Cum a ajuns Ucraina o țară mai digitalizată decât România, în ciuda invaziei rusești sălbatice. Un ucrainean din doi este conectat online la sistemul public

Ucraina invadată, mai digitalizată decât România. Războiul din Ucraina este perceput mai ales prin prisma confruntărilor fizice din teren – relatările despre bombardamente, victime și despre înfruntările directe dintre cele două armate ținând prima pagină a mass media.

Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online

Deși este etichetat ca fiind „primul război cibernetic din lume”, se vorbește destul de puțin despre armele digitale folosite. Și se cunosc și mai puține despre infrastructura digitală a Ucrainei, care a permis nu doar crearea „primului serviciu de informații civil”, prin aplicația guvernamentală eVorog (eInamicul), ci și mobilizarea unei uriașe armate cibernetice de hackeri ucraineni (care a ajuns în prezent să numere peste 300 de mii de „soldați” digitali).

Ucraina invadată, mai digitalizată decât România

În campania sa electorală, Volodimir Zelenski a marșat puternic pentru digitalizarea țării, un slogan des repetat fiind „Să avem Statul în telefon”. Drept urmare, a înființat, în 2019, Ministerul Transformării Digitale. Și, în doar trei ani, Ucraina a ajuns să fie una dintre cele mai digitalizate țări din Europa.

În prezent, ai nevoie doar de 1 minut și 34 de secunde pentru a deschide un cont bancar, fără a părăsi casa, iar pentru a-ți reînnoi permisul de conducere, nu mai trebuie să mergi la ghișeu, ci e suficient să dai câteva clickuri. Și, în general, cam orice, de la depunerea taxelor până la înființarea unei afaceri și chiar la actele de căsătorie, totul se poate rezolva azi în Ucraina, online.

Cum a fost posibilă o asemenea evoluție, într-o perioadă atât de scurtă? Prin comparație, în România, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a fost înființat în 2020, iar în prezent, potrivit DESI,  Indicele economiei și societății digitale, la capitolul digitalizare România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană.

Hârtia, interzisă în unele ministere

Slava Banik (foto), creatorul aplicației Diia (un soi mai avansat de ghișeul.ro), omul despre care presa internațională vorbește în ultima perioadă ca despre un om-cheie în războiul digital din Ucraina, a povestit recent pentru Der Standard ce a trebuit făcut pentru reușită.

Astfel, deși inițiative au existat de prin 2014, abia din 2019, o dată cu înființarea Ministerului Transformării Digitale, lucrurile au început să se lege. Iar asta pentru că în fiecare minister s-au înființat departamente destinate digitalizării.

„Ministerul Digitalizării nu are o echipă foarte mare, însă avem reprezentanți în toate celelalte ministere. Astfel, strategia este implementată de acei reprezentanți, iar noi nu trebuie să mergem din ușă în ușă, pe la celelalte ministere, să ne rugăm de ei să dezvolte noi sisteme.”, a spus Banik.

De unde atâta deschidere și dorință de a se moderniza? „În Ucraina, toate autoritățile și-au dorit brusc să fie iubite de oameni”, afirmă, râzând, Banik. Care a arătat că, deși au existat obstacole (administrația multor instituții fiind depășită și neputând fi digitalizate peste noapte), ideile, pe cît de radicale, pe atât de originale nu le-au lipsit. De exemplu, Ministerului Afacerilor Sociale a fost reorganizat într-un ritm alert, începând prin… interzicerea hârtiei în instituție.

Mesaje de la autorități direct în telefon

Procesul de digitalizare nu a fost întrerupt de război, din contră. Potrivit lui Mihail Fedorov, ministrul ucrainean al Digitalizării, o dată cu 24 februarie 2022, când a început războiul, acesta a fost reconfigurat, fiind o prioritate pentru a-i ajuta atât pe civili, cât și pe militari.

De exemplu, Diia, aplicația folosită inițial pentru accesarea serviciilor publice, a fost folosită ca prim contraatac la ofensiva hackerilor ruși. Slava Banik a povestit episodul într-un interviu pentru Le Point.

„Rușii au vizat mass-media noastre încă din primele zile ale ofensivei. Soldații lor ne-au atacat turnurile de televiziune, iar hackerii lor au deturnat semnalele posturilor noastre de televiziune și radio pentru a-și difuza conținutul propagandistic. În acest caz, programe în care evocau capitularea fictivă a Ucrainei, pentru a demotiva populația.

19 milioane de utilizatori

Am contracarat prin «Diia», care avea atunci 14 milioane de utilizatori (în prezent cifra fiind de 19 milioane, 44% din populație), prin care am început să difuzăm programele nealterate ale mass media ucrainene și astfel să asigurăm o transmisie fiabilă a informațiilor către compatrioții noștri.”, a explicat Banik.

În scurt timp, aplicația Diia a dezvoltat zeci de funcții noi. De exemplu, poți trimite, printr-un click, o donație armatei sau poți declara distrugerea locuințelor cauzată de război, pentru a obține despăgubiri (în prezent s-au înregistrat online peste 300.000 de dosare).

Și se mai poate raporta, în mod anonim, orice activitate rusă depistată (mai ales în teritoriile ocupate), prin intermediul unui chatbot numit eVorog („eInamicul”), chatbot legat direct de Ministerul Apărării.

eVorog

„Vedeți ocupanții sau echipamentele lor? Scrieți imediat despre asta folosind chatbot-ul Ministerului Digital. Împreună vom aduna dovezi ale atacului și vom răspunde rapid.”

Acesta este mesajul introductiv al „eVorog” („eInamic”), chatbot-ul lansat în martie 2022, de către Ministerul ucrainean al Transformării Digitale, pentru civilii aflați în teritoriile ocupate, prin care să raporteze guvernului ucrainean mișcările trupelor ruse din jurul lor.

„Am văzut chiar de la începutul conflictului că mulți ucraineni au început să posteze fotografii și videoclipuri pe rețelele de socializare despre trupele inamice, armele și pozițiile lor. Ceea ce era periculos pentru ei”, a explicat, tot pentru Le Point, Oleksander Prohorovici, șeful serviciului pentru clienți și implementarea chatbot-ului eInamic la Ministerul Transformării Digitale.

Pentru a se asigura că doar civilii ucraineni accesează acest instrument, guvernul a decis ca autentificarea utilizatorilor să treacă prin Diia. „Asta ne diferențiază de alți chatboți care circulă în Ucraina și ne permite să fim siguri de identitatea informatorilor noștri”, continuă Prohorovici.

Chatbot militar de informații civile

„De asemenea, evităm intruziunea spam-ului și a altor roboți ruși”, adaugă Yegor Aushev, doctor în fizică și director al Cyber Unit Technologies, o companie de securitate cibernetică cu sediul la Kiev.

La un an de la lansare, această aplicație are forța unei arme digitale, căci pare a fi un succes pentru Ucraina. Potrivit lui Banik, „Prin această funcție s-au înregistrat deja aproape 500.000 de rapoarte și, fără a putea intra în detalii, pot confirma că este o funcție extrem de utilă.”.

„Ucrainenii vor să fie cât mai utili în efortul de a câștiga acest război. 463.000 de ucraineni folosesc chatbot-ul nostru, iar această cifră este în continuă creștere, mai ales în zonele ocupate”, a precizat și Oleksander Prohorovici, care a adăugat: „Practic, prin acest chatbot, cetățenii ajută la crearea unei forme de serviciu de informații civil, căci informațiile pe care ni le pun la dispoziție au aceeași valoare ca și celelalte surse de informații ale noastre.”.

300.000 de IT-iști ajută Ucraina

„Atacatorul nostru a avut proasta idee să atace o țară de experți în informatică”, a mai spus a declarat Slava Banik. Adăugând că, deși oficial trupele rusești au invadat Ucraina oficial pe 24 februarie 2022, hackerii ruși atacaseră cu mult înainte întregul sistem al serviciilor de stat ucrainean: „Războiul ni se declarase mai demult, pe Internet. Nu pot intra în detalii, dar pot să vă spun că pe web, la fel ca în orașele noastre, Rusia nu s-a lăsat intimidată de vreo regulă. Cu toate acestea, am rezistat bine și încă rezistăm atacurilor sale repetate.”.

La scurt timp după declararea războiului, un număr impresionant de voluntari ucraineni, hackeri anonimi, s-a mobilizat, ajungând să formeze o reală armată cibernetică care în prezent este formată din mai bine de 300 de mii de specialiști IT – potrivit lui Banik, aceștia lucrează, în ture, 24 de ore din 24.

Deși există grupuri similare și în Rusia, tactica ucrainenilor diferă: pe cînd hackerii ruși atacă în primul rînd serviciile publice, ucrainenii vizează și sectorul privat.

„Majoritatea rușilor susțin războiul, pentru că nu simt în mod real efectele acestuia, așa că este la latitudinea hackerilor ucraineni să-i facă să simtă ce înseamnă cu adevărat un război, invitându-se în viața lor de zi cu zi.”, potrivit lui Banik.

„Nimic nu este ferit de atac”

Pentru aceasta, membrii „armatei” IT a Ucrainei țintesc site-urile bancare (paralizând plățile cu cardul), sau platforme precum RuTube (YouTube-ul rusesc), dar și site-ul oficial al lui Vladimir Putin sau canalele de știri de televiziune pentru a difuza imagini cu ceea ce fac compatrioţii lor pe pământ ucrainean.

Citește și: ANALIZĂ Experții militari din China comunistă estimează că războiul din Ucraina se va termina în vară: acesta este motivul pentru care Beijingul se grăbește să pară mediatorul păcii

De la metodele clasice (inundarea unui site web cu solicitări masive de acces până când sistemul este supraîncărcat și se prăbușește) la seducerea soldaților ruși cu profiluri false de femei frumoase (ca cazul relatat de Financial Times în care niște soldații ruși de la o bază din Melitopol au fost astfel tentați să trimită poze cu ei înșiși, dezvăluind detalii suficiente pentru a-i localiza, baza fiind ulterior atacată de armata ucraineană), imaginația hackerilor nu are limite. „Nimic nu este ferit de atac”, comentează Banic.

Totuși, despre relația guvernului ucrainean cu armata de hackeri, Slava Banik este mai degrabă evaziv: „Ei rămân anonimi pentru noi, deși schimbăm informații în mod regulat (…), și ni s-a întâmplat să sincronizăm anumite acțiuni între hackeri și autoritățile ucrainene. În ceea ce mă privește, știu că pentru unii dintre ei am devenit un soi de «simbol» – datorită aplicației Diia pe care am creat-o, dar, spre deosebire de ceea ce se poate citi pe Internet, nu sunt nici la originea acestui colectiv de hackeri şi nici liderul lor.”.

Urmărește-ne pe Google News

_______________________________

Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.

Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.

Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent: 

FORMULARUL 230

Donează prin PayPal

Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro

Donează prin Transfer Bancar

CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450

Deschis la BRD

Donează prin Patreon

Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.