sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: digitalizare

18 articole
Eveniment

Chișinău peste București: toată administrația, digitalizată

Chișinău peste București: toată administrația, digitalizată. Administraţia este digitală la Chişinău, Republica Moldova, astfel că investitorii nu ar trebui să se teamă de acest aspect, a declarat marţi guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, în cadrul unei conferinţe. Chișinău peste București: toată administrația, digitalizată "La Chişinău, Republica Moldova, administraţia este digitală",a menţionat Anca Dragu, la conferinţa "Barometrul antreprenorilor care construiesc viitorul - România & Republica Moldova". Citește și: Cui i-a folosit isteria falsului ciclon Ashley: Ciolacu, la Comandamentul pentru gestionarea efectelor inundaţiilor, a spus că „s-a acţionat profesionist, ca la carte, nu avem nici o victimă” "Eu am parcurs tot acest circuit de întocmire a documentelor personale şi a mers totul absolut şnur, strună. Totul este digital. Investitorii nu ar trebui să se teamă de administraţie la Chişinău. (...) Noi ne asigurăm că toate regulile, cel puţin în sectorul bancar, sunt reguli care se aplică la nivelul Uniunii Europene. Sectorul bancar oferă aceeaşi stabilitate şi condiţii ca în orice ţară a Uniunii Europene. Odată ce partea de infrastructură fizică, de autostrăzi, conexiuni, se îmbunătăţeşte, atunci distanţa, din prisma distanţei Bucureşti-Chişinău, se va micşora semnificativ", a adăugat aceasta. Stabilitate financiară Ea a subliniat că investiţiile şi încrederea în economie se bazează pe un mediu economic propice, adică o stabilitate a preţurilor, un nivel scăzut şi uşor de anticipat al inflaţiei şi o stabilitate financiară. "În aceste condiţii, atât companiile cât şi persoanele fizice au puterea şi dorinţa de a investi, de a consuma, de a fi agenţi economici activi, de a participa în mod activ la viaţa economică. Banca naţională a reuşit să lupte pe planul acesta al creşterii preţurilor, am reuşit să aducem inflaţia, printr-o coordonare bună a politicilor monetare şi politicilor economice, undeva în jurul ţintei de 5%, iar ca atare, rata de politică monetară, rata dobânzii de bază, este la 3,6%. Acest fapt a făcut posibilă relansarea creditării", a adăugat guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei. Creștere "serioasă" a creditării Potrivit acesteia, se observă deja "o creştere serioasă a creditării", atât pe segmentul persoanelor fizice, respectiv credit ipotecar şi de consum, cât şi pe segmentul persoanelor juridice. "La nivelul băncii centrale avem un grup de lucru care se uită la politici şi măsuri pentru a stimula accesul la finanţare, creditarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Ştim bine că întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă sectorul foarte important. În Republica Moldova, 92% dintre companii reprezintă aceste IMM-uri şi trebuie să le acordăm atenţie sporită. Vrem să ne asigurăm că au acces la creditare", a precizat Anca Dragu. Barometrul Antreprenorilor New Money INSCOP, cel mai amplu demers de evaluare sistematică a opiniilor antreprenorilor din România, a fost lansat marţi în cadrul conferinţei "Barometrul antreprenorilor care construiesc viitorul - România & Republica Moldova". Barometrul, care va fi realizat de două ori pe an, prezintă opiniile antreprenorilor cu privire la evoluţia economiei româneşti, a serviciilor publice şi a propriei afaceri, relaţia cu UE şi Republica Moldova. Proiectul este realizat cu sprijinul German Masall Fund, Ukraine-Moldova American Enterprise Fund, Parteneriate pentru Noua Economie, Newmoney.ro, Informat.ro şi Strategic Thinking Group.

Chișinău peste București: toată administrația, digitalizată (sursa: Facebook/Maia Sandu)
România, țara din UE cu cel mai mic procent al cetățenilor care au interacționat online cu autoritățile Foto: PSD Câmpia Turzii
Economie

Cel mai mic procent cetățenilor interacționat online cu autoritățile

România este țara din UE cu cel mai mic procent al cetățenilor care au interacționat online cu autoritățile, arată Eurostat. Potrivit Eurostat, doar 23% din cetățenii români au folosit în 2023 site-urile sau apps-urile autorităților, media UE fiind de 69%. Chiar și Bulgaria are un procent mai mare de cetățeni care au interacționat astfel, online, cu autoritățile - 30%. Citește și: Șeful investițiilor de la Metrou este un fost muncitor necalificat și „meseriaș tunel”, dar nepot de lider sindical Cel mai mic procent al cetățenilor care au interacționat online cu autoritățile „În 2023, 69% dintre cetățenii UE cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au utilizat un site web sau o aplicație a unei autorități publice în ultimele 12 luni. Ponderea a variat foarte mult între țările UE, cu cele mai mari cote înregistrate în Danemarca (98%), Finlanda, Țările de Jos și Suedia (toate 95%). În schimb, cele mai scăzute procente au fost înregistrate în România (23%), Bulgaria (30%) și Germania (58%)”, arată Eurostat. Puțin sub 90% din estonieni își gestionează relația cu statul prin internet. „O analiză mai detaliată a diferitelor activități de e-guvernare arată că, în 2023, 42% dintre persoane au utilizat serviciile de e-guvernare în ultimele 12 luni pentru a obține informații despre servicii, beneficii, legi, ore de funcționare sau altele similare. Acestea au fost urmate de descărcarea sau tipărirea de formulare oficiale (40 %), accesarea de informații personale (39 %) și stabilirea unei întâlniri sau rezervări și primirea de comunicări sau documente oficiale (37 %). Ponderea persoanelor care au depus declarații fiscale online a fost ceva mai mică, de 29%. În mod similar, cifrele pentru accesarea bazelor de date sau a registrelor publice au fost de 19%, în timp ce 18% dintre persoane au solicitat online documente sau certificate oficiale și 17% au solicitat beneficii sau drepturi”, mai explică Eurostat. Citește și: Băsescu: „Cel mai echipat pentru funcția de președinte este Ciucă”

Marele succes al ministrului Rafila Foto: Facebook
Eveniment

Marele succes al ministrului Rafila

Marele succes al ministrului Rafila: din 366 de spitale deținute de stat, doar 18 înregistrează activitatea ATI în format digital. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în 2023 era 366 de spitale aflate în proprietatea publică. Ministerul Sănătății avea în directă subordine 58 de spitale, restul fiind sub controlul autorităților locale. Citește și: Cea mai scumpă campanie electorală din istoria României: subvenția de la buget pentru pensii se dublează, ajungând la 21,5 miliarde de lei – calcule Ziarul Financiar Sub 5% din spitalele publice au, deci, secțiile ATI digitalizate. Marele succes al ministrului Rafila “Noi, când am venit la Minister, am găsit un proiect care ar fi trebuit - pentru că e vorba despre exerciţiul financiar care s-a încheiat în 2020 sau 2021 - să finanţeze informatizarea a 18 secţii ATI din spitale mari. L-am reluat şi acum l-am finalizat. Avem în momentul de faţă 18 spitale care sunt... totul rămâne scris acolo, încercăm să creştem în felul ăsta siguranţa pacientului şi să evităm astfel de situaţii care sunt absolut şocante”, a afirmat, miercuri seară, la Antena 3, ministrul Sănătăţii, citat de news.ro. “Toate operaţiunile care se fac pacientului sunt integrate într-o bază de date, iar aceste monitorizări ale pacientului sunt digitale şi se pot urmări şi se pot transmite în timp real, inclusiv se pot transmite la Ministerul Sănătăţii în timp real date referitoare la paturile disponibile, la alte date de natură administrativă“, a explicat Rafila. El a catalogat drept ”foarte grav” faptul notat în rechizitoriul procurorilor care anchetează decesele suspecte din secţia ATI a Spitalului ”Sfântul Pantelimon” din Bucureşti conform căruia modificările din tratamentul pacienţilor nu erau trecute şi în fişele de observaţie ale bolnavilor. ”Este total anormal, asta este o chestiune foarte gravă, pentru că atunci înseamnă că, practic, putem să dăm orice fel de tratament şi nimeni nu-şi asumă nimic. Asta este o chestiune gravă, a fost documentată, am înţeles, de către procurori şi ea stă la baza unei greşeli foarte serioase pe care posibil - spun posibil, pentru că nu avem încă o decizie a instanţei – au realizat-o acolo, în secţie (la Spitalul «Sfântul Pantelimon» Bucureşti – n.r.)”, a declarat ministrul Sănătăţii.

Ministerul de Finanțe recunoaște într-un document oficial că nu și-a realizat încasările la buget urmare a eșecului digitalizării și a PNRR Foto: Facebook
Eveniment

Nu și-a realizat încasările urmare a eșecului digitalizării și a PNRR

Ministerul de Finanțe recunoaște într-un document oficial că nu și-a realizat încasările la buget urmare a eșecului digitalizării și a PNRR. Informația apare în așa-numitul „Raport privind execuţia bugetară - trimestrul II 2024”, publicat recent de acest minister. Citește și: Rareș Bogdan despre cartea lui Ciucă: „După mult timp, de la «Cățeluș cu părul creț» și «Capra cu 3 iezi», unii vor ține mâna pe carte” Pe de altă parte, documentul arată că cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat în trimestrul II din 2024, fiind cu 26% mai mari decât în trimestrul II din 2023. Nu și-a realizat încasările urmare a eșecului digitalizării și a PNRR „În perioada analizată veniturile bugetului general consolidat nu au reușit să atingă nivelul programat ca urmare a performanței slabe înregistrate în cazul veniturilor suplimentare încasate din digitalizare și a sumelor aferente fondurilor externe nerambursabile inclusiv PNRR. Veniturile prevăzute a fi încasate din fonduri externe nerambursabile în perioada analizată au fost inferioare nivelului programat discrepanțe majore între nivelul sumelor încasate și cele programate înregistrându-se în special în cazul sumelor aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR”, se arată în concluzia raportului. Finanțele arată că în trimestrul II din 2024 la buget au venit doar 53,3% din sumele care erau planificate să vină de la UE. Din sumele planificate să fie absorbite la buget strict din PNRR s-a realizat doar 24,7%, iar din alocările pentru 2021-2027 a sosit doar 71,7% din suma planificată. „Comparativ cu trimestrul al doilea al anului precedent sumele nerambursabile primite de la Uniunea Europeană au înregistrat o scădere cu 55,3% (+5,52 miliarde lei) pe fondul reducerii sumelor atrase din cadru financiar 2014-2020”, arată raportul. În consecință, „plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri UE (inclusiv cele finanțate din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR)au reprezentat 0,6% din PIB și s-au efectuat în proporție de 65,8% din plățile programate pentru perioada analizată”. Pe de altă parte, cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - au fost mai mari decât estimările Guvernului. „Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,3% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului anterior. Cheltuielile de personal au crescut cu 26,3% comparativ cu trimestrul II 2023, pe fondul creșterilor salariale din sectorul bugetar acordate începând cu al doilea semestru al anului 2023 cât și în perioada analizată”, explică Finanțele.

România, ultima din UE la capitolul digitalizare Foto: Ministerul Digitalizării
Politică

România, ultima din UE la capitolul digitalizare

România este ultima din UE la capitolul digitalizare, arată un raport Eurostat publicat azi: doar 27,7% dintre cetățeni au competențe digitale de bază sau peste. Procentul celor care obțin informații de la guvern este penultimul, într-o situație mai proastă fiind doar Bulgaria. Citește și: PSD a vrut să facă primar în Călinești, Argeș, un fost peremist care a făcut pușcărie pentru contrabandă cu alcool și în 2022 a fost reținut pentru că a hărțuit sexual o tânără de 21 de ani România, ultima din UE la capitolul digitalizare „Conform obiectivului UE, cel puțin 80% din toți adulții ar trebui să aibă competențe digitale de bază până în 2030. Pentru a avea competențe digitale generale de bază, oamenii trebuie să știe cum să facă cel puțin o activitate în cinci domenii de competență diferite”, se arată în raport. Însă, în 2023, doar 56% dintre cetățenii aveau competențe digitale de bază sau peste cele de bază. Ponderea persoanelor cu competențe digitale de bază sau peste nivelul de bază în 2023 era cea mai mare în Țările de Jos (83%), Finlanda (82%), Irlanda (73%), Danemarca (70%) și Cehia (69%). În România, doar 27,7% din populație îndeplinea acest criteriu, penultimul loc aparținând Bulgariei (35,5%), cu Polonia (44,3%) pe locul III din coada clasamentului. România era pe penultimul loc în UE în ceea ce privește numărul specialiștilor ICT (tehnologii ale informației și comunicațiilor) angajați în companii (doar 2,6%) și pe penultimul loc în ceea ce privește utilizarea AI (inteligența artificială). Doar 1,5% dintre afacerile din România foloseau AI, față de 15% în Danemarca, aflată pe locul I. Procentul afacerilor care folosesc AI E-guvernarea, un eșec deplin Doar 11,8% dintre tinerii cu vârste între 16 și 24 de ani obțin informații despre activitatea autorităților publice din online. Procentul crește la 13,9% pentru cei între 25 și 64 de ani și se prăbușește la 4,7% când e vorba de persoane peste 65 de ani. În Finlanda, 72,9% dintre cei peste 65 de ani folosesc serviciile e-government. Procentul celor care folosesc internetul și au obținut astfel informații despre serviciile administrației publice „În 2023, 45% dintre cetățenii UE care au utilizat internetul în ultimele 12 luni l-au folosit pentru a obține informații de pe site-urile autorităților publice, de exemplu despre servicii, prestații, drepturi, legi și ore de funcționare. Această proporție variază considerabil între țările UE. În 16 țări din UE, peste 50% dintre persoane au folosit astfel de site-uri web pentru a obține informații, Finlanda (83%), Danemarca (73%) și Suedia (71%) fiind în fruntea grupului”, se arată în raportul Eurostat

Prețul digitalizării CNAS crește la 100 milioane euro Foto: Facebook
Eveniment

Prețul digitalizării CNAS crește la 100 milioane euro

Ministerul lui Alexandru Rafila (PSD) anunță că prețul digitalizării CNAS crește de la astronomica sumă de 70 de milioane de euro la 100 de milioane de euro. Citește și: Europarlamentarul Tudor Ciuhodaru, recent transferat la AUR, a câștigat un salariu uriaș de la spitalul de urgență Iași, deși el lucra și la Bruxelles și Strasbourg Finanţarea pentru digitalizarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi optimizarea Platformei Informatice pentru Asigurările de Sănătate (PIAS) a fost majorată de la 70 de milioane de euro la 100 de milioane de euro fără TVA, informează Ministerul Sănătăţii. Rafila s-a lăudat cu acest succes pe pagina sa de Facebook, amintind că alte 100 de milioane de euro au fost direcționate acum două săptămâni pentru digitalizarea Ministerului Sănătății și a instituțiilor din subordine. Prețul digitalizării CNAS crește la 100 milioane euro Potrivit sursei citate, trimestrul al treilea din 2025 este data limită până la care sistemul asigurărilor de sănătate va fi transformat digital. „Peste 25.000 de furnizori de servicii medicale (spitale, ambulatorii de specialitate, laboratoare, medici de familie, farmacii, furnizori de dispozitive medicale, furnizori de îngrijire la domiciliu) vor fi conectaţi la noua platformă PIAS. Este foarte important de subliniat că sistemul actual nu va fi afectat. Modificările la PIAS vor asigura un mediu prietenos şi accesibil pentru utilizatori, inclusiv pentru cei cu dizabilităţi, şi vor îmbunătăţi interconectarea şi interoperabilitatea sistemului", se arată în comunicatul ministerului. Alte obiective cuprinse în programul de finanţare sunt funcţionalităţi noi (ex. digitalizarea unor documente conexe actului medical), optimizare fluxuri de date, monitorizarea electronică a obiectivelor generale, obiectivelor specifice, activităţilor şi indicatorilor de performanţă asumaţi la nivelul CNAS/CAS/furnizor de servicii medicale, interoperabilitatea sistemelor informatice la nivelul administraţiei publice interinstituţional, utilizarea datelor organizaţionale încrucişate şi a resurselor existente la nivel naţional (în linie cu celelalte investiţii planificate la acest nivel). Citește și: Care este adevăratul motiv pentru care Șoșoacă și-a suspendat soțul nr.3 din partid. Silvestru Șoșoacă fusese promovat prim-vicepreședinte al SOS România „Peste 400 de milioane de euro sunt investite în digitalizarea sistemului de sănătate din România, prin PNRR şi fonduri europene. Finanţarea aprobată astăzi ridică investiţiile directe în digitalizarea sănătăţii prin Componenta 7 din PNRR la 200 de milioane de euro, după ce la finalul lunii ianuarie Ministerul Sănătăţii a aprobat finanţarea pentru digitalizarea instituţiilor în domeniul sanitar aflate în subordinea MS, dar şi digitalizarea proprie a aparatului ministerial", se mai arată în comunicat.

Efectul digitalizării în București Foto: Facebook
Eveniment

Efectul digitalizării în București

Efectul digitalizării în București: emiterea electronică a vignetelor de tranzit pentru vehiculele de mare tonaj a dus la o majorare cu 50% a încasărilor, arată primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, într-o postare pe Facebook. Citește și: Cum face Realitatea TV propagandă lui Șoșoacă și Simion: Anca Alexandrescu se declară deschis de partea lor. Moderatoarea afirma că “vom avea toți cipuri în cap“ El arată însă că și controalele s-au intensificat, iar valoarea amenzilor aplicate a crescut substanțial. Efectul digitalizării în București “Digitalizarea achiziției de vignete de tranzit pentru vehiculele de mare tonaj (mai mari de 5 tone) care traversează Capitala a dus la o creștere a încasărilor. În ianuarie 2024, suma încasată de Primăria Capitalei a fost de 2,13 milioane lei, față de doar 1,44 milioane lei, cât am încasat în aceeași lună a anului 2023. Am demarat procesul de digitalizare a emiterii autorizațiilor de acces în Capitală în luna septembrie a anului trecut, când am lansat platforma online de achiziționare a vignetelor pentru această categorie de vehicule. Acestea se emit doar electronic, varianta tipărită nu mai este disponibilă în benzinării. Astfel, transportatorii pot achiziționa online autorizația de acces: https://www3.pmb.ro/transport/autorizatie Concomitent, Poliția Locală a Municipiului București a intensificat controalele acestor vehicule, ceea ce a dus la o creștere a amenzilor aplicate. Astfel, dacă în ianuarie 2023 au fost date doar 13 amenzi în valoare de 45.000 lei, în decembrie 2023 au fost aplicate 173 de amenzi în valoare de 514.100 lei“, a scris primarul Capitalei.

Digitalizarea Fiscului, împiedicată, ar fi însemnat tăieri de sute de posturi, spune Kelemen Hunor, după ce a fost trimis în tribune Foto: Facebook
Politică

Digitalizarea Fiscului însemnat tăieri posturi

Digitalizarea Fiscului a fost împiedicată de funcționari, fiindcă ar fi însemnat tăieri de 2-300 sute de posturi pe județ, poate chiar 400, în județele mari, a spus preșdintele UDMR, într-un interviu pentru 24hu. În plus, el a arătat că, luând în considerare plățile făcute de CNAS, jumătate din forța de muncă a României a fost, în 2022, în concedii medicale plătite. Citește și: Experiențele prin spitale ale unei profesoare: urletele medicului trezit din somn, scuze fiindcă mama ei n-a murit când se prezisese, un rezident „sictirit” era să ducă la pierderea ochiului Digitalizarea Fiscului, împiedicată, ar fi însemnat tăieri de sute de posturi „Am văzut cum, în 2021-22, am început digitalizarea în instituțiile de colectare a taxelor și impozitelor, dar implementarea a fost împiedicată de funcționari, pentru că asta ar însemna 200-300 de tăieri pe județ și chiar 400 de tăieri în județele mari. A treia problemă este sănătatea, unde ceea ce se întâmplă astăzi este șocant. Dacă nu se rezolvă acest lucru, mai ales la nivelul casei de asigurări de sănătate, banii pentru plata concediilor medicale se vor dubla în 2024. Dacă redistribuim această sumă la populația activă, rezultă că jumătate se află constant în concediu medical. Anul trecut, casa de asigurări de sănătate a plătit peste 500 de milioane de euro pentru concedii medicale”, a spus Kelemen Hunor. Colectarea impozitelor este „incredibil de proastă” și, până când nu va exista o majoritate cu o voință politică puternică pentru a impune digitalizarea în administrație, nu va exista nicio îmbunătățire a colectării. Citește și: Caz la indigo, în Botoșani: gravidă disperată, cu dureri cumplite, apeluri zadarnice către medici. Mama și copilul au supraviețuit, dar fetița era să moară la naștere și a rămas cu afecțiuni serioase În interviu, el a susținut că proiectele pornite de miniștrii UDMR de la Mediu și Dezvoltare au încetinit

Primarul din Ciugud, Gheorghe Damian, avertizează
Eveniment

Primarul din Ciugud avertizează

Primarul din Ciugud, Gheorghe Damian, avertizează: degeaba informatizăm România, dacă nu „conștientizăm” funcționarul public. El a vorbit la IQ Digital Cluj, organizat de Upgrade 100. Ciugud Foto: Facebook Primarul din Ciugud avertizează „Să ştiţi că nu de calculatoare performante duce lipsă administraţia publică locală. Slavă Domnului, ne-am cumpărat cele mai tari gadgeturi posibile prin administraţii. Nu de servere performante ducem noi lipsă. Cred că ducem lipsă în primul rând de conştientizarea funcţionarului public. Da, şi aici cred că ar trebui să vină de la top management în jos. Apoi ducem lipsă de baze de date serioase, pentru că noi tot povestim de ani de zile de interconectarea bazelor de date, de accesul la două clickuri, de... Dar uite, un exemplu: iarăşi mă întorc la ghişeul.ro sau la (platforma ANAF) PatrimVen care pe care eu l-am aşteptat de foarte mult timp. De ce nu am putea acolo noi, administraţiile publice locale, să ne dăm acces sau să punem anumite date vizavi de datoriile mele la primărie, de bunurile mele şi atunci un executor judecătoresc să nu mai scrie o hârtie pentru o primărie, iar un funcţionar de acolo să tipărească o altă hârtie, să piardă timp să o ducă acolo. Nu. Interoghează o bază de date, vede că am proprietăţi acolo şi începe executarea silită. Un notar când face o tranzacţie de ce trebuie să îl trimită pe om să îşi ia un certificat de atestare fiscală, când oricum avem asta din 2012? Da, e la două clickuri distanţă. De ce nu putem face lucrul ăsta? Şi exemplele ar putea continua”, a spus Damian. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparat cu 3.000.000 EURO El a mai făcut o comparație cu Republica Moldova: „Sunt înfrăţit cu o comună din Republica Moldova. Mi e ciudă când o ţară atât de mică, spunem noi şi cu mult în urma noastră, care nu este membră a Uniunii Europene, are platforme mai bune în relaţia cu Guvernul decât noi”.

Atac la Boc dinspre un liberal, fost șef al autorității de digitalizare Foto: Facebook Emil Boc
Politică

Atac la Boc dinspre un liberal, șef autorității digitalizare

Atac la primarul Emil Boc dinspre un liberal, Ioan Sărmaș, fost șef al autorității de digitalizare între 2019 și 2021: „La numărul de utilizatori pe ghișeul.ro ne bat toate sectoarele din București (...) Ciugud este mai smart decât Cluj”. Sărmaș, care este deputat ales în circumscripția Cluj, a fost și consilier local, în Cluj-Napoca, între 2016 și 2020. El a făcut aceste afirmații la „IQ Digital Summit”. Atac la Boc dinspre un liberal, fost șef al autorității de digitalizare „De exemplu, la numărul de utilizatori pe ghișeul.ro ne bat absolut toate sectoarele din București. Acest lucru a fost o surpriză și pentru mine, iar asta nu înseamnă decât că mai avem de muncit la Cluj Napoca, nu înseamnă decât că noi, cei care înțelegem tehnologie, ne pricepem la tehnologie, avem obligația să-i integrăm pe toți cetățenii, să ducem tehnologia către fiecare cetățean al comunității noastre și să transformăm Clujul cu adevărat într-un oraș Smart”, a arătat Sabin Sărmaș, citat de Actual de Cluj. Fără a menționa numele lui Boc, deputatul PNL a făcut o comparație cu Ciugudul, condus de un primar independent, fost PSD. Back to nature! How wonderful it is to be back Home in the country side!#Cluj #Transylvania #Romania #Europe pic.twitter.com/Q27aJzscqY— Emil Boc (@Emil_Boc) June 11, 2023 „Am puterea să recunosc că această comună Ciugud este mai smart decât Clujul (…) Nu cred că Ciugudul are rival în acest moment”, a spus Sărmaș. Aple la implicare comunității de IT-iști din Cluj „Cred că asta ar trebui să facem la Cluj Napoca. Să reușim să valorificăm acest potențial uman, faptul că avem o comunitate de aproximativ 25.000 de IT-iști în Cluj, faptul că suntem printre orașele din Europa cu cel mai mare procent de studenți în comunitate, deci număr de creiere care vin în fiecare zi să lucreze, suntem printre orașele din Europa cu cea mai mare pondere de IT-iști…sunt lucruri care trebuie exploatate în folosul comunității noastre, care trebuie să lucreze mai mult pentru comunitate, să creeze aplicații care servesc cu adevărat interesului public și care pot face viața clujeanului mai simplă (…) Imaginați-vă că mâine municipalitatea ar pune la dispoziția IT-iștilor din Cluj toate datele legate de trafic. De la camere de monitorizare, la aplicații Google Maps, Waze, sau Glovo…toți acești actori care dețin date de mobilitate. S-a făcut acest experiment în alte țări și care a fost rezultatul? Au apărut alte zeci de aplicații care preiau soluțiile de mobilitate și care îmbunătățesc viața cetățeanului. Este doar un simplu exemplu privind modul în care poate fi îmbunătățită viața în comunitate, lucrând cu comunitatea ta, punând în valoare potențialul local”, a recomandat Sărmaș. Sabin Sărmaș Foto: Facebook La Ciugud, nimeni n-a fost lăsat în urmă El a lăudat politicile de la Ciugud: „Este incredibil cum nimeni n-a fost lăsat în urmă în comuna Ciugud, este incredibil cum lucrurile au început într-o ordine firească, cu identitate digitală, cu incluziune digitală, am fost mirat de cum absolut toți cetățenii reușesc să-și facă plățile electronic prin diferite metode, în timp ce la Cluj avem aceste paradoxuri….la numărul de utilizatori pe ghișeul.ro ne bat absolut toate sectoarele din București. A fost o surpriză pentru mine, și asta nu înseamnă decât că trebuie să mai muncim să transformăm Clujul într-un oraș cu adevărat smart, care poate să servească exemplu celorlalte orașe din România și care poate să tragă după el o țară întreagă. Pentru că asta, de exemplu, reușește să facă Ciugud, astăzi, vine cu exemple la nivel de municipalitate. Comuna aceasta nu are universități, dar reușește totuși să vină cu niște servicii performante către cetățeni, cu modele care pot schimba fiecare comunitate din România”. Foto: Facebook Ciugud Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”

Rafila vrea să modifice, pe șest, mai multe prevederi din PNRR Foto: Facebook
Eveniment

Rafila vrea modifice, pe șest, prevederi din PNRR

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, vrea să modifice, pe șest, mai multe prevederi din PNRR referitoare la investiții și digitalizare în Sănătate, reiese dintr-un document al Federației Naționale a Angajatorilor din Medicina de Familie (FNPMF). Această federație i-a scris președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cerându-i să nu accepte modificările propuse de Guvernul României - dar toate prevederile care ar urma să fie schimbate țin de ministerul Sănătății. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Din scrisoare nu reiese clar ce modificări vrea Guvernul să facă. Rafila vrea să modifice, pe șest, mai multe prevederi din PNRR „Vă scriem pentru a ne exprima îngrijorarea sporită cu privire la propunerea transmisă CE de către Guvernul României de modificare a componentelor legate de reformele și investițiile în sectorul sănătății din Planul de redresare și reziliență al României: Componenta 12 (Asistență medicală) – Reforma 1, Reforma 2 , Reforma 3 și Investițiile 1; Componenta 7 (Transformare digitală) – Investiție 3. Reformele și investițiile care urmează să fie modificate includ măsuri privind digitalizarea administrației publice și a serviciilor publice și îmbunătățirea sectoarelor de sănătate și educație, dezvoltarea unui sistem integrat de sănătate electronică, conectarea a peste 25.000 de furnizori de servicii medicale și dezvoltarea sistemelor de telemedicină, precum și consolidarea capacităților pentru managementul fondurilor de sănătate publică, dezvoltarea capacității de investiții în infrastructura sanitară, consolidarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și resurse umane în managementul sănătății. Investiția care ne preocupă cel mai mult este Investiția 1 din Componenta C12, dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești, care cuprinde peste 3000 de centre de îngrijire primară, 200 de centre de îngrijire comunitară, centre de planificare familială, servicii de prevenire a sănătății (pentru cancer de col uterin, cancer de sân). ), acces sporit pentru romi și pacienții vulnerabili. Toate aceste investiții sunt deja în urmă față de alte investiții în spitale, deși termenul convenit pentru centrele de asistență primară este iunie 2023”, se arată în acest document. Mihăilă: digitalizarea sistemului de sănătate Fostul ministru al Sănătăţii Ioana Mihăilă (REPER) a afirmat, acum o săptămână, că Ministerul Sănătăţii ”pune cruce unor investiţii vitale din PNRR” pentru sistemul de sănătate, după aprobarea unui ”memorandum confidenţial” prin care se renunţă la bani din PNRR. ”Pe scurt, Rafila renunţă la digitalizarea sistemului şi la programele de prevenţie prevăzute în PNRR, în timp ce Ministerul Sănătăţii şi guvernul nu fac altceva decât să îngroape reformele legate de profesioniştii din sănătate”, a susţinut ea, potrivit news.ro. Citește și: Cei care conduc Avioane Craiova și Romaero: un agent de vânzări, un silvicultor, un lăcătuș mecanic, un fin al Gabrielei Firea, un șef de la Piețe și niște pensionari speciali din MApN, SRI Mihăilă a explicat că Rafila vrea să renunțe proiectele de digitalizare a sistemului, precum și la asistenţa medicală prespitalicească pentru, inclusiv 3000 de cabinete de familie dotate cu aparatura nouă.

Ucraina invadată, mai digitalizată decât România (sursa: switzerlandtimes.ch/)
Internațional

Ucraina invadată, mai digitalizată decât România

Ucraina invadată, mai digitalizată decât România. Războiul din Ucraina este perceput mai ales prin prisma confruntărilor fizice din teren – relatările despre bombardamente, victime și despre înfruntările directe dintre cele două armate ținând prima pagină a mass media. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Deși este etichetat ca fiind "primul război cibernetic din lume", se vorbește destul de puțin despre armele digitale folosite. Și se cunosc și mai puține despre infrastructura digitală a Ucrainei, care a permis nu doar crearea "primului serviciu de informații civil", prin aplicația guvernamentală eVorog (eInamicul), ci și mobilizarea unei uriașe armate cibernetice de hackeri ucraineni (care a ajuns în prezent să numere peste 300 de mii de "soldați" digitali). Ucraina invadată, mai digitalizată decât România În campania sa electorală, Volodimir Zelenski a marșat puternic pentru digitalizarea țării, un slogan des repetat fiind "Să avem Statul în telefon". Drept urmare, a înființat, în 2019, Ministerul Transformării Digitale. Și, în doar trei ani, Ucraina a ajuns să fie una dintre cele mai digitalizate țări din Europa. În prezent, ai nevoie doar de 1 minut și 34 de secunde pentru a deschide un cont bancar, fără a părăsi casa, iar pentru a-ți reînnoi permisul de conducere, nu mai trebuie să mergi la ghișeu, ci e suficient să dai câteva clickuri. Și, în general, cam orice, de la depunerea taxelor până la înființarea unei afaceri și chiar la actele de căsătorie, totul se poate rezolva azi în Ucraina, online. Cum a fost posibilă o asemenea evoluție, într-o perioadă atât de scurtă? Prin comparație, în România, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a fost înființat în 2020, iar în prezent, potrivit DESI, Indicele economiei și societății digitale, la capitolul digitalizare România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Hârtia, interzisă în unele ministere Slava Banik (foto), creatorul aplicației Diia (un soi mai avansat de ghișeul.ro), omul despre care presa internațională vorbește în ultima perioadă ca despre un om-cheie în războiul digital din Ucraina, a povestit recent pentru Der Standard ce a trebuit făcut pentru reușită. Astfel, deși inițiative au existat de prin 2014, abia din 2019, o dată cu înființarea Ministerului Transformării Digitale, lucrurile au început să se lege. Iar asta pentru că în fiecare minister s-au înființat departamente destinate digitalizării. "Ministerul Digitalizării nu are o echipă foarte mare, însă avem reprezentanți în toate celelalte ministere. Astfel, strategia este implementată de acei reprezentanți, iar noi nu trebuie să mergem din ușă în ușă, pe la celelalte ministere, să ne rugăm de ei să dezvolte noi sisteme.", a spus Banik. De unde atâta deschidere și dorință de a se moderniza? "În Ucraina, toate autoritățile și-au dorit brusc să fie iubite de oameni", afirmă, râzând, Banik. Care a arătat că, deși au existat obstacole (administrația multor instituții fiind depășită și neputând fi digitalizate peste noapte), ideile, pe cît de radicale, pe atât de originale nu le-au lipsit. De exemplu, Ministerului Afacerilor Sociale a fost reorganizat într-un ritm alert, începând prin... interzicerea hârtiei în instituție. Mesaje de la autorități direct în telefon Procesul de digitalizare nu a fost întrerupt de război, din contră. Potrivit lui Mihail Fedorov, ministrul ucrainean al Digitalizării, o dată cu 24 februarie 2022, când a început războiul, acesta a fost reconfigurat, fiind o prioritate pentru a-i ajuta atât pe civili, cât și pe militari. De exemplu, Diia, aplicația folosită inițial pentru accesarea serviciilor publice, a fost folosită ca prim contraatac la ofensiva hackerilor ruși. Slava Banik a povestit episodul într-un interviu pentru Le Point. "Rușii au vizat mass-media noastre încă din primele zile ale ofensivei. Soldații lor ne-au atacat turnurile de televiziune, iar hackerii lor au deturnat semnalele posturilor noastre de televiziune și radio pentru a-și difuza conținutul propagandistic. În acest caz, programe în care evocau capitularea fictivă a Ucrainei, pentru a demotiva populația. 19 milioane de utilizatori Am contracarat prin «Diia», care avea atunci 14 milioane de utilizatori (în prezent cifra fiind de 19 milioane, 44% din populație), prin care am început să difuzăm programele nealterate ale mass media ucrainene și astfel să asigurăm o transmisie fiabilă a informațiilor către compatrioții noștri.", a explicat Banik. În scurt timp, aplicația Diia a dezvoltat zeci de funcții noi. De exemplu, poți trimite, printr-un click, o donație armatei sau poți declara distrugerea locuințelor cauzată de război, pentru a obține despăgubiri (în prezent s-au înregistrat online peste 300.000 de dosare). Și se mai poate raporta, în mod anonim, orice activitate rusă depistată (mai ales în teritoriile ocupate), prin intermediul unui chatbot numit eVorog („eInamicul”), chatbot legat direct de Ministerul Apărării. eVorog "Vedeți ocupanții sau echipamentele lor? Scrieți imediat despre asta folosind chatbot-ul Ministerului Digital. Împreună vom aduna dovezi ale atacului și vom răspunde rapid." Acesta este mesajul introductiv al „eVorog” („eInamic”), chatbot-ul lansat în martie 2022, de către Ministerul ucrainean al Transformării Digitale, pentru civilii aflați în teritoriile ocupate, prin care să raporteze guvernului ucrainean mișcările trupelor ruse din jurul lor. "Am văzut chiar de la începutul conflictului că mulți ucraineni au început să posteze fotografii și videoclipuri pe rețelele de socializare despre trupele inamice, armele și pozițiile lor. Ceea ce era periculos pentru ei", a explicat, tot pentru Le Point, Oleksander Prohorovici, șeful serviciului pentru clienți și implementarea chatbot-ului eInamic la Ministerul Transformării Digitale. Pentru a se asigura că doar civilii ucraineni accesează acest instrument, guvernul a decis ca autentificarea utilizatorilor să treacă prin Diia. "Asta ne diferențiază de alți chatboți care circulă în Ucraina și ne permite să fim siguri de identitatea informatorilor noștri", continuă Prohorovici. Chatbot militar de informații civile "De asemenea, evităm intruziunea spam-ului și a altor roboți ruși", adaugă Yegor Aushev, doctor în fizică și director al Cyber Unit Technologies, o companie de securitate cibernetică cu sediul la Kiev. La un an de la lansare, această aplicație are forța unei arme digitale, căci pare a fi un succes pentru Ucraina. Potrivit lui Banik, "Prin această funcție s-au înregistrat deja aproape 500.000 de rapoarte și, fără a putea intra în detalii, pot confirma că este o funcție extrem de utilă.". "Ucrainenii vor să fie cât mai utili în efortul de a câștiga acest război. 463.000 de ucraineni folosesc chatbot-ul nostru, iar această cifră este în continuă creștere, mai ales în zonele ocupate", a precizat și Oleksander Prohorovici, care a adăugat: "Practic, prin acest chatbot, cetățenii ajută la crearea unei forme de serviciu de informații civil, căci informațiile pe care ni le pun la dispoziție au aceeași valoare ca și celelalte surse de informații ale noastre.". 300.000 de IT-iști ajută Ucraina "Atacatorul nostru a avut proasta idee să atace o țară de experți în informatică", a mai spus a declarat Slava Banik. Adăugând că, deși oficial trupele rusești au invadat Ucraina oficial pe 24 februarie 2022, hackerii ruși atacaseră cu mult înainte întregul sistem al serviciilor de stat ucrainean: "Războiul ni se declarase mai demult, pe Internet. Nu pot intra în detalii, dar pot să vă spun că pe web, la fel ca în orașele noastre, Rusia nu s-a lăsat intimidată de vreo regulă. Cu toate acestea, am rezistat bine și încă rezistăm atacurilor sale repetate.". La scurt timp după declararea războiului, un număr impresionant de voluntari ucraineni, hackeri anonimi, s-a mobilizat, ajungând să formeze o reală armată cibernetică care în prezent este formată din mai bine de 300 de mii de specialiști IT - potrivit lui Banik, aceștia lucrează, în ture, 24 de ore din 24. Deși există grupuri similare și în Rusia, tactica ucrainenilor diferă: pe cînd hackerii ruși atacă în primul rînd serviciile publice, ucrainenii vizează și sectorul privat. "Majoritatea rușilor susțin războiul, pentru că nu simt în mod real efectele acestuia, așa că este la latitudinea hackerilor ucraineni să-i facă să simtă ce înseamnă cu adevărat un război, invitându-se în viața lor de zi cu zi.", potrivit lui Banik. "Nimic nu este ferit de atac" Pentru aceasta, membrii "armatei" IT a Ucrainei țintesc site-urile bancare (paralizând plățile cu cardul), sau platforme precum RuTube (YouTube-ul rusesc), dar și site-ul oficial al lui Vladimir Putin sau canalele de știri de televiziune pentru a difuza imagini cu ceea ce fac compatrioţii lor pe pământ ucrainean. Citește și: ANALIZĂ Experții militari din China comunistă estimează că războiul din Ucraina se va termina în vară: acesta este motivul pentru care Beijingul se grăbește să pară mediatorul păcii De la metodele clasice (inundarea unui site web cu solicitări masive de acces până când sistemul este supraîncărcat și se prăbușește) la seducerea soldaților ruși cu profiluri false de femei frumoase (ca cazul relatat de Financial Times în care niște soldații ruși de la o bază din Melitopol au fost astfel tentați să trimită poze cu ei înșiși, dezvăluind detalii suficiente pentru a-i localiza, baza fiind ulterior atacată de armata ucraineană), imaginația hackerilor nu are limite. "Nimic nu este ferit de atac", comentează Banic. Totuși, despre relația guvernului ucrainean cu armata de hackeri, Slava Banik este mai degrabă evaziv: "Ei rămân anonimi pentru noi, deși schimbăm informații în mod regulat (...), și ni s-a întâmplat să sincronizăm anumite acțiuni între hackeri și autoritățile ucrainene. În ceea ce mă privește, știu că pentru unii dintre ei am devenit un soi de «simbol» - datorită aplicației Diia pe care am creat-o, dar, spre deosebire de ceea ce se poate citi pe Internet, nu sunt nici la originea acestui colectiv de hackeri şi nici liderul lor.".

La Cercetare pornografie, muzică patriotică rusească (sursa: research.gov.ro)
Eveniment

La Cercetare: pornografie, muzică patriotică rusească

La Cercetare: pornografie, muzică patriotică rusească. Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a organizat, vineri, la Universitatea Politehnica din Bucureşti, o dezbatere publică în legătură cu un proiect de lege privind securitatea şi apărarea cibernetică a României. La Cercetare: pornografie, muzică patriotică rusească Pentru cei care nu au putut veni la sediul Universităţii Politehnica, dar care doreau să participe online la discuţii, pe site-ul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării a fost postată o adresă cu o conexiune prin Zoom, fără a se face o selecţie a participanţilor. După câteva minute în care oficiali ai ministerului, precum şi de la Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică au prezentat câteva repere din acest proiect de lege, discuţiile au fost întrerupte de câteva persoane, printre care şi două logate cu pseudonimele Kirill şi John. Aceştia au bruiat minute în şir dezbaterile, punând muzică patriotică rusească şi imagini pornografice. Pentru a remedia situaţia, conexiunea video a fost întreruptă. "V-aş ruga să întrerupem conexiunea video în acest moment, se pare că avem un incident de securitate cibernetică", a anunţat un oficial. Comentarii acide Persoanele care au urmărit online această dezbatere şi-au arătat dezamăgirea şi furia pentru modul în care a fost organizat evenimentul. Citește și: BREAKING Ministrul austriac de Interne se opune oricărei extinderi a spațiului Schengen: „Sistemul nu funcționează” "Cea mai bună lecţie de securitate cibernetică!", "Este de râsu' - plânsu' această dezbatere, cine este responsabil de la Ministerul Cercetării şi Inovării?", "Vă mulţumim deosebit pentru atmosferă, imagini şi muzică", "Securitate cibernetică de Dâmboviţa", au fost câteva dintre comentariile postate pe chat-ul conferinţei. Ulterior, dezbaterile au fost reluate şi în format online, după eliminarea user-ilor care au deranjat conferinţa.

Gradul de digitalizare al administrației: 21% Foto: ADR
Politică

Gradul de digitalizare al administrației: 21

Gradul de digitalizare al administrației publice din România era de 21%, la finalul anului 2020, arată ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, într-un răspuns la o interpelare. O anexă la documentul citat de Buruduja arată că sunt activități, precum solicitări ale persoanelor cu dizabilități în vederea obținerii drepturilor sociale, unde digitalizarea este inexistentă. Gradul de digitalizare al administrației: 21% Ministrul PNL al Digitalizării citează „Raportul digitalizării administratiei publice centrale din România”, elaborat de autoritatea pentru digitalizare, ADR, aceasta fiind - potrivit lui Burduja - prima monitorizare a gradului de digitalizare. În raportul citat de Burduja se arată: „Gradul de digitalizare a statului român se afla la 21% încă din 2020. Datele centralizate de ADR reprezintă un raport al situației digitalizării administrației publice centrale din România. Datele cuprinse în această primă radiografie au fost colectate în perioada octombrie-noiembrie 2021 și sunt valabile pentru anul 2020, punctul de pornire al monitorizării. Până în anul 2030, gradul de digitalizare a statului român trebuie să ajungă la 100%, conform Busolei Digitale - strategia în domeniul digitalizării a Uniunii Europene”. Citește și: Jurnal medical: Scăderea numărului de spermatozoizi se accelerează la nivel mondial și amenință viitorul omenirii În anexa publicată de ADR se arată, de exemplu, că doar 2,5% din cererile de pensionare și recalculare a pensiilor se depun on-line. Zero solicitări ale persoanelor cu dizabilități îm vederea obținerii drepturilor sociale au fost procesate electronic. La fel, în cazul indemnizațiilor de creștere a copilului. Obținerea permisului auto sau înmatriculări: zero procesări on-line. Nașteri, căsătorii, divorț, decese, eliberare pașaport sau act de identitate - nici o procesare electronică. În noiembrie, Sebastian Burduja spunea: „În următorul an de zile, România va face un adevărat salt din perspectiva serviciilor publice digitale”.

Pandemia de COVID a digitalizat justiția (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Pandemia de COVID a digitalizat justiția

Pandemia de COVID a digitalizat justiția. Peste nouă milioane de documente au fost descărcate anul trecut din portarurile instanţelor de judecată arondate Curţii de Apel din Iaşi. Pandemia de COVID a digitalizat justiția Lucru imposibil de realizat înainte de pandemie. Virusul care la nivel mondial a îmbolnăvit peste jumătate de miliard de oameni şi i-a ucis pe mai mult de şase milioane dintre aceştia, a produs în justiţia ieşeană o mutaţie ireversibilă. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Adică s-a trecut la digitalizarea dosarelor şi la adoptarea unor tehnologii care eficientizează procesele de judecată. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră