miercuri 11 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: mipe

20 articole
Eveniment

Umbrărescu nu poate să termine Margina-Holdea la timp, risc să se piardă o sumă uriașă din PNRR

Firma lui Dorinel Umbrărescu, UMB, nu pare că poate să termine tronsonul de autostradă Margina-Holdea la timp, așa că există un risc major să se piardă o sumă uriașă din PNRR. Ultimele date publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) arată un progres tehnic de 50%, la data de 16 februarie.  Citește și: Ex-șef al IPJ Gorj, pensionar special, pus de ministrul USR al Economiei la conducerea uzinei de armament Sadu. Viorel Salvador Caragea a absolvit Școala de Subofițeri de Poliție În 26 ianuarie, directorul CNAIR, Cristian Pistol, susținea că secțiunea Margina-Holdea, de 9,13 km, de pe Autostrada Lugoj-Deva, a atins un stadiu fizic de 52%. la începutul anului 2025, progresul era de doar 6,5%.  Umbrărescu nu poate să termine Margina-Holdea la timp, risc să se piardă o sumă uriașă din PNRR Acest proiect, în valoare de 1,82 miliarde lei (fără TVA), este finanțat prin PNRR. Antreprenor este asocierea firmelor din grupul condus de Dorinel Umbrărescu cu bosniacii de la Euro-Asfalt. Aici sunt celebrele tuneluri pentru urși, pe care ani întregi premierii PSD Victor Ponta și Sorin Grindeanu nu au dorit să le construiască. Acum, potrivit unor surse politice, tot PSD îi cere ministrului fondurilor europene, Dragoș Pîslaru, să obțină o dispensă pentru finalizarea, de către Umbrărescu, a acestui proiect în decembrie 2026, în loc de august.   PSD îl presează pe Pîslaru să convingă Comisia Europeană să deconteze și lucrări finalizate în procent de 80%, până la deadline-ul din august 2026. Restul de 20% ar urma să fie acoperit de la buget.  Nu doar acest tronson de autostradă ar fi în această situație, ci și proiecte de modernizare a căii ferate. 

Umbrărescu nu poate să termine Margina-Holdea la timp, risc să se piardă o sumă uriașă din PNRR Foto: anchetatorii.ro
Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero Foto: MIPE
Eveniment

Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero

Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero, potrivit monitorizării MIPE. Datele sunt colectate până la 16 februarie. Monitorizarea arată că s-au făcut plăți doar către 5.335 de beneficiari.  Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a estimat, azi, că se vor pierde sute de milioane de euro din PNRR, din vina ministerelor. El a spus că, la renegocierea PNRR, din vara/toamna anului trecut, ministerele „s-au luptat” să-și păstreze alocările din PNRR, iar acum realizează că nu pot cheltui banii. Ieri, premierul Ilie Bolojan a amenințat miniștrii și secretarii de stat că vor fi dați afară dacă nu îndeplinesc PNRR-ul.  Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero August 2026 este termenul limită pentru finalizarea fizică a proiectelor PNRR. Ultimele plăți trebuie aprobate până la 31 decembrie 2026.  Majoritatea proiectelor cu zero progres tehnic sunt mici, cu alocări sub un milion de euro.  Dar programul de aproape 100 de milioane de euro pentru digitalizarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) are zero progres tehnic și zero progres financiar. Multiple proiecte de digitalizare a spitalelor sunt în aceeași situație.  „Modernizarea sistemului electronic de raportare al stocului de medicamente (SER)”, gestionat de ministerul Sănătății, zero progrese tehnice și financiare. Grantul este de peste 22 de milioane de euro.  „Dezvoltarea sistemului national de securitate cibernetica pentru domeniul sanatatii”, gestionat de același minister, un grant de 20 milioane euro - zero progrese.  Transelectrica are un program de „Eficientizarea, modernizarea și digitalizarea rețelei naționale de transport a energiei electrice” cu zero progres tehnic și 22,67% progres financiar. Grantul este de peste 51 milioane de euro. Politehnica București are zero progrese la proiectul „Tehnologii avansate în microelectronică cu aplicații la realizarea de senzori și actuatoare pentru ASSET-IXC”. Valoarea împrumutului este de peste 22 milioane de euro. Rectorul Politehnicii, Mihnea Costoiu, este vicepreședinte PSD.   

Dezastru PNRR: zero progres tehnic, zero progres financiar, la uriașul proiect de digitalizare CNSAS Foto: Facebook
Eveniment

Dezastru PNRR: zero progres tehnic, zero progres financiar, la uriașul proiect de digitalizare CNSAS

Dezastru PNRR: zero progres tehnic, zero progres financiar, la uriașul proiect de digitalizare CNAS, arată datele Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), colectate până la 2 februarie.  Citește și: Bolojan le-a arătat primarilor, cu date, că fie eficientizează primăriile, fie urmează desființarea unor comune Este vorba de așa-numitul proiect de „Redimensionare, standarzidare și optimizare a Platformei informatice din asigurările de sănătate”. Valoarea sa este de 98,78 de milioane de euro. Beneficiară este Casa Națională de Asigurări de Sănătate, CNAS.  De altfel, la 31 ianuarie, ministrul fondurilor europene, Dragoș Pîslaru, părea disperat de faptul că vor urma numeroase ratări ale deadline-ului din PNRR: „Deci chestia asta, recunosc şi vă spun sincer, mă scoate din minţi”.  Dezastru PNRR: zero progres tehnic, zero progres financiar, la uriașul proiect de digitalizare CNSAS Platforma MIPE nu explică motivele acestei situații.  Și alte proiecte de digitalizare din Sănătate par sortite eșecului, nu vor putea fi finalizate până în vara acestui an. „Modernizarea sistemului electronic de raportare al stocului de medicamente (SER)”, 22,48 milioane de euro - zero progres tehnic, zero progres financiar. „Dezvoltarea sistemului national de securitate cibernetica pentru domeniul sanatatii”, circa 20 milioane de euro - zero.  „MED-X - Centru de instruire in vederea dezvoltarii competentelor pentru personalul din sistemul public de sanatate”, zece milioane de euro, beneficar fiind UMF Târgu Mureș - zero progrese. „Constructia si dotarea centrului de dezvoltare a competentelor pentru personalul din sistemul public de sanatate-CDCS”, 10,6 milioane de euro, beneficiar UMF București - zero.  „Centru de dezvoltare a competentelor pentru personalul din sistemul public de sanatate, Comuna Ghiroda, Judet Timis”, tot zece milioane de euro, beneficiar UMF Timișoara - zero.  „Centrul de excelenta in managementul serviciilor de sanatate”, beneficiar fiind Institutul de management al serviciilor din sănătate, tot zece milioane de euro - zero.  „DIGITALIZAREA ACTIVITĂȚII INSTITUTULUI NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ”, circa trei milioane de euro: progres tehnic 2%, progres financiar - 3,95%.  „Digitalizarea Sistemului Național de Transfuzii Sanguine” - cinci milioane de euro, progres tehnic de 5%, financiar - sub 2%. Nenumărate proiecte de digitalizare a spitalelor - proiect relativ mici, între 250.000 de euro și un milion de euro - au zero progrese. 

Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș pentru digitalizare Foto: Adevarul
Eveniment

Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș pentru digitalizare

Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate este pe cale să rateze un grant uriaș pentru digitalizare: progresul tehnic al proiectului „Redimensionare, standarzidare și optimizare a Platformei informatice din asigurările de sănătate”, gestionat de Casa Națională de Asigurare de Sănătate (CNAS), este zero. Valoarea proiectului este de 98,78 milioane de euro. Și progresul financiar este tot zero.  Citește și: Cine conduce agenția criticată de Bolojan pentru sporuri nemeritate: „Regina păcănelelor din Tecuci” Datele apar pe platforma care monitorizează proiectele PNRR, lansată vineri de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).  Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș pentru digitalizare Conform unui comunicat din octombrie al CNAS, valoarea totală a proiectului  este de 587.741.000 lei cu TVA, iar durata de desfășurare este până la data de 30 iunie 2026. „Obiectivul general al proiectului îl reprezintă redimensionarea, standardizarea și optimizarea Platformei Informatice din Asigurările de Sănătate (PIAS) pe bază de soluții tehnologice moderne care să permită atingerea unor noi standarde de stocare, procesare, securitate și protecție privind prelucrarea datelor, în conformitate cu necesitățile actuale și estimările CNAS pe termen mediu și lung”, mai susținea CNAS.  În octombrie 2025, CNAS anunța: „Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) îi asigură pe pacienți și pe furnizorii de servicii medicale că platforma PIAS rămâne funcțională până la înlocuirea, în anul 2026, cu un sistem modern, sigur și accesibil”.  Nu este clar de ce progresul tehnic este zero, la ora aceasta.  Dar nici alte proiecte de digitalizare din Sănătate nu sunt prea evoluate: „Modernizarea sistemului electronic de raportare al stocului de medicamente (SER)”, proiect de 22,48 milioane de euro prin PNRR - zero progres tehnic.  „Dezvoltarea sistemului national de securitate cibernetica pentru domeniul sanatatii”, 20 milioane euro prin PNRR, zero progres.  „DIGITALIZAREA ACTIVITĂȚII INSTITUTULUI NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ” - grant de 5,96 milioane de euro, progres tehnic - 2%.  „Digitalizarea Sistemului Național de Transfuzii Sanguine” - proiect gestionat de INSTITUTUL NATIONAL DE TRANSFUZIE SANGUINA Prof.Dr.C.T.Nicolau, grant de 4,83 milioane euro, progres tehnic de 5%.  DeFapt.ro a scris de vineri că spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero. De exemplu: digitalizarea și guvernanța datelor la Spitalul Universitar de Urgență București are o alocare 990.000 de euro, progres tehnic - zero, progres financiar - 0,98%. La spitalul Elias, aceeași alocare, același progres tehnic - zero și tot zero pe partea de progres financiar. În aceeași situație sunt spitalele Gomoiu - de copii și panait Sârbu - ginecologie. La fel la spitalele „Clinic de Urgență”, Sf Pantelimon sau Bagdasar Arseni. 

Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero Foto: Facebook SUUB
Eveniment

Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero

Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero, arată datele publicate azi de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Acest minister a lansat joi tabloul de bord care arată stadiul proiectelor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Acest tablou arată ce alocare are fiecare proiect, ce avans are și cât s-a plătit, așa-numitul „progres financiar”. Citește și: PSD a furat primarul PNL și candidează cu el, după ce, mai întâi, a anulat alegerile din Sopot, Dolj. Alegerile anulate fuseseră câștigate de actualul candidat PSD Tabloul arată că sunt 549 de proiecte care menționează cuvântul „spital”, cu o alocare de 1,1 miliarde de euro. Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero Însă tabloul mai arată și faptul că sunt 226 de proiecte care înregistrează 0% progres tehnic, imensa majoritate fiind cele de digitalizare a spitalelor, care au alocate în acest scop sume relativ mici, sub un milion de euro.  De exemplu: digitalizarea și guvernanța datelor la Spitalul Universitar de Urgență București are o alocare 990.000 de euro, progres tehnic - zero, progres financiar - 0,98%. La spitalul Elias, aceeași alocare, același progres tehnic - zero și tot zero pe partea de progres financiar. În aceeași situație sunt spitalele Gomoiu - de copii și panait Sârbu - ginecologie. La fel la spitalele „Clinic de Urgență”, Sf Pantelimon sau Bagdasar Arseni.  Spitalul Clinic de Urgență de Chirurgie Plastică Reparatorie și Arsuri, „singurul spital de specialitate care oferă tratamentul complex pentru arsuri de orice gravitate pentru pacienții adulți din România și din toată țara”, potrivit ministerului Sănătății, are o evoluție zero a proiectului „reducerea riscului de infecții nosocomiale”, finanțat prin PNRR cu 650.000 de lei, deși aceste infecții sunt una din cele mai grave probleme în cazul pacienților cu arsuri.  Administrația Spitalelor București, ASSMB, are la dispoziție un grant de 4,66 milioane de lei pentru „REALIZARE CORP C5 CU REGIM DE INALTIME S-TEHNIC +P+2E+E TEHNIC CU FUNCTIUNEA DE TERAPIE INTENSIVA NEONATOLOGIE IN CADRUL SPITALULUI CLINIC DE OBSTETRICA SI GINECOLOGIE FILANTROPIA - București”. Grad de realizare: 0,40%.  Însă sunt și 153 de proiecte cu grad de realizare 100%, unul dintre cel mai scumpe fiind „RENOVAREA ENERGETICĂ SPITALULUI JUDEȚEAN DE URGENȚĂ SF. IOAN CEL NOU SUCEAVA - MUNICIPIUL SUCEAVA”. 

Ministrul Pîslaru desființează un program guvernamental Foto: Facebook
Politică

Ministrul Pîslaru "desființează" un program guvernamental: „Fără evaluări, fără controale”

Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, "desființează" un program guvernamental care abia a fost relansat în aceste zile: „De ce s-a lansat din bani naţionali? Că e mai simplu, că e fără evaluări, că e fără controale, că e fără nimic şi le dăm şi lumea e mulţumită că le-am dat. Aici e diferenţa fundamentală între ce vă propun”. Citește și: Sondajele din Republica Moldova prezintă rezultate complet contradictorii înaintea alegerilor de duminică El s-a referit la programul StartUp Nation, destinat Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM), criticând faptul că acesta este finanțat cu bani de la buget, deși sunt disponibile fonduri europene. Ministrul Pîslaru desființează un program guvernamental „Guvernul României avea un purcoi de bani europeni şi lansează StartUp Nation pe bani naţionali. De ce a făcut asta? Nu mai contează în acest moment, dar ideea este: lansezi un program pe bani naţionali pentru care tu nu ai încă o bugetare multianuală şi te arunci într-o chestie cu promisiuni către sectorul privat care te crede, că eşti guvern şi da, evident, acum eşti într-o staţie dificilă. S-ar fi putut oare face asta pe bani europeni? Nu, pentru că la banii europeni ai nevoie de bugetare multianuală, ai nevoie să explici de unde o să plăteşti toate lucrurile respective şi ai proceduri, inclusiv verificare şi control. De ce s-a lansat din bani naţionali? Că e mai simplu, că e fără evaluări, că e fără controale, că e fără nimic şi le dăm şi lumea e mulţumită că le-am dat. Aici e diferenţa fundamentală între ce vă propun. De ce să ai reguli diferite pe bani naţionali şi pe bani europeni? Şi nu discut, acum rămân numai la IMM-uri ca să nu mă duc în alte proiecte de dezvoltare”, a spus Pîslaru, citat de news.ro.  „Faptul că România creează programe naţionale în paralel din bugetul public la concurenţă cu banii europeni, de exemplu, nu cred că este un lucru foarte inteligent. Faptul că tu ai bani europeni pentru măsuri sociale şi tu cheltui bani naţionali, nu cred că este un lucru foarte inteligent. Faptul că nu există această abordare unitară prin care să foloseşti toate resursele pe care le-ai la dispoziţie, nu este ceva care să fi mers bine până acum”, a mai spus demnitarul.  La 15 septembrie, ministerul Economiei, Digitalizării Antreprenoriatului și Turismului a anunțat data la care va deschide aplicația electronică prin care se vor înscrie pentru finanțările de maximum 250.000 lei (aprox. 50.000 EUR) fiecare firmele noi pe care le deschid absolvenții cursurilor de antreprenoriat din programul Startup Nation 2025: 1 octombrie, ora 10.00. 

Excursii de lux, din fonduri europene (sursa: Facebook/Dragoș Pîslaru)
Eveniment

Excursii de lux pe bani europeni pe Coasta de Azur și în Cipru, organizate de un director din MIPE

Excursii de lux, din fonduri europene. Un director din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a fost demis după ce a aprobat organizarea a două traininguri externe, unul la Nisa, pe Coasta de Azur, și celălalt la Larnaca, Cipru. Cele două sesiuni, cu câte 15 participanți fiecare, ar fi costat în total 535.000 de lei, cheltuieli acoperite din fonduri europene. Excursii de lux, din fonduri europene Ministrul Dragoș Pîslaru a declarat că deplasările erau planificate pentru hoteluri de patru și cinci stele și că directorul care a aprobat cheltuielile figura și el printre participanți. Citește și: Lasconi desființează proiectele lui Bolojan și-l amenință pe Nicușor Dan cu suspendarea „Le-am comunicat că nimeni nu pleacă pe banii statului la Nisa sau la Larnaca pentru training-uri mai mult sau mai puțin importante. Am aflat că deplasările au fost anulate, însă șapte participanți au zburat deja spre Nisa cu biletele cumpărate anterior”, a spus ministrul. Control comun și sancțiuni disciplinare Pîslaru a dispus un control comun al corpului de control al ministerului și al autorității de management, pentru a verifica modul în care au fost pregătite deplasările. „Toleranța mea și a acestui Guvern pentru risipa banului public este zero. Am dispus demiterea directorului și sesizări disciplinare pentru toți colegii care au plecat în excursie pe bani publici”, a precizat ministrul. „Fondurile europene nu sunt bani gratis” Oficialul a subliniat că fondurile europene trebuie folosite exclusiv pentru modernizarea României, nu pentru deplasări nejustificate. „Banii europeni nu sunt făcuți să-i cheltui pe prostii. Atâta timp cât vom avea această mentalitate că sunt bani gratis, vom fi într-o mare eroare. Românii nu pot avea încredere în administrație dacă astfel de comportamente sunt tolerate”, a concluzionat Dragoș Pîslaru.

Pîslaru se laudă că a renegociat PNRR, Comisia Europeană nu face nici un anunț Foto: Facebook
Eveniment

Pîslaru se laudă că a renegociat PNRR, Comisia Europeană nu face nici un anunț

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Dragoș Pîslaru, se laudă că a renegociat PNRR, dar Comisia Europeană nu face nici un anunț - așa cum procedează în stfel de situații. Citește și: EXCLUSIV Prieten al lui Ciolacu numit în CA la TAROM și CNAIR, prins beat la volan: „Băusem două-trei pahare de vin” Pîslaru este susținut de PNL în această funcție.  Pîslaru se laudă că a renegociat PNRR, Comisia Europeană nu face nici un anunț La 31 iulie, Pîslaru a scris pe Facebook: „Sunt bucuros să anunț că România a finalizat renegocierea cu Comisia Europeană pe Planul Național de Redresare și Reziliență (...) În ceea ce mă privește, sunt mândru că am reușit să închid aceste negocieri la puțin după o lună de la preluarea mandatului. Ele trenau deja de aproape un an de zile. Succesul de astăzi este o nouă confirmare a impactului incredibil pe care îl putem avea atunci când lucrăm împreună, cu profesionalism și seriozitate.   Avem acum un an la dispoziție ca să transformăm PNRR-ul într-un succes european printr-o implementare accelerată în beneficiul României și românilor”.   Dar pe site-ul Comisiei, unde sunt monitorizate progresele programelor de redresare și reziliență, nu se menționează nimic. Ultima comunicare despre România este din 10 iunie, când Comisia Europeană a achitat 1,3 miliarde de euro din cererea de plată numărul trei, de două miliarde de euro.    Însă, la 18 iulie, acest site anunța că: „Consiliul Uniunii Europene aprobă evaluarea planului modificat de redresare și reziliență al Bulgariei / Decizia de punere în aplicare modificată a Consiliului”.  La 30 iunie, se anunța: „Comisia Europeană aprobă planul modificat de redresare și reziliență al Greciei/ Analiza Comisiei Europene”.  În cazul României nu există astfel de comunicări.  Datele Comisiei Europene arată că România a îndeplinit doar 27% din obiectivele PNRR, iar 1% sunt suspendate. 

Ministerul Proiectelor Europene are 84 de mașini și plătește chirii de trei milioane de euro pe sedii Foto: MIPE
Eveniment

Ministerul Proiectelor Europene are 84 de mașini și plătește chirii de trei milioane euro pe sedii

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) are 84 de mașini și plătește chirii de peste trei milioane de euro pe sedii, arată datele publicate de acest minister. În ianuarie 2025, fostul ministru PSD al MIPE, Adrian Câciu, susținea că chiria este de 2,4 milioane de euro, respectiv 200.000 de euro pe lună, doar pentru sediul central al MIPE. Citește și: Reformele de dreapta ale președintelui argentinian Javier Milei au dus la o scădere masivă a sărăciei - raport UNICEF Câciu a spus că suma era „decontată din fonduri europene, dar asta nu înseamnă că te încălzește, că acele 2 milioane se puteau duce în alte proiecte”.  Ministerul Proiectelor Europene are 84 de mașini și plătește chirii de milioane euro „În anul 2024, valoarea totală achitată pentru serviciile de închiriere - atât pentru sediile din Bucureşti, cât și pentru cele din teritoriu, unde funcţionează Direcțiile Regionale de Infrastructură - a fost de 15.268.213,27 lei, din care 13.796.357,50 lei au fost decontați din fonduri europene, iar 1.471.855,76 lei au fost suportaţi din bugetul de stat (...) Cheltuielile generate de întreținerea clădirilor (mentenanță și utilităţi) în care se desfășoară activitatea Ministerului Investițiilor şi Proiectelor Europene, în anul 2024, au însumat 7.226.640,30 lei, din care 6.529.992,17 lei au fost decontate din fonduri europene, iar 696.648,13 lei au fost suportate din bugetul de stat.”, afirmă acum MIPE, într-un document semnat de fostul ministru, Marcel Boloș.  În aprilie 2025, DeFapt.ro a scris că, potrivit ministerului de Finanțe, doar în anul 2024, de la buget s-au achitat pentru chiriile diferitelor instituții ale statului 727,87 milioane de lei. Același minister arată că în inventarul statului sunt 46.027 bunuri imobile, din care 3.627 au destinația de clădiri cu birouri. „ În anul 2024, costurile aferente reparațiilor pentru cele 84 de autoturisme care deservesc Ministerul Investițiilor şi Proiectelor Europene s-au ridicat la 442.627,07 lei, sumă acoperită integral din fonduri europene. Cheltuielile cu achiziția de combustibil au totalizat 454.228,51 lei, din care 446.122,42 lei au fost decontate din fonduri europene, iar 8.106,09 lei au fost suportate din bugetul de stat”, mai arată Boloș.  MIPE avea în mai 2025 un număr de 2.044 angajați, în ușoară creștere față de ianuarie 2025, când avea 2.040. 

Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR Foto: Facebook
Politică

Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR - presă

Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR, arată o notă de informare transmisă de ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) către ministere, notă citată de Digi 24. Citește și: Noi măsuri de jupuire a contribuabililor pregătite de Guvern, deși salariile bugetarilor cresc în continuare Inițial, PNRR prevedea construcția, din aceste fonduri, a 24 de spitale, dar acum guvernul Ciolacu II își asumă finalizarea, cu fonduri PNRR, a doar 13 spitale.  Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR „Reducerea obiectivului privind construcția de unități spitalicești noi, la 13, ar trebui să conducă și la o reducere proporțională a bugetului alocat. Ar trebui să fie furnizate și explicații suplimentare cu privire la justificarea circumstanțelor obiective (probleme juridice neprevăzute, creșteri ale costurilor din cauza întreruperilor lanțului de aprovizionare etc). În plus, pe logica revizuirii anterioare a PNRR, ar fi trebuit păstrat un număr de 15 unități spitalicești, pentru a menține valoarea alocării”, arată documentul citat de Digi 24.  Postul arată că ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, nu a răspuns unei solicitări de a comenta situația.  În loc să folosească granturile PNRR, România se va împrumuta „Iniţial, când am pornit Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, am pornit la drum cu 24, după care la prima renegociere au rămas 19, iar acum discuţiile cu Comisia Europeană au fost ca toate acele spitale care au contractele de achiziţie publică încheiate şi munca în şantier începută să poată continua finanţarea din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Această negociere este în momentul de faţă în lucru cu reprezentanţii Comisiei, urmează să fie definitivată în cursul acestei luni. Îngrijorarea pe care o are Comisia este că aceste proiecte de infrastructură spitalicească, care sunt complexe şi cu un nivel ridicat de risc de implementare, nu vor fi finalizate până pe 31 august 2026 (...) Niciunul dintre aceste spitale nu va rămâne în voia sorţii, înţelegând importanţa pe care o au. 13 sunt în discuţie cu Comisia Europeană pentru ca să fie păstrate la finanţare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Diferenţa de şase, până la 19, cât ne-am angajat, analizăm posibilitatea de a fi transferate în Programul de sănătate sau în împrumutul BEI”, spunea ministrul Proiectelor Europene, Marcel Boloș, la 1 aprilie. 

Statul român plătește o sumă astronomică pentru chirii Foto: Economica.net
Politică

Statul român plătește o sumă astronomică pentru chirii

Statul român plătește o sumă astronomică pentru chirii: peste 100 de milioane de euro pe an, spune fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu. El a sugerat că o parte din aceste chirii sunt plătite incorect, fiindcă statul deține suficiente imobile. Citește și: Călin Georgescu îl plagiază pe Stalin și face lobby pentru Moscova: canalul Marea Neagră – Marea Caspică, un proiect grandoman susținut de Rusia Statul român plătește o sumă astronomică pentru chirii „În patru luni de zile, Guvernul ar putea – şi nu dau eu teme Guvernului, dar discutăm principial – să identifice o serie de clădiri ale statului în care toate ministerele şi agenţiile, acelea care vor rămâne în urma reorganizării, să se mute. Nu mai plăteşti cheltuieli cu chiria. Sunt foarte multe instituţii care sunt în chirie în tot felul de imobile, asta este situaţia, a fost mai simplu decât să renovezi o clădire mai veche. (...) Din ce ştiu s-a făcut ceva de genul (o centralizare privind imobilele – n.r.) şi e peste suta de milioane de euro nivelul anual al chiriilor plătite de stat. Vorbim de tot, de la clinici medicale până la sedii de instituţii, agenţii, sucursale şi tot”, a declarat Câciu, la o emisiune la Digi 24. El a arătat că ministerul pe care l-a condus până în decembrie 2024 plătea o chirie de circa 200.000 de euro pe lună. „În 2024, am demarat procedura de achiziție a unui sediu care să fie decontat din fonduri europene sau de identificare, împreună cu SGG, a unui imobil al statului care poate fi, tot pe bani europeni, reabilitat și să deservească acest minister”, a susținut fostul șef al MIPE. Potrivit lui Câciu, suma era decontată dinfonduri europene, dar banii putea fi utilizați într-un alt proiect. Fostul demnitar s-a plâns că atunci când a vrut să renunțe la sediul ocupat acum de MIPE a simțit că „are ţintă pe spate”.

Austeritatea guvernamentală, la coș: Câciu face angajări Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Austeritatea guvernamentală, la coș

Austeritatea guvernamentală este aruncată la coș: ministerul lui Adrian Câciu (PSD), al Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), angajează încă 70 de bugetari excelent plătiți. Ei ar urma să gestioneze proiectele din cadrul PNRR, ceea ce înseamnă că pe lângă obișnuitele sporuri ale angajaților unui minister, precum cel pentru condiții vătămătoare de muncă, vor avea un plus de 50% la salariu pentru că, teoretic, contribuie la absorbția fondurilor europene. Citește și: Medic eminent a vrut să se întoarcă din Franța în România. Ministerul lui Rafila l-a refuzat: dosar respins, nimeni nu răspundea la telefon sau email, portarul nu l-a lăsat să intre în instituție În consecință, numărul angajaților MIPE sare de la 2.166 la 2.236. Austeritatea guvernamentală, la coș Anual, contribuabilii vor plăti în plus circa 2,3 milioane de euro doar pentru acești 70 de angajați noi, se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre de guvern prin care se aprobă reorganizarea MIPE. “Având în vedere obiectivele asumate de Romania în fața Comisiei Europene și de faptul ca Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene are calitatea de instituție publică centrală responsabilă cu implementarea PNRR, dar și pentru obținerea unui grad de absorbție cât mai mare a fondurilor europene, se impune suplimentarea numărului de posturi pentru Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene“, se arată în nota de fundamentare a proiectului. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 21%, față de programarea de 11%. “Chel­tuiala bugetului cu salariile bugetarilor va sări de 150 miliarde de lei în 2024, chiar dacă, până la finalul anului, nu ar mai fi majorări de salarii în sectorul public. Spre comparaţie, acum 10 ani, în 2015, guvernul a cheltuit cu salariile bugetarilor 52 miliarde de lei“, arăta, azi, Ziarul Financiar. Guvernul recunoaște oficial eșecul PNRR În primăvară, Guvernul a recunoscut oficial eșecul PNRR: în primul trimestru din 2024, a atras doar 9,3% din cât își programase la capitolul „Venituri”, arată un document publicat de ministerul de Finanțe, intitulat „Raport privind execuția bugetară în primul trimestru al anului 2024”. „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în primul trimestru al anului 2024, au fost în sumă de 14,28 miliarde lei (0,7% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 45,7% a programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (9,3%) și a sumelor aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027 (42,9%)”, se arată în document.

Imaginea dezastrului PNRR: Câciu trebuia să cheltuie 81 de milioane de lei, a absorbit zero
Eveniment

Imaginea dezastrului PNRR

Imaginea dezastrului PNRR: ministerul lui Adrian Câciu, al Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), trebuia să cheltuie, în primul trimestru, 81 de milioane de lei din fonduri nerambursabile din acest program, dar a absorbit zero lei. Informația apare într-un fișier privind execuția bugetară la finalul lunii martie, postat pe site-ul ministerului. Citește și: Un judecător din CSM își compară salariul cu cel al unui taximetrist sau frizer. El avea circa 15.000 lei/lună și dăduse statul în judecată pentru salarii mai mari Mâine, salariații ministerului vor protesta cerând salarii mai mari, deși ei au deja venituri consistente și beneficiază de multiple sporuri, inclusiv cel care le recompensează eșecul în atragerea fondurilor europene. Imaginea dezastrului PNRR Potrivit datelor de pe site-ul MIPE, programul din primul trimestru al anului 2024 prevedea cheltuieli de 81,9 milioane de lei din fonduri PNRR neramburasbile, însă execuția consatată că nu s-a cheltuit nimic. Nici alte proiecte europene nu stau mai bine. În primul trimestru era planificată absorbția a 1,51 miliarde lei din „proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare”. S-a reușit atragerea a doar 1,02 miliarde de lei, până la 31 martie. Acum, Blocul Național Sindical (BNS) solicită nu doar salarii mai mari pentru angajații MIPE, dar sugerează și ca aceștia să beneficieze de pensii speciale: „Reglementarea privind acordarea unui statut special personalului de specialitate care gestionează fonduri europene nerambursabile și desfășoară activități cu caracter complex și special în cadrul MIPE”, este una din solicitările BNS. La nivel național s-a absorbit doar 9,3% din cât se estimase, prin PNRR „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în primul trimestru al anului 2024, au fost în sumă de 14,28 miliarde lei (0,7% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 45,7% a programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (9,3%) și a sumelor aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027 (42,9%)”, se arată într-un document al ministerului de Finanțe privind execuția bugetară din primul trimestru. Citește și: VIDEO Momentul șocant al împușcării premierului slovac Fico: acesta este proiectat pe spate de la forța împușcăturilor, în timp ce garda sa este concentrată pe atacator

Cash de pe cardul de energie? (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cash de pe cardul de energie?

Cash de pe cardul de energie? O informaţie apărută, recent, în spaţiul public legată de posibilitatea încasării banilor din cardurile de energie a creat o mare confuzie în rândul beneficiarilor acestui sprijin. Cash de pe cardul de energie? Nici măcar angajaţii Poştei Române şi ai Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) nu cunosc noutăţile legislative. Citește și: Cine este pesedistul care a prelungit, pe șest, licența Roșia Montana Gold Corporation, din 2019 în 2024: a fost numit în 2017 la șefia ANRM de Mihai Tudose, prietenul lui Ciolacu În timp ce unii au spus că sunt "dezinformări", alţii au declarat direct că nu există această posibilitate. Pentru ca, ulterior, să revină cu un alt răspuns. Contradictoriu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Lingouri de aur în locuința unui director de la Fonduri Europene Foto: Facebook MIPE
Eveniment

Lingouri aur locuința director de la Fonduri Europene

DNA a găsit teancuri de bani și lingouri de aur la percheziții în locuința unui director de la Fonduri Europene. Acesta este acuzat că vămuia o treime din salariul a două angajate, pe care le ajutase să se angajeze. Citește și: Un site apropiat Antenei 3 începe spălarea lui Iorgulescu Jr: victima, acuzată că făcea parte dintr-un clan al vrăjitoarelor. Președintele CSM a dat recent un interviu acestui site El ar fi reținut pur și simplu cardurile de salariu ale celor două, timp de doi ani. Potrivit unor surse, ar fi vorba de Dragoș Iorga, director executiv în Ministerul Proiectelor și Investițiilor Europene. Acesta s-a născut în 1968 și a terminat facultatea abia la 37 de ani, în 1995, la Politehnica București. În martie 2021, era doctorand la Universitatea de Apărare Carol I. Dragos Iorga Foto: Linkedin Lingouri de aur în locuința unui director de la Fonduri Europene Azi, DNA a găsit la perchezițiile din locuința sa 174.000 lei, 10.000 dolari şi 11.000 euro, dar şi mici lingouri de aur. El este acuzat că în urmă cu doi ani ar fi furnizat către două angajate subiectele de concurs pentru ca acestea să acceadă în post. În schimb, ele îi donau o treime din salariul lor. Potrivit datelor din martie 2023, un director în MIPE câștiga, net, circa 11.000 de lei, iar un consilier circa 7-8.000 de lei. În ultima declarație de avere, Dragoș Iorga declară că deține o vilă de 150 mp în Călărași, trei apartamente în București și un spațiu de producție. El avea două salarii, unul de la MIPE și altul de la organismul intermediar pentru programe europene regiunea București-Ilfov, care totalizau, în anul fiscal 2022, 144.000 de lei. Citește și: Antena 3 și Mihai Gâdea trebuie să-i plătească lui Gabriel Liiceanu despăgubiri de 20.000 de euro, după ce jurnalistul lui Dan Voiculescu a afirmat că filosoful își bătea soția gravidă Iorga a ajun să slucreze cu fonduri europene din 2012. Pe site-ul MIPE el figurează și cu funcția de director general la Autoritatea de Management pentru Programul Sănătate (Direcția Generală Program Operațional Sănătate).

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră