vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: absorbție

18 articole
Politică

Raport Finanțelor arată dezastrul absorbția fondurilor UE

Un raport oficial al Finanțelor, denumit „Raport privind execuţia bugetară - trimestrul I 2023”, arată dezastrul la absorbția fondurilor UE: în primul trimestru din 2023 s-a atras sub jumătate din suma programată. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online De altfel, și cheltuielile cu fonduri europene nerambrusabile (FEN) s-au realizat în procent de sub 50%. Raport al Finanțelor arată dezastrul la absorbția fondurilor UE „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferente perioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în primul trimestru al anului 2023, au fost în sumă de 9,35 miliarde lei (0,6% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 46,2% a programului trimestrial. Comparativ cu primul trimestrul al anului precedent sumele nerambursabile primite de la Uniunea Europeană au înregistrat o creștere cu 11,3% (+0,95 miliarde lei)”, arată datele ministerului de Finanțe. „Plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri UE (inclusiv cele finanțate din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR) au reprezentat 0,7% din PIB și s-au efectuat în proporție de 47,4% din plățile programate pentru perioada analizată. Comparativ cu trimestrul I 2022 plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile au crescut cu 15,7%, iar ca procent în PIB s-au menținut la același nivel de 0,7% din PIB”, se explică în același document. Citește și: Zero fonduri din PNRR, în primele trei luni ale anului 2022. Estimarea Finanțelor pentru 2023, doar 1,9 miliarde euro, sugerează că România va abandona numeroase jaloane din PNRR Un alt document de la ministerul de Finanțe, prezentat acum o săptămână, arăta că zero fonduri din PNRR au fost încasate la bugetul de stat în primele trei luni ale anului 2022. Estimările Finanțelor pentru 2023: 1,915 miliarde euro încasări din PNRR. Această estimare este mult sub ceea ce era planificat să primească România prin tranșa II, de 3,2 miliarde de euro! Dacă estimarea va fi confirmată, înseamnă că România pierde 1,3 miliarde de euro, probabil datorită neîndeplinirii mai multor jaloane.

Raport al Finanțelor arată dezastrul la absorbția fondurilor UE Foto: Facebook
Val de angajări fără precedent la ministerul Fondurilor Europene Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Val de angajări la ministerul Fondurilor Europene

Val de angajări fără precedent la ministerul Fondurilor Europene, sub pretextul absorbției: acest minister se pregătește să-și majoreze structura de personal cu 30%. În plus, numărul secretarilor de stat crește de la cinci la șapte. Cum acest personal va gestiona fonduri europene probabil că va beneficia și de sporuri consistente. Val de angajări fără precedent la ministerul Fondurilor Europene Potrivit notei de fundamentare a unei hotărâri de guvern privind organizarea și funcționarea Ministerului Fondurilor Europene, numărul de angajați din acest minister va crește de la 1407 la 1828 (exclusiv demnitarii și cabinetele aferente demnitarilor). Aceasta înseamnă 420 de posturi în plus, adică cu 30% mai mult decât acum. Nota de fundamentare nu prezintă, clar, impactul bugetar. Însă acest document menționează că: „Pentru cele 130 de posturi destinate Facilitații de Redresare si Reziliență, impactul de 6,8 mil lei va fi suportat cu încadrare în titlul “Cheltuieli de personal”, ținând cont de faptul că funcționarii publici vor avea asigurată rambursarea cheltuielilor din noul cadru financiar, începând din al doilea semestru al anului 2022 (...) Suplimentarea de personal este necesară autorităților de management, cât și structurilor suport pentru absorbția, respectiv implementarea atât a celor 19 mld euro aferente noului cadru financiar 2021-2027, cât și fondurilor destinate Facilitații de Redresare si Reziliență”. Însă datele ministerului arată că, din decembrie 2021 în martie 2022 - când au fost prezentate ultimele date publice - rata de absorbție efectivă a celor șase programe care compun fondurile de coeziune a scăzut de la 44,06% la 43,23%. Rata de absorbție a tuturor fondurilor Fondurilor Europene Structurale și de Investiții (FESI) a scăzut de la 49,05% în decembrie 2021 la 48,43% în 4 martie 2022. Citește și: Israelul a găsit dispozitive de ascultare în cadourile trimise de Ambasada Chinei cu ocazia sărbătorii de Pesah

Miliarde de euro, disponibile pentru România, dar greu de absorbit, spune Marcel Boloș (sursa: Facebook/Marcel Boloș)
Eveniment

Miliarde de euro, disponibile pentru România

Zeci de miliarde de euro, disponibile pentru România din surse europene până în 2027. Numai în următoarele 23 de luni, rata de absorbție va trebui să fie de peste 600 de milioane de euro lunar. Într-un interviu pentru defapt.ro, Marcel Boloș, fostul ministru al Fondurilor Europene, a identificat obstacolele în calea acestui obiectiv. "Astăzi ne situăm cu absorbția la cam 56,7%" "De regulă când vorbim despre absorbția de fonduri europene, nu vorbim de sumele efectiv rambursate de la CE, vorbim de sumele solicitate la rambursare și pre finanțarea inițială, există un anume decalaj între momentul solicitării rambursării și rambursării efective, dar în cutuma generală include ceea ce am menționat. Citește și: EXCLUSIV Boloș, pesimist în privința PNRR: „Pentru România va fi dificil să atragă toată suma” Cred că atunci când am plecat eu de la minister, adică la sfârșitul lui 2020, rata de absorbție era circa 50,3%, în valoare nominală cam 15,5 miliarde euro dintr-o alocare totală de 30,8 miliarde, vorbind aici despre toate fondurile europene. Astăzi, alocarea la care ne raportam a fost suplimentată prin fondurile aferente REACT-EU și restul suplimentărilor din pachetul Next Generation EU pentru cadrul financiar 2014-2020, ajungând la circa 34,8 miliarde euro. Pe parcursul anului 2021 au intrat în țară 4,2 miliarde de euro, raportându-ne la noua alocare, astăzi ne situăm cu absorbția la cam 56,7%.", a detaliat Boloș. "Am lansat apeluri de proiecte de 8,5 miliarde de euro" "Cât am fost eu ministru, au intrat în țară 5,6 miliarde de euro, pe parcursul unui an și două luni. Dar cred că marele plus al pandemiei, din punct de vedere al flexibilităților create pe zona fondurilor europene la nivel european, a fost că în mandatul de ministru am putut lansa apeluri de proiecte în valoare de aproximativ 8,5 miliarde euro, sume care astăzi sunt în mare parte contractate și care vor genera absorbție în anii imediat următori. Pachetele CRII și CRII+ de la nivel european, ne-au permis în anul 2020 să orientăm fondurile nelansate și economiile din implementarea programelor către nevoile imediate date de pandemie: șomaj tehnic, investiții în infrastructura sanitară, stimulentul pentru personalul medical, susținerea companiilor prin granturi pentru capital de lucru. A fost un an interesant și bun pentru fondurile europene, pentru care de fiecare dată țin să le mulțumesc specialiștilor de la Ministerul Fondurilor Europene, pentru că s-a făcut mult bine pentru oameni și mediul de afaceri.", a arătat fostul ministru. "Provocările următorilor doi ani sunt imense" "Provocările următorilor doi ani sunt imense, pentru că avem de accelerat ritmul cum nu am mai facut-o până acum. La nivelul tuturor fondurilor europene, dacă astăzi avem 19,7 miliarde euro atrași, până la 31 decembrie 2023 trebuie să ajungem la 34,8 miliarde. Doar la nivelul MIPE și MLPDA prin programele gestionate trebuie să atragem undeva la aproape 11 miliarde de euro. Efortul instituțional, dar și al beneficiarilor, cât și portofoliul limitat de proiecte de la acest moment face foarte dificilă această misiune, dar nu imposibilă. Cât am fost ministru am utilizat la maximum mecanismul supracontractării, încercând să finanțăm zonele unde aveam proiecte în detrimentul altora unde acestea pentru moment lipseau din diferite motive – întârzieri ale apelurilor, întârzieri în pregătire sau maturitatea documentațiilor. Cred că a fost o decizie înțeleaptă, care a contribuit la creșterea absorbției în perioada respectivă, dar și după aceea.", a adăugat actualul consilier al premierului Nicolae Ciucă. "Va fi dificil, dar nu imposibil" "Dacă ne uităm înainte și vedem că avem încă aproximativ 80 de miliarde de euro, incluzând aici PNRR, programele operaționale viitoare, fondurile din agricultură și din zona tranziției juste, provocările sunt imense. Măsurile trebuie să vizeze urgent atât pregătirea de proiecte, alocarea de fonduri în acest sens, dar și închiderea negocierilor și pornirea rapidă a viitoarelor programe operaționale, cât și implementarea în termenele prevăzute a intervențiilor din cadrul PNRR. Va fi dificil, dar nu imposibil.", a pronosticat Boloș. "Se pierd timpi prețioși când sunt incluși prea mulți factori instituționali" Boloș a vorbit și despre Programul Operațional Regional: "Problema cred că vine de la faptul că necesitatea descentralizării a fost înțeleasă în România mult prea târziu. Mă uit la PO Regional 2007-2013 și văd că acolo nu au existat aceleași probleme ca astăzi și cred că acest lucru vine și datorită dimensionării aparatului care gestionează aceste fonduri în raport cu anvelopele bugetare sau alocările pe care le gestionează. Agențiile pentru Dezvoltare Regională au un rol foarte important, de aceea când am fost ministru am continuat procesul început de predecesoarea mea de la vremea respectivă, doamna ministru Roxana Mînzatu, respectiv descentralizarea fondurilor europene și transformarea ADR-urilor în autorități de management. Câteodată relația între centru și teritoriu nu a fost optimă, uneori fie în lansarea apelurilor, fie în etapele de contractare, fie de rambursare efectivă se pierd timpi prețioși când sunt incluși prea mulți factori instituționali, iar după două exerciții financiare regiunile au învățat să gestioneze fonduri europene." "Toate întârzierile inițiale le vedem acum" "Cu pre-finanțările încasate, la finalul anului 2021 programul a atras circa 3,7 miliarde euro dintr-un total de 6,9 miliarde, ceea ce înseamnă cred cam 54-55%. Ar mai rămâne cam 3,2 miliarde euro. Programul este supracontractat în prezent, iar dacă proiectele vor merge, sunt optimist în ceea ce privește închiderea programului cu rată de absorbție mare. Beneficiarii sunt mulți, la fel și proiectele, la acest moment, ele urmând să producă cheltuieli în următorii doi ani. Dacă ne gândim, perioada de programare a început mai târziu, cam prin 2016, ceea ce riscăm să se întâmple și acum dacă nu vom avea Acordul de Parteneriat cât mai repede aprobat. Toate întârzierile inițiale le vedem acum, dar cred că se poate recupera la cum arată lucrurile astăzi în ceea ce privește contractarea.", a spus Boloș. Regretul mandatului de ministru "În ceea ce privește POR, am un mare regret, măsurile 2.1 și 2.2 pentru investiții la nivelul mediului de afaceri. Când am plecat de la MIPE eram în discuții cu colegii de la MLPDA, respectiv AM POR să finanțăm acele portofolii de proiecte din listele de rezervă din PNRR, adică proiecte care deja există, fuseseră evaluate, deci trecuseră prin furcile caudine ale birocrației fondurilor europene, doar trebuiau contractate. A fost abandonat demersul ulterior, dar cred că ar fi fost o decizie înțeleaptă preluarea la finanțare a acestora, asta ar fi contribuit rapid și la absorbția pe PNRR.", a conchis ex-ministrul. "Noi încă trebuie să rezolvăm lucruri de bază precum accesul la utilități și asfaltul" Actualul consilier al premierului a vorbit și despre PNDL3: "Programul propus de Guvernul Cîțu a venit cu îmbunătățiri semnificative, în raport cu programele anterioare – PNDL 1 și 2. Este clar că trebuie să se asigure o complementaritate între investițiile care vor fi selectate la finanțare din cadrul PNDL. Adică să finanțezi din bugetul acestui program doar acele proiecte necesare în comunitățile locale, care nu pot fi finanțate prin PNRR și/sau programele operaționale. Sunt anumite tipuri de proiecte care nu pot fi finanțate din fonduri europene, datorită momentului istoric în care ne aflăm, paradigma europeană spre care trebuie să ne orientăm și noi viitoarele portofolii de investiții se referă la tranziția verde și digitală, dar noi încă trebuie să rezolvăm lucruri de bază precum accesul la utilități și asfaltul. Este clar că trebuie să asiguri o sursă de finanțare și pentru aceste categorii de investiții, dar nu fără să te uiți la sustenabilitatea investiției și la beneficiile pe care ea le aduce, în raport cu costurile, pentru că până la urmă vorbim de bani publici. Aici, în cazul guvernanței programului vor trebui asigurate mecanismele procedurale prin care autoritățile de management care finanțează proiecte din fonduri europene, să excludă din motive de eligibilitate date de regulamentele europene posibila finanțare a portofoliului de proiecte ce va fi finanțat în cadrul acestui program."

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră