luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: digitalizare

38 articole
Politică

Premierul Bolojan critică ANAF: „Degeaba am mărit taxele dacă banii nu sunt colectați”

Premierul Ilie Bolojan (PNL) critică ANAF: „Degeaba am mărit taxele dacă banii nu sunt colectați”, a spus șeful Guvernului într-o conferință de presă. Însă aceasta nu a fost singura referire critică la activitatea Fiscului.  Citește și: Iohannis n-a vrut să dea cheia imobilului confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala La 1 iulie, la scurt timp de la preluarea mandatului de premier, Ilie Bolojan la numit pe Adrian Nicușor Nica în funcța de președinte al ANAF. Nica a fost numit în ianuarie 2024 de fostul premier Marcel Ciolacu în funcția de șef al Corpului de Control. În trecut, el a fost director adjunct pe inspecție fiscală la direcția de Mari Contribuabili a ANAF și director general la control fiscal în cadrul ANAF. Premierul Bolojan critică ANAF Azi, în conferința de presă de la Palatul Victoria, primul-ministru a spus că Guvernul se va concentra în perioada următoare pe încasarea veniturilor și limitarea cheltuielilor de funcționare. „De ce trebuie să ne încasăm în continuare taxele și impozitele și să facem efort pentru asta? Pentru că degeaba am mărit taxele dacă banii nu sunt colectați și nu intră efectiv în bugetul statului. Pentru aceasta e nevoie să avem o disciplină financiară în continuare, să finalizăm digitalizarea ANAF-ului și a Vămii, să combatem ferm evaziunea fiscală, să ne asigurăm că prețurile de transfer sunt la un nivel care permit plata unor impozite serioase în România și nu depășesc o limită a normalității de către toate companiile și, de asemenea, să combatem munca la negru”, a arătat Bolojan. El a mai spus că așteapăt decizia CCR pe legile pe care Guvernul și-a asumat răspunderea, în Pachetul 2, pentru că acestea „nu fac decât să întărească capacitatea ANAF-ului de a încasa aceste impozite, să închidă portițele, să nu mai permită existența firmelor fantomă, și așa mai departe”. 

Premierul Bolojan critică ANAF Foto: Guvernul României
Rezultate catastrofale ale ANAF, în 2025, în recuperarea prejudiciilor stabilite de instanțe Foto: Facebook
Politică

Rezultate catastrofale ale ANAF, în 2025, în recuperarea prejudiciilor stabilite de instanțe

Rezultate catastrofale ale ANAF, în 2025, în recuperarea prejudiciilor stabilite de instanțe: în timp ce DNA a instituit sechestre pentru recuperarea prejudiciilor rezultate din infracțiuni de aproximativ 4 miliarde de euro, din 2016 până la finalul primului semestru din 2025, Fiscul a recuperat doar 320 de milioane de lei din absolut toate dosarele cu condamnări defintive.  Citește și: Nazare îl ignoră pe Bolojan: nu și-a depus declarația de avere, deși premierul le-a cerut asta miniștrilor Rezultate catastrofale ale ANAF, în 2025, în recuperarea prejudiciilor stabilite de instanțe Mai rău, anul 2025 se conturează a fi cel mai prost în recuperarea prejudiciilor: s-au încasat, în primul semestru, doar 69.483.664 lei. Este mai puțin de jumătate din ce s-a încasat în 2024 și circa o treime din încasările din 2023. „Din datele aflate la dispoziția Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, suma totală încasată din activitatea de punere în executare a hotărârilor judecătoreşti pronunțate în materie penală, la nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, pentru perioada 2016 - semestrul I 2025, este de 1.611.930.440 lei, defalcată astfel:- 173.524.391 lei în anul 2016;- 170.272.962 lei în anul 2017;- 110.261.614 lei în anul 2018;- 187.107.540 lei în anul 2019:- 142.152.889 lei în anul 2020;- 169.010.398 lei în anul 2021;- 199.596.944 lei în anul 2022:- 205.688.812 lei în anul 2023;- 184.831.228 lei în anul 2024;- 69.483.664 lei semestrul I 2025 ANAF susține că va recupera mai mult prin digitalizarea instituției.  Datele oferite in acest răspuns la o interpelare a deputatului PSD Nicolae Bara diferă de ceea ce ANAF i-a comunicat deputatului USR Cezar Drăgoescu în aprilie. ANAF arăta că „la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală - Direcția Generală Executări Silite Cazuri Speciale, din datele şi informaţiile comunicate de structurile subordonate/ coordonate de către aceasta, după caz, rezultă că din activitatea de executare silitā cazuri speciale a fost încasată suma totală de 710.924.978,26 lei, din care: 2020: 91.692.032 lei 2021: 135.204.328 lei  2022: 152.455.107 lei  2023: 165.139.324 lei 2024: 155.460.296 lei  2025: 10.973.891 lei” ANAF susținea că nu știe cât are de încasat din dosare cu condamnări definitive: „Creanţele bugetare stabilite prin hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală, provenite din săvârşirea de infracţiuni, de natura sumelor reprezentând repararea prejudiciului material sau confiscarea echivalentului în lei al bunurilor sau sumelor confiscate nu sunt tratate în mod distinct sub aspectul evidențierii la nivelul organului fiscal central”.   

„Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

„Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu

„Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Dragoș Anastasiu, înainte de a părăsi Executivul. Anastasiu a vorbit despre „bullying-ul statului” și a spus că statul n-a fost niciodată corect cu antreprenorii. Citește și: Nimeni nu-l ascultă pe Bolojan: șefii companiilor de stat - criticați, dar neclintiți din funcții „Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu La ce concluzii a ajuns Anastasiu, după o lună în guvernul Bolojan: „Aleg să citesc un singur mesaj primit pe Facebook, de la Rodica Todericiu: «Sunt o persoană care vă înțelege foarte bine punctul de vedere, deoarece eu am fost, în anul 2004, supusa aceluiaşi sistem, la Bistrița. Am dat mită cash la primul control, dar am refuzat alte plăți. M-a costat un dosar penal. De la Bistrița m-am dus la Curtea de Apel Cluj cu o sentință de doi ani de pușcărie cu executare, dosar judecat de președinta Curții de Apel Cluj, care m-a absolvit de orice vină și ANAF a fost obligat să returneze 161.000 lei în 2008, după patru ani de umblat prin tribunale, urmare a falimentul celor trei firme, concomitent cu pierderea a două case, un apartament, un teren intravilan»”.  Despre controalele ANPC: „Am înțeles că sunt multe greșeli în HoReCa, am înțeles că sunt multe locuri care nu corespund standardelor, dar una este să îți faci datoria ca stat și să reglementezi, să amendezi ceea ce nu e bine, alta este să umilești antreprenorul public pe Tik Tok. Am înțeles că sunt lucruri care nu sunt în regulă, e ok, dar umilirea antreprenorilor, a celor care investesc niște bani, sigur cu greșeli, nu cred că este un comportament corect al statului român. Și apelez acum la statul român să nu mai facă așa ceva, să-și facă datoria”. „De ce nu digitalizăm ANAF de atâția ani, când alte țări, cât timp alte țări s-au digitalizat în întregime? În doi ani de război - vezi Ucraina -, și noi nu reușim să digitalizăm ANAF. Nu reușim sau nu vrem? Răspunsul e că nu vrem!” „Statul român are în momentul de față miliarde, miliarde de lei datorii la firmele private. Miliarde! Vă dau exemple: rambursarea plăților pe concediile medicale - miliarde; plata companiilor de energie care au făcut plafonarea la energie și sunt neplătite. Am sunat ieri doi constructori mari și mi-au spus așa: avem, împreună, 1,5 miliarde de lei nefacturaţi - lucruri pe care noi l-am prestat deja;  1,5 miliarde de lei - doi constructori, nefacturați. Și alt miliard, facturat și neplătit. Și-am întrebat, dar de ce nu facturați? Nu facturăm pentru că ni se spune că nu sunt bani și dacă facturăm, ne încărcăm și cu TVA pe care trebuie să-l plătim, noi neprimind banii de la statul roman”. „Nu mai putem continua așa, cu un stat care nu este partener și este asupritor al companiilor din România”, a spus vicepremierul demisionar. 

150.000 de angajați ai statului trebuie trimiși în privat Foto: Facebook
Economie

150.000 de angajați ai statului trebuie trimiși în privat, susține decanul FABIZ, Tănase Stamule

Statul român ar trebui digitalizat și 150.000 de angajați ai statului trebuie trimiși în sectorul privat, susține decanul FABIZ, Tănase Stamule. El avertizează, într-o postare pe Facebook, asupra „schimbărilor” economice care vor veni în jurul anului 2030: generațiile născute în anii 60 vor ieși la pensie, iar costurile cu pensiile vor exploda, iar România va primi mult mai puține fonduri de la UE. Citește și: Important susținător al lui Crin Antonescu, despre "pozele" lansate de Lasconi: Fake grosolane care folosesc Rusiei „Avem următorii patru ani ca să ne pregătim pentru 2030 iar pentru asta avem în primul rând nevoie de o guvernare responsabilă, cu un premier alfabetizat economic. România are câteva șanse pe care dacă le folosește poate evita un colaps în 2030”, scrie Stamule. 150.000 de angajați ai statului trebuie trimiși în privat Ce soluții propune rectorul FABIZ: „Reorganizarea teritorială și administrativă și scăderea implicită a costurilor de funcționare a statului” „Digitalizarea statului și trimiterea a 150k din angajații de la stat în privat” „Atragerea unei părți a diasporei înapoi în țară datorită creșterilor salariale din România şi acoperirea implicită a deficitului de forță de muncă” „Creșterea producției de energie cu ajutorul fondului de modernizare pentru a genera un mix energetic cât mai stabil” „Dezvoltarea industriilor petrochimice și siderurgice bazate pe gazul de la Marea Neagră”.  Stamule arată că, în absența fondurilor de la UE, investițiile vor trebui făcute din bugetul de stat, ceea ce va pune o presiune pe deficit. În plus, după finalizarea fondului de modernizare, investițiile în energie vor trebui făcute de companii, deci statul va trebui să ia mai puține dividende - o altă problemă pentru deficit. 

Reforma administrației publice, condiționată de digitalizare (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu recunoaște că măsurile sale de reorganizare a aparatului bugetar sunt "de formă"

Reforma administrației publice, condiționată de digitalizare. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat sâmbătă, la Alexandria, că reorganizarea sistemului bugetar din România va avea loc doar după finalizarea digitalizării instituțiilor publice. Reforma administrației publice, condiționată de digitalizare Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă susținute la Spitalul Județean Teleorman, unde șeful Guvernului a subliniat că reforma administrației nu trebuie făcută „cu barda”, ci printr-un proces de consultare. Citește și: Publicație conservatoare din SUA cere retragerea trupelor de la baza Kogălniceanu: „Este timpul să renunțăm la România” "Normal că trebuie și o reorganizare a sistemului bugetar, lucru care se va face. Nu poți să-l faci cu barda. Trebuie să-l faci prin discuții cu partenerii și cu instituțiile", a explicat Ciolacu. Modernizarea administrației Premierul a subliniat că modernizarea administrației publice va deveni mai facilă odată cu implementarea procesului de digitalizare. "Când se va termina și sistemul de digitalizare, lucrurile vor fi mult mai facile pentru fiecare, pentru noi și automat că va fi și o reorganizare de fond, nu de formă", a declarat premierul. Accent pe investiții pentru creșterea nivelului de trai Marcel Ciolacu a reiterat că prioritatea Guvernului trebuie să fie îmbunătățirea nivelului de trai al românilor, prin creșterea investițiilor. "În ultima perioadă vorbim doar despre alegeri, fie locale, europarlamentare, prezidențiale sau generale. Totuși, rolul nostru este să îmbunătățim nivelul de trai al românilor și să ne axăm pe investiții." Premierul a subliniat că bugetul alocat pentru investiții în 2024 este de 7,8%, un record absolut, în timp ce deficitul bugetar este estimat la 7%. "Vom depăși cu 0,8% deficitul doar în zona de investiții", a adăugat Ciolacu, subliniind importanța acestei alocări pentru dezvoltarea infrastructurii și economiei României.

Chișinău peste București: toată administrația, digitalizată (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Eveniment

Chișinău peste București: toată administrația, digitalizată

Chișinău peste București: toată administrația, digitalizată. Administraţia este digitală la Chişinău, Republica Moldova, astfel că investitorii nu ar trebui să se teamă de acest aspect, a declarat marţi guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, în cadrul unei conferinţe. Chișinău peste București: toată administrația, digitalizată "La Chişinău, Republica Moldova, administraţia este digitală",a menţionat Anca Dragu, la conferinţa "Barometrul antreprenorilor care construiesc viitorul - România & Republica Moldova". Citește și: Cui i-a folosit isteria falsului ciclon Ashley: Ciolacu, la Comandamentul pentru gestionarea efectelor inundaţiilor, a spus că „s-a acţionat profesionist, ca la carte, nu avem nici o victimă” "Eu am parcurs tot acest circuit de întocmire a documentelor personale şi a mers totul absolut şnur, strună. Totul este digital. Investitorii nu ar trebui să se teamă de administraţie la Chişinău. (...) Noi ne asigurăm că toate regulile, cel puţin în sectorul bancar, sunt reguli care se aplică la nivelul Uniunii Europene. Sectorul bancar oferă aceeaşi stabilitate şi condiţii ca în orice ţară a Uniunii Europene. Odată ce partea de infrastructură fizică, de autostrăzi, conexiuni, se îmbunătăţeşte, atunci distanţa, din prisma distanţei Bucureşti-Chişinău, se va micşora semnificativ", a adăugat aceasta. Stabilitate financiară Ea a subliniat că investiţiile şi încrederea în economie se bazează pe un mediu economic propice, adică o stabilitate a preţurilor, un nivel scăzut şi uşor de anticipat al inflaţiei şi o stabilitate financiară. "În aceste condiţii, atât companiile cât şi persoanele fizice au puterea şi dorinţa de a investi, de a consuma, de a fi agenţi economici activi, de a participa în mod activ la viaţa economică. Banca naţională a reuşit să lupte pe planul acesta al creşterii preţurilor, am reuşit să aducem inflaţia, printr-o coordonare bună a politicilor monetare şi politicilor economice, undeva în jurul ţintei de 5%, iar ca atare, rata de politică monetară, rata dobânzii de bază, este la 3,6%. Acest fapt a făcut posibilă relansarea creditării", a adăugat guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei. Creștere "serioasă" a creditării Potrivit acesteia, se observă deja "o creştere serioasă a creditării", atât pe segmentul persoanelor fizice, respectiv credit ipotecar şi de consum, cât şi pe segmentul persoanelor juridice. "La nivelul băncii centrale avem un grup de lucru care se uită la politici şi măsuri pentru a stimula accesul la finanţare, creditarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Ştim bine că întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă sectorul foarte important. În Republica Moldova, 92% dintre companii reprezintă aceste IMM-uri şi trebuie să le acordăm atenţie sporită. Vrem să ne asigurăm că au acces la creditare", a precizat Anca Dragu. Barometrul Antreprenorilor New Money INSCOP, cel mai amplu demers de evaluare sistematică a opiniilor antreprenorilor din România, a fost lansat marţi în cadrul conferinţei "Barometrul antreprenorilor care construiesc viitorul - România & Republica Moldova". Barometrul, care va fi realizat de două ori pe an, prezintă opiniile antreprenorilor cu privire la evoluţia economiei româneşti, a serviciilor publice şi a propriei afaceri, relaţia cu UE şi Republica Moldova. Proiectul este realizat cu sprijinul German Masall Fund, Ukraine-Moldova American Enterprise Fund, Parteneriate pentru Noua Economie, Newmoney.ro, Informat.ro şi Strategic Thinking Group.

România, țara din UE cu cel mai mic procent al cetățenilor care au interacționat online cu autoritățile Foto: PSD Câmpia Turzii
Economie

Cel mai mic procent cetățenilor interacționat online cu autoritățile

România este țara din UE cu cel mai mic procent al cetățenilor care au interacționat online cu autoritățile, arată Eurostat. Potrivit Eurostat, doar 23% din cetățenii români au folosit în 2023 site-urile sau apps-urile autorităților, media UE fiind de 69%. Chiar și Bulgaria are un procent mai mare de cetățeni care au interacționat astfel, online, cu autoritățile - 30%. Citește și: Șeful investițiilor de la Metrou este un fost muncitor necalificat și „meseriaș tunel”, dar nepot de lider sindical Cel mai mic procent al cetățenilor care au interacționat online cu autoritățile „În 2023, 69% dintre cetățenii UE cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au utilizat un site web sau o aplicație a unei autorități publice în ultimele 12 luni. Ponderea a variat foarte mult între țările UE, cu cele mai mari cote înregistrate în Danemarca (98%), Finlanda, Țările de Jos și Suedia (toate 95%). În schimb, cele mai scăzute procente au fost înregistrate în România (23%), Bulgaria (30%) și Germania (58%)”, arată Eurostat. Puțin sub 90% din estonieni își gestionează relația cu statul prin internet. „O analiză mai detaliată a diferitelor activități de e-guvernare arată că, în 2023, 42% dintre persoane au utilizat serviciile de e-guvernare în ultimele 12 luni pentru a obține informații despre servicii, beneficii, legi, ore de funcționare sau altele similare. Acestea au fost urmate de descărcarea sau tipărirea de formulare oficiale (40 %), accesarea de informații personale (39 %) și stabilirea unei întâlniri sau rezervări și primirea de comunicări sau documente oficiale (37 %). Ponderea persoanelor care au depus declarații fiscale online a fost ceva mai mică, de 29%. În mod similar, cifrele pentru accesarea bazelor de date sau a registrelor publice au fost de 19%, în timp ce 18% dintre persoane au solicitat online documente sau certificate oficiale și 17% au solicitat beneficii sau drepturi”, mai explică Eurostat. Citește și: Băsescu: „Cel mai echipat pentru funcția de președinte este Ciucă”

Marele succes al ministrului Rafila Foto: Facebook
Eveniment

Marele succes al ministrului Rafila

Marele succes al ministrului Rafila: din 366 de spitale deținute de stat, doar 18 înregistrează activitatea ATI în format digital. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în 2023 era 366 de spitale aflate în proprietatea publică. Ministerul Sănătății avea în directă subordine 58 de spitale, restul fiind sub controlul autorităților locale. Citește și: Cea mai scumpă campanie electorală din istoria României: subvenția de la buget pentru pensii se dublează, ajungând la 21,5 miliarde de lei – calcule Ziarul Financiar Sub 5% din spitalele publice au, deci, secțiile ATI digitalizate. Marele succes al ministrului Rafila “Noi, când am venit la Minister, am găsit un proiect care ar fi trebuit - pentru că e vorba despre exerciţiul financiar care s-a încheiat în 2020 sau 2021 - să finanţeze informatizarea a 18 secţii ATI din spitale mari. L-am reluat şi acum l-am finalizat. Avem în momentul de faţă 18 spitale care sunt... totul rămâne scris acolo, încercăm să creştem în felul ăsta siguranţa pacientului şi să evităm astfel de situaţii care sunt absolut şocante”, a afirmat, miercuri seară, la Antena 3, ministrul Sănătăţii, citat de news.ro. “Toate operaţiunile care se fac pacientului sunt integrate într-o bază de date, iar aceste monitorizări ale pacientului sunt digitale şi se pot urmări şi se pot transmite în timp real, inclusiv se pot transmite la Ministerul Sănătăţii în timp real date referitoare la paturile disponibile, la alte date de natură administrativă“, a explicat Rafila. El a catalogat drept ”foarte grav” faptul notat în rechizitoriul procurorilor care anchetează decesele suspecte din secţia ATI a Spitalului ”Sfântul Pantelimon” din Bucureşti conform căruia modificările din tratamentul pacienţilor nu erau trecute şi în fişele de observaţie ale bolnavilor. ”Este total anormal, asta este o chestiune foarte gravă, pentru că atunci înseamnă că, practic, putem să dăm orice fel de tratament şi nimeni nu-şi asumă nimic. Asta este o chestiune gravă, a fost documentată, am înţeles, de către procurori şi ea stă la baza unei greşeli foarte serioase pe care posibil - spun posibil, pentru că nu avem încă o decizie a instanţei – au realizat-o acolo, în secţie (la Spitalul «Sfântul Pantelimon» Bucureşti – n.r.)”, a declarat ministrul Sănătăţii.

Ministerul de Finanțe recunoaște într-un document oficial că nu și-a realizat încasările la buget urmare a eșecului digitalizării și a PNRR Foto: Facebook
Eveniment

Nu și-a realizat încasările urmare a eșecului digitalizării și a PNRR

Ministerul de Finanțe recunoaște într-un document oficial că nu și-a realizat încasările la buget urmare a eșecului digitalizării și a PNRR. Informația apare în așa-numitul „Raport privind execuţia bugetară - trimestrul II 2024”, publicat recent de acest minister. Citește și: Rareș Bogdan despre cartea lui Ciucă: „După mult timp, de la «Cățeluș cu părul creț» și «Capra cu 3 iezi», unii vor ține mâna pe carte” Pe de altă parte, documentul arată că cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat în trimestrul II din 2024, fiind cu 26% mai mari decât în trimestrul II din 2023. Nu și-a realizat încasările urmare a eșecului digitalizării și a PNRR „În perioada analizată veniturile bugetului general consolidat nu au reușit să atingă nivelul programat ca urmare a performanței slabe înregistrate în cazul veniturilor suplimentare încasate din digitalizare și a sumelor aferente fondurilor externe nerambursabile inclusiv PNRR. Veniturile prevăzute a fi încasate din fonduri externe nerambursabile în perioada analizată au fost inferioare nivelului programat discrepanțe majore între nivelul sumelor încasate și cele programate înregistrându-se în special în cazul sumelor aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR”, se arată în concluzia raportului. Finanțele arată că în trimestrul II din 2024 la buget au venit doar 53,3% din sumele care erau planificate să vină de la UE. Din sumele planificate să fie absorbite la buget strict din PNRR s-a realizat doar 24,7%, iar din alocările pentru 2021-2027 a sosit doar 71,7% din suma planificată. „Comparativ cu trimestrul al doilea al anului precedent sumele nerambursabile primite de la Uniunea Europeană au înregistrat o scădere cu 55,3% (+5,52 miliarde lei) pe fondul reducerii sumelor atrase din cadru financiar 2014-2020”, arată raportul. În consecință, „plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri UE (inclusiv cele finanțate din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR)au reprezentat 0,6% din PIB și s-au efectuat în proporție de 65,8% din plățile programate pentru perioada analizată”. Pe de altă parte, cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - au fost mai mari decât estimările Guvernului. „Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,3% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului anterior. Cheltuielile de personal au crescut cu 26,3% comparativ cu trimestrul II 2023, pe fondul creșterilor salariale din sectorul bugetar acordate începând cu al doilea semestru al anului 2023 cât și în perioada analizată”, explică Finanțele.

România, ultima din UE la capitolul digitalizare Foto: Ministerul Digitalizării
Politică

România, ultima din UE la capitolul digitalizare

România este ultima din UE la capitolul digitalizare, arată un raport Eurostat publicat azi: doar 27,7% dintre cetățeni au competențe digitale de bază sau peste. Procentul celor care obțin informații de la guvern este penultimul, într-o situație mai proastă fiind doar Bulgaria. Citește și: PSD a vrut să facă primar în Călinești, Argeș, un fost peremist care a făcut pușcărie pentru contrabandă cu alcool și în 2022 a fost reținut pentru că a hărțuit sexual o tânără de 21 de ani România, ultima din UE la capitolul digitalizare „Conform obiectivului UE, cel puțin 80% din toți adulții ar trebui să aibă competențe digitale de bază până în 2030. Pentru a avea competențe digitale generale de bază, oamenii trebuie să știe cum să facă cel puțin o activitate în cinci domenii de competență diferite”, se arată în raport. Însă, în 2023, doar 56% dintre cetățenii aveau competențe digitale de bază sau peste cele de bază. Ponderea persoanelor cu competențe digitale de bază sau peste nivelul de bază în 2023 era cea mai mare în Țările de Jos (83%), Finlanda (82%), Irlanda (73%), Danemarca (70%) și Cehia (69%). În România, doar 27,7% din populație îndeplinea acest criteriu, penultimul loc aparținând Bulgariei (35,5%), cu Polonia (44,3%) pe locul III din coada clasamentului. România era pe penultimul loc în UE în ceea ce privește numărul specialiștilor ICT (tehnologii ale informației și comunicațiilor) angajați în companii (doar 2,6%) și pe penultimul loc în ceea ce privește utilizarea AI (inteligența artificială). Doar 1,5% dintre afacerile din România foloseau AI, față de 15% în Danemarca, aflată pe locul I. Procentul afacerilor care folosesc AI E-guvernarea, un eșec deplin Doar 11,8% dintre tinerii cu vârste între 16 și 24 de ani obțin informații despre activitatea autorităților publice din online. Procentul crește la 13,9% pentru cei între 25 și 64 de ani și se prăbușește la 4,7% când e vorba de persoane peste 65 de ani. În Finlanda, 72,9% dintre cei peste 65 de ani folosesc serviciile e-government. Procentul celor care folosesc internetul și au obținut astfel informații despre serviciile administrației publice „În 2023, 45% dintre cetățenii UE care au utilizat internetul în ultimele 12 luni l-au folosit pentru a obține informații de pe site-urile autorităților publice, de exemplu despre servicii, prestații, drepturi, legi și ore de funcționare. Această proporție variază considerabil între țările UE. În 16 țări din UE, peste 50% dintre persoane au folosit astfel de site-uri web pentru a obține informații, Finlanda (83%), Danemarca (73%) și Suedia (71%) fiind în fruntea grupului”, se arată în raportul Eurostat

Prețul digitalizării CNAS crește la 100 milioane euro Foto: Facebook
Eveniment

Prețul digitalizării CNAS crește la 100 milioane euro

Ministerul lui Alexandru Rafila (PSD) anunță că prețul digitalizării CNAS crește de la astronomica sumă de 70 de milioane de euro la 100 de milioane de euro. Citește și: Europarlamentarul Tudor Ciuhodaru, recent transferat la AUR, a câștigat un salariu uriaș de la spitalul de urgență Iași, deși el lucra și la Bruxelles și Strasbourg Finanţarea pentru digitalizarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi optimizarea Platformei Informatice pentru Asigurările de Sănătate (PIAS) a fost majorată de la 70 de milioane de euro la 100 de milioane de euro fără TVA, informează Ministerul Sănătăţii. Rafila s-a lăudat cu acest succes pe pagina sa de Facebook, amintind că alte 100 de milioane de euro au fost direcționate acum două săptămâni pentru digitalizarea Ministerului Sănătății și a instituțiilor din subordine. Prețul digitalizării CNAS crește la 100 milioane euro Potrivit sursei citate, trimestrul al treilea din 2025 este data limită până la care sistemul asigurărilor de sănătate va fi transformat digital. „Peste 25.000 de furnizori de servicii medicale (spitale, ambulatorii de specialitate, laboratoare, medici de familie, farmacii, furnizori de dispozitive medicale, furnizori de îngrijire la domiciliu) vor fi conectaţi la noua platformă PIAS. Este foarte important de subliniat că sistemul actual nu va fi afectat. Modificările la PIAS vor asigura un mediu prietenos şi accesibil pentru utilizatori, inclusiv pentru cei cu dizabilităţi, şi vor îmbunătăţi interconectarea şi interoperabilitatea sistemului", se arată în comunicatul ministerului. Alte obiective cuprinse în programul de finanţare sunt funcţionalităţi noi (ex. digitalizarea unor documente conexe actului medical), optimizare fluxuri de date, monitorizarea electronică a obiectivelor generale, obiectivelor specifice, activităţilor şi indicatorilor de performanţă asumaţi la nivelul CNAS/CAS/furnizor de servicii medicale, interoperabilitatea sistemelor informatice la nivelul administraţiei publice interinstituţional, utilizarea datelor organizaţionale încrucişate şi a resurselor existente la nivel naţional (în linie cu celelalte investiţii planificate la acest nivel). Citește și: Care este adevăratul motiv pentru care Șoșoacă și-a suspendat soțul nr.3 din partid. Silvestru Șoșoacă fusese promovat prim-vicepreședinte al SOS România „Peste 400 de milioane de euro sunt investite în digitalizarea sistemului de sănătate din România, prin PNRR şi fonduri europene. Finanţarea aprobată astăzi ridică investiţiile directe în digitalizarea sănătăţii prin Componenta 7 din PNRR la 200 de milioane de euro, după ce la finalul lunii ianuarie Ministerul Sănătăţii a aprobat finanţarea pentru digitalizarea instituţiilor în domeniul sanitar aflate în subordinea MS, dar şi digitalizarea proprie a aparatului ministerial", se mai arată în comunicat.

Efectul digitalizării în București Foto: Facebook
Eveniment

Efectul digitalizării în București

Efectul digitalizării în București: emiterea electronică a vignetelor de tranzit pentru vehiculele de mare tonaj a dus la o majorare cu 50% a încasărilor, arată primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, într-o postare pe Facebook. Citește și: Cum face Realitatea TV propagandă lui Șoșoacă și Simion: Anca Alexandrescu se declară deschis de partea lor. Moderatoarea afirma că “vom avea toți cipuri în cap“ El arată însă că și controalele s-au intensificat, iar valoarea amenzilor aplicate a crescut substanțial. Efectul digitalizării în București “Digitalizarea achiziției de vignete de tranzit pentru vehiculele de mare tonaj (mai mari de 5 tone) care traversează Capitala a dus la o creștere a încasărilor. În ianuarie 2024, suma încasată de Primăria Capitalei a fost de 2,13 milioane lei, față de doar 1,44 milioane lei, cât am încasat în aceeași lună a anului 2023. Am demarat procesul de digitalizare a emiterii autorizațiilor de acces în Capitală în luna septembrie a anului trecut, când am lansat platforma online de achiziționare a vignetelor pentru această categorie de vehicule. Acestea se emit doar electronic, varianta tipărită nu mai este disponibilă în benzinării. Astfel, transportatorii pot achiziționa online autorizația de acces: https://www3.pmb.ro/transport/autorizatie Concomitent, Poliția Locală a Municipiului București a intensificat controalele acestor vehicule, ceea ce a dus la o creștere a amenzilor aplicate. Astfel, dacă în ianuarie 2023 au fost date doar 13 amenzi în valoare de 45.000 lei, în decembrie 2023 au fost aplicate 173 de amenzi în valoare de 514.100 lei“, a scris primarul Capitalei.

Digitalizarea Fiscului, împiedicată, ar fi însemnat tăieri de sute de posturi, spune Kelemen Hunor, după ce a fost trimis în tribune Foto: Facebook
Politică

Digitalizarea Fiscului însemnat tăieri posturi

Digitalizarea Fiscului a fost împiedicată de funcționari, fiindcă ar fi însemnat tăieri de 2-300 sute de posturi pe județ, poate chiar 400, în județele mari, a spus preșdintele UDMR, într-un interviu pentru 24hu. În plus, el a arătat că, luând în considerare plățile făcute de CNAS, jumătate din forța de muncă a României a fost, în 2022, în concedii medicale plătite. Citește și: Experiențele prin spitale ale unei profesoare: urletele medicului trezit din somn, scuze fiindcă mama ei n-a murit când se prezisese, un rezident „sictirit” era să ducă la pierderea ochiului Digitalizarea Fiscului, împiedicată, ar fi însemnat tăieri de sute de posturi „Am văzut cum, în 2021-22, am început digitalizarea în instituțiile de colectare a taxelor și impozitelor, dar implementarea a fost împiedicată de funcționari, pentru că asta ar însemna 200-300 de tăieri pe județ și chiar 400 de tăieri în județele mari. A treia problemă este sănătatea, unde ceea ce se întâmplă astăzi este șocant. Dacă nu se rezolvă acest lucru, mai ales la nivelul casei de asigurări de sănătate, banii pentru plata concediilor medicale se vor dubla în 2024. Dacă redistribuim această sumă la populația activă, rezultă că jumătate se află constant în concediu medical. Anul trecut, casa de asigurări de sănătate a plătit peste 500 de milioane de euro pentru concedii medicale”, a spus Kelemen Hunor. Colectarea impozitelor este „incredibil de proastă” și, până când nu va exista o majoritate cu o voință politică puternică pentru a impune digitalizarea în administrație, nu va exista nicio îmbunătățire a colectării. Citește și: Caz la indigo, în Botoșani: gravidă disperată, cu dureri cumplite, apeluri zadarnice către medici. Mama și copilul au supraviețuit, dar fetița era să moară la naștere și a rămas cu afecțiuni serioase În interviu, el a susținut că proiectele pornite de miniștrii UDMR de la Mediu și Dezvoltare au încetinit

Primarul din Ciugud, Gheorghe Damian, avertizează
Eveniment

Primarul din Ciugud avertizează

Primarul din Ciugud, Gheorghe Damian, avertizează: degeaba informatizăm România, dacă nu „conștientizăm” funcționarul public. El a vorbit la IQ Digital Cluj, organizat de Upgrade 100. Ciugud Foto: Facebook Primarul din Ciugud avertizează „Să ştiţi că nu de calculatoare performante duce lipsă administraţia publică locală. Slavă Domnului, ne-am cumpărat cele mai tari gadgeturi posibile prin administraţii. Nu de servere performante ducem noi lipsă. Cred că ducem lipsă în primul rând de conştientizarea funcţionarului public. Da, şi aici cred că ar trebui să vină de la top management în jos. Apoi ducem lipsă de baze de date serioase, pentru că noi tot povestim de ani de zile de interconectarea bazelor de date, de accesul la două clickuri, de... Dar uite, un exemplu: iarăşi mă întorc la ghişeul.ro sau la (platforma ANAF) PatrimVen care pe care eu l-am aşteptat de foarte mult timp. De ce nu am putea acolo noi, administraţiile publice locale, să ne dăm acces sau să punem anumite date vizavi de datoriile mele la primărie, de bunurile mele şi atunci un executor judecătoresc să nu mai scrie o hârtie pentru o primărie, iar un funcţionar de acolo să tipărească o altă hârtie, să piardă timp să o ducă acolo. Nu. Interoghează o bază de date, vede că am proprietăţi acolo şi începe executarea silită. Un notar când face o tranzacţie de ce trebuie să îl trimită pe om să îşi ia un certificat de atestare fiscală, când oricum avem asta din 2012? Da, e la două clickuri distanţă. De ce nu putem face lucrul ăsta? Şi exemplele ar putea continua”, a spus Damian. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac SMURD-ului, reparat cu 3.000.000 EURO El a mai făcut o comparație cu Republica Moldova: „Sunt înfrăţit cu o comună din Republica Moldova. Mi e ciudă când o ţară atât de mică, spunem noi şi cu mult în urma noastră, care nu este membră a Uniunii Europene, are platforme mai bune în relaţia cu Guvernul decât noi”.

Atac la Boc dinspre un liberal, fost șef al autorității de digitalizare Foto: Facebook Emil Boc
Politică

Atac la Boc dinspre un liberal, șef autorității digitalizare

Atac la primarul Emil Boc dinspre un liberal, Ioan Sărmaș, fost șef al autorității de digitalizare între 2019 și 2021: „La numărul de utilizatori pe ghișeul.ro ne bat toate sectoarele din București (...) Ciugud este mai smart decât Cluj”. Sărmaș, care este deputat ales în circumscripția Cluj, a fost și consilier local, în Cluj-Napoca, între 2016 și 2020. El a făcut aceste afirmații la „IQ Digital Summit”. Atac la Boc dinspre un liberal, fost șef al autorității de digitalizare „De exemplu, la numărul de utilizatori pe ghișeul.ro ne bat absolut toate sectoarele din București. Acest lucru a fost o surpriză și pentru mine, iar asta nu înseamnă decât că mai avem de muncit la Cluj Napoca, nu înseamnă decât că noi, cei care înțelegem tehnologie, ne pricepem la tehnologie, avem obligația să-i integrăm pe toți cetățenii, să ducem tehnologia către fiecare cetățean al comunității noastre și să transformăm Clujul cu adevărat într-un oraș Smart”, a arătat Sabin Sărmaș, citat de Actual de Cluj. Fără a menționa numele lui Boc, deputatul PNL a făcut o comparație cu Ciugudul, condus de un primar independent, fost PSD. Back to nature! How wonderful it is to be back Home in the country side!#Cluj #Transylvania #Romania #Europe pic.twitter.com/Q27aJzscqY— Emil Boc (@Emil_Boc) June 11, 2023 „Am puterea să recunosc că această comună Ciugud este mai smart decât Clujul (…) Nu cred că Ciugudul are rival în acest moment”, a spus Sărmaș. Aple la implicare comunității de IT-iști din Cluj „Cred că asta ar trebui să facem la Cluj Napoca. Să reușim să valorificăm acest potențial uman, faptul că avem o comunitate de aproximativ 25.000 de IT-iști în Cluj, faptul că suntem printre orașele din Europa cu cel mai mare procent de studenți în comunitate, deci număr de creiere care vin în fiecare zi să lucreze, suntem printre orașele din Europa cu cea mai mare pondere de IT-iști…sunt lucruri care trebuie exploatate în folosul comunității noastre, care trebuie să lucreze mai mult pentru comunitate, să creeze aplicații care servesc cu adevărat interesului public și care pot face viața clujeanului mai simplă (…) Imaginați-vă că mâine municipalitatea ar pune la dispoziția IT-iștilor din Cluj toate datele legate de trafic. De la camere de monitorizare, la aplicații Google Maps, Waze, sau Glovo…toți acești actori care dețin date de mobilitate. S-a făcut acest experiment în alte țări și care a fost rezultatul? Au apărut alte zeci de aplicații care preiau soluțiile de mobilitate și care îmbunătățesc viața cetățeanului. Este doar un simplu exemplu privind modul în care poate fi îmbunătățită viața în comunitate, lucrând cu comunitatea ta, punând în valoare potențialul local”, a recomandat Sărmaș. Sabin Sărmaș Foto: Facebook La Ciugud, nimeni n-a fost lăsat în urmă El a lăudat politicile de la Ciugud: „Este incredibil cum nimeni n-a fost lăsat în urmă în comuna Ciugud, este incredibil cum lucrurile au început într-o ordine firească, cu identitate digitală, cu incluziune digitală, am fost mirat de cum absolut toți cetățenii reușesc să-și facă plățile electronic prin diferite metode, în timp ce la Cluj avem aceste paradoxuri….la numărul de utilizatori pe ghișeul.ro ne bat absolut toate sectoarele din București. A fost o surpriză pentru mine, și asta nu înseamnă decât că trebuie să mai muncim să transformăm Clujul într-un oraș cu adevărat smart, care poate să servească exemplu celorlalte orașe din România și care poate să tragă după el o țară întreagă. Pentru că asta, de exemplu, reușește să facă Ciugud, astăzi, vine cu exemple la nivel de municipalitate. Comuna aceasta nu are universități, dar reușește totuși să vină cu niște servicii performante către cetățeni, cu modele care pot schimba fiecare comunitate din România”. Foto: Facebook Ciugud Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră