sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: absorbție

16 articole
Politică

Bilanț catastrofal al absorbției fondurilor europene

Un document oficial al ministerului de Finanțe prezintă un bilanț catastrofal al absorbției fondurilor europene în 2024: guvernul Ciolacu I a atras 7,5% din cât își planificase din PNRR și circa 30% din fondurile de coeziune. Citește și: Simion, poză ridicolă în palton și cu fular, lângă președintele Camerei Reprezentanților SUA, care este la costum: „I just had a great conversation” În total, guvernul Ciolacu a ratat absorbția a cel puțin cinci miliarde de euro. Bilanț catastrofal al absorbției fondurilor europene Din PNRR, guvernul Ciolacu a primit doar 288 de milioane de euro, față de 3,65 miliarde de euro, cât singur „estimase”. Este vorba de un rest de plată din tranșa doi. Cererea de plată pentru tranșa trei a fost depusă în decembrie 2023 și nu a fost aprobată nici acum. Dintre țările care au depus cereri de plată în decembrie 2023, România este singura care nu și-a primit banii, nici măcar parțial. Fostul ministru al Fondurilor Europene Cristian Ghinea a susținut, azi, că: „Banii nu au fost încă virați, iar Comisia analizează posibilitatea de a suspenda o nouă sumă de bani după ce România a făcut modificări la jalonul privind pensiile speciale. Una dintre regulile PNRR este ca jaloanele considerate îndeplinite să nu fie modificate”. Catastrofală este și situația absorbției fondurilor de coeziune alocate în exercițiul financiar 2021-2027: guvernul estimase rambursări de 2,1 miliarde de euro și a primit doar 618 milioane de euro. De altfel, datele ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene arată că, până al 20 decembrie, programe precum cele pentru Sănătate, Tranziție Justă sau Incluziune și Demnitate Socială nici măcar nu depuseseră vreo cerere de plată din fondurile de coeziune.

Bilanț catastrofal al absorbției fondurilor europene Foto: Inquam/Malina Norocea
Performața lui Ciolacu la fonduri europene: zero, arată Siegfried Mureșan Foto: Facebook
Politică

Performața lui Ciolacu la fonduri europene

Performața lui Marcel Ciolacu la absorbția de fonduri europene: zero din PNRR și doar 0,92% din fondurile strucuturale alocate pentru perioada 2021-2027. „????̂??? ???? ?? ????? ?? ??? ?? ?? ?̦?̆?? ?? ?? ???a ????????̆ ?? ???????̦?? ??? ????????? ??????????? ?̦? ?? ????????”, scrie, pe Facebook, europarlamentarul Siegfried Mureșan. Citește și: EXCLUSIV Ce arată sondajele realizate zilnic de AtlasIntel în mediul urban: bătălie la sânge pe locul II, Ciucă și Georgescu – pe trend de creștere Performața lui Ciolacu la fonduri europene: zero „Ca o comparație, Cehia a absorbit deja, fără pre-finanțare, 7% din fonduri (de 24 de ori mai mult decât Ciolacu), iar Bulgaria, 3% (de 10 ori mai mult decât Ciolacu) (...) Printre puținele țări care au absorbit mai puțin decât România se numără Finlanda și Olanda, state care au mult mai puțină nevoie de fonduri de coeziune decât țara noastră și, deci, cărora le-au fost alocate mult mai puține fonduri”, arată Mureșan. În ceea ce privește PNRR, el arată: „În 17 luni de când este prim-ministru, Marcel Ciolacu nu are încă nicio plată din Planul Național de Redresare și Reziliență care să fi fost depusă de guvernul pe care îl conduce, să fi fost aprobată de Comisia Europeană și să fi fost decontată de Comisie. O singură cerere de plată este parțial aprobată, dar și în cazul acesteia banii nu au fost încă debursați și, oricum, vom pierde o parte importantă din ei din cauza Guvernului Ciolacu. Pentru a pune în context, de când este prim-ministru Marcel Ciolacu, Comisia Europeană a aprobat 47 de cereri de plată din 22 de țări”. „Marcel Ciolacu este și prim-ministrul care: Are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană a opta lună la rând; Are cel mai mare deficit din UE, ajustat sezonier, în primul semestru din 2024. Cifrele de mai sus arată clar: Marcel Ciolacu este total nepregătit să fie prim-ministru. Cu atât mai puțin pregătit este să fie președinte”, mai scrie europarlamentarul PNL.

Guvernul a încasat zero euro din fondurile de coeziune, în nouă luni Foto: Facebook
Eveniment

Guvernul a încasat zero în nouă luni

Guvernul trebuie să încaseze, în 2024, 2,5 miliarde euro din fondurile structurale și de coeziune (FSC) din exercițiul bugetar 2021-2027, dar încasat zero în nouă luni, arată ultimele date publicate de ministerul de Finanțe. Ținta de absorbție de 2,5 miliarde de euro este stabilită chiar de Executivul condus de Marcel Ciolacu. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Guvernul a încasat zero în nouă luni România are alocate fonduri de coeziune de 30,9 miliarde de euro, în exercițiul bugetar 2021-2027. Dar, până acum, a primit doar avansul - care se acordă automat - în valoare de 1,4 miliarde de euro. Datele Finanțelor arată că și în 2023 tot zero a fost absorbția FSC. Din fondurile PNRR s-au încasat în acest an 288 de milioane de euro, deși „estimarea” Guvernului era de 3,65 miliarde de euro. La 15 decembrie 2023, România a trimis către Comisia Europeană o cerere de plată, din PNRR, în valoare de două miliarde de euro. Nici până acum plata nu a fost aprobată. Dezastrul PNRR a fost prezentat într-un raport oficial al Comisiei Europene: România, „întârziată semnificativ”, a îndeplinit doar 13,5% din obiective, se arată în documentul publicat la 10 octombrie 2024. Din 518 jaloane și ținte, România a îndeplinit 70, adică 13,5%. „Cu două cereri de plată finalizate, punerea în aplicare de către România a RRP este semnificativ întârziată”, se arată în Anexa 1 a raportului. „România mai dispune de 19 miliarde EUR în granturi și împrumuturi din PNRR. Această sumă va fi plătită după evaluarea îndeplinirii viitoare a celor 448 de etape și obiective rămase, înainte de termenul limită de 2026 stabilit pentru RRF”, arată oficialii de la Bruxelles.

Document al Finanțelor demontează minciunile lui Câciu Foto: Facebook
Eveniment

Document al Finanțelor demontează minciunile lui Câciu

Un document al Finanțelor demontează minciunile lui Câciu: zero absorbție din fondurile de coeziune oferite de bugetul UE 2021-2027 la 31 august, sunt planficați să fie atrași 2,5 miliarde euro în 2024. Documentul arată ce fonduri europene a atras România de la primirea în UE, pe diferite categorii de programe. Citește și: Nicușor Dan taie avântul lui Băluță: „Planșeul Unirii nu este pericol public”. Surse: edilul PSD vrea avansul la lucrări, în campanie „Guvenul Ciolacu a deblocat absorbtia de fonduri europene 2021-2027 și a demarat, cu o viteza de peste 10 ori mai mare decât în trecut contractarea și implementarea proiectelor din fonduri structurale și de coeziune din exercițiul financiar 2021-2027”, susținea ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, ieri, într-o postare pe Facebook. Document al Finanțelor demontează minciunile lui Câciu Astfel, din așa numitele „Fonduri structurale si de coeziune (FSC)”, oferite în „Cadrul Financiar Multianual CFM) 2021-2027”, Finanțele au consemnat zero rambursări și=n perioada 2021-2023, și în 2024, pnă la 31 august. Din aceste programe au fost încasate doar avansurile de 1,4 miliarde d eeuro, din totalul de 30,9 miliarde de lei. Un alt eșec major este la Fondurile pentru Dezvoltare Rurală și pescuit unde, din nou, s-au încasat doar avansuri, dar rambursările sunt zero. Finanțele speră că în acest an vor încasa 510 milioande euro, din totalul de 5,2 miliarde de euro. Documentul Finanțelor confirmă că Guvernul estima că va primi, în 2024, 3,65 de miliarde de euro din PNRR, dar a încasat numai 288 de milioane de euro - un rest de plată din tranșa II. Câciu se lăuda, ieri, cu „de la zero plăți făcute la peste 1,4 miliarde euro deja plătite doar pe programele din Coeziune”, dar se poate onserva că acesta este avansul, primit automat de statele care beneficiază de aceste programe.

Polonia, Cehia și Grecia au absorbit deja sume uriașe din fondurile UE de coeziune, România - zero, spune Siegfried Muresan
Politică

Polonia, Cehia Grecia absorbit sume uriașe fondurile de coeziune

Polonia, Cehia și Grecia au absorbit deja sume uriașe din fondurile UE de coeziune, în timp ce România este la zero, arată europarlamentarul Siegfried Mureșan. El a amintit că toate aceste țări au premieri de dreapta, nu socialiști. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore Polonia, Cehia și Grecia au absorbit sume uriașe din fondurile de coeziune „Țările vecine se descurcă mult mai bine decât Guvernul Ciolacu la absorbția fondurilor europene În timp ce Guvernul condus de prim-ministrul Marcel Ciolacu are ZERO absorbție efectivă din fondurile europene aferente perioadei 2021 – 2027, țările vecine se descurcă mult mai bine. Polonia a absorbit deja 1,39 de miliarde de euro, pe lângă pre-finanțare. Cehia, o țară de două ori mai mică decât România, a absorbit 1,12 miliarde de euro. Grecia a absorbit 880 de milioane. Și vecinii bulgari au demarat absorbția și au încasat deja 300 de milioane de euro. Diferența: toate aceste țări sunt guvernate de prim-miniștri de centru-dreapta, niciuna nu are prim-ministru socialist”, a scris Mureșan. „Prim-ministrul Marcel Ciolacu trebuie să ne spună de ce a blocat absorbția fondurilor europene acum, când România ajunsese la o capacitate record de absorbție”, a scris, în această dimineață, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan pe liderul PSD. „Deși ne aflăm la jumătatea exercițiului, singurii bani pe care i-a încasat țara noastră sunt reprezentați de prefinanțare: adică acele sume modice pe care România le primește automat în cont la începutul fiecărui an fără ca guvernul să trebuiască să facă ceva”, a mai arătat el.

România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009, avertizează Consiliul Fiscal
Economie

România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009

Consiliul Fiscal, cel mai dur avertisment către Ciolacu: România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009, se arată în „Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2024”. Citește și: România va fi pedepsită dur fiindcă Guvernul n-a trimis la Bruxelles planul de reducere a deficitului bugetar – Cîțu România ar putea trece din nou prin criza din 2008-2009 Întreaga opinie este marcată de critici neobișnuit de dure către Executiv: se sugerează că declarațiile lui Ciolacu, care susține că deficitul se datorează „investițiilor”, este o minciună și se arată că absorbția fondurilor europene este catastrofală. „Piețele financiare pot «îngheța» din nou, din varii motive, iar țările care sunt prinse pe picior greșit (deficite mari) plătesc scump. România a mai trecut printr-un episod amar ca urmare a efectelor crizei financiare din 2008-2009”, arată Consiliul Fiscal (CF). Instituția, condusă de Daniel Dăianu (PNL), sugerează că premierul Ciolacu minte că deficitul uriaș se datorează investițiilor. „Este hazardată afirmația că deficitele se explică prin investiții și că ar fi sustenabile; efectele investițiilor depind de compoziție, de măsura în care se dezvoltă producția de bunuri exportabile și ce pot înlocui importuri (așa numite tradables). În plus, mare parte din resursele europene se văd în bugetul public atât pe partea de cheltuieli, cât și la venituri. Raportul Draghi subliniază nevoia de investiții de calitate în UE, orientate către viitor”, arată CF. Instituția apreciază că există riscul ca deficitul să ajungă la final de 2024 la 8% sau chiar mai mult: „Pe baza noilor date, CF evaluează că deficitul bugetar cash va fi în jur de 8% din PIB în 2024, fiind în linie cu analiza din raportul său anual (...) O subestimare a riscurilor generate de cheltuieli în creștere rapidă poate conduce la un deficit semnificativ peste 8% din PIB”. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează Dezastru la absorbția fondurilor europene „Absorbția de fonduri europene în primele 8 luni din anul 2024 s-a limitat la rambursări însumând circa 2,5 mld. euro din CFM 2014-2020 (beneficiind de Regula N+3). În cazul CFM 2021-2027, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune era zero la nivelul lunii august 2024, iar în privința PNRR, cererea de plată nr. 3 depusă în decembrie 2023, în valoare de circa 2 mld. euro, se găsește încă în curs de evaluare de către CE. Aceasta relevă slăbiciuni instituționale în atragerea și absorbția fondurilor europene”, mai arată instituția condusă de Daniel Dăianu.

România, cea mai mică rată de absorbție a fondurilor de coeziune Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

România, cea mai mică rată de absorbție a fondurilor de coeziune

România are, după Bulgaria, cea mai mică rată de absorbție a fondurilor de coeziune, alocate pentru perioada 2014-2020, pe cap de locuitor din Europa de Est, arată un document al Consiliului Fiscal. Estonia, de exemplu, are o rată de absorbție cu 250% mai mare decât România. Citește și: Încă o petradă aruncată de Rafila: cheamă niște ONG-uri din străinătate să facă „audit” la spitalul Pantelimon Însă Consiliul Fiscal arată că rata de absorbție a fondurilor de coeziune pentru exercițiul financiar 2021-2027 era zero la mijlocul lunii iunie 2027. România, cea mai mică rată de absorbție a fondurilor de coeziune „Marea majoritate a acestor state (inclusiv România) au primit pentru perioada 2014-2020 alocări de fonduri structurale și de coeziune mai mari în comparație cu exercițiul financiar anterior, excepțiile fiind reprezentate de Cehia (22,7 mld. euro față de 26,5 mld. euro), Slovenia (3,3 mld. euro față de 4,1 mld. euro) și Ungaria (22,5 mld. euro față de 24,9 mld. euro). Este de menționat cazul Letoniei, care, în urma alocărilor suplimentare din anul 2021 pentru exercițiul financiar 2014-202081, a depășit alocările din exercițiul multianual precedent (4,6 mld. euro față de 4,5 mld. euro). Pe de altă parte, raportând alocările primite la numărul de locuitori, România se poziționează pe penultimul loc, cu aproximativ 1.207 euro/locuitor, devansând doar Bulgaria (1.094 euro/locuitor). La polul opus, 8 dintre cele 11 state analizate au alocări de peste 2.000 euro/locuitor, cele mai ridicate valori fiind înregistrate de Estonia (2.814 euro/locuitor) și Slovacia (2.638 euro/locuitor)”, arată Consiliul Fiscal. Însă această instituție scrie că este „mai mult decât problematic” faptul că rata de absorbție a fondurilor de coeziune alocate pentru perioada 2021-2027 era, la final de iunie 2024, zero: „Alocările din Fondurile Structurale și de Coeziune (FSC) se ridică la 31 mld. euro (din care 1,4 mld. euro avansuri), mai mult decât problematic și de natură să îngrijoreze la maximum autoritățile din România fiind faptul că la jumătatea exercițiului financiar, la finele lunii iunie 2024, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, gradul de absorbție a acestor fonduri (exclusiv avansuri) era 0,00!”.

România a atras zero euro din fondurile de coeziune (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

România a atras zero euro din fondurile de coeziune

Catastrofă: România a atras, până la 30 aprilie, zero euro din fondurile de coeziune din bugetul 2021-2027, arată datele ministerului de Finanțe. Potrivit acestor informații, din fondurile „structurale și de coeziune” alocate în exercițiul bugetar 2021-2027, s-a atras tot avansul, de 1,4 miliarde de euro, dar, ulterior, nu s-a mai cheltuit nimic. Citește și: Piedone, cu bacalaureatul la 35 de ani, s-a dus la Târgul de Carte, la lansarea cărții lui Sebastian Burduja. „Succes. Amândoi pentru Bucureşti”, i-a urat el candidatului liberal România a atras zero euro din fondurile de coeziune Datele ministerului de Finanțe arată că Guvernul își planificase să atragă „rambursări” de 2,7 miliarde de euro în 2024, dar în primele luni n-a reușit să primească aboslut nici o rambursare. Nici în 2021 și 2022 nu s-a primit vreun euro sub formă de rambursare din fondurile structurale și de coeziune. Această catastrofă se adauă eșecului PNRR. DeFapt.ro a arătat că, în primul trimestru din 2024, Guvernul a atras doar 9,3% din cât își programase la capitolul „Venituri” - potrivit unui document publicat de ministerul de Finanțe, intitulat „Raport privind execuția bugetară în primul trimestru al anului 2024”. Citește și: Poliția română se laudă că duplicatul permisului de conducere va fi disponibil online, dar este nevoie de „cont de utilizator”, care se obține la ghișeu! Ministerul lui Adrian Câciu, al Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), trebuia să cheltuie, în primul trimestru, 81 de milioane de lei din fonduri nerambursabile din acest program, dar a absorbit zero lei. Informația apare într-un fișier privind execuția bugetară la finalul lunii martie, postat pe site-ul ministerului.

Guvernul recunoaște oficial eșecul PNRR Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Guvernul recunoaște oficial eșecul PNRR

Guvernul recunoaște oficial eșecul PNRR: în primul trimestru din 2024, a atras doar 9,3% din cât își programase la capitolul „Venituri”, arată un document publicat de ministerul de Finanțe, intitulat „Raport privind execuția bugetară în primul trimestru al anului 2024”. Citește și: Cu cine ar fi dorit PSD să câștige primăriile: un condamnat pentru pornografie, un contrabandist, un incompatibil și un ins judecat pentru fraudă electorală Absorbția altor sume de la UE stă un pic mai bine decât PNRR, dar și acolo există un declaja imens între sumele planificate și cele atrase. Guvernul recunoaște oficial eșecul PNRR „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în primul trimestru al anului 2024, au fost în sumă de 14,28 miliarde lei (0,7% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 45,7% a programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (9,3%) și a sumelor aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027 (42,9%)”, se arată în document. Nici cheltuielile cu fonduri europene nu s-au realizat conform așteptărilor Guvernului. „Plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri UE (inclusiv cele finanțate din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR) au reprezentat 0,8% din PIB și s-au efectuat în proporție de 44,6% din plățile programate pentru perioada analizată (...) Deși au performat comparativ cu aceeași perioada a anului anterior cheltuielile aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile nu au atins nivelul programat pentru perioada analizată discrepanțe majore fiind înregistrate în cazul celor aferente proiectelor cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR”, precizează ministerul de Finanțe. În schimb, cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - au avansat substanțial. „Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,1% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului anterior. Cheltuielile de personal au crescut cu 19,6% comparativ cu trimestrul I 2023, pe fondul creșterilor salariale din sectorul bugetar acordate începând cu al doilea semestru al anului 2023, cât și în perioada analizată precum și plata unor drepturi salariale acordate în urma unor hotărâri judecătorești”, se arată în document.

Primăria București, grad de absorbție a fondurilor europene dublu față de Robert Negoiță
Politică

Primăria București, absorbție a fondurilor europene dublu Negoiță

Primăria București, condusă de Nicușor Dan, grad de absorbție a fondurilor europene dublu față de primăria lui Robert Negoiță, triplu față de Băluță și de peste patru ori mai mult ca Piedone, arată datele ministerului de Finanțe, publicate de Ziarul Financiar. Citește și: PSD a vrut să facă primar în Călinești, Argeș, un fost peremist care a făcut pușcărie pentru contrabandă cu alcool și în 2022 a fost reținut pentru că a hărțuit sexual o tânără de 21 de ani Primăria București, absorbție a fondurilor europene dublu față de Robert Negoiță Potrivit ZF, gradul de absorbție a fondurilor UE a fost, la nivelul Primăriei Municipiului București (PMB) a fost de 57,4%: primăria a dispus, în perioada 2020 - T1/2024 de suma de 3,93 miliarde de euro și a cheltuit efectiv 2,26 miliarde de euro. Primăria Sectorului 3, unde primar este Robert Negoiță (PSD), a avut un grad de absorbție de 27,4%, adică dintr-un program de 2,07 miliarde euro a absorbit numai 566 de milioane de euro. Primăria Sectorului 4: grad de absorbție 18,5%. Această primărie, condusă de Daniel Băluță, a avut o programare de 4,64 miliarde euro în perioada 2020 - T1/2024, mai mult decât PMB, dar a lăsat necheltuiți circa 3,8 miliarde euro, adică aproape cât toți banii primăriei Capitalei. La primăria Sectorului 5, fieful lui Cristian Popescu Piedone, gradul de absorbție a fost de doar 13,9%, adică s-au atras fonduri europene de doar 27,78 milioane lei din programul de 199,56 milioane euro. Primăria Sectorului 1, condusă de Clotilde Armand, a avut cea mai mică alocare, de doar 95,61 milioane d eeuro, și a atras 10,54 milioane, adică circa 11%. Însă acest sector a fost marcat de blocajul permanent între consiliul local, dominat de alianța PSD-PNL, și edilul-șef. Pe de altă parte, primăria Sectorului 2, condusă de useristul Radu Mihaiu, a avut o alocare extrem de mică, de 504 milioane de euro, dar a reușit să consume 37,6% - cel mai ridicat grad de absorbție între cele șase sectoare. Tabel: Ziarul Financiar Sectorul 6, unde primar este liberalul Ciprian Ciucu, cu o alocare de 1,3 mld. euro, a cheltuit doar 0,3 mil. euro, adică un grad de realizare de 19%.

România a atras până acum zero euro din fondurile structurale Foto: Facebook
Politică

România a atras până acum zero euro din fondurile structurale

România a atras până acum zero euro din fondurile structurale și de coeziune pentru perioada 2021-2027, arată datele publicate de ministerul de Finanțe, care contabilizează informațiile de până la 29 februarie 2024. Citește și: Comisia Europeană arată dezastrul guvernării și ne imploră să facem ceva: deficitul va ajunge la 7%, investițiile PNRR sunt întârziate sau chiar abandonate Ministerul de Finanțe și-a planificat să cheltuie 2,7 miliarde euro în 2024, dar nu este clar cum va reuși, mai ales dacă se are în vedere faptul că și PNRR este puternic întârziat, iar Comisia Europeană a criticat neobișnuit de dur România. România a atras până acum zero euro din fondurile structurale Uniunea Europeană a alocat României 30,9 miliarde de euro, strict „Fonduri structurale și de coeziune”. Din această sumă imensă, în 2023 s-au primit avansuri de 768,5 milioane de euro. Nici alte proiecte cu finanțare eruopeană în bugetul 2021-2027 nu merg mai bine: în 2024, s-au absorbit fix zero euro din fondurile pentru dezvoltare rurala si pescuit, din 5,2 miliarde de euro. Finanțele speră să aducă la buget, în acest an, din această finanțare, ceva peste 561 milioane de euro. Din granturile PNRR, în acest an a fost primită doar suma de 288 de milioane de euro, din estimarea de 3,65 miliarde de euro. Evoluția cheltuielilor PNRR „Am ajuns la cererea de plata nr 3. E bine, dar de fapt este întârziată, comparativ cu stadiul în care ar trebui să ne aflăm și e esențial să folosim 2024 pentru a accelera această implementare”, a spus, miercuri, Celine Gauer, director general SG RECOVER – Task Force pentru Redresare şi Rezilienţă din cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene.

Ministerul de Finanțe a absorbit doar jumătate din fondurile PNRR estimate Foto: Facebook
Economie

Ministerul Finanțe a absorbit jumătate din fondurile PNRR estimate

Ministerul de Finanțe recunoaște că, în 2023, a absorbit doar jumătate din fondurile PNRR estimate. Potrivit unui document denumit „Evoluția fluxurilor financiare dintre România și Uniunea Europeană la 31.12.2024”, Guvernul estimase că, în 2023, va primi 3,65 de miliarde de euro de la UE, strict în cadrul proiectelor PNRR. Citește și: Averea uriașă a familiei de bugetari Piedone Popescu, care acum vrea să ocupe și primăria Capitalei, și pe cea a Sectorului 5. Soția juniorului, economistă la „Kebap Shop” Însă, la final de an absorbise doar 1,86 miliarde de euro. Din 2007 până la finalul anului 2023, România a primit de la UE 92,1 miliarde de euro și a contribuit la bugetul Uniunii cu sub 22,6 miliarde de euro. Ministerul de Finanțe a absorbit doar jumătate din fondurile PNRR estimate Dar execuția bugetară la final de an arată că, din banii din PNRR, s-au cheltuit efectiv doar 700 de milioane de euro (3,49 miliarde de lei) în 2023. Anul trecut, România a trimis doar cererea de plată numărul 3 - deși avea dreptul să trimitădouă cereri de plată pe an - în valoare de 2,7 miliarde de euro, iar aceasta este încă la stadiul de analiză la Comisia Europeană. Cererea de plată numărul 4 ar urma să fie trimisă abia în trimestrul III din 2024. În ceea ce privește toate fluxurile de finanțări de la UE, estimarea era de 13,2 miliarde de euro, dar s-au atras numai 10,8 miliarde de euro. Citește și: Smiley, cel mai bogat artist român: încasează lunar peste un milion de lei. Numai partea sa de profit, aproape 130.000 de euro Totuși, din 2007 până acum România a beneficiat de un flux net de bani de la UE (sume primite din care s-a scăzut contribuția țării noastre la bugetul Uniunii) de 62,5 miliarde de euro.

România a cheltuit doar 1,3% din PNRR
Eveniment

România a cheltuit doar 1,3% din PNRR

Eșec al PNRR: România a cheltuit doar 1,3% din cele 27 miliarde de euro, adică 340 milioane de euro, arată datele centralizate de Ziarul Financiar. „La ritmul actual de absorbţie, România ar avea nevoie de 78 de ani să cheltuiască cele 27 miliarde de euro”, scrie această publicație. Mai sunt trei ani până la finalul perioadei în care pot fi luaţi bani din PNRR, explică ZF. PNRR-ul României a fost aprobat în octombrie 2021, iar primii bani au fost primiți în decembrie 2021. Grafic: Ziarul Financiar România a cheltuit doar 1,3% din PNRR Însă datele ministerului de Finanțe arată chiar mai rău. La final de aprilie 2023, potrivit excecuției bugetare, în acest an se cheltuiseră 477 milioane lei - adică sub 100 de milioane de euro - din fondurile PNRR nerambursabile (deci fără partea de granturi). În 2022, la 31 decembrie, sumele cheltuite erau de 235 milioane lei. În total: circa 712 milioane lei cheltuiți din PNRR, partea de granturi. În plus, așa numita „Evoluție a fluxurilor financiare dintre România și Uniunea Europeană la 31.05.2023” arată că, în 2023, s-au încasat zero euro din „Mecanismul de redresare și reziliență (RRF) - granturi” și, până la final de an, se așteaptă 3,6 miliarde euro. Citește și: Penalul specialist în furaje pus de Ciolacu vicepremier a luat anul trecut peste 250.000 lei de la EximBank. Marian Neacșu nu are nici o legătură profesională cu activitatea bancară Cererea de plată numărul 2 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) va fi aprobată parțial pe data de 26 iunie, pentru că două dintre jaloanele de la Ministerul Energiei sunt neîndeplinite și mai urmează discuții pentru închiderea acestora, au afirmat surse guvernamentale pentru Economedia. Totodată, Guvernul pregătește depunerea în luna iulie a cererii de plată numărul 3, cu o valoare de 3,2 miliarde de euro, în paralel cu discuțiile cu Comisia Europeană pe modificarea PNRR.

Raport al Finanțelor arată dezastrul la absorbția fondurilor UE Foto: Facebook
Politică

Raport Finanțelor arată dezastrul absorbția fondurilor UE

Un raport oficial al Finanțelor, denumit „Raport privind execuţia bugetară - trimestrul I 2023”, arată dezastrul la absorbția fondurilor UE: în primul trimestru din 2023 s-a atras sub jumătate din suma programată. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online De altfel, și cheltuielile cu fonduri europene nerambrusabile (FEN) s-au realizat în procent de sub 50%. Raport al Finanțelor arată dezastrul la absorbția fondurilor UE „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferente perioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în primul trimestru al anului 2023, au fost în sumă de 9,35 miliarde lei (0,6% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 46,2% a programului trimestrial. Comparativ cu primul trimestrul al anului precedent sumele nerambursabile primite de la Uniunea Europeană au înregistrat o creștere cu 11,3% (+0,95 miliarde lei)”, arată datele ministerului de Finanțe. „Plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri UE (inclusiv cele finanțate din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR) au reprezentat 0,7% din PIB și s-au efectuat în proporție de 47,4% din plățile programate pentru perioada analizată. Comparativ cu trimestrul I 2022 plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile au crescut cu 15,7%, iar ca procent în PIB s-au menținut la același nivel de 0,7% din PIB”, se explică în același document. Citește și: Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului 2022. Estimarea Finanțelor pentru 2023, doar 1,9 miliarde euro, sugerează că România va abandona numeroase jaloane din PNRR Un alt document de la ministerul de Finanțe, prezentat acum o săptămână, arăta că zero fonduri din PNRR au fost încasate la bugetul de stat în primele trei luni ale anului 2022. Estimările Finanțelor pentru 2023: 1,915 miliarde euro încasări din PNRR. Această estimare este mult sub ceea ce era planificat să primească România prin tranșa II, de 3,2 miliarde de euro! Dacă estimarea va fi confirmată, înseamnă că România pierde 1,3 miliarde de euro, probabil datorită neîndeplinirii mai multor jaloane.

Val de angajări fără precedent la ministerul Fondurilor Europene Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Val de angajări la ministerul Fondurilor Europene

Val de angajări fără precedent la ministerul Fondurilor Europene, sub pretextul absorbției: acest minister se pregătește să-și majoreze structura de personal cu 30%. În plus, numărul secretarilor de stat crește de la cinci la șapte. Cum acest personal va gestiona fonduri europene probabil că va beneficia și de sporuri consistente. Val de angajări fără precedent la ministerul Fondurilor Europene Potrivit notei de fundamentare a unei hotărâri de guvern privind organizarea și funcționarea Ministerului Fondurilor Europene, numărul de angajați din acest minister va crește de la 1407 la 1828 (exclusiv demnitarii și cabinetele aferente demnitarilor). Aceasta înseamnă 420 de posturi în plus, adică cu 30% mai mult decât acum. Nota de fundamentare nu prezintă, clar, impactul bugetar. Însă acest document menționează că: „Pentru cele 130 de posturi destinate Facilitații de Redresare si Reziliență, impactul de 6,8 mil lei va fi suportat cu încadrare în titlul “Cheltuieli de personal”, ținând cont de faptul că funcționarii publici vor avea asigurată rambursarea cheltuielilor din noul cadru financiar, începând din al doilea semestru al anului 2022 (...) Suplimentarea de personal este necesară autorităților de management, cât și structurilor suport pentru absorbția, respectiv implementarea atât a celor 19 mld euro aferente noului cadru financiar 2021-2027, cât și fondurilor destinate Facilitații de Redresare si Reziliență”. Însă datele ministerului arată că, din decembrie 2021 în martie 2022 - când au fost prezentate ultimele date publice - rata de absorbție efectivă a celor șase programe care compun fondurile de coeziune a scăzut de la 44,06% la 43,23%. Rata de absorbție a tuturor fondurilor Fondurilor Europene Structurale și de Investiții (FESI) a scăzut de la 49,05% în decembrie 2021 la 48,43% în 4 martie 2022. Citește și: Israelul a găsit dispozitive de ascultare în cadourile trimise de Ambasada Chinei cu ocazia sărbătorii de Pesah

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră