marți 19 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Autor: Mircea Marian

8308 articole
Mircea Marian

Mircea Marian este jurnalist din 1990, când a lucrat la UniFan Radio, primul post de radio independent din București. A fost reporter politic la Mediafax, Adevărul și Evenimentul Zilei și a moderat emisiuni la TVR Info și B1 TV. A fost șef al Departamentului Politic&Economic la România Liberă, între 2016 și 2017, și senior editor la Newsweek România din 2017 în ianuarie 2021.

Politică

Surse: Bolojan, premier, cu drept de veto la viitorii miniștri, dar va pleca la rotativă

Coaliția majoritară PSD-PNL-USR-UDMR ar fi acceptat ca Bolojan să fie premier, cu drept de veto, sau cel puțin de a ridica obiecții, la viitorii miniștri, dar va pleca la rotativă, afirmă surse din coaliția majoritară. Citește și: Mugur Mihăescu, zis Garcea, spune, zâmbind ironic, că e vina „Puterii” dacă el încasează bani de chirie de la Parlament, deși are palat în Voluntari Perioada de guvernare de circa 37 de luni va fi împărțită în două, urmând ca Sorin Grindeanu, cel mai probabil, să preia mandatul de la Bolojan după circa 19 luni. Bolojan, premier, cu drept de veto la viitorii miniștri, dar va pleca la rotativă PSD ar avea astfel avantajul de a prelua conducerea Guvernului după ce Bolojan ar rezolva problema deficitului bugetar uriaș, probabil prin măsuri nepopulare.  PSD ar urma să aibă o ședință a conducerii, în această după-amiază, și să aprobe finalul negocierilor pentru funcția de premier. Miercuri va avea loc, probabil, o întâlnire a liderilor PSD, PNL, USR și UDMR la Palatul Cotroceni, după care ar urma desemnarea oficială a viitorului premier. O primă împărțire a portofoliilor s-ar fi realizat astfel: PSD - șapte ministere, PNL și USR câte trei, iar UDMR doar două. Nu este clar ce ministere va lua fiecare partid.   

Bolojan, premier, cu drept de veto la viitorii miniștri, dar va pleca la rotativă Foto: Inquam/George Calin
Mugur Mihăescu, Garcea, spune, zâmbind ironic, că e vina „Puterii” dacă el încasează bani de chirie Foto: Facebook
Politică

Mugur Mihăescu, Garcea, spune, zâmbind ironic, că e vina „Puterii” dacă el încasează bani de chirie

Mugur Mihăescu, zis Garcea, spune, zâmbind ironic, că e vina „Puterii” dacă el încasează bani de chirie de la Parlament, deși are palat în Voluntari: „Noi n-am făcut această lege, această lege este făcută de putere, poate este imorală”. Citește și: Prime și „adaosuri” salariale nejustificate de 41 milioane lei la monopolul Transelectrica, a descoperit Curtea de Conturi Presa a scris că parlamentarul AUR ia bani de chirie de la Parlament, deși are o vilă de peste 700 mp în Voluntari, Ilfov. Mugur Mihăescu spune că e vina „Puterii” dacă el încasează bani de chirie Mihăescu a postat acest mesaj pe X/Twitter, într-o filmare în care apare înconjurat de alți parlamentari care iau bani de chirie deși au locuințe în București sau Ilfov. „Salutare, sunt aici cu grupul infracțional organizat, cei care luam chiriile ilegale, nenorociții care luăm banii statului! Noi n-am făcut această lege, această lege este făcută de putere, poate este imorală, da, este făcută de putere. Noi acuma avem o inițiativă legislativă. Într-adevăr, foarte bine, este imoral așa ceva. Dar trebuie să deconteze celor care sunt în situația asta și nu au proprietăți în localitățile unde au domiciliul (sic!), să le deconteze cazarea în circumscripție că doar nu o să doarmă oamenii sub cerul liber sau sub schelele astea.  Și, la pachet cu asta, cerem din nou, pe inițiativă legislativă retragerea și eliminarea tuturor subvențiilor către partide.  Vi se pare corect, vi se pare moral? Că nouă ni se pare moral! Vă pup!”, a perorat Mihăescu.   

Prime și „adaosuri” salariale nejustificate de 41 milioane lei la monopolul Transelectrica Foto: Facebook Transelectrica
Eveniment

Prime și „adaosuri” salariale nejustificate de 41 milioane lei la monopolul Transelectrica

Prime și „adaosuri” salariale nejustificate de 41 milioane lei la monopolul Transelectrica, a descoperit Curtea de Conturi, după un audit la această companie. Raportul Curții de Conturi a fost publicat de publicația economică Bursa, el nefiind postat pe site-ul acestei curți.  Citește și: Un medic, care are 10-20 de cazuri pe lună, ia 30.000 lei „în mână” la un spital orășenesc, se plânge primarul Transelectrica este subordonată Secretariatului General al Guvernului.  Prime și „adaosuri” salariale nejustificate de 41 milioane lei la monopolul Transelectrica „Printre cele mai flagrante nereguli constatate se numără acordarea de prime şi adaosuri salariale în afara cadrului legal şi bugetar. Potrivit datelor din documentul citat, în perioada 2020-2022 Transelectrica a plătit, nejustificat, prime cu caracter special de peste 12 milioane lei şi adaosuri salariale de peste 29 milioane lei, fără ca aceste sume să fie prevăzute în Bugetul de Venituri şi Cheltuieli. Fondurile au fost redistribuite abuziv din economii presupuse, fără documente justificative, contrar prevederilor Contractului Colectiv de Muncă, susţin auditorii Curţii de Conturi”, scrie Bursa. Mai rău, Transelectrica a pierdut un proces cu foști membri ai Directoratului şi Consiliului de Supraveghere fiindcă a făcut apel „tardiv” la prima sentință. În consecință, aceștia au câștigat drepturi salariale - bonusuri de performanţă şi opţiuni pe acţiuni virtuale (OAVT)  - în valoare de 11 milioane de lei, din care opt milionae dobânzile penalizatoare. Strict în cazul în care apelul a fost „tardiv” pierderile au fost de 4,2 milioane de lei.  Tot tardiv, Transelectrica a solicitat, la final de noiembrie 2023, companiei de asigurări-reasigurări Exim România SA să execute poliţa de garanţie pentru bună execuţie în valoare de 7,39 milioane lei încheiată de Romelectro în 7 noiembrie 2019, poliţă care a fost valabilă până la 5 mai 2023. Transelectrica nu a primit nici un ban. Romelectro trebuia să execute o stație electrică de 400 kilovolţi de la Stâlpu, dar contractul a fost reziliat când lucrarea era la doar 7%. 

Sindicatul funcționarilor din Guvern se crede „România funcțională” Foto: Facebook
Politică

Sindicatul funcționarilor din Guvern se crede „România funcțională” și cere „respect”

Sindicatul funcționarilor din Guvern se crede „România funcțională” și cere „respect”, în condițiile în care se discută tăierea sporurilor și chiar concedierea unor bugetari din administrația centrală. Salariile la Guvern ajung, potrivit informațiilor public de pe site-ul secretariatului general, la aproape 30.000 de lei, brut (pentru un director II, cu tot cu sporuri). Citește și: Un medic, care are 10-20 de cazuri pe lună, ia 30.000 lei „în mână” la un spital orășenesc, se plânge primarul Un șef de serviciu II poate primi, brut, cu sporuri, 27.446 de lei, managerii ajung la 20.000 de lei, iar unii dintre consilierii de 1A câștigă 16.789 de lei.  Sindicatul funcționarilor din Guvern se crede „România funcțională” „Noi nu avem puterea politică să facem legi, dar avem conștiința de a le aplica corect. Noi nu decidem bugetele, dar știm ce înseamnă să lucrezi cu resurse limitate pentru a ajuta oameni reali. Noi nu am generat crizele, dar suntem întotdeauna chemați să le gestionăm”, se arată într-un comunicat al Sindicatului Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG), citat de Mediafax.  În consecință, sindicatul cere: Oprirea atacurilor publice la adresa angajaților din administrație; Publicarea tuturor  privilegiilor financiare ale demnitarilor și clientelei politice; Echitate fiscală reală; Dialog social autentic; Respect, stabilitate și condiții decente pentru personalul din sectorul public. „Noi nu suntem ei. Noi suntem Administrația publică. Noi suntem România funcțională”, se arată în comunicat.

O pensionară specială, cu pensie neobișnuit de mare, strecurată în conducerea Radiocom Foto: Facebook
Politică

O pensionară specială, cu pensie neobișnuit de mare, strecurată în conducerea Radiocom

O pensionară specială, cu pensie neobișnuit de mare, strecurată în conducerea Radiocom: Sonia Botezatu, fost procuror DIICOR, este, din ianuarie 2025, membru al consiliului de administrație al acestei companii de stat, subordonate acum ministerului Economiei. Botezatu lucrează la cabinetul ministrului PSD Bogdan Ivan.  Citește și: Un medic, care are 10-20 de cazuri pe lună, ia 30.000 lei „în mână” la un spital orășenesc, se plânge primarul O pensionară specială, cu pensie neobișnuit de mare, strecurată în conducerea Radiocom Botezatu a fost pensionată în 2022, iar din iulie 2022 a ajuns director de cabinet la ministrul Cercetării, Bogdan Ivan. Când acesta a preluat ministerul Economiei, ea l-a urmat, în calitate de consilier la cabinet. Pensia specială primită de Sonia Botezatu în anul fiscal 2023 a fost de 436.744 lei, net. În 2024, a fost de 333.980, net.  Ea deține un BMW X1 și un Mercedes.  Potrivit CV-ului de pe site-ul Radiocom, Botezatu a făcut dreptul la Universitatea din Sibiu și a fost procuror din 1994. Însă, din 2001 în ianuarie 2005, a fost subsecretar de stat la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie. În această perioadă, guvernul era condus de Adrian Năstase (PSD). 

Sindicatele anunță că s-au dus la Cotroceni ca să apere interesele angajaților la stat Foto: Facebook
Politică

Sindicatele anunță că s-au dus la Cotroceni ca să apere interesele angajaților la stat

Sindicatele anunță că s-au dus la Cotroceni ca să apere interesele angajaților la stat: „Componenţa echipei reflectă priorităţile actuale: protejarea lucrătorilor din societăţi comerciale cu capital majoritar de stat şi din sectorul bugetar”, a scris sindicatul BNS pe Facebook, înainte de începerea discuțiilor. Citește și: Un medic, care are 10-20 de cazuri pe lună, ia 30.000 lei „în mână” la un spital orășenesc, se plânge primarul Sindicatele anunță că s-au dus la Cotroceni ca să apere interesele angajaților la stat Președintele Nicușor Dan i-a primit, luni, la Palatul Cotroceni, pe reprezenții sindicatelor, el urmând să aibă discuții cu Cartel Alfa, Blocul Național Sindical, CNSLR – Frăția, Meridian și Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR), despre măsurile fiscale negociate de partidele pro-europene. „Din punctul nostru de vedere, al Cartel Alfa, dar cred că și colegii mei sunt de acord, măsurile de austeritate care s-au vehiculat în mass media sunt inacceptabile și nu suntem de acord ca, pe un sistem heirupist, să se taie sporuri și salarii, ceea ce ar conduce la o cădere a puterii de cumpărare care și așa este erodată de inflația galopantă cu care ne confruntăm”, a spus președintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu la începutul discuțiilor cu șeful statului.  Ulterior, BNS a scris pe Facebook că „și-a exprimat opoziția față de măsuri dure și superficiale, cum ar fi diminuări salariale nejustificate sau taxe absurde precum «taxa pe orice tranzacție bancară»”.

Un medic, care are 10-20 de cazuri pe lună, ia 30.000 lei „în mână” la un spital orășenesc Foto: Facebook
Eveniment

Un medic, care are 10-20 de cazuri pe lună, ia 30.000 lei „în mână” la un spital orășenesc

Un medic, care are 10-20 de cazuri pe lună, ia 30.000 lei „în mână” la un spital orășenesc, se plânge primarul PSD din Huși, Ioan Ciupilan. Site-ul Vremea Nouă, din Vaslui, scrie că spitalul are datorii de patru milioane de lei, iar numărul pacienților este tot mai mic.  Citește și: Care este structura anului școlar 2025-2026: cum alternează cursurile cu vacanțele Un medic, care are 10-20 de cazuri pe lună, ia 30.000 lei „în mână” „Am încercat să explic că această situație financiară este cauzată, în primul rând, de scăderea populației. Apoi, creșterea prețurilor la medicamente, reactivi și toate celelalte, care nu sunt corelate cu prețurile pe caz, pe care le decontează Ministerul Sănătății, prin Casa de Sănătate. Și sper că săptămâna viitoare să avem o rezolvare, trecerea CPU-ului de la Ministerul Sănătății la ISU, la Arafat, pe motiv că noi decontăm pe un caz un leu, ei decontează 4 lei. Intrând într-o analiză mai profundă, avem secții care nu știu de ce funcționează în acel spital. Și este vorba despre secția de Obstetrică-Ginecologie, unde au adresabilitate de 30%, în schimb personalul angajat, inclusiv medici, primesc sporuri de 100%, zile libere, decontări duble și asa mai departe. Mergem la Chirurgie, unde se merge pe un 40% și cu niste pierderi între 6 și 12 miliarde de lei (vechi, n.r.) în fiecare an, pe cazuri rezolvate. Dacă vreți, vă aduc analiza pe fiecare medic în parte. Avem medici care au 20 de cazuri sau 10 cazuri într-o lună. Să mă scuze Dumnezeu, dar la 30.000 de lei, pe care îi iau în mână, mă refer la salariu de bază cu gărzi. Vă spuneam de CPU, care înregistrează pierderi, iar aici este și vina celorlalte secții care nu vor să preia bolnavii, decât după ce se fac niște investigații de două, trei zile, unde noi decontăm 18 lei, iar în realitate cheltuim 40 de lei, numai cu numărul de analize care se fac”, s-a plâns primarul Ciupilan. 

Primarul Buzăului explică de ce nu va intra PSD la guvernare Foto: Facebook
Politică

Primarul Buzăului explică de ce nu va intra PSD la guvernare: „Cum te poți așeza pe un arici?”

Primarul Buzăului explică de ce nu va intra PSD la guvernare: „Cum te poți așeza pe un arici?”, a spus Toma, la Digi 24. Însă el a arătat și care sunt răspunsurile liderilor PSD la această întrebare. Citește și: Care este structura anului școlar 2025-2026: cum alternează cursurile cu vacanțele Primarul Buzăului explică de ce nu va intra PSD la guvernare „Sincer vă spun, şi ca membru PSD şi din discuţii cu foarte mulţi colegi de la nivel naţional, inclusiv din conducerea partidului, nu cred că PSD-ul va intra la guvernare. Se doreşte scoaterea castanelor din foc cu mâna altuia. Un prieten mi-a trimis aşa, o chestie, vis-a-vis de treaba asta, adică cum te poţi aşeza pe un arici? Ai sarcină de la partid, tunzi ariciul sau te foloseşti de fundul altuia. PSD-ul încearcă să se folosească de fundul altuia. Dacă nu obţine maximum posibil, adică o rocadă şi după ce ia cineva castanele din foc şi toată nenorocirea care va fi, pentru că e un prim-ministru de sacrificiu, vine PSD-ul şi salvează situaţia”, a spus Constantin Toma, la Digi24, citat de news.ro. El a contrazis însă această mentalitate, apreciind că suntem într-o situaţie disperată şi trebuie să ne înhămăm cu toţii la treabă. „Nu mai putem pune condiţii. Necondiţionat, trebuie să ne înhămăm la treabă, să fim solidari, să găsim compromisul necesar pentru a putea salva această situaţie nedorită, care ar putea aduce mari nenorociri pentru fiecare cetăţean al acestei ţări”, a mai spus primarul Buzăului. Potrivit lui Constantin Toma, este „o tergiversare care nu duce la nimic”. „Nu putem pune nici tehnocraţi. A mai fost această soluţie, nu poate fi nici soluţia cu rocada, pentru că şi această soluţie şi-a dovedit vulnerabilităţile şi, până la urmă, insuccesul masiv. Trebuie cineva să-şi asume răspunderea şi cine va fi acel om trebuie să fie sprijinit de toată lumea”, a menţionat Toma.

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, se plânge că nu este ascultat de companiile din subordine Foto: Facebook
Politică

Ministrul Economiei se plânge că nu este ascultat de companiile din subordine: „Vorbesc singur”

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan (PSD), se plânge că nu este ascultat de companiile din subordine: „De multe ori vorbesc singur”, a spus el într-o intervenție la Antena 3. Citește și: Burduja spune suma imensă cu care contribuabilii și-au subvenționat energia și ce datorii mai sunt la furnizori Ivan a mai arătat că nu el a stabilit conducerile companiilor subordonate ministerului Economiei. El este ministrul al Economiei din 23 decembrie 2024. Anterior, Ivan a fost ministru al Digitalizării. DeFapt.ro a arătat că Salrom este condusă de politruci selectați din clientela PSD, fără legătură cu acest sector.  Ministrul Economiei se plânge că nu este ascultat de companiile din subordine „Eu am pornit un audit acum două luni pentru toate companiile din subordinea ministerului și pentru cele din industria de apărare, cât și pentru cele miniere, pentru a le eficientiza. E o situația oarecum ciudată, sunt ministru de cinci luni, Consiliul de Administrație a fost stabilit înainte, pe 4 ani, și e o situație în care cer performanță, dar de multe ori vorbesc singur. Când ceri rapoarte, când ceri situații... Eu asta am făcut efectiv de când am ajuns în minister. Le-am cerut perspective de dezvoltare pentru fiecare dintre aceste companii, la unele am primit, la altele nu. Unele sunt profitabile și funcționează foarte bine, altele lasă foarte mult de dorit și în urma set up-ului pe care v-am spus că îl pregătesc acum și lucrez deja la el, e o concluzie foarte simplă: care este scopul pe care îl facem? Să vedem de ce e nevoie acolo unde avem companii și industria minieră și cea de armament, de exemplu, care au potențial, au foarte multe active. Pe de altă parte, acolo unde avem companii care au producție de lucru care nu se mai caută pe piață, să folosim activele lor și să găsim alți parteneri privați,  să găsim alți parteneri în companiile de stat prin care ne putem dezvolta. Am început inclusiv o mapare a activelor companiilor pentru că astăzi nu avem o situație foarte clară scrisă în cartea funciară, nici în privința patrimoniului ministerului, nici în privința patrimoniului companiilor din subordine. Am alocat 2 mil. de euro pentru achiziții, expertiză juridică, expertiză topografică pentru a ști, în primul rând, pe ce stăm”, a explicat Ivan, la Antena 3.     

Burduja spune suma imensă cu care contribuabilii și-au subvenționat energia Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Burduja spune suma imensă cu care contribuabilii și-au subvenționat energia și ce datorii mai sunt

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, spune suma imensă cu care contribuabilii și-au subvenționat energia și ce datorii mai sunt la furnizori: întreaga schemă ar fi înghițit 30 de miliarde de lei, iar datoriile ministerului Energiei către furnizpri sunt la circa cinci miliarde de lei.  Citește și: Care este structura anului școlar 2025-2026: cum alternează cursurile cu vacanțele Burduja spune suma imensă cu care contribuabilii și-au subvenționat energia Potrivit unei știri news.ro, întrebat care este impactul asupra bugetului de stat al acestei scheme de plafonare, care a decurs în aceşti ultimi patru ani, Sebastian Burduja a spus că impactul total e undeva la 30 de miliarde, din care 18 miliarde ministerul Energiei şi 12 miliarde Ministerul Muncii. „Sunt datorii de câteva miliarde, probabil cinci miliarde de lei, vedem pe ultimele date. Ministerul Energie are şi acum în buget un miliard de lei disponibil pentru a fi plătiţi, dar noi nu putem plăti până când ANRE-ul nu validează aceste solicitări din partea furnizorilor. Deci, ceva bani mai avem şi sunt convins că pe parcursul anului, e o discuţie complicată şi cu Ministerul de Finanţe, putem să mai plătim din aceste datorii”, a mai spus demnitarul PNL.  Ministrul i-a sfătuit pe consumatori să se uite foarte bine cine este furnizorul lor, compania care le trimite factura acasă şi să intre pe comparatorul de preţuri de la ANRE, un lucru pe care orice românul poate face online, rapid, şi unde îşi poate schimba furnizorul. „Aici sunt două variante. Fie merge cu un nou furnizor şi sunt oferte în piaţă foarte avantajoase pentru contextul în care ne aflăm, fie furnizorul actual, când vede că un consumator vrea să se mute la alt furnizor, vine cu o ofertă de retenţie. Deci toţi furnizorii au chestia asta şi un lucru foarte simplu pe care românii îl pot face şi trebuie să-l facă. De ce? Pentru că îşi fac lor un bine şi ne fac şi nouă un bine. De ce? Cu cât noi punem mai multă presiune pe furnizori, cu atât această piaţă va deveni mai competitivă, ofertele vor fi mai bune, deci facturile vor fi mai mici”, a explicat Burduja. 

Bolojan, trolat masiv pe Facebook și invitat să taie cheltuielile Foto: Facebook
Politică

Bolojan, trolat masiv pe Facebook și invitat să taie cheltuielile cu bugetarii, nu să crească taxele

Președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a fost trolat masiv pe Facebook și invitat să taie cheltuielile cu bugetarii, nu să crească taxele, la o postare în care afirma că „nu mai putem continua așa, pentru că am ajunge să nu mai fim împrumutați și am intra în incapacitate de plată”. Citește și: Cea mai nerușinată sinecură: comitetul secret de unde 17 penali și politruci de top iau 21.000 de lei pe lună Bolojan a evitat să spună clar cum trebuie redus deficitul, dar vineri el a afirmat: „Niciun guvern care va veni nu va putea evita creşterea veniturilor, ceea ce înseamnă creştere, din păcate, de taxe şi de impozite”.  Azi, cititorii de pe Facebook i-au transmis să reducă cheltuielile.  Bolojan, trolat masiv pe Facebook și invitat să taie cheltuielile „Domnule Bolojan, nu ne puteti cere noua, cetatenilor cinstiti, care de ani de zile ne platim taxele la zi, sa platim taxe mai mari. Nu e posibil sa continuie bataia de joc, a super bugetarilor cu salarii de mii si zeci de mii de euro, a pensiilor speciale, cand romanul de rand de abia se descurca cu 3000 de lei. NU VREM TAXE MARITE. PUNCT.   Nu v-am votat sa ne ingropati in taxe. Asta era in stare sa faca si PSD”, i-a scris Mircea Balea.   Florin Iliuță: „Tăiați din cheltuielile aparatului bugetar! Și nu puteți încă o povară pe oamenii muncitori!”   Ionuț Vlad: „Apreciem rolul ingrat pe care vi l-ați asumat si care, in caz de eșec, poate însemna sfarsitul carierei politice la nivel înalt pt dvs, însă inainte de a cere solidaritate, haideți sa vedem tăieri serioase din mesele la restaurant și din concedii. Apoi va veni și solidaritatea, cu siguranță. Sunt destui oameni care înțeleg situația, însă pur și simplu s-au saturat sa finanteze un aparat bugetar bolnav”.   Mind Hack: „Pe vremea lui A.I. Cuza, corupții pierdeau pensiile și toate beneficiile, astăzi ne putem unita la SUA unde, polițiștii sau alții își pierd pensiile dacă sunt dovediți a fi corupți. Este o măsură justă”.   Daniela Tudor: „Și ce vină avem noi?! Știți mai bine ca oricine ce aveți de făcut, s a văzut ce ați făcut la Oradea și în Bihor! Aparatul de stat și privilegiile trebuie taiate, ajustate! Va prețuiesc și vă rog să nu mă dezamăgiți!”

Fostul ministru al Justiției Raluca Prună critică dur USR Foto: Facebook/ministerul Justiției
Politică

Fostul ministru al Justiției Raluca Prună critică dur USR: „Maturizați-vă, îmbătrâniți deja în rele”

Fostul ministru al Justiției Raluca Prună critică dur USR: „Maturizați-vă, îmbătrâniți deja în rele”, a scris ea pe Facebook. Prună s-a referit la echipa trimisă de USR la negocieri, despre care scris că este o echipă de „egocentrici care au confiscat un partid și l-au populat în general cu emuli supuși”.  Citește și: Cea mai nerușinată sinecură: comitetul secret de unde 17 penali și politruci de top iau 21.000 de lei pe lună Criticile ei par să se refere în principal la Cristian Ghinea, când amintește că „USR prin eminența sa cenușie a împins afară din partid Președintele (azi al României, atunci al USR)”.  Prună lucrează acum la Comisia Europeană.  Fostul ministru al Justiției Raluca Prună critică dur USR „Nu spun că USR este baba cloanța în aceste negocieri. Spun numai că ar putea trimite alta echipa - nu cu egocentrici care au confiscat un partid și l-au populat in general cu emuli supuși, nu cu “penali” când partidul si-a făcut o marca din «fără penali» (in ciuda sfaturilor juridice gratuite ca asta se va sparge in capul USR). E nedigerabil ca vindeti «penalii» vostri ca fiind altceva decat «penalii» altora. Mai multă decență azi, acum, ar fi recomandată.   În plus, faptul că USR se poartă ca și cum ei au dat Președintele este ridicolă. Nicusor Dan nu datorează nimic din victoria sa spectaculoasa USR. Pentru cei cu memorie, USR prin eminența sa cenușie a împins afară din partid Președintele (azi al României, atunci al USR).   E un alt sfat gratuit de la cineva care (în lipsa de altceva) a susținut mereu USR. Deschideți partidul pentru oameni cu competente, terminati cu eminente cenușii toxice. Maturizați-va și terminați și cu aerul de hipstereală în politica - nu sunteți noi, sunteți la al treilea ciclu electoral si îmbătrâniți deja in rele”, a scris Prună. 

Comitetul secret de unde penali și politruci, precum Marian Neacsu si Adrian Tutuianu, iau 21.000 de lei pe lună Foto: Inquam/George Calin
Politică

Cea mai nerușinată sinecură: comitetul secret de unde penali și politruci iau câte 21.000 lei lunar

Cea mai nerușinată sinecură: comitetul secret de unde 17 penali și politruci de top iau, fiecare, câte 21.000 de lei pe lună. Este vorba de așa-numitul Comitet Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA) din cadrul Exim Bank, a cărui componență nominală nu este publicată de această bancă. Presa a identificat o parte din membrii CIFGA cu ajutorul declarațiilor de avere și de interese.  Eximbank are un deficit de 404 milioane de lei, după primele patru luni din 2025, arată execuția bugetară publicată de ministerul de Finanțe.  Citește și: Deși la CNI salariul mediu este peste 24.000 lei/lună, compania cumpără pișcoturi de 33,8 euro „Sinecurile publice cred că trebuie să fie eliminate, nu mai putem să mergem cu aceste sinecuri. Mă gândesc, de exemplu, la un comitet care funcționează pe lângă EximBank, unde de la vreo 7 oameni, câți erau în anumite vremuri pe care le țin și eu minte, acum s-a ajuns la vreo 19 oameni”, a declarat, joi, președintele PNL, Ilie Bolojan.  În realitate, în CIFGA sunt 17 membri, ultima majorare a numărului de membri al acestui comitet fiind în noiembrie 2023, când premier era Marcel Ciolacu, iar ministrul de Finanțe, Marcel Boloș. Comitetul secret de unde penali și politruci iau 21.000 de lei pe lună Din comitet face parte, printre alții, Marian Neacșu, un penal specialist în furaje. El este vicepremier al Guvernului. El nu are nici o legătură profesională cu activitatea bancară, el fiind un economist care a lucrat la un IAS și s-a specializat în furajare. Potrivit Digi 24, Sorin Grindeanu l-a plasat în acest comitet pe Ion Simu, directorul CFR SA, apropiatul său - deși acesta nu are nici o legătură cu domeniul bancar. Mai fac parte din acest comitet Radu Oprea (PSD), șeful cancelariei premierului, Adrian Țuțuianu (PSD), secretar general adjunct al Guvernului, sau liberala Cristina Trăilă, șefa secretariatului general al Guvernului. Nici unul dintre aceștia nu are legătură cu domeniul bancar. Toți trei sunt vechi politicieni și au fost parlamentari.  Oprea, fost ministru al Economiei în guvernul Ciolacu I, a fost trimis în judecată în ianuarie 2016 pentru evaziune fiscală și spălarea banilor alături de Mihai Ștefănescu, partenerul său de afaceri. Dosarul a fost clasat definitiv în 2018, dar nu înainte ca Oprea să plătească prejudiciul și să primească o amendă administrativă. El deținea zece case, șapte terenuri și 13 firme, dar după ce i s-a deschis dosar pentru evaziune fiscală și spălare de bani, a scăpat de toate aceste bunuri. Și ministerele Mediului, Agriculturii, Proiectelor Europene și Dezvoltării au reprezentanți în CIFGA Eximbank, dar nu se știe cine sunt. 

De teama că Simion câștigă, firmele străine au scos 1,17 miliarde de euro  Foto: Facebook
Politică

În aprilie, de teama că Simion câștigă, firmele străine au scos 1,17 miliarde de euro din România

Până la final de aprilie, de teama că Simion câștigă, firmele străine au scos 1,17 miliarde de euro din România. Informația apare în buletinul BNR „Balanța de plăți și datoria externă – aprilie 2025”. Citește și: Șefimea PSD, inițiatoarea „taxei de solidaritate”, Mercedesuri peste Mercedesuri, pitite la neveste sau neamuri Banca Națională mai arată că investițiile străine au scăzut în primele patru luni din 2025, față de perioada similară din 2024.  De teama că Simion câștigă, firmele străine au scos 1,17 miliarde de euro  „Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 1 997 milioane euro (comparativ cu 2 273 milioane euro în perioada ianuarie - aprilie 2024), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 3 170 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de -1 173 milioane euro”, arată BNR.  Afirmația „creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de -1 173 milioane euro” arată că marile companii străine au scos banii afară din România, mai ales după ce George Simion și Călin Georgescu le-au amenințat și atacat.  Datele de azi ale BNR mai arată cum a explodat deficitul de cont curent: În perioada ianuarie-aprilie 2025, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 10 103 milioane euro, comparativ cu 6 289 milioane euro în perioada ianuarie-aprilie 2024.  Datoria administrației publice a sărit de la 107,36 miliarde de euro la 111,24 miliarde de euro. 

Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, desființează taxa de solidaritate și pe autorul ei Foto: Inquam/George Calin
Politică

Croitoru, consilier al lui Isărescu, desființează taxa de solidaritate și pe autorul ei, Grindeanu

Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, desființează taxa de solidaritate și pe autorul ei, Sorin Grindeanu: „Impozitul progresiv în țările dezvoltate nu a fost introdus pentru acoperirea unor comportamente fiscale iresponsabile”, a scris Croitoru pe Facebook. El îl critică pe Sorin Grindeanu pentru enunțul: „Lăsăm în pace veniturile mici şi mijlocii, facem ce face aproape toată Europa şi lumea asta civilizată şi impozităm în plus veniturile mari şi foarte mari din România şi astfel nu suntem nevoiţi să creştem TVA-ul”. În postare, Croitoru insistă că Grindeanu este semnatarul, în calitate de premier, al controversatei ordonanțe de urgență 13/2017, care a scos sute de mii de oameni în stradă. Citește și: Șefimea PSD, inițiatoarea „taxei de solidaritate”, Mercedesuri peste Mercedesuri, pitite la neveste sau neamuri Croitoru desființează taxa de solidaritate și pe autorul ei „De la Ordonanața 13 la impozitarea progresivă «Lăsăm în pace veniturile mici şi mijlocii, facem ce face aproape toată Europa şi lumea asta civilizată şi impozităm în plus veniturile mari şi foarte mari din România şi astfel nu suntem nevoiţi să creştem TVA-ul».    Autorul acestei fraze este prim-ministrul ce a susținut și introdus pe ordinea de zi a guvernului Ordonanța 13. Să vă explic ce spune, cu alte cuvinte, fraza aceasta. Aparent, spune că dacă introducem impozitarea progresivă facem ce face toată „lumea bună”, asemănare care nu este legitimă în acest caz, ci doar confiscată în favoarea celor care fac propunerea. Exact acestă asemănare nu există în sensul în care dorește autorul afirmației să fie.   Cel care a făcut afirmația nu este economist, dar și-a însușit-o, probabil, de la consilierii economici pe care îi ascultă. De ce îl dezinformează aceștia nu e treaba mea.   Impozitul progresiv în țările dezvoltate nu a fost introdus pentru acoperirea unor comportamente fiscale iresponsabile, cum a fost cazul la noi cu creșterea cheltuielilor bugetare cu salariile și pensiile peste nivelurile sustenabile. Dacă noi introducem impozitarea progresivă asta am face, am acoperi comportamentele greșite (unii le spun iresponsabile) ale unor politicieni.   La noi, au fost crescute deliberat cheltuielile cu salariile în sectorul public după filozofia wage-led growth. La fel și pensiile. Aceste politici au fost, în majoritatea timpului prociclice, adică au fost făcute când economia creștea peste potențial. În țările dezvoltate nu se practică astfel de comportamente, deși am putea identifica și unele excepții.   Apoi a apărut un efect de demonstrație și creșterile de salarii în sectorul privat au urmat traiectoria celor din sectorul public, deși productivitatea nu susținea o astfel de evoluție. Rezultatul este că toate salariile au crescut nesustenabil.   Acum vine partea cu o morală și mai discutabilă: facem comparație între salarii și decretăm arbitrar că salariul de 12000 de lei este „mare”. Punem impozit progresiv sau utilizam inepta și imorala taxă de solidaritate utilizând acest prag și luăm înapoi toate creșterile de salarii, inclusiv din sectorul privat sau din instituții care nu sunt parte a sectorului bugetar. Desigur aceasta se va aplica și pensiilor „mari”, indiferent dacă sunt obținute prin contributivitate sau nu.   În concluzie, nu e deloc adevărat că «facem ce face aproape toată Europa şi lumea asta civilizată». Acesta este un comportament pe care nu-l putem accepta. În țările dezvoltate nu se practică așa ceva.   În acest fel se obține:   (i) o egalizare distrugătoare pentru productivitate a veniturilor, arătând disprețul celor ce susțin această măsură față de muncă în general și față de cea înalt calificată. Introducerea impozitării progresive după toată succesiunea de politici eronate la care m-am referit ar arăta că politicienii au o cu totul altă înțelegere a noțiunii de „just” și „justiție”, diferită de a noastră a celorlalți, ceea ce ar fi distrugător pentru motivația de a face ceva sau de a mai vota politicienii „sistemului”;   (ii) un avantaj pentru un anumit partid, având în vedere că egalizarea se face în favoarea celor mai puțin educați, votanți ai partidelor ce susțin această măsură. Este un atac lipsit de fair-play la forțele politice de centru-dreapta. Este o pregătire pentru alegerile din 2028, dar care va da, ca și în 2024, rezultate contrare așteptărilor „sistemului”. La alegerile din 2024, chiar și beneficiarii direcți ai acelor creșteri nesustenabile de cheltuieli au observat caracterul injust și imoral al comportamentului practicat în acel an, dar și anterior, și l-au sancționat, votând „anti-sistem”;   (iii) se încurajează creșterea cheltuielilor guvernamentale conduse pe principiul „guvernul cheltuie pe banii celor mai muncitori, mai educați și mai bine plătiți prin și pentru munca lor în favoarea celor mai mai puțin muncitori, mai puțin educați și mai puțin plătiți”.   Chiar dacă dorința de a introduce impozitarea progresivă nu ar fi fost precedată de practici care o fac, moral vorbind, de nediscutat, tot nu ar avea dreptate nici cei care spun că dacă așa fac țările dezvoltate așa trebuie să facem și noi. Nu putem să facem același lucru din trei motive, pe care le spun în ordinea descrescătoare a importanței:   (a) Nu suntem tehnic și administrativ pregătiți;   (b) Impozitul progresiv în țările dezvoltate nu a contribuit la reducerea inegalităților, ci la adâncirea lor, prin mecanisme pe care le-am descris în altă parte și nu revin asupra lor;   (c) Impozitarea progresivă este în sine un mecanism care stimulează creșterea cheltuielilor publica ca procent din PIB. Din acest motiv s-a ajuns ca unele țări să aibă ponderi ale veniturilor bugetare în PIB spre 45 la sută: ca să acopere cheltuielelie. Când a devenit indecentă creșterea ratelor de impozitare, s-a trecut la creșterea datoriilor publice. Acestea din urmă sunt doar impozite amânate;   (d) Principalul mecanism prin care se întreține creșterea cheltuielilor publice într-un ritm nesustenabil este chiar impozitarea progresivă, care nu este nimic altceva decât o cheltuială a unora pe banii altora;   (e) Nu înseamă că dacă marea majoritate a țărilor dezvoltate au impozit progresiv aceasta este practica justă. Votul nu este criteriu de adevăr.   În fine, vreau să subliniez că eu de acum câțiva ani am spus în repetate rânduri că practica de a crește iresponsabil cheltuielile va duce în mod inevitabil la creșterea TVA. Treptat, tot mai mulți au ajuns la această concluzie. Dan Manolescu și Gabriel Biriș, care înțeleg foarte bine mecanismul fiscal au spus-o și ei.   TVA este un impozit aplicabil consumatorilor.   Am ajuns în punctul de la care există o singură soluție de reducere a defictului bugetar astfel încât să lăsăm cele mai bune perspective pentru continuarea creșterii economice, pentru reducerea inflației și a dobânzilor: creșterea TVA. Această creștere ar trebui făcută cu cap. După ce va fi crescută, trebuie făcut loc pentru reducerea ei cât mai curând. Aceasta înseamnă începerea reformei cheltuielilor publice, eliminarea risipei. Pe măsură ce eliminăm risipa, reducem TVA.   Această strategie, dacă este comunicată și asumată public va pune presiune pentru urmarea ei, căci publicul va întreba în fiecare an unde este spațiul fiscal creat pentru a reduce TVA.   Ordonanța 13 dorea să îi salveze pe unii politicieni de consecințele anumitor acțiuni ilegale ale lor. Impozitarea progresivă, prezentată ca expresie a grijii față de cei cu venituri mici, pare să fie, în fapt, pentru a-i compensa pe cei cu venituri mici pentru efectele dăunătoare ale unor politici, chiar dacă nu ilegale, ci doar populiste, promovate chiar de cei ce susțin acest impozit.   În general, așa cum am menționat, impozitul progresiv înseamnă ca unii să cheltuie pe banii altora. În mod particular, în cazul discutat aici, așa cum oricine își poate da seama, propunerea de introducere a impozitului progresiv înseamnă ca cei cu venituri mai mari, care nu au nicio vină, să plătească pentru greșelile politicienilor”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră