucă, prescris

Parchetul General: Plagiatul lui Ciucă, prescris. Un procuror de la Parchetul General a dispus clasarea dosarului penal deschis în urma unei plângeri în care s-a reclamat faptul că premierul Nicolae Ciucă a plagiat în teza de doctorat. Parchetul General: Plagiatul lui Ciucă, prescris Potrivit unui răspuns al Parchetului General trimis joi Agerpres, pentru infracţiunea prevăzută de art. 197 alin. 1 din Legea nr. 8/1996 republicată (fapta persoanei care îşi însuşeşte, fără drept, în întregime sau în parte opera unui alt autor şi o prezintă ca o creaţie intelectuală proprie), fapta s-a prescris, iar în cazul infracţiunii de uz de fals în formă continuată, procurorul a constatat că "fapta nu există". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Dosarul penal a fost soluţionat prin ordonanţă de clasare la data de 15 martie 2023, după cum urmează: clasarea cauzei cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 197 alin.1 din Legea nr. 8/1996 republicată (fapta persoanei care îşi însuşeşte, fără drept, în întregime sau în parte, opera unui alt autor şi o prezintă ca o creaţie intelectuală proprie), întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale (art. 16 alin. 1 lit. f Cod de procedură penală); clasarea cauzei cu privire la infracţiunea de uz de fals în formă continuată, prevăzută de art. 323 Cod penal, cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal, întrucât fapta nu există (art. 16 alin.1 lit.a Cod de procedură penală)", se arată în răspunsul Parchetului General. Acuzații de plagiat de la Șercan Dosarul a fost deschis în februarie 2022, iar ancheta penală a blocat mai bine de un an cercetarea tezei de doctorat de către Universitatea Naţională de Apărare "Carol I". Jurnalista Emilia Şercan a publicat, pe 18 ianuarie 2022, un articol în care susţine că premierul Nicolae Ciucă, general în rezervă, ar fi plagiat în teza de doctorat cu titlul "Dimensiunea angajării Armatei României în operaţiuni întrunite multinaţionale", susţinută în anul 2003 la Universitatea Naţională de Apărare "Carol I". Emilia Şercan afirmă că mai multe pagini din lucrarea premierului au fost copiate fără ca textele preluate să fi fost atribuite în mod corect autorilor originali şi fără să fi fost marcate cu ghilimele, aşa cum cer normele academice. Ciucă invocă experiența de luptă De cealaltă parte, premierul Nicolae Ciucă a declarat că alegerea tematicii tezei de doctorat s-a bazat predominant pe experienţa personală acumulată în misiunile internaţionale la care a participat nemijlocit, individual sau împreună cu Batalionul 26 Infanterie: misiunea ONU de menţinere a păcii din Angola (1996-1997), misiunea NATO din cadrul rezervei strategice a SACEUR pentru Balcanii de Vest (2000-2001) şi misiunea de tip coaliţie din Afganistan (2002). Citește și: Emilia Șercan acuză un „kompromat” ochestrat de stat, după ce fotografii personale au ajuns pe site-urile de adulți "În acuzele publice se reclamă că unele referiri din notele de subsol nu apar şi în lista bibliografică. Acest lucru nu arată altceva decât faptul că lucrarea a fost elaborată onest, fiind menţionată cel puţin într-un loc sursa bibliografică. Acuzaţiile publice nu se pot susţine ştiinţific în niciun fel, fapt ce poate fi dovedit şi de raportul oricărei metodologii de depistare a similitudinii, corect şi profesionist utilizată. Sintagme şi formulări standardizate specifice domeniului tezei de doctorat (gen "pilon de stabilitate" etc.) nu trebuie ocolite atunci când tratezi un subiect sensibil - precum geopolitica -, unde semantica trebuie neapărat să fie precisă, motiv pentru care anumite sintagme/formulări este obligatoriu să fie standardizate", a afirmat Ciucă.

Profesorul Ivan, îndrumător pentru Pîrlog, Moșneagu (sursa: Inquam Photos/Adel Al-Haddad)
Eveniment

Profesorul Ivan, îndrumător pentru Pîrlog, Moșneagu

Profesorul Ivan, îndrumător pentru Pîrlog, Moșneagu. Procurorul militar Bogdan Pîrlog și comisarul șef Cătălin Moșneagu, fostul șef al Direcției Control Intern a Poliției Române, ambii doctoranzi la Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj, l-au avut în comisia de îndrumare pe profesorul Adrian Ivan, rectorul Academiei SRI. Pe lista doctoranzilor îndrumați și coordonați de profesorul Adrian Ivan sunt mai mulți polițiști, profesori și o șefă de la Banca Națională a României. Cel mai cunoscut doctorand al lui Adrian Iovan este actualul ministru de Interne Lucian Bode, secretarul general al PNL, a cărui lucrare de doctorat a fost considerată ca fiind plagiată de Universitatea "Babeș-Bolyai". Chiar și președintele României, Klaus Iohannis, a recunoscut public că sunt probleme de plagiat în lucrarea de doctorat a liberalului Lucian Bode. Ivan s-a retras pe divan Profesorul Adrian Ivan este unul din fondatorii Școlii de studii de securitate de la Universitatea "Babeș-Bolyai" (UBB) din Cluj și coordonatorul lucrării de doctorat a ministrului Lucian Bode. În urma deciziei Comisiei de Etică a UBB, care a constatat că lucrarea de doctorat a liberalului Lucian Bode este profund viciată și se confirmă suspiciunile de plagiat, profesorul Adrian Ivan a fost nevoit să facă un pas în spate. Adică, în următorii doi ani, profesorul Adrian Ivan nu va mai coordona lucrări de doctorat la UBB. În urma verdictului UBB, opoziția a depus o moțiune de cenzură împotriva ministrului Lucian Bode. Dar acesta din urmă a fost salvat de coaliția de guvernământ PNL – PSD – UDMR. A urmat o intervenție publică a președintelui Klaus Iohannis care a recunoscut că sunt „probleme” de plagiat în lucrarea liberalului. Iohannis a cerut capul lui Bode "Aceste probleme trebuie luate, după părerea mea, foarte în serios și eu am încredere că în PNL, și domnul Bode personal, vor analiza aceste chestiuni și impactul politic. Eu personal, sincer, mă aștept ca cel târziu până la rocadă sau rotația guvernamentală, să se ia o decizie clară în acest sens", a precizat președintele Klaus Iohannis. Citește și: Mai poate fi ministrul de Interne de la București un partener credibil la Bruxelles pentru ai săi omologi din UE când vine vorba de Schengen? Plagiatul lui Bode, vulnerabilitate națională Șeful liberalilor, premierul Nicolae Ciucă, a ascultat sfatul președintelui Iohannis și a menționat că situația ministrului Lucian Bode va fi clarificată în interiorul PNL. "La nivelul PNL urmează să avem o clarificare și în funcție de aceasta să putem să luăm decizii până la rocadă. Este un mesaj pe care domnul președinte l-a mai dat. Așa cum a spus și dumnealui analizăm până la rocadă ca să putem lua decizii", a declarat Nicolae Ciucă. Cu toate acestea, ministrul Lucian Bode se simte vânat de opoziție, dar îndreptățit să dețină titlul de doctor. Profesorul Ivan, îndrumător pentru Pîrlog, Moșneagu După ce s-a retras temporar de la UBB, profesorul Adrian Ivan a lăsat în urmă zeci de doctoranzi cărora le îndruma cariera academică. În anul 2016, procurorul militar Bogdan Ciprian Pîrlog era doctorand în anul 2 la Relații Internaționale și Studii Europene și îl avea ca conducător de doctorat pe profesorul Mihai Alexandru Croitor. Din Comisia de Îndrumare, însă, făceau parte profesorul Adrian Ivan, Lucian Năstasă Kovacs și Marcela Sălăgean. Tot în anul 2 de doctorat se afla și comisarul șef Cătălin Marius Moșneagu. Conducătorul de doctorat era același profesor Mihai Alexandru Croitor. Iar în Comisia de Îndrumare îi avea pe aceiași trei profesori, în frunte cu Adrian Ivan. Comisarul șef Cătălin Marius Moșneagu, fostul șef al Direcției Control Intern, a fost obligat să se pensioneze la vârsta de 39 de ani după ce controversata Direcție Generală de Protecție Internă i-a retras accesul la documente Strict Secret de Importanță Deosebită. Decizia a fost atacată în instanță. Procurorul Bogdan Ciprian Pîrlog și comisarul șef Cătălin Moșneagu au o relație apropiată. Amândoi au lucrat la dosarul penal "10 august". Șefă din BNR, coordonată de Ivan Ioana Rada este șefa filialei Bihor a Băncii Naționale a României. Ea figura ca doctorand la Relații Internaționale și Studii Europene și îl avea ca conducător de doctorat pe profesorul Adrian Ivan. Pe lista doctoranzilor lui Adrian Ivan s-a aflat și George Marius Șinca, agent șef adjunct de Poliție și asistent universitar la UBB și Universitatea Agora, conform CV-ului său din 2016. Un alt doctorand a fost Raluca Codruța Luțai, care a absolvit un masterat la Academia Națională de Informații "Mihai Viteazu". În prezent este asistent la Facultatea de Istorie și Filosofie din cadrul UBB, specializată pe terorism și globalizare, studii de intelligence și științe politice.

Mihai Tudose se laudă că a predat la academia SRI Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Mihai Tudose se laudă că a predat la academia SRI

Fostul premier PSD Mihai Tudose se laudă, în CV-ul de pe site-ul Parlamentului European, că are doctorat și a predat la academia SRI. Însă, în 2017, el a fost acuzat că și-a plagiat doctoratul și, pentru a scăpa de acuzații, a depus cerere să renunțe la acest titlu universitar. În plus, Tudose a reafirmat, recent, că nu a predat la academia SRI. Mihai Tudose se laudă că a predat la academia SRI În CV-ul de pe site-ul Parlamentului European, scris în engleză, fostul premier PSD menționează că, în 2010, a obținut un doctorat în științe militare și intelligence la „Mihai Viteazul National Intelligence Academy, Romanian Intelligence Service”. În 2011, el susține că ar fi fost lector în protecția infrastructurilor critice, tot la academia SRI. În 2013, Tudose scrie că a fost profesor asociat la academia SRI, specializat fiind tot în protecția infrastructurilor critice. Dar, în 2021, premierul desemnat de Dragnea în vara lui 2017, spunea că nu a predat niciodată. „Lucrurile s-au întâmplat așa. Am dat examen de lector, aveam timp, îmi plăcea ceea ce învățasem și ce făceam. Ghiciți ce s-a întâmplat după ce am dat examenul de lector! M-am dus în Guvern în 2015. Niciodată nu amestec lucrurile. Nu poți să trimiți un asistent să țină cursurile. Și când eram la Ministerul Economiei și când am fost prim-ministru, ziua mea de muncă avea cam de la 14 la 16 ore. Adică să mai și predai... nu. S-au închis lucrurile aici. Apoi, iar am intrat în opoziție, nu aveam ce face și am dat examen de conferențiar și mi-am luat cursul, în semestrul doi. Ghici ce s-a întâmplat în semestrul doi! Eram prim-ministru, iar am lăsat-o baltă. Sunt lucruri pe care le-am câștigat prin muncă, am dat niște examene, sunt în CV. Dacă nu le puneam în CV, începea, Nu am nimic de ascuns", a declarat Mihai Tudose, în 2021, la emisiunea lui Denise Rifai. Dar datele invocate de premier nu se potrivesc cu cele din CV: el scrie că a predat în 2011 și 2013, când era fie în opoziție, fie parlamentar. Tudose a ajuns ministru al economiei în decembrie 2014. Fostul premier nu știe cum să scape de doctorat Comisia de Etică a Academiei SRI a dat verdict de plagiat pentru teza lui Mihai Tudose și a propus retragerea titlului de doctor. Hotărârea Comisiei de Etică a fost însă revocată în 2017 de Senatul Academiei SRI, care a invocat un alt verdict, de data asta de neplagiat – pronunțat, după câteva luni, de o comisie de „specialiști externi”. Pentru a evita un verdict de plagiat, Tudose a depus două solicitări la Ministerul Educației de a renunța la titlul de doctor. Prima cerere de renunțarea la titlul de doctor a fost făcută de fostul premier în data de 3 martie 2016, iar a doua, pe 13 noiembrie 2018. Fostul premier nu a așteptat 30 de zile pentru a vedea dacă primește un eventual răspuns din partea Ministerului Educației – termen prevăzut de legislația în domeniul petiționării – iar pe data de 19 noiembrie a înregistrat la Curtea de Apel București acțiunea de chemare în judecată, a explicat pressone. Citește și: Închisoare pentru o palmă peste posteriorul unei femei pe stradă. Decizie fără precedent în România În primăvara lui 2020 însă, Mihai Tudose a pierdut, în primă instanță, procesul intentat Ministerului Educației. Curtea de Apel Galați a respins ca nefondată acțiunea lui Tudose în data de 5 martie.

Doctoratul lui Bode: plagiat, profund viciat (sursa: Facebook/Lucian Bode)
Politică

Doctoratul lui Bode: plagiat, profund viciat

Doctoratul lui Bode: plagiat, profund viciat. Comisia de etică a Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) Cluj a constatat două tipuri de abateri de la normele de citare în teza de doctorat a ministrului de Interne, Lucian Bode, arătând că abaterile etice identificate sunt suficient de importante pentru a concluziona că "teza este profund viciată". Două tipuri de abateri Conform hotărârii adoptată, luni, de Comisia de etică, aceasta a analizat aspectele semnalate public şi a ajuns la concluzia că există două tipuri de abateri de la normele de citare în teza analizată. "(1) Plagiat conform definiţiei din Legea 206/2004 - preluare de paragrafe de text (tradus din engleză sau direct din limba română) fără citare (prin note de subsol sau în text) sau plagiat prin preluare verbatim (cuvânt cu cuvânt) din limba română, fără parafrazare, a unor paragrafe întregi, ceea ce ar presupune încadrarea textului între ghilimele, chiar dacă este citată sursa. Exemple în Anexa 1 care face parte integrantă din prezenta Hotărâre. (2) Citare defectuoasă sau incorectă, în cazul traducerilor din engleză a unor bucăţi semnificative de text. Deşi sursa este indicată în nota de subsol, nu este clar delimitat textul preluat prin parafrazare minimă (rezultată din traducere) şi contribuţia proprie a doctorandului. De asemenea, există texte pe care autorul tezei le atribuie prin note de subsol surselor originale, însă fără precizarea că a consultat o sursa indirectă (prin folosirea cuvântului apud). În fine, există texte care sunt citate cu referire la un întreg articol, şi nu la pagina exactă de unde s-a preluat textul", se arată în documentul citat. Doctoratul lui Bode: plagiat, profund viciat Potrivit acestuia, abaterile menţionate sunt considerate grave erori de citare şi viciază "substanţial" corectitudinea lucrării de doctorat. "Conform Codului etic al Universităţii Babeş-Bolyai şi al practicilor academice internaţionale, confirmate de experţii cooptaţi, aceste abateri sunt considerate grave erori de citare, încadrate uneori sub umbrela extinsă a noţiunii de , şi care viciază substanţial corectitudinea lucrării de doctorat. Ele sunt repetate consistent pe parcursul lucrării, sugerând intenţia de mascare a absenţei contribuţiei originale. Lipsa delimitării textului citat faţă de contribuţia originală prin corp de text sau prin precizarea are ca rezultat pagini întregi care constau în simple compilări de citate. Tabelele şi figurile reclamate sunt fie plagiate, fie citate incomplet", se precizează în hotărâre. Având în vedere aceste aspecte, Comisia reia concluziile din hotărârea 7/2022, arătând că se confirmă şi alte abateri de la etica cercetării decât cele reclamate anterior şi analizate de Comisie - plagiat şi citare defectuoasă sau incorectă. "Abaterile etice constatate sunt suficient de importante pentru a concluziona că teza este profund viciată", mai arată Comisia de etică a UBB. UBB cere corectarea tezei În lipsa posibilităţii legale de a aplica sancţiuni disciplinare unei persoane care nu este membru al comunităţii academice, Comisia îi solicită ministrului Lucian Bode corecturi la teză şi retragerea cărţii publicate pe baza tezei, iar o eventuală republicare să fie realizată doar după corectarea tuturor abaterilor constatate. "Dacă această retragere nu este comunicată Universităţii Babeş-Bolyai într-un termen de 15 zile calculate de la comunicarea prezentei hotărâri, Comisia va sesiza Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării pentru analiza cărţii mai sus menţionate. Menţionăm că, spre deosebire de comisiile de etică, CNECSDTI nu este limitat la sancţionarea membrilor comunităţii academice şi de cercetare având şi posibilitatea de a decide sancţiuni referitoare la cartea publicată pe baza tezei", se mai arată în hotărârea Comisiei. Comunicatul UBB Potrivit unui comunicat al UBB, "În prima sesizare la această teză, UBB a primit o serie de suspiciuni de plagiat şi a identificat altele în plus, în baza analizei integrale a tezei cu două softuri antiplagiat. (...) În esenţă, s-au confirmat cele mai multe suspiciuni, s-au dispus măsuri de corectare şi s-a sesizat CNATDCU pentru demersuri suplimentare, în condiţiile legii. În plus, pentru transparenţă, UBB a semnalat pe site-ul propriu în zona tezelor susţinute la universitate, faptul că teza este afectată de abateri de la etica cercetarii: . În urma sesizării din oficiu, Comisia a analizat noile suspiciuni de abatere de la etica academică în redactarea tezei de doctorat, iar prin recenta Hotărâre nr. 1/2023, s-a confirmat majoritatea acestor suspiciuni, s-au dispus măsuri de corectare şi retragere a cărţii, şi se vor sesiza consiliile naţionale (CNATDCU/Consiliul Naţional de Etică a Cercetării) pentru demersuri suplimentare, în condiţiile legii", mai arată sursa citată. Experţi internaţionali independenţi Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) informase, în 24 noiembrie, că a reluat analiza tezei de doctorat a ministrului Afacerilor Interne, Lucian Bode, în urma apariţiei în spaţiul public a unor noi suspiciuni de plagiat. Reprezentanţii universităţii au anunţat că vor fi cooptaţi în analiză şi experţi internaţionali independenţi, având în vedere interesul public faţă de acest caz. "Reamintim faptul că abaterile de etică se analizează exclusiv în urma unor sesizări sau prin autosesizare când există în spaţiul public dovezi clare şi doar în limitele acestora. Orice altă abordare ar fi ilegală şi contrară prezumţiei de nevinovăţie, depăşind şi practicile academice standard. De asemenea, pornind de la bunele practici internaţionale, precizăm că analiza poate fi reluată ori de câte ori este cazul, pe baza noilor dovezi prezentate de către cei interesaţi", se mai menţionează în comunicat. UBB: Doar CNATDCU poate retrage titluri Universitatea clujeană anunţa, pe 2 noiembrie, că a înaintat către CNATDCU şi Ministerul Educaţiei informarea referitoare la o primă hotărâre a Comisiei de Etică cu privire la teza de doctorat a lui Lucian Bode. UBB preciza atunci că nu s-a analizat valoarea conţinutului ştiinţific al lucrării, care nu face obiectul demersului de etică. În schimb, Hotărârea Comisiei de Etică a UBB a identificat "în mod clar" existenţa unor abateri etice şi a făcut recomandări interne şi pentru Lucian Bode, care însă nu-i pot fi impuse direct, nemaifiind în relaţii contractuale cu universitatea. "Comisia de Etică a UBB nu are în atribuţii analiza păstrării sau retragerii titlului de doctor, demers care ţine de CNATDCU/ minister, prin analize proprii, motiv pentru care Comisia de Etică a UBB, depistând probleme etice, a făcut informarea către CNATDCU. Dacă se constată alte probleme etice, care nu sunt evidenţiate de softurile antiplagiat sau nu au fost identificate de analiza Comisiei, acestea pot fi semnalate oricând şi analizate suplimentar, în cadrul Comisiei de Etică a UBB şi/sau direct la CNATDCU", a mai transmis UBB. Pe 1 noiembrie 2022, Bode aprecia poziția UBB UBB făcuse publice, anterior, concluziile analizei Comisiei de etică asupra tezei de doctorat a ministrului Lucian Bode, constatându-se că există "o serie de abateri de la bunele norme de publicare - erori de citare şi unele fragmente plagiate". Comisia de etică preciza că nu poate dispune sancţiuni în acest caz, dar solicita autorului şi editurii care a publicat lucrarea să corecteze inadvertenţele identificate. Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a salutat, în 1 noiembrie, publicarea rezultatelor evaluării de la acel moment a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca asupra tezei sale de doctorat şi a susţinut că lucrarea sa "este în regulă", "titlul de doctor acordat în anul 2019 este menţinut", el precizând că va revizui erorile constatate. Citește și: Şeful AEP, Constantin Mituleţu-Buică, a demisionat din funcţie. El a fost numit în funcție în februarie 2019, la propunerea lui Dragnea "Doresc să salut publicarea rezultatelor evaluării UBB în urma analizei asupra tezei mele de doctorat. Verdictul UBB: teza mea de doctorat este în regulă, iar titlul de doctor acordat în anul 2019 este menţinut. Recent, UBB s-a pronunţat în legătură cu respectarea normelor de redactare academică în teza mea de doctorat, iar rezultatul verificărilor nu schimbă cu nimic evaluările iniţiale ale tezei. În urma verificărilor, Comisia de etică a UBB mi-a recomandat remedierea erorilor de citare care au survenit în cuprinsul a mai puţin de 7 pagini (2,95%) din totalul celor 220 de pagini ale tezei. În niciun moment nu mi-am însuşit ideile altora şi nici nu am dat impresia că-mi aparţin", a scris atunci Bode, pe pagina sa de Facebook. Pe 5 ianuarie 2023, Bode a dat în judecată UBB Ministrul de Interne aminteşte că în rezoluţia conducătorului de doctorat din 23 septembrie 2018 şi în conţinutul raportului de similitudine se preciza că teza lui de doctorat nu conţine preluări neautorizate, el ataşând postării şi documentele. De asemenea, adaugă Bode, Comisia de sociologie, ştiinţe politice şi administrative a CNATDCU, la 11 iulie 2019, a validat lucrarea în vederea emiterii ordinului de ministru. "Fragmentele identificate ca fiind problematice reprezintă aproximativ 1.923 de cuvinte din totalul de 65.000 de cuvinte ale tezei (2,95%). Prin procedura de verificare realizată în 24 octombrie 2022 nu s-au identificat elemente de noutate faţă de prima verificare a tezei realizată cu ocazia susţinerii tezei în anul 2018", arată Bode. Ministrul Afacerilor Interne a afirmat că nu rezultă cu certitudine intenţia vădită de încălcare a regulilor şi tehnicilor de citare academică, iar citarea eronată este considerată o deviere de la normele de redactare academică şi trebuie corectată. "Din respect pentru comunitatea academică, împreună cu editura, voi revizui printr-o erată erorile de citare problematice din cele 7 pagini, cu toate că nu am această obligaţie legală", a susţinut el. Reprezentanţii UBB au informat săptămâna aceasta că, în data de 5 ianuarie 2023, Lucian Bode a acţionat în instanţă, la Tribunalul Sălaj, Comisia de Etică a UBB cu privire la faptul că nu ar fi legală autosesizarea în privinţa acuzaţiilor de plagiat vehiculate în spaţiul public.

Noul ministru al Apărării, Angel Tîlvăr, cercetat de Parchet
Politică

Noul ministru al Apărării, cercetat de Parchet

Noul ministru al Apărării, Angel Tîlvăr, era cercetat, în 2020, de Parchet. Potrivit publicației Ediție de Vrancea, el a fost acuzat că și-a redactat doctoratul cu ajutorul angajaților Muzeului Vrancei. După apariția acestui articol, nu mai există informații publice despre situația dosarului. Noul ministru al Apărării, cercetat de Parchet „Am aflat de la una din angajatele de la Muzeul Vrancei că a fost pusă de directorul muzeului, Horia Dumitrescu, să-i tehnoredacteze lucrarea de doctorat lui Tîlvăr. Am adăugat asta pe lista faptelor pe care le-am reclamat. DNA – Serviciul Teritorial Galați a decis să disjungă dosarul și să-l trimită la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea. De doi ani și jumătate stă dosarul la procurorii vrânceni și n-am informații că s-ar mișca lucrurile. Nu am fost chemat la audieri și nici n-am primit vreo adresă acasă. Nu știu de ce se tergiversează ancheta”, a declarat, pentru Ediție de Vrancea, fostul contabil șef al Muzeului Vrancei, Ionel Marin. Articolul a fost publicat la 1 decembrie 2020. Citește și: NATO se așteaptă în orice moment la o mișcare disperată a lui Putin: Norvegia, cel mai important furnizor actual de gaze al UE, și-a ridicat nivelul de alertă militară Tâlvăr a respins acuzațiile. Directorul muzeului Vrancei a spus că l-a sprijinit pe parlamentarul PSD prin ”câteva informații tehnice privind modul de așezare a bibliografiei la sfârșitul lucrării”. Angajata recunoaște că i-a scris doctoratul lui Tîlvăr Ce a declarat angajata muzeului, citată de Ediție de Vrancea: „Am fost solicitată de către directorul muzeului Dumitrescu Corneliu Horia pentru tehnoredactarea unei lucrări de doctorat a senatorului Angel Tîlvăr. Astfel, după lucrarea inițială pusă la dispoziție de către Angel Tîlvăr, împreună cu domnul director Horia Dumitrescu am corectat, modificat și finalizat pe parcursul a trei ani de zile lucrarea respectivă (n. r. – în urmă cu circa 10 ani 2010 – 2012). Nu-mi amintesc titlul lucrării, însă redactarea a avut loc pe calculatorul instituției aflat în biroul domnului director. Rezumatul tezei de doctorat a fost întocmit în aceleași condiții ca și lucrarea, respectiv de către mine împreună cu directorul Horia Dumitrescu, tot pe calculatorul instituției. În urma redactării lucrării nu am obținut niciun beneficiu fiind o sarcină serviciu dispusă de către directorul Horia Dumitrescu”.

Comisie secretă, analiza doctoratului lui Cîmpeanu (sursa: Facebook/Sorin Mihai Cimpeanu)
Economie

Comisie secretă, analiza doctoratului lui Cîmpeanu

Comisie secretă, analiza doctoratului lui Cîmpeanu. Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a făcut public, duminică, raportul comisiei de analiză în cazul propriei teze de doctorat, pe care a susţinut-o în anul 2000, menţionând că "nu au fost constatate niciun fel de abateri de la normele de etică privind forma şi conţinutul tezei de doctorat" şi că nu a fost considerată oportună transmiterea lucrării în vederea altor verificări. Solicitare verbală în conferință de presă "Urmare a solicitării verbale, primită joi - 25 august 2022, în timpul unei conferinţe de presă, când mi s-a cerut pentru prima oară în mod direct să fac public rezultatul analizei propriei teze de doctorat, susţinută în anul 2000, am decis să postez acest document primit în urmă cu aproape un an. În anul 1992, în urmă cu 30 de ani, atunci când am iniţiat cercetările doctorale pe o temă care a devenit esenţială în prezent, dar care era de pionierat la vremea respectivă - impactul asupra mediului înconjurător al unor activităţi antropice şi identificarea unor soluţii care să corespundă economiei circulare - nu am anticipat cât interes vor suscita rezultatele acestor cercetări pentru unele persoane", a scris Cîmpeanu pe Facebook. Softuri, comitete și comiții El a menţionat că, "în urma unei analize realizate de către specialişti în domeniu, dublată de verificarea prin intermediul celor mai utilizate softuri de detectare a similitudinilor (sistemantiplagiat şi Turnitin)", a reieşit că "teza de doctorat respectă normele eticii universitare şi deontologiei cercetării şi, în acelaşi timp, lucrarea are valoare ştiinţifică şi practică, fiind de actualitate şi în prezent, constituind o lucrare de referinţă în domeniul agriculturii ecologice, a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi, nu în ultimul rând, al protecţiei factorilor de mediu". Cîmpeanu a arătat că din raport reiese că "nu au fost constatate niciun fel de abateri de la normele de etică privind forma şi conţinutul tezei de doctorat". Cîmpeanu zice că a cercetat timp de opt ani "Coeficientul de similitudine c1, care reprezintă ponderea procentuală din document şi conţine grupări de 5 cuvinte sau mai lungi, găsite în resursele internet, este de 0,87% faţă de pragul admis de 50% stabilit de acest soft ca indicând suspiciuni de plagiat. Coeficientul de similitudine c2, care reprezintă ponderea procentuală din document din perspectiva frazelor de 25% sau mai lungi, găsite în resursele internet, este de 0.00%...". Concluzia comisiei este că "teza de doctorat este, în mod evident, rezultatul cercetărilor originale efectuate de către autorul acesteia în teren, într-o manieră continuă, vreme de 8 ani. În consecinţă, apreciem că nu este oportună şi nici motivată, în fapt şi în drept, o decizie de transmitere a tezei de doctorat analizate, în vederea altor verificări", a mai scris Cîmpeanu. Comisie secretă, analiza doctoratului lui Cîmpeanu Joi, ministrul Educaţiei a declarat că rezultatul comisiei care i-a verificat în 2021 teza de doctorat a fost unul "laudativ" şi că softurile antiplagiat au generat valori de câteva zeci de ori mai mici decât cele de la care se declanşează suspiciunea de plagiat. "A fost constituită o comisie de analiză din toate perspectivele - ştiinţifică şi de respectare a normelor de etică şi deontologie universitară, formată din specialişti, care în opinia mea sunt dincolo de orice îndoială din perspectiva prestigiului moral şi ştiinţific. (...) S-a decis constituirea comisiei pentru verificarea tezei de doctorat susţinută în anul 2000. Conţinutul din perspectivă ştiinţifică este amănunţit descris de această comisie şi este asumat. Este mult prea laudativ pentru a-l putea prezenta public. Este rodul unei munci de 8 ani, experienţe zilnice din teren. Din perspectiva normelor de etică şi deontologie universitară (...) rezultatul a fost acela de respectare a absolut tuturor normelor. A fost verificată cu două softuri antiplagiat (...) iar rapoartele de analiză au relevat că coeficienţii de similitudine sunt de câteva zeci de ori mai mici decât cei de la care se declanşează suspiciunea de plagiat", a afirmat Cîmpeanu într-o conferinţă de presă. Un ministru modest Cîmpeanu a precizat că nu a publicat concluziile anchetei pentru că nu a simţit nevoia să comunice "un rezultat laudativ" la adresa unei munci de opt ani. "Dacă ar fi fost altfel, aş fi cerut să se continue procesul de analiză", a adăugat el. Citește și: EXCLUSIV Trupa Phoenix a fost plătită din donațiile pentru construcția unui spital mobil promis de George Simion. Covaci, despre foștii colegi care l-au criticat: „Niște nesimțiți!” Ministrul Educaţiei afirma pe 9 august 2021 că teza sa de doctorat este publică la Biblioteca Naţională şi a putut fi consultată "în ultimii 20 de ani".

Premierul Ciucă, acuzat că a plagiat în teza de doctorat (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

Premierul Ciucă, acuzat că a plagiat

Premierul Ciucă, acuzat că a plagiat: teza generalului de la Palatul Victoria, în baza căreia a devenit doctor în Științe militare în 2003, include conținut plagiat în cel puțin 42 de pagini din totalul de 138, potrivit unui articol al pressone.ro. Conținutul din cel puțin 19 pagini a fost plagiat din alte două teze de doctorat susținute anterior la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP), una dintre ele coordonată chiar de îndrumătorul premierului. Premierul Ciucă, acuzat că a plagiat Cu câteva excepții, porțiunile plagiate depistate au fost copiate din surse tipărite, care nu ar putea fi detectate cu un soft anti-plagiat. "Dincolo de conținutul copiat descoperit deja, nu este exclus ca o analiză bazată pe surse bibliografice extinse – de tipul unor documente interne ale departamentelor de Integrare Euro-Atlantică și Relații Militare Internaționale din Ministerul Apărării Naționale, invocate în teză – să dezvăluie și alte porțiuni de conținut plagiat. Chiar și fără conținutul plagiat identificat, teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă nu are nicio relevanță academică. Nu are o metodologie de cercetare și nici o parte de cercetare, elemente obligatorii pentru o teză de doctorat.", se arată în articolul publicat de pressone.ro. Nicolae Ciucă s-a înscris la doctorat în 1999, iar patru ani mai târziu a obținut titlul de doctor în Științe militare la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP). Titlul lucrării este Dimensiunea angajării armatei României în operațiuni întrunite multinaționale. La data de 31 iulie 2003, ziua susținerii publice a tezei de doctorat, Nicolae Ciucă era locotenent colonel la UM 01047 Craiova. Potrivit CV-ului său, în 1998, cu un an înainte să se înscrie la studiile doctorale, lt. col. Ciucă a devenit șef de stat major al Batalionului 26 Infanterie „Neagoe Basarab” din Craiova. Doctorat făcut în timpul unor misiuni internaționale Perioada studiilor doctorale se suprapune cu cel puțin două misiuni pe care Nicolae Ciucă menționează în CV că le-a îndeplinit în străinătate: exercițiul multinațional Dynamic Response, care a avut loc în aprilie – mai 2001 în Bosnia și Herțegovina și misiunea Enduring Freedom, care s-a derulat între iunie 2002 – ianuarie 2003 în Afganistan. În 2006, la trei ani după ce a obținut titlul de doctor în România, Nicolae Ciucă a urmat un program de masterat în Studii strategice la Army War College din Statele Unite ale Americii (SUA). Fostul ambasador Cătălin Avramescu, care este conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, se întreba la finalul anului trecut, într-o postare pe Facebook, cum a fost posibil ca Nicolae Ciucă să facă un masterat în SUA după ce a obținut titlul de doctor în România în același domeniu – științele militare. Doctoratul este un program de învățământ superior masteratului, fapt care face total neuzuală opțiunea cuiva care a dobândit titlul științific de doctor să dorească să obțină abia ulterior, în același domeniu, un titlu de master.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră