Rezultate neobișnuit de bune la absorbția Fondurilor de coeziune 2021-2027: locul II în UE, după Polonia
România a atras, până acum, 10,7 miliarde euro din cele 30,9 miliarde euro alocate de Uniunea Europeană în cadrul „programelor 2021-2027 finanțate în cadrul Politicii de Coeziune”, arată o notă de informare a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), condus de Dragoș Pîslaru (PNL).
Citește și: Polițistul Dințoi, clientul PSD, conduce lupta anti-fraudă a Guvernului de pe vremea lui Dăncilă
Nota punctează faptul că România este beneficiar net al fondurilor UE, din 2007 până acum.
România, locul II în UE, după Polonia
Potrivit acestei note, „România se clasează pe locul al doilea între cele 27 state membre, în ceea ce privește sumele totale transferate de CE (sume absolute), după Polonia, care a primit în total 21,1 miliarde euro, fiind urmată de Italia cu 8,8 miliarde euro, Cehia cu 7,5 miliarde euro și Spania cu 6,7 miliarde euro”. În ceea ce privește raportul dintre sumele totale primite și alocarea UE, România se clasează pe locul 8 între statele membre.
„Până la finalul anului 2026, se estimează că rata absorbției va depăși 40%.
- În timpul guvernării Bolojan, absorbția totală s-a triplat, de la 3,28 miliarde euro (10,58%), la 10,73 miliarde euro (34,6%).
- Suma totală nerambursabilă primită de la CE din Poltica de Coeziune, în timpul guvernării Bolojan, este de 7,45 miliarde euro (...)
România este un beneficiar net al bugetului comunitar, finanțarea totală primită de la Comisia Europeană, ulterior aderării la Uniunea Europeană (2007-2026), fiind de aprox. 3 ori mai mare decât contribuția națională plătită la bugetul UE, respectiv 116,1 miliarde euro, față de 37,8 miliarde euro”, se arată în document.
În cadrul fondurilor de coeziune 2021-2027, plățile efectuate către beneficiari totalizează aprox. 11,7 miliarde euro, din care aproximativ 10,5 miliarde euro reprezintă contribuție UE (33,9% din alocarea UE).
O anexă la notă arată că cea mai slabă rată de absorbție efectivă este la Programul Sănătate, doar 7,95%. Aproape la fel de rea este situația la Programul Digitalizare, cu rată de absorbție efectivă de 8,41%. pentru comparație, absorbția efectivă la Programul Transporturi este de 48,36%, iar la „Dezvoltare Durabilă și Tranziție Justă” este 34,44%. „Dezvoltare Durabilă” presupune „modernizarea economiei și protecția mediului prin investiții în energie verde, eficiență energetică, economia circulară, managementul apei și al deșeurilor”, iar „Tranziție justă” înseamnă sprijinirea zonelor puternic afectate de renunțarea la cărbune sau la industriile poluante (cum este județul Gorj), prin crearea de locuri de muncă sigure și reconversie economică.
Însă, tot azi, Guvernul are pe ordinea de zi o notă privind cererea de plată numărul 5, unde situația este mult mai complicată.
De exemplu: „Adoptarea la nivel național, prin traducerea în limba română a 5 standarde referitoare la hidrogen, de către ASRO (Asociația de Standardizare din România): Ministerul Energiei estimează ca termen pentru finalizarea traducerii și transmiterea pachetului de 5 standarde către Ministerul Energiei data de 25.08.2026, iar recepționarea acestora la nivelul ministerului este estimată a avea loc cel târziu la data de 28.08.2026. În absența, cel puțin, a drafturilor documentelor menționate mai sus, agreate la nivel de ministru/Guvern, nu poate fi asumată responsabilitatea depunerii cererii de plată”.
