vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: digitalizare

29 articole
Eveniment

Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș pentru digitalizare

Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate este pe cale să rateze un grant uriaș pentru digitalizare: progresul tehnic al proiectului „Redimensionare, standarzidare și optimizare a Platformei informatice din asigurările de sănătate”, gestionat de Casa Națională de Asigurare de Sănătate (CNAS), este zero. Valoarea proiectului este de 98,78 milioane de euro. Și progresul financiar este tot zero.  Citește și: Cine conduce agenția criticată de Bolojan pentru sporuri nemeritate: „Regina păcănelelor din Tecuci” Datele apar pe platforma care monitorizează proiectele PNRR, lansată vineri de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).  Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș pentru digitalizare Conform unui comunicat din octombrie al CNAS, valoarea totală a proiectului  este de 587.741.000 lei cu TVA, iar durata de desfășurare este până la data de 30 iunie 2026. „Obiectivul general al proiectului îl reprezintă redimensionarea, standardizarea și optimizarea Platformei Informatice din Asigurările de Sănătate (PIAS) pe bază de soluții tehnologice moderne care să permită atingerea unor noi standarde de stocare, procesare, securitate și protecție privind prelucrarea datelor, în conformitate cu necesitățile actuale și estimările CNAS pe termen mediu și lung”, mai susținea CNAS.  În octombrie 2025, CNAS anunța: „Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) îi asigură pe pacienți și pe furnizorii de servicii medicale că platforma PIAS rămâne funcțională până la înlocuirea, în anul 2026, cu un sistem modern, sigur și accesibil”.  Nu este clar de ce progresul tehnic este zero, la ora aceasta.  Dar nici alte proiecte de digitalizare din Sănătate nu sunt prea evoluate: „Modernizarea sistemului electronic de raportare al stocului de medicamente (SER)”, proiect de 22,48 milioane de euro prin PNRR - zero progres tehnic.  „Dezvoltarea sistemului national de securitate cibernetica pentru domeniul sanatatii”, 20 milioane euro prin PNRR, zero progres.  „DIGITALIZAREA ACTIVITĂȚII INSTITUTULUI NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ” - grant de 5,96 milioane de euro, progres tehnic - 2%.  „Digitalizarea Sistemului Național de Transfuzii Sanguine” - proiect gestionat de INSTITUTUL NATIONAL DE TRANSFUZIE SANGUINA Prof.Dr.C.T.Nicolau, grant de 4,83 milioane euro, progres tehnic de 5%.  DeFapt.ro a scris de vineri că spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero. De exemplu: digitalizarea și guvernanța datelor la Spitalul Universitar de Urgență București are o alocare 990.000 de euro, progres tehnic - zero, progres financiar - 0,98%. La spitalul Elias, aceeași alocare, același progres tehnic - zero și tot zero pe partea de progres financiar. În aceeași situație sunt spitalele Gomoiu - de copii și panait Sârbu - ginecologie. La fel la spitalele „Clinic de Urgență”, Sf Pantelimon sau Bagdasar Arseni. 

Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș pentru digitalizare Foto: Adevarul
Miruţă: Să vorbeşti de digitalizare, astăzi, în statul român este o jignire a acestui substantiv Foto: Facebook
Politică

Miruţă: Să vorbeşti de digitalizare, astăzi, în statul român este o jignire a acestui substantiv

Să vorbeşti de digitalizare, astăzi, în statul român este o jignire a acestui substantiv, a declarat vineri, la Braşov, într-o conferinţă de presă, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Radu Miruţă, care a adăugat că România a pierdut 9 ani, deoarece până acum "digitalizarea a fost o pâlnie prin care oameni politici din statul român au circulat banii publici". Citește și: Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero Miruţă: Să vorbeşti de digitalizare, astăzi, în statul român este o jignire a acestui substantiv „Noi nu suntem la nivel de digitalizare în România astăzi. Să vorbeşti de digitalizare, astăzi, în statul român este o jignire a acestui substantiv 'digitalizare'. Ce facem - şi am reuşit asta cu specialiştii pe care i-am recrutat şi pe care îi plătim aproape cu ce se plăteşte mediul privat - este să facem arhitectura de digitalizare a statului, care să fie tehnic coordonată de acest minister şi care va şti fiecare minister ce trebuie să facă (...) după care decizia politică trebuie să treacă prin Cancelaria prim-ministrului. (...) Astăzi este un haos care produce beneficii celor care sunt 'umflaţi' cu contracte de software la statul român. Dacă auziţi că un soft a costat 10 milioane sau 100.000 de euro, probabil că aveţi un nod în gât că nu ştiţi ce să scrieţi ca să informaţi populaţia. Dacă auziţi de un spital, de o autostradă, de un pod, aveţi o unitate de măsură - e mare, e mic, e frumos, e funcţional - însă dacă auziţi de un soft, nu ştiţi ce face algoritmul din spate şi dacă este corect măsurat", a spus Radu Miruţă.Potrivit acestuia, digitalizarea nu va produce efecte pentru cetăţeni dacă doar „vor fi schimbate calculatoare într-un minister"."Cheia în digitalizare este comunicaţia, să nu plăteşti de două ori acelaşi soft de care are nevoie şi Consiliul Judeţean Braşov şi Consiliul Judeţean Gorj şi, de fapt, fiecare plăteşte şi asta se întâmplă de vreo 42 de ori. Cheia este să nu execuţi banii dintr-un minister pentru că schimbi calculatoarele cu unele mai noi. Trebuie să faci aceste lucruri cu un scop: acela de a comunica unii cu ceilalţi. Digitalizarea nu va produce efecte pentru cetăţeni dacă nu schimbă date", a mai afirmat ministrul Radu Miruţă.La rândul său, subsecretarul de stat Andrei Miftode, care coordonează Direcţia Generală Comunicaţii Electronice, Politici şi Strategii în Digitalizare din minister, a arătat că se confruntă atât cu probleme de personal, cât şi de infrastructură, menţionând că, atunci când a preluat funcţia, "ploua prin tavan şi se ardeau echipamente"."Sunt foarte multe lucruri (în ce priveşte digitalizarea - n.red.) de adus, de cele mai multe ori, de la un nivel de avarie, sunt proiecte aflate în comă, pe care trebuie să le resuscităm şi asta este, pe scurt, cea mai mare provocare cu care ne confruntăm. Sunt doar patru oameni care lucrează, în prezent, la Direcţie şi doar doi dintre ei sunt pe partea tehnică. Să nu mai spun că avem probleme de infrastructură. Când am ajuns la minister, ploua prin tavan, apa se scurgea prin pereţi şi se ardeau echipamentele de reţea din minister", a afirmat subsecretarul de stat Andrei Miftode.

Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero Foto: Facebook SUUB
Eveniment

Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero

Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero, arată datele publicate azi de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Acest minister a lansat joi tabloul de bord care arată stadiul proiectelor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Acest tablou arată ce alocare are fiecare proiect, ce avans are și cât s-a plătit, așa-numitul „progres financiar”. Citește și: PSD a furat primarul PNL și candidează cu el, după ce, mai întâi, a anulat alegerile din Sopot, Dolj. Alegerile anulate fuseseră câștigate de actualul candidat PSD Tabloul arată că sunt 549 de proiecte care menționează cuvântul „spital”, cu o alocare de 1,1 miliarde de euro. Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero Însă tabloul mai arată și faptul că sunt 226 de proiecte care înregistrează 0% progres tehnic, imensa majoritate fiind cele de digitalizare a spitalelor, care au alocate în acest scop sume relativ mici, sub un milion de euro.  De exemplu: digitalizarea și guvernanța datelor la Spitalul Universitar de Urgență București are o alocare 990.000 de euro, progres tehnic - zero, progres financiar - 0,98%. La spitalul Elias, aceeași alocare, același progres tehnic - zero și tot zero pe partea de progres financiar. În aceeași situație sunt spitalele Gomoiu - de copii și panait Sârbu - ginecologie. La fel la spitalele „Clinic de Urgență”, Sf Pantelimon sau Bagdasar Arseni.  Spitalul Clinic de Urgență de Chirurgie Plastică Reparatorie și Arsuri, „singurul spital de specialitate care oferă tratamentul complex pentru arsuri de orice gravitate pentru pacienții adulți din România și din toată țara”, potrivit ministerului Sănătății, are o evoluție zero a proiectului „reducerea riscului de infecții nosocomiale”, finanțat prin PNRR cu 650.000 de lei, deși aceste infecții sunt una din cele mai grave probleme în cazul pacienților cu arsuri.  Administrația Spitalelor București, ASSMB, are la dispoziție un grant de 4,66 milioane de lei pentru „REALIZARE CORP C5 CU REGIM DE INALTIME S-TEHNIC +P+2E+E TEHNIC CU FUNCTIUNEA DE TERAPIE INTENSIVA NEONATOLOGIE IN CADRUL SPITALULUI CLINIC DE OBSTETRICA SI GINECOLOGIE FILANTROPIA - București”. Grad de realizare: 0,40%.  Însă sunt și 153 de proiecte cu grad de realizare 100%, unul dintre cel mai scumpe fiind „RENOVAREA ENERGETICĂ SPITALULUI JUDEȚEAN DE URGENȚĂ SF. IOAN CEL NOU SUCEAVA - MUNICIPIUL SUCEAVA”. 

România digitalizează sistemul medical public (sursa: Facebook/Alexandru Rogobete)
Eveniment

Rogobete anunță lansarea noii platforme care să înlocuiască dezastrul actual al cardului de sănătate

Primele module ale noii Platforme Informatice a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) vor fi lansate până la sfârșitul acestui an, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. Potrivit acestuia, platforma va fi complet operațională până în august 2026 și reprezintă cel mai amplu proiect de digitalizare din istoria sistemului medical românesc. O investiție strategică de 100 de milioane de euro Proiectul PIAS este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și are o valoare totală de 100 de milioane de euro. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL „Noua Platformă Informatică a Asigurărilor de Sănătate este un angajament ferm al echipei noastre și o reformă pe care o ducem la bun sfârșit. Primele module vor fi funcționale până la finalul acestui an, iar întreaga platformă va fi complet operațională până în august 2026”, a transmis ministrul Alexandru Rogobete într-un mesaj publicat pe Facebook. Digitalizare completă: fără hârtii și tipizate Noua platformă va transforma radical modul în care sunt gestionate datele medicale și serviciile de sănătate, prin eliminarea birocrației și digitalizarea completă a fluxurilor medicale. Printre principalele beneficii anunțate: Eliminarea formularelor tipizate și a documentelor pe hârtie; Biletele de trimitere, scrisorile medicale și concediile medicale vor fi complet digitale și accesibile instant; Dosarul electronic al pacientului și rețeta electronică vor fi integrate și funcționale; Istoricul medical al pacientului va putea fi accesat oricând, de pe telefon sau calculator. Un pas decisiv pentru digitalizarea sănătății Ministrul Sănătății a subliniat că această reformă marchează o schimbare reală în digitalizarea sistemului medical, în contrast cu inițiativele eșuate din trecut. „Știu că, de-a lungul anilor, mulți și-au pierdut încrederea când au auzit cuvântul ‘digitalizare’. Dar acum este diferit. Ritmul e accelerat, munca e vizibilă, iar beneficiile se vor simți direct în viața fiecărui pacient și a fiecărui medic”, a afirmat Rogobete. Beneficii directe pentru pacienți și medici Prin noua platformă, pacienții vor avea acces rapid la informațiile medicale personale, iar medicii vor lucra mai eficient, fără hârtii inutile și fără riscul pierderii de date. „Muncim onest, ascultăm sistemul, ascultăm oamenii și corectăm din mers. Fiecare zi contează, iar fiecare pas înainte înseamnă mai multă încredere în sistemul public de sănătate”, a adăugat ministrul Alexandru Rogobete.

Cum își bate joc casa de pensii de pensionari Foto: PSD
Eveniment

De la cititori: cum își bate joc casa de pensii de pensionari. Dosar „fizic”, nici o digitalizare

Cum își bate joc casa de pensii de pensionari: am primit un mesaj de al calvarul îndurat de un pensionar care s-a mutat în alt județ și a avut îndrăzneala să ceară ca talonul de pensie să-i fie transferat electronic la noua adresă. Citește și: Banca de stat Eximbank are credite neperformante de miliarde lei, acordate de politrucii din CIFGA Cum își bate joc casa de pensii de pensionari Vă prezentăm, fără modificări, mesajul acestui cititor: „Azi am fost la casa de pensie pentru a transfera dosarul de pensie al soțului meu în alt județ, pentru că ne-am mutat. Răspuns: transferul se face fizic ( adica se trimite pachet dosarul în alt județ), acolo se începe recalculcularea din nou și apoi va primi altă decizie de pensionare din acel județ! Întreb: «Și cât durează?»  «Nu știm. De un an e blocat...» «Și cuponul de pensie unde îl primește?»  «Tot la vechea adresă». Eu îi spun că noi ne-am mutat din oraș și la vechea adresă e altcineva. «Nu putem primi electronic?» «Nu. Asta e legea...» Deci despsre ce digitalizare vorbim?”. 

Ce soluție pentru combaterea corupției propune un consilier prezidențial Foto: Facebook Nicușor Dan
Politică

Ce soluție pentru combaterea corupției propune un consilier prezidențial

Ce soluție pentru combaterea corupției propune un consilier prezidențial: „Digitalizarea pe bune”, scrie Radu Burnete, pe Facebook. El a fost numit, începând cu 1 iulie 2025, consilier prezidențial pentru probleme economice și sociale. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Ce soluție pentru combaterea corupției propune un consilier prezidențial „Combaterea corupției este foarte importantă pentru dezvoltarea economică. Corupția scăpată de sub control înseamnă bani publici risipiți (deci taxe mai mari decât ar fi necesar). Corupția deschide foarte multe uși prin care statul intră în economia privată și o distorsionează și asta nu va duce în timp la actori competitivi capabili să exporte și să concureze global și să ofere salarii din ce în ce mai mari. Prea multă corupție ajunge în timp să-i promoveze în mediul economic privat pe cei care știu să deschidă aceste uși și nu pe cei care oferă cele mai bune produse și servicii la cele mai bune prețuri. Dincolo de instrumentele bine știute de combatere a acestui fenomen mai există unul despre care am vorbim enorm în România, pe care am cheltuit foarte mulți bani și care rămâne totuși un deziderat îndepărtat: digitalizarea. Digitalizarea pe bune. Edge Institute a publicat recent un raport despre guvernanța digitalizării în România și las aici un grafic mai mult decât grăitor unde vedeți comparată «maturitatea digitală» a României cu cea a Estoniei. Va trebui să ne suflecăm mânecile și să recuperăm repede la acest capitol fiindcă beneficiile vor fi pe toate fronturile de la achiziții publice mai corecte la reducerea evaziunii fiscale și de la servicii publice mai bune pentru cetățeni la un ecosistem care va permite României să țină pasul în cursa inteligenței artificiale care nu poate fi câștigată cu xeroxuri și imprimante.   În ciuda unui deceniu în care s-au dus multe resurse publice în această direcție nu am progresat suficient. De fapt am progresat nejustificat de puțin. Este o temă asupra căreia ne vom și mă voi apleca cu precădere. Nu mai poate aștepta”, a scris Burnete pe Facebook. 

Premierul Bolojan critică ANAF Foto: Guvernul României
Politică

Premierul Bolojan critică ANAF: „Degeaba am mărit taxele dacă banii nu sunt colectați”

Premierul Ilie Bolojan (PNL) critică ANAF: „Degeaba am mărit taxele dacă banii nu sunt colectați”, a spus șeful Guvernului într-o conferință de presă. Însă aceasta nu a fost singura referire critică la activitatea Fiscului.  Citește și: Iohannis n-a vrut să dea cheia imobilului confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala La 1 iulie, la scurt timp de la preluarea mandatului de premier, Ilie Bolojan la numit pe Adrian Nicușor Nica în funcța de președinte al ANAF. Nica a fost numit în ianuarie 2024 de fostul premier Marcel Ciolacu în funcția de șef al Corpului de Control. În trecut, el a fost director adjunct pe inspecție fiscală la direcția de Mari Contribuabili a ANAF și director general la control fiscal în cadrul ANAF. Premierul Bolojan critică ANAF Azi, în conferința de presă de la Palatul Victoria, primul-ministru a spus că Guvernul se va concentra în perioada următoare pe încasarea veniturilor și limitarea cheltuielilor de funcționare. „De ce trebuie să ne încasăm în continuare taxele și impozitele și să facem efort pentru asta? Pentru că degeaba am mărit taxele dacă banii nu sunt colectați și nu intră efectiv în bugetul statului. Pentru aceasta e nevoie să avem o disciplină financiară în continuare, să finalizăm digitalizarea ANAF-ului și a Vămii, să combatem ferm evaziunea fiscală, să ne asigurăm că prețurile de transfer sunt la un nivel care permit plata unor impozite serioase în România și nu depășesc o limită a normalității de către toate companiile și, de asemenea, să combatem munca la negru”, a arătat Bolojan. El a mai spus că așteapăt decizia CCR pe legile pe care Guvernul și-a asumat răspunderea, în Pachetul 2, pentru că acestea „nu fac decât să întărească capacitatea ANAF-ului de a încasa aceste impozite, să închidă portițele, să nu mai permită existența firmelor fantomă, și așa mai departe”. 

Rezultate catastrofale ale ANAF, în 2025, în recuperarea prejudiciilor stabilite de instanțe Foto: Facebook
Politică

Rezultate catastrofale ale ANAF, în 2025, în recuperarea prejudiciilor stabilite de instanțe

Rezultate catastrofale ale ANAF, în 2025, în recuperarea prejudiciilor stabilite de instanțe: în timp ce DNA a instituit sechestre pentru recuperarea prejudiciilor rezultate din infracțiuni de aproximativ 4 miliarde de euro, din 2016 până la finalul primului semestru din 2025, Fiscul a recuperat doar 320 de milioane de lei din absolut toate dosarele cu condamnări defintive.  Citește și: Nazare îl ignoră pe Bolojan: nu și-a depus declarația de avere, deși premierul le-a cerut asta miniștrilor Rezultate catastrofale ale ANAF, în 2025, în recuperarea prejudiciilor stabilite de instanțe Mai rău, anul 2025 se conturează a fi cel mai prost în recuperarea prejudiciilor: s-au încasat, în primul semestru, doar 69.483.664 lei. Este mai puțin de jumătate din ce s-a încasat în 2024 și circa o treime din încasările din 2023. „Din datele aflate la dispoziția Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, suma totală încasată din activitatea de punere în executare a hotărârilor judecătoreşti pronunțate în materie penală, la nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, pentru perioada 2016 - semestrul I 2025, este de 1.611.930.440 lei, defalcată astfel:- 173.524.391 lei în anul 2016;- 170.272.962 lei în anul 2017;- 110.261.614 lei în anul 2018;- 187.107.540 lei în anul 2019:- 142.152.889 lei în anul 2020;- 169.010.398 lei în anul 2021;- 199.596.944 lei în anul 2022:- 205.688.812 lei în anul 2023;- 184.831.228 lei în anul 2024;- 69.483.664 lei semestrul I 2025 ANAF susține că va recupera mai mult prin digitalizarea instituției.  Datele oferite in acest răspuns la o interpelare a deputatului PSD Nicolae Bara diferă de ceea ce ANAF i-a comunicat deputatului USR Cezar Drăgoescu în aprilie. ANAF arăta că „la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală - Direcția Generală Executări Silite Cazuri Speciale, din datele şi informaţiile comunicate de structurile subordonate/ coordonate de către aceasta, după caz, rezultă că din activitatea de executare silitā cazuri speciale a fost încasată suma totală de 710.924.978,26 lei, din care: 2020: 91.692.032 lei 2021: 135.204.328 lei  2022: 152.455.107 lei  2023: 165.139.324 lei 2024: 155.460.296 lei  2025: 10.973.891 lei” ANAF susținea că nu știe cât are de încasat din dosare cu condamnări definitive: „Creanţele bugetare stabilite prin hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală, provenite din săvârşirea de infracţiuni, de natura sumelor reprezentând repararea prejudiciului material sau confiscarea echivalentului în lei al bunurilor sau sumelor confiscate nu sunt tratate în mod distinct sub aspectul evidențierii la nivelul organului fiscal central”.   

„Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

„Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu

„Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Dragoș Anastasiu, înainte de a părăsi Executivul. Anastasiu a vorbit despre „bullying-ul statului” și a spus că statul n-a fost niciodată corect cu antreprenorii. Citește și: Nimeni nu-l ascultă pe Bolojan: șefii companiilor de stat - criticați, dar neclintiți din funcții „Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu La ce concluzii a ajuns Anastasiu, după o lună în guvernul Bolojan: „Aleg să citesc un singur mesaj primit pe Facebook, de la Rodica Todericiu: «Sunt o persoană care vă înțelege foarte bine punctul de vedere, deoarece eu am fost, în anul 2004, supusa aceluiaşi sistem, la Bistrița. Am dat mită cash la primul control, dar am refuzat alte plăți. M-a costat un dosar penal. De la Bistrița m-am dus la Curtea de Apel Cluj cu o sentință de doi ani de pușcărie cu executare, dosar judecat de președinta Curții de Apel Cluj, care m-a absolvit de orice vină și ANAF a fost obligat să returneze 161.000 lei în 2008, după patru ani de umblat prin tribunale, urmare a falimentul celor trei firme, concomitent cu pierderea a două case, un apartament, un teren intravilan»”.  Despre controalele ANPC: „Am înțeles că sunt multe greșeli în HoReCa, am înțeles că sunt multe locuri care nu corespund standardelor, dar una este să îți faci datoria ca stat și să reglementezi, să amendezi ceea ce nu e bine, alta este să umilești antreprenorul public pe Tik Tok. Am înțeles că sunt lucruri care nu sunt în regulă, e ok, dar umilirea antreprenorilor, a celor care investesc niște bani, sigur cu greșeli, nu cred că este un comportament corect al statului român. Și apelez acum la statul român să nu mai facă așa ceva, să-și facă datoria”. „De ce nu digitalizăm ANAF de atâția ani, când alte țări, cât timp alte țări s-au digitalizat în întregime? În doi ani de război - vezi Ucraina -, și noi nu reușim să digitalizăm ANAF. Nu reușim sau nu vrem? Răspunsul e că nu vrem!” „Statul român are în momentul de față miliarde, miliarde de lei datorii la firmele private. Miliarde! Vă dau exemple: rambursarea plăților pe concediile medicale - miliarde; plata companiilor de energie care au făcut plafonarea la energie și sunt neplătite. Am sunat ieri doi constructori mari și mi-au spus așa: avem, împreună, 1,5 miliarde de lei nefacturaţi - lucruri pe care noi l-am prestat deja;  1,5 miliarde de lei - doi constructori, nefacturați. Și alt miliard, facturat și neplătit. Și-am întrebat, dar de ce nu facturați? Nu facturăm pentru că ni se spune că nu sunt bani și dacă facturăm, ne încărcăm și cu TVA pe care trebuie să-l plătim, noi neprimind banii de la statul roman”. „Nu mai putem continua așa, cu un stat care nu este partener și este asupritor al companiilor din România”, a spus vicepremierul demisionar. 

150.000 de angajați ai statului trebuie trimiși în privat Foto: Facebook
Economie

150.000 de angajați ai statului trebuie trimiși în privat, susține decanul FABIZ, Tănase Stamule

Statul român ar trebui digitalizat și 150.000 de angajați ai statului trebuie trimiși în sectorul privat, susține decanul FABIZ, Tănase Stamule. El avertizează, într-o postare pe Facebook, asupra „schimbărilor” economice care vor veni în jurul anului 2030: generațiile născute în anii 60 vor ieși la pensie, iar costurile cu pensiile vor exploda, iar România va primi mult mai puține fonduri de la UE. Citește și: Important susținător al lui Crin Antonescu, despre "pozele" lansate de Lasconi: Fake grosolane care folosesc Rusiei „Avem următorii patru ani ca să ne pregătim pentru 2030 iar pentru asta avem în primul rând nevoie de o guvernare responsabilă, cu un premier alfabetizat economic. România are câteva șanse pe care dacă le folosește poate evita un colaps în 2030”, scrie Stamule. 150.000 de angajați ai statului trebuie trimiși în privat Ce soluții propune rectorul FABIZ: „Reorganizarea teritorială și administrativă și scăderea implicită a costurilor de funcționare a statului” „Digitalizarea statului și trimiterea a 150k din angajații de la stat în privat” „Atragerea unei părți a diasporei înapoi în țară datorită creșterilor salariale din România şi acoperirea implicită a deficitului de forță de muncă” „Creșterea producției de energie cu ajutorul fondului de modernizare pentru a genera un mix energetic cât mai stabil” „Dezvoltarea industriilor petrochimice și siderurgice bazate pe gazul de la Marea Neagră”.  Stamule arată că, în absența fondurilor de la UE, investițiile vor trebui făcute din bugetul de stat, ceea ce va pune o presiune pe deficit. În plus, după finalizarea fondului de modernizare, investițiile în energie vor trebui făcute de companii, deci statul va trebui să ia mai puține dividende - o altă problemă pentru deficit. 

Reforma administrației publice, condiționată de digitalizare (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu recunoaște că măsurile sale de reorganizare a aparatului bugetar sunt "de formă"

Reforma administrației publice, condiționată de digitalizare. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat sâmbătă, la Alexandria, că reorganizarea sistemului bugetar din România va avea loc doar după finalizarea digitalizării instituțiilor publice. Reforma administrației publice, condiționată de digitalizare Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă susținute la Spitalul Județean Teleorman, unde șeful Guvernului a subliniat că reforma administrației nu trebuie făcută „cu barda”, ci printr-un proces de consultare. Citește și: Publicație conservatoare din SUA cere retragerea trupelor de la baza Kogălniceanu: „Este timpul să renunțăm la România” "Normal că trebuie și o reorganizare a sistemului bugetar, lucru care se va face. Nu poți să-l faci cu barda. Trebuie să-l faci prin discuții cu partenerii și cu instituțiile", a explicat Ciolacu. Modernizarea administrației Premierul a subliniat că modernizarea administrației publice va deveni mai facilă odată cu implementarea procesului de digitalizare. "Când se va termina și sistemul de digitalizare, lucrurile vor fi mult mai facile pentru fiecare, pentru noi și automat că va fi și o reorganizare de fond, nu de formă", a declarat premierul. Accent pe investiții pentru creșterea nivelului de trai Marcel Ciolacu a reiterat că prioritatea Guvernului trebuie să fie îmbunătățirea nivelului de trai al românilor, prin creșterea investițiilor. "În ultima perioadă vorbim doar despre alegeri, fie locale, europarlamentare, prezidențiale sau generale. Totuși, rolul nostru este să îmbunătățim nivelul de trai al românilor și să ne axăm pe investiții." Premierul a subliniat că bugetul alocat pentru investiții în 2024 este de 7,8%, un record absolut, în timp ce deficitul bugetar este estimat la 7%. "Vom depăși cu 0,8% deficitul doar în zona de investiții", a adăugat Ciolacu, subliniind importanța acestei alocări pentru dezvoltarea infrastructurii și economiei României.

Chișinău peste București: toată administrația, digitalizată (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Eveniment

Chișinău peste București: toată administrația, digitalizată

Chișinău peste București: toată administrația, digitalizată. Administraţia este digitală la Chişinău, Republica Moldova, astfel că investitorii nu ar trebui să se teamă de acest aspect, a declarat marţi guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, în cadrul unei conferinţe. Chișinău peste București: toată administrația, digitalizată "La Chişinău, Republica Moldova, administraţia este digitală",a menţionat Anca Dragu, la conferinţa "Barometrul antreprenorilor care construiesc viitorul - România & Republica Moldova". Citește și: Cui i-a folosit isteria falsului ciclon Ashley: Ciolacu, la Comandamentul pentru gestionarea efectelor inundaţiilor, a spus că „s-a acţionat profesionist, ca la carte, nu avem nici o victimă” "Eu am parcurs tot acest circuit de întocmire a documentelor personale şi a mers totul absolut şnur, strună. Totul este digital. Investitorii nu ar trebui să se teamă de administraţie la Chişinău. (...) Noi ne asigurăm că toate regulile, cel puţin în sectorul bancar, sunt reguli care se aplică la nivelul Uniunii Europene. Sectorul bancar oferă aceeaşi stabilitate şi condiţii ca în orice ţară a Uniunii Europene. Odată ce partea de infrastructură fizică, de autostrăzi, conexiuni, se îmbunătăţeşte, atunci distanţa, din prisma distanţei Bucureşti-Chişinău, se va micşora semnificativ", a adăugat aceasta. Stabilitate financiară Ea a subliniat că investiţiile şi încrederea în economie se bazează pe un mediu economic propice, adică o stabilitate a preţurilor, un nivel scăzut şi uşor de anticipat al inflaţiei şi o stabilitate financiară. "În aceste condiţii, atât companiile cât şi persoanele fizice au puterea şi dorinţa de a investi, de a consuma, de a fi agenţi economici activi, de a participa în mod activ la viaţa economică. Banca naţională a reuşit să lupte pe planul acesta al creşterii preţurilor, am reuşit să aducem inflaţia, printr-o coordonare bună a politicilor monetare şi politicilor economice, undeva în jurul ţintei de 5%, iar ca atare, rata de politică monetară, rata dobânzii de bază, este la 3,6%. Acest fapt a făcut posibilă relansarea creditării", a adăugat guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei. Creștere "serioasă" a creditării Potrivit acesteia, se observă deja "o creştere serioasă a creditării", atât pe segmentul persoanelor fizice, respectiv credit ipotecar şi de consum, cât şi pe segmentul persoanelor juridice. "La nivelul băncii centrale avem un grup de lucru care se uită la politici şi măsuri pentru a stimula accesul la finanţare, creditarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Ştim bine că întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă sectorul foarte important. În Republica Moldova, 92% dintre companii reprezintă aceste IMM-uri şi trebuie să le acordăm atenţie sporită. Vrem să ne asigurăm că au acces la creditare", a precizat Anca Dragu. Barometrul Antreprenorilor New Money INSCOP, cel mai amplu demers de evaluare sistematică a opiniilor antreprenorilor din România, a fost lansat marţi în cadrul conferinţei "Barometrul antreprenorilor care construiesc viitorul - România & Republica Moldova". Barometrul, care va fi realizat de două ori pe an, prezintă opiniile antreprenorilor cu privire la evoluţia economiei româneşti, a serviciilor publice şi a propriei afaceri, relaţia cu UE şi Republica Moldova. Proiectul este realizat cu sprijinul German Masall Fund, Ukraine-Moldova American Enterprise Fund, Parteneriate pentru Noua Economie, Newmoney.ro, Informat.ro şi Strategic Thinking Group.

România, țara din UE cu cel mai mic procent al cetățenilor care au interacționat online cu autoritățile Foto: PSD Câmpia Turzii
Economie

Cel mai mic procent cetățenilor interacționat online cu autoritățile

România este țara din UE cu cel mai mic procent al cetățenilor care au interacționat online cu autoritățile, arată Eurostat. Potrivit Eurostat, doar 23% din cetățenii români au folosit în 2023 site-urile sau apps-urile autorităților, media UE fiind de 69%. Chiar și Bulgaria are un procent mai mare de cetățeni care au interacționat astfel, online, cu autoritățile - 30%. Citește și: Șeful investițiilor de la Metrou este un fost muncitor necalificat și „meseriaș tunel”, dar nepot de lider sindical Cel mai mic procent al cetățenilor care au interacționat online cu autoritățile „În 2023, 69% dintre cetățenii UE cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au utilizat un site web sau o aplicație a unei autorități publice în ultimele 12 luni. Ponderea a variat foarte mult între țările UE, cu cele mai mari cote înregistrate în Danemarca (98%), Finlanda, Țările de Jos și Suedia (toate 95%). În schimb, cele mai scăzute procente au fost înregistrate în România (23%), Bulgaria (30%) și Germania (58%)”, arată Eurostat. Puțin sub 90% din estonieni își gestionează relația cu statul prin internet. „O analiză mai detaliată a diferitelor activități de e-guvernare arată că, în 2023, 42% dintre persoane au utilizat serviciile de e-guvernare în ultimele 12 luni pentru a obține informații despre servicii, beneficii, legi, ore de funcționare sau altele similare. Acestea au fost urmate de descărcarea sau tipărirea de formulare oficiale (40 %), accesarea de informații personale (39 %) și stabilirea unei întâlniri sau rezervări și primirea de comunicări sau documente oficiale (37 %). Ponderea persoanelor care au depus declarații fiscale online a fost ceva mai mică, de 29%. În mod similar, cifrele pentru accesarea bazelor de date sau a registrelor publice au fost de 19%, în timp ce 18% dintre persoane au solicitat online documente sau certificate oficiale și 17% au solicitat beneficii sau drepturi”, mai explică Eurostat. Citește și: Băsescu: „Cel mai echipat pentru funcția de președinte este Ciucă”

Marele succes al ministrului Rafila Foto: Facebook
Eveniment

Marele succes al ministrului Rafila

Marele succes al ministrului Rafila: din 366 de spitale deținute de stat, doar 18 înregistrează activitatea ATI în format digital. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în 2023 era 366 de spitale aflate în proprietatea publică. Ministerul Sănătății avea în directă subordine 58 de spitale, restul fiind sub controlul autorităților locale. Citește și: Cea mai scumpă campanie electorală din istoria României: subvenția de la buget pentru pensii se dublează, ajungând la 21,5 miliarde de lei – calcule Ziarul Financiar Sub 5% din spitalele publice au, deci, secțiile ATI digitalizate. Marele succes al ministrului Rafila “Noi, când am venit la Minister, am găsit un proiect care ar fi trebuit - pentru că e vorba despre exerciţiul financiar care s-a încheiat în 2020 sau 2021 - să finanţeze informatizarea a 18 secţii ATI din spitale mari. L-am reluat şi acum l-am finalizat. Avem în momentul de faţă 18 spitale care sunt... totul rămâne scris acolo, încercăm să creştem în felul ăsta siguranţa pacientului şi să evităm astfel de situaţii care sunt absolut şocante”, a afirmat, miercuri seară, la Antena 3, ministrul Sănătăţii, citat de news.ro. “Toate operaţiunile care se fac pacientului sunt integrate într-o bază de date, iar aceste monitorizări ale pacientului sunt digitale şi se pot urmări şi se pot transmite în timp real, inclusiv se pot transmite la Ministerul Sănătăţii în timp real date referitoare la paturile disponibile, la alte date de natură administrativă“, a explicat Rafila. El a catalogat drept ”foarte grav” faptul notat în rechizitoriul procurorilor care anchetează decesele suspecte din secţia ATI a Spitalului ”Sfântul Pantelimon” din Bucureşti conform căruia modificările din tratamentul pacienţilor nu erau trecute şi în fişele de observaţie ale bolnavilor. ”Este total anormal, asta este o chestiune foarte gravă, pentru că atunci înseamnă că, practic, putem să dăm orice fel de tratament şi nimeni nu-şi asumă nimic. Asta este o chestiune gravă, a fost documentată, am înţeles, de către procurori şi ea stă la baza unei greşeli foarte serioase pe care posibil - spun posibil, pentru că nu avem încă o decizie a instanţei – au realizat-o acolo, în secţie (la Spitalul «Sfântul Pantelimon» Bucureşti – n.r.)”, a declarat ministrul Sănătăţii.

Ministerul de Finanțe recunoaște într-un document oficial că nu și-a realizat încasările la buget urmare a eșecului digitalizării și a PNRR Foto: Facebook
Eveniment

Nu și-a realizat încasările urmare a eșecului digitalizării și a PNRR

Ministerul de Finanțe recunoaște într-un document oficial că nu și-a realizat încasările la buget urmare a eșecului digitalizării și a PNRR. Informația apare în așa-numitul „Raport privind execuţia bugetară - trimestrul II 2024”, publicat recent de acest minister. Citește și: Rareș Bogdan despre cartea lui Ciucă: „După mult timp, de la «Cățeluș cu părul creț» și «Capra cu 3 iezi», unii vor ține mâna pe carte” Pe de altă parte, documentul arată că cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat în trimestrul II din 2024, fiind cu 26% mai mari decât în trimestrul II din 2023. Nu și-a realizat încasările urmare a eșecului digitalizării și a PNRR „În perioada analizată veniturile bugetului general consolidat nu au reușit să atingă nivelul programat ca urmare a performanței slabe înregistrate în cazul veniturilor suplimentare încasate din digitalizare și a sumelor aferente fondurilor externe nerambursabile inclusiv PNRR. Veniturile prevăzute a fi încasate din fonduri externe nerambursabile în perioada analizată au fost inferioare nivelului programat discrepanțe majore între nivelul sumelor încasate și cele programate înregistrându-se în special în cazul sumelor aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR”, se arată în concluzia raportului. Finanțele arată că în trimestrul II din 2024 la buget au venit doar 53,3% din sumele care erau planificate să vină de la UE. Din sumele planificate să fie absorbite la buget strict din PNRR s-a realizat doar 24,7%, iar din alocările pentru 2021-2027 a sosit doar 71,7% din suma planificată. „Comparativ cu trimestrul al doilea al anului precedent sumele nerambursabile primite de la Uniunea Europeană au înregistrat o scădere cu 55,3% (+5,52 miliarde lei) pe fondul reducerii sumelor atrase din cadru financiar 2014-2020”, arată raportul. În consecință, „plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri UE (inclusiv cele finanțate din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR)au reprezentat 0,6% din PIB și s-au efectuat în proporție de 65,8% din plățile programate pentru perioada analizată”. Pe de altă parte, cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - au fost mai mari decât estimările Guvernului. „Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,3% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului anterior. Cheltuielile de personal au crescut cu 26,3% comparativ cu trimestrul II 2023, pe fondul creșterilor salariale din sectorul bugetar acordate începând cu al doilea semestru al anului 2023 cât și în perioada analizată”, explică Finanțele.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră