miercuri 19 august
Login Contact
DeFapt.ro

fonduri de coeziune

5 articole
Politică

Rezultate neobișnuit de bune la absorbția Fondurilor de coeziune 2021-2027: locul II în UE, după Polonia

România a atras, până acum, 10,7 miliarde euro din cele 30,9 miliarde euro alocate de Uniunea Europeană în cadrul „programelor 2021-2027 finanțate în cadrul Politicii de Coeziune”, arată o notă de informare a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), condus de Dragoș Pîslaru (PNL).  Citește și: Polițistul Dințoi, clientul PSD, conduce lupta anti-fraudă a Guvernului de pe vremea lui Dăncilă Nota punctează faptul că România este beneficiar net al fondurilor UE, din 2007 până acum.  România, locul II în UE, după Polonia Potrivit acestei note, „România se clasează pe locul al doilea între cele 27 state membre, în ceea ce privește sumele totale transferate de CE (sume absolute), după Polonia, care a primit în total 21,1 miliarde euro, fiind urmată de Italia cu 8,8 miliarde euro, Cehia cu 7,5 miliarde euro și Spania cu 6,7 miliarde euro”. În ceea ce privește raportul dintre sumele totale primite și alocarea UE, România se clasează pe locul 8 între statele membre. „Până la finalul anului 2026, se estimează că rata absorbției va depăși 40%.    În timpul guvernării Bolojan, absorbția totală s-a triplat, de la 3,28 miliarde euro (10,58%), la 10,73 miliarde euro (34,6%). Suma totală nerambursabilă primită de la CE din Poltica de Coeziune, în timpul guvernării Bolojan, este de 7,45 miliarde euro (...) România este un beneficiar net al bugetului comunitar, finanțarea totală primită de la Comisia Europeană, ulterior aderării la Uniunea Europeană (2007-2026), fiind de aprox. 3 ori mai mare decât contribuția națională plătită la bugetul UE, respectiv 116,1 miliarde euro, față de 37,8 miliarde euro”, se arată în document.  În cadrul fondurilor de coeziune 2021-2027, plățile efectuate către beneficiari totalizează aprox. 11,7 miliarde euro, din care aproximativ 10,5 miliarde euro reprezintă contribuție UE (33,9% din alocarea UE).  O anexă la notă arată că cea mai slabă rată de absorbție efectivă este la Programul Sănătate, doar 7,95%. Aproape la fel de rea este situația la Programul Digitalizare, cu rată de absorbție efectivă de 8,41%. pentru comparație, absorbția efectivă la Programul Transporturi este de 48,36%, iar la „Dezvoltare Durabilă și Tranziție Justă” este 34,44%. „Dezvoltare Durabilă” presupune „modernizarea economiei și protecția mediului prin investiții în energie verde, eficiență energetică, economia circulară, managementul apei și al deșeurilor”, iar „Tranziție justă” înseamnă sprijinirea zonelor puternic afectate de renunțarea la cărbune sau la industriile poluante (cum este județul Gorj), prin crearea de locuri de muncă sigure și reconversie economică. Însă, tot azi, Guvernul are pe ordinea de zi o notă privind cererea de plată numărul 5, unde situația este mult mai complicată.  De exemplu: „Adoptarea la nivel național, prin traducerea în limba română a 5 standarde referitoare la hidrogen, de către ASRO (Asociația de Standardizare din România): Ministerul Energiei estimează ca termen pentru finalizarea traducerii și transmiterea pachetului de 5 standarde către Ministerul Energiei data de 25.08.2026, iar recepționarea acestora la nivelul ministerului este estimată a avea loc cel târziu la data de 28.08.2026. În absența, cel puțin, a drafturilor documentelor menționate mai sus, agreate la nivel de ministru/Guvern, nu poate fi asumată responsabilitatea depunerii cererii de plată”.   

Rezultate neobișnuit de bune la absorbția Fondurilor de coeziune 2021-2027: locul II în UE, după Polonia
Dimensiunile dezastrului pentru care primarii și funcționarii sunt recompensați cu spor de 50%: Consiliul Fiscal, despre eșecul absorbției fondurilor UE
Politică

Dimensiunile dezastrului pentru care primarii și funcționarii sunt recompensați cu spor de 50%: Consiliul Fiscal, despre eșecul absorbției fondurilor UE

Dimensiunile dezastrului pentru care primarii și funcționarii sunt recompensați cu spor de 50%: Consiliul Fiscal scrie despre eșecul absorbției fondurilor UE, arătând că rata este “la un nivel extrem de scăzut“.  Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg “Ministerul fondurilor europene, care are peste 2.000 de angajați, deci o armată de oameni, care au reușit până în acești ani să își optimizeze câștigurile. Cum? Și-au impus în salariu un stimulent de fonduri europene, 50%. Peste acest stimulent și-au mai dat un spor de fonduri europene, 45%. Peste acest spor și peste stimulent și-au mai dat un spor de condiții vătămătoare, 15%, și au ajuns să aibă salariile cu 110% mai mari decât în sistemul public“, spunea premierul Ilie Bolojan la 8 iulie.  Dimensiunile dezastrului pentru care primarii și funcționarii sunt recompensați cu spor de 50% O analiză a Consiliului Fiscal, focalizată pe ministerul despre care vorbea Bolojan, arată că statul român a recompensat, prin aceste sporuri, un dezastru: “La finele lunii mai 2025, potrivit datelor MF (...) rata de absorbție efectivă a Fondurilor Structurale și de Coeziune din CFM 2021-2027 (exclusiv avansuri) era de numai 5,2%, nivel extrem de scăzut pentru jumătatea exercițiului financiar, făcând dificilă recuperarea întârzierilor“ “Examinarea calendarului plăților aferente PNRR, efectuate de CE către România în perioada 2021- iunie 2025, pune în evidență faptul că din septembrie 2023 până în iunie 2025, timp de aproape doi ani, cu excepția unei prefinanțări de 288 mil. euro aferentă REPowerEU, România nu a reușit să absoarbă nici un euro din fondurile PNRR“ “Ratele de absorbție efective (exclusiv prefinanțări) ale fondurilor aferente PNRR sunt extrem de scăzute în raport cu timpul rămas până la încheierea acestui program, respectiv august 2026. Pe ansamblul PNRR, la jumătatea anului 2025, rata de absorbție efectivă era de 23,3%, pe componenta granturi fiind de 31,6%, iar pe componenta împrumuturi de 15,8%“ “Cele 6 jaloane restante se referă la guvernanța întreprinderilor de stat (în special operaționalizarea AMEPIP și desemnareaadministratorilor în companiile de energie), contractele de investiții în transporturi și regimul fiscal special pentru microîntreprinderi, care nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător. România va trebui, de asemenea, să respecte cerințele jalonului privind pensiile speciale, care rămâne neîndeplinit“. Guvernul Bolojan a tăiat sporul acordat celor care lucrau cu fonduri europene de la 50% la 40%.   

Ce dezastru lasă Ciolacu viitorului guvern: datoria publică și deficitul au explodat, PNRR - blocat, absorbția fondurilor de coeziune - jalnică
Eveniment

Ce dezastru lasă Ciolacu viitorului guvern: datoria publică și deficitul au explodat, PNRR - blocat, absorbția fondurilor de coeziune - jalnică

Ce dezastru lasă Ciolacu viitorului guvern: datoria publică și deficitul au explodat, PNRR este blocat din decembrie 2023, iar absorbția fondurilor de coeziune este jalnică, unele programe, precum cel pentru Sănătate, având rată de absorbție zero.  Citește și: Catastrofă: datoria publică a României a crescut cu 26,9 miliarde de lei în primele două luni din 2025, ajungând la 56,3% din PIB Azi, președintele ales, Nicușor Dan, se va întâlni cu miniștrii de finanțe și ai fondurilor europene. „Cumva noi suntem în recesiune în momentul acesta și în 2024 de asemenea”, a spus el, azi, precizând că „este nevoie să facem niște corecții, eu îmi doresc să le facem din cheltuieli”.  Ce dezastru lasă Ciolacu viitorului guvern Ce va moșteni viitorul guvern, cel mai probabil condus de Ilie Bolojan, care miercuri a primit susținerea PNL pentru a fi premier: Datoria publică la final de februarie (ultimele date publicate de Finanțe) ajunsese la 56,3% din PIB, o creștere de 1,5% din PIB în doar două luni. Doar în primele trei luni din 2025, plata dobânzilor a consumat 0,7% din PIB, deci ar putea ajunge la 2,8% din PIB. PNRR este blocat de 16 luni, tentativa de renegociere - care a avut loc acum câteva zile - a eșuat. Blocajul se datorează faptului că legea pensiilor speciale a fost modificată, după ce se ajunsese la un acord cu Comisia Europeană, și politizării companiilor de stat din subordinea lui Grindeanu (Transporturi) și Burduja (Energie). Potrivit unor estimări, s-ar putea pierde zece miliarde de euro din PNRR.  Rata de absorbție a fondurilor de coeziune 2021-2027 era, la final de aprilie, la doar 4,4%. Sănătatea și alte două programe cu alocări de 10,5 miliarde de euro aveau absorbție zero, nici măcar nu au depus cereri de plată. Digitalizarea (alocare de 2,1 miliarde euro) avea o absorbție de 0,77%. Pentru comparație, Transporturile au ajuns la 10,7%. România are cea mai mare inflație din UE - 4,9% Deficitul bugetar ar fi ajuns la 2,94% la final de aprilie, potrivit unor prime informații neoficiale În patru luni, guvernul Ciolacu nu a făcut nici o reformă, nu a oprit creșterea salariilor din sectorul bugetar și a continuat să politizeze conducerile companiilor de stat.  „Nu se poate concepe o intrare a României în insolvență, având în vedere că este stat membru UE”, spunea președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, în aprilie.   

Guvernul Ciolacu II, dezastru mai mare decât precedentul la absorbția fondurilor europene: zero pe linie, în ianuarie
Politică

Guvernul Ciolacu II, dezastru mai mare decât precedentul la absorbția fondurilor europene: zero pe linie, în ianuarie

Guvernul Ciolacu II, dezastru mai mare decât precedentul la absorbția fondurilor europene: zero pe linie, în ianuarie, în atragerea aceștor bani, pe cele mai importante linii de finanțare. Citește și: Postare virală a lui Traian Băsescu despre „șarlatanul” Georgescu: „A reușit cea mai incredibilă performanță” Guvernul Ciolacu II, dezastru mai mare decât precedentul Datele sunt oferite de ministerul de Finanțe. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) nu a mai publicat informații privind absorbția fondurilor din 20 decembrie, adică înainte ca Marcel Boloș (PNL) să preia acest portofoliu de la Adrian Câciu (PSD).  Unde nu s-a atras nici un ban în prima lună din ianuarie 2025, deși atât PNRR, cât și fondurile de coeziune, ar fi trebuit să absoarbă acum în ritm accelerat.  Dezastrul din ianuarie este în contrast cu uriașele sume pe guvernul Ciolacu II a planificat să le atragă în 2025: zero euro din fonduri PNRR, guvernul și-a planificat să aducă la buget peste 4,1 miliarde de euro zero euro din fonduri structurale și de coeziune, unde guvernul speră să atragă 4,7 miliarde de euro în 2025 zero fonduri pentru dezvoltare rurală și pescuit. Program 2025: 711 milioane de euro zero fonduri pe programul „Asistență de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (ReactEU)”. Program 2025: zero euro, dar tot programul are o valoare de 1,5 miliare euro „Estimăm o creștere economică de 2,5% în acest an bazată pe investiții și atragerea de fonduri europene”, spunea, la 19 februarie, premierul Marcel Ciolacu. 

Performanța lui Ciolacu la fonduri europene: zero - PNRR, 0,92% - fonduri structurale. Siegfried Mureșan: „România, locul 19 din 27”
Politică

Performanța lui Ciolacu la fonduri europene: zero - PNRR, 0,92% - fonduri structurale. Siegfried Mureșan: „România, locul 19 din 27”

Performața lui Marcel Ciolacu la absorbția de fonduri europene: zero din PNRR și doar 0,92% din fondurile strucuturale alocate pentru perioada 2021-2027. „????̂??? ???? ?? ????? ?? ??? ?? ?? ?̦?̆?? ?? ?? ???a ????????̆ ?? ???????̦?? ??? ????????? ??????????? ?̦? ?? ????????”, scrie, pe Facebook, europarlamentarul Siegfried Mureșan. Citește și: EXCLUSIV Ce arată sondajele realizate zilnic de AtlasIntel în mediul urban: bătălie la sânge pe locul II, Ciucă și Georgescu – pe trend de creștere Performața lui Ciolacu la fonduri europene: zero „Ca o comparație, Cehia a absorbit deja, fără pre-finanțare, 7% din fonduri (de 24 de ori mai mult decât Ciolacu), iar Bulgaria, 3% (de 10 ori mai mult decât Ciolacu) (...) Printre puținele țări care au absorbit mai puțin decât România se numără Finlanda și Olanda, state care au mult mai puțină nevoie de fonduri de coeziune decât țara noastră și, deci, cărora le-au fost alocate mult mai puține fonduri”, arată Mureșan. În ceea ce privește PNRR, el arată: „În 17 luni de când este prim-ministru, Marcel Ciolacu nu are încă nicio plată din Planul Național de Redresare și Reziliență care să fi fost depusă de guvernul pe care îl conduce, să fi fost aprobată de Comisia Europeană și să fi fost decontată de Comisie. O singură cerere de plată este parțial aprobată, dar și în cazul acesteia banii nu au fost încă debursați și, oricum, vom pierde o parte importantă din ei din cauza Guvernului Ciolacu. Pentru a pune în context, de când este prim-ministru Marcel Ciolacu, Comisia Europeană a aprobat 47 de cereri de plată din 22 de țări”. „Marcel Ciolacu este și prim-ministrul care: Are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană a opta lună la rând; Are cel mai mare deficit din UE, ajustat sezonier, în primul semestru din 2024. Cifrele de mai sus arată clar: Marcel Ciolacu este total nepregătit să fie prim-ministru. Cu atât mai puțin pregătit este să fie președinte”, mai scrie europarlamentarul PNL.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră