miercuri 01 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: mipe

20 articole
Politică

Guvernul renegociază PNRR

Guvernul renegociază PNRR: eliminarea plafonului de 9,4% din PIB pentru pensii ar putea salva pensiile speciale. Cheltuielile cu pensiile speciale sunt curpinse în acest procent de 9,4% din PIB. Anul acesta, de la buget se vor plăti 12,5 miliarde de lei, adică aproape 0,9% din PIB pentru pensiile speciale. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Potrivit unui lung comunicat al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), „se propune înlocuirea descrierii din CID prin eliminarea procentului de 9,4% din PIB și înlocuirea cu includerea unei reguli de indexare care să fie în conformitate cu obiectivele de stabilitate financiară a cheltuielilor cu pensiile, ca procent din PIB”. CID este prescurtarea folosită de MIPE pentru „Decizia de Implementare a PNRR al României”. Guvernul renegociază PNRR Comunicatul MIPE nu explică efectele eliminării procentului de 9,4% din PIB, o veche cerință a PSD și a ministrului Muncii, Marius Budăi, însă, foarte posibil, ar putea salva pensiile speciale sau ar putea face ca ele să fie reduse cu un procent mult mai mic decât cere acum Comisia Europeană. „Draftul informal pentru modificarea PNRR va fi trimis până pe data de 30 aprilie Comisiei Europene. Este mandatul pe care l-am primit din partea guvernului României”, a explicat Boloș decizia de renegociere a PNRR. El a explicat de ce este necesară negocierea procentului din PIB alocat pensiilor. „Este indicatorul care, valabil fiind pe 50 de ani, va crea dificultăți pentru guvern atunci când se va pune problema unor măsuri de majorare a pensiilor pentru că e foarte greu să menți pe o perioadă de 50 de ani acest plafon, în condițiile în care numai rata inflației în 2022 a fost de 15%. Ce se întâmplă dacă 50 de ani avem acest plafon și avem aceste rate ale inflației, e greu de spus”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Marcel Boloș a mai declarat că în privința pensiilor speciale va exista o nouă discuție cu Comisia Europeană luna viitoare. Citește și: Crimeea, una din țintele contraofensivei ucrainene, spune Zelenski, care crede că peninsula poate fi eliberată. Kievul susține că va contraataca și fără promisele avioane F-16 Salvarea sporurilor bugetarilor, altă preocupare a Guvernului „Legea pensiilor speciale este în momentul de față parte din cererea de plată numărul trei, termenul de plată este luna iunie și avem în perioada 15-19 mai delegație la Bruxelles pentru a relua discuțiile cu Comisia Europeană și a vedea care sunt cerințele pe care le are Comisia în privința legii pensiilor speciale”, a mai declarat acesta. Pe lista de renegocieri intră și legea salarizării cu modificări importante la sporurile acordate bugetarilor. Deși Guvernul și asumat în PNRR că sporurile nu vor mai depăși 20% din salariul fiecărui angajat, intenția guvernului este de a renegocia acest procent care să fie unul aplicat la nivelul instituției, nu la nivelul angajatului, arată Digi 24.

Guvernul renegociază PNRR Foto: Facebook
Plata a 143 de milioane euro din PNRR va fi amânată, arată ministerul condus de Boloș, MIPE
Eveniment

Plata a 143 de milioane euro din PNRR va fi amânată

Un ministru PNL, Marcel Boloș, care deține portofoliul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), arată că, urmare a neîndeplinirii obligațiilor asumate de alt ministru PNL, Virgil Popescu (Energie), plata a 143 de milioane euro din PNRR va fi amânată. Un comunicat al MIPE arată că această sumă va fi plătită abia după „finalizarea procedurii de clarificare a termenilor de îndeplinire a condițiilor specifice jaloanelor 129 și 133”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online România are șase luni la dispoziție să „clarifice” îndeplinirea acestor jaloane. Plata a 143 de milioane euro din PNRR va fi amânată „România a finalizat o nouă etapă a dialogului cu Comisia Europeană privind plata celei de-a doua tranșe de plată din PNRR, în valoare totală netă de 2,81 miliarde euro. Cererea de plată vizează 51 de jaloane și ținte. În acest fel, alături de prefinanțare și prima tranșă din PNRR, țara noastră va beneficia cumulat de plăți de aproape zece miliarde de euro din cadrul acestei importante resurse de finanțare europeană. De la debutul implementării planului, au fost deja semnate peste 8.500 de contracte cu beneficiarii PNRR, în valoare de 11 miliarde de euro. Dialogul pentru clarificarea condițiilor necesare pentru considerarea ca fiind îndeplinite în întregime jaloanele 129 și 133, în raport cu constatările Autorități de Audit, vizează valoarea de 143 de milioane de euro, aferentă celor două jaloane. În conformitate cu prevederile Regulamentului european 241/2021, plata aferentă celei de-a doua tranșe poate fi efectuată pentru valoarea de 2,67 miliarde euro, urmând ca diferența de 143 de milioane euro să fie efectuată după finalizarea procedurii de clarificare a termenilor de îndeplinire a condițiilor specifice jaloanelor 129 și 133, într-un interval de maxim 6 luni”, se arată în comunicatul MIPE, intitulat „Precizări privind cererea de plată II din PNRR”. Citește și: Directivă confidențială a premierului: toate ministerele trebuie să reducă cu 6% cheltuielile. „Fără afectarea investiţiilor”, spune dispoziția, care însă nu interzice tăierea salariilor Comunicatul arată că răspunderea revine ministerului Energiei și arată ce trebuie făcut pe viitor: Ce trebuie făcut „În acest sens, România a elaborat deja un plan de acțiuni, care include următoarele etape: • Pentru Jalonul 129, Semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW – Responsabil Ministerul Energiei 1 – Obținerea scrisorilor de confort angajante din partea tuturor beneficiarilor cu care s-au semnat contracte de finanțare;2 – Realocarea din PNRR sau alocarea de la bugetul de stat a bugetului necesar încheierii contractelor de finanțare cu cei 2 potențiali beneficiari care nu s-au mai încadrat în bugetul apelului de producție de hidrogen verde;3 – Încheierea contractelor de finanțare (cu existența scrisorilor de confort angajante) și cu cei 2 potențiali beneficiari care nu s-au mai încadrat în bugetul apelului de producție de hidrogen verde;4- Derularea auditului de follow up din partea Autorității de audit și rezolvarea oricăror constatări noi sau restante de către Ministerul Energiei;5 – Transmiterea de către MIPE la Comisia Europeană a informațiilor și datelor referitoare la îndeplinirea observațiilor COM. • Pentru Jalonul 133, Semnarea contractelor pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată – Responsabil Ministerul Energiei 1 – Obținerea scrisorilor de confort angajante din partea tuturor beneficiarilor cu care s-au semnat contracte de finanțare,2 – Confirmarea existenței unui teren lipsit de sarcini pentru realizarea proiectului CHP din contractul de finanțare încheiat între Ministerul Energiei și Primăria Constanța;3 – Încheierea contractului de finanțare (cu respectarea întocmai a prevederilor Ghidului solicitantului) cu Primăria Municipiului Craiova;4- Derularea auditului de follow up din partea Autorității de audit și rezolvarea oricăror constatări noi sau restante de către Ministerul Energiei;5 – Transmiterea de către MIPE la Comisia Europeană a informațiilor și datelor referitoare la îndeplinirea observațiilor COM”.

Guvernul repornește cursa angajărilor Foto: Guvernul Romaniei
Economie

Guvernul repornește cursa angajărilor

Guvernul repornește cursa angajărilor, după câteva luni în care le-a înghețat: ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) va avea încă 195 de bugetari. Acest minister va ajunge la 2.343 de angajați, de la 1.943, dar prin reorganizare va prelua și departamente ale ministerului Dezvoltării, cu tot cu personal. În plus, ministerul își sporește substanțial flota auto. Dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, România ocupă prima poziție în clasamentul privind raportul dintre cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar și totalul de venituri încasate în 2021. Guvernul repornește cursa angajărilor Un proiect de hotărâre de guvern privind modificarea structurii MIPE se află pe ordinea de zi a ședinței de guvern din 31 ianuarie. O parte din noile posturi de la MIPE, 205, sunt transferate de la ministerul Dezvoltării, dar 195 de funcții sunt nou înființate. Potrivit notei de fundamentare a acestei hotărâri, salariul mediu al viitorilor angajați este de aproape 15.000 de lei, brut. Nota estimează un plus de 72 de milioane de lei la cheltuielile bugetare. â În plus, se vor cumpăra șapte autoturisme de 35.000 de euro/ bucată. Citește și: Ezitările Occidentului în a furniza tancuri grele Ucrainei îl ajută pe Putin: Moscova se grăbește să atace masiv în primăvară, cât timp Kievul este vulnerabil la o ofensivă terestră extinsă Tot în ședința de guvern din 31 ianuarie, guvernul se pregătește să emită o ordonanță de urgență prin care „se majorează indemnizațiile lunare ale președinților și vicepreședinților consiliilor județene și primarilor și viceprimarilor unităților administrativteritoriale care implementează proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile, precum și prin Mecanismul de redresare și reziliență cu până la 50%”. Nota de fundamentare a acestei ordonanțe nu prevede impactul bugetar al acestei măsuri.

Boloș critică agenția de investiții în infrastructura spitalicească Foto: mfe.gov.ro
Politică

Boloș critică agenția investiții infrastructura spitalicească

Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, critică agenția de investiții în infrastructura spitalicească, ANDIS, pe care Guvernul a înființat-o acum câteva zile prin ordonanță de urgență: „Nu înţeleg de ce avem nevoie de o astfel de entitate”. Agenția va ajunge la 78 de angajați și va cheltui trei milioane de euro pe an în afara salariilor. Noua instituție va fi subordonată Ministerului Sănătății, condus de pesedistul Alexandru Rafila. Boloș critică agenția de investiții în infrastructura spitalicească „Din punctul meu de vedere, până când se operaţionalizează noua Agenţie care va implementa infrastructura spitalicească din cadrul Ministerului Sănătăţii... vedeţi, aici e o chestiune foarte... nici nu ştiu cum să o definesc şi să o denumesc, pentru că aceste infrastructuri sunt la autorităţile locale. Nu înţeleg de ce avem nevoie de o astfel de entitate care să rezolve o problemă pe care foarte bine şi-o rezolvă autoritatea locală şi centralizăm toate aceste infrastructuri spitaliceşti la nivel de Ministerul Sănătăţii şi nu le lăsăm pentru primării să-şi implementeze proiectele, ca să le avem implementate. Eu cred că mai importanţi sunt oamenii”, a declarat Marcel Boloş, la Prima Tv. Întrebat dacă le-a transmis celor de la Ministerul Sănătăţii acest punct de vedere, ministrul a răspuns: „Este opinia mea personală, dar nu mă feresc să o spun pentru că mie mi se pare că cel mai firesc lucru este ca autoritatea locală şi primăria care are în administrare şi gestionare infrastructura să îşi rezolve problema şi să punem pe primul plan pacientul, omul”. Omul lui Bolojan vrea descentralizare „Dacă noi acum încercăm să operaţionalizăm o instituţie care centralizează toate aceste proiecte, care nu există, după aceea avem o perioadă în care procedurile de licitaţie publică trebuie derulate, tot de către această instituţie, tot în regim centralizat, gândiţi-vă la contestaţii şi la tot ce înseamnă când lucrurile sunt adunate într-un singur loc şi birocraţia... Soluţia corectă, nu mă feresc să spun acest lucru, ar fi ca autorităţile locale să-şi preia soarta în mâini şi să ne uităm cum putem să folosim aceşti bani pentru oameni şi pentru a face infrastructura aceasta spitalicească mai bună pentru oameni. Să nu ratăm această oportunitate istorică doar de dragul unor mecanisme funcţionale gândite pentru funcţionari”, a mai spus Marcel Boloş. Înainte de a fi ministru în guvernele Orban și Ciucă, Boloș a lucrat alături de Ilie Bolojan la absorbția fondurilor europene în Oradea. Citește și: Cererile insistente ale lui Macron de a „nu umili” Rusia, din ce în ce mai bizare. Liderul de la Paris, singurul ales occidental care preferă să vorbească cu Putin în loc să meargă la Kiev România va beneficia de 3,7 miliarde euro prin Programul Operaţional de Sănătate şi 1,1 miliarde euro prin PNRR – pentru dezvoltarea infrastructurii sanitare.

Ministerul Cercetării a cumpărat mobilier de 230.000 de lei în mandatul lui Bolos Foto: Facebook
Politică

Ministerul Cercetării cumpărat mobilier 230.000 lei

Ministerul Cercetării și Digitalizării a cumpărat mobilier de 230.000 de lei în perioada februarie-mai 2022, în mandatul lui Boloș, scrie G4Media. În acea perioadă, ministru era Marcel Boloș, susținut de PNL. La 3 mai 2022, el a fost numit ministru la Investiții și Proiecte Europene (MIPE), iar în locul său, la Digitalizare, a ajuns liberalul Sebastian Burduja. Bolos a fost ministru al Cercetării și Digitalizării din data de 28 ianuarie până la data de 3 mai 2022. Ministerul Cercetării a cumpărat mobilier de 230.000 de lei „Pe lista contractelor se află achiziția mai multor tipuri de scaune, inclusiv directoriale, birouri, mese de ședință, canapele, fotolii, mochete, aparate de aer condiționat, televizoare, frigidere, măsuțe de cafea, uși, cuiere și seifuri. Printre societățile furnizoare se află Ikea Romania, Mobexpert Băneasa și Orient Xianzhi Economic, ultima fiind o societate din Voluntari în care asociați sunt cinci cetățeni chinezi. De la firma Mobexpert, cunoscută îndeosebi pentru prezența pe piața de lux, au fost cumpărate mai ales fotolii, dar și un birou, valoarea totală fiind de aproape 12.000 de lei”, arată G4Media. Biroul ministrului Boloș a fost renovat contra sumei de 8.750 de lei, iar achizițiile de mobilier au ajuns la 16.600 de lei. Biroul de Presă a justificat aceste cheltuieli prin faptul că ”la nivelul instituției numărul angajaților a crescut”, iar birourile demnitarilor au fost remobilate pentru ca aceștia să poată desfășura o activitate mai eficientă. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă Boloș a preluat, recent, conducerea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, unde numărul secretarilor de stat a crescut de la cinci la opt, printr-o hotărâre de guvern adoptată acum câteva zile. În plus, s-au mai înființat două noi posturi de secretar general adjunct, două de subsecretar, iar schema de personal s-a majorat de la 1407 la 1943 (exclusiv demnitarii și cabinetele aferente demnitarilor)”. Practic, numărul angajaților MIPE se va majora cu 35%.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră