joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: digitalizare

36 articole
Politică

Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației

Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației și termene clare, inclusiv pentru digitalizare: un proiect de orodonanță de urgență pus în dezbatere publică de Cancelaria prim-ministrului are în vedere, printre altele, termene mai scurte pentru obținerea autorizațiilor și condiții de mediu simplificate. În plus, dacă această ordonanță va fi adoptată, valoarea investițiilor care trebuie să treacă prin aprobarea Comisiei de Examinare a Investiţiilor Străine Directe (CEISD) crește de la două milioane de euro la cinci milioane de euro. Taxa de examinare se înjumătățește, de la 10.000 de euro la 5.000 de euro, iar numărul membrilor CEISD se reduce la 11 la 7.  Citește și: Agenția de rating Fitch spune deschis că este îngrijorată de momentul în care Grindeanu ajunge premier Și valoarea indemnizațiilor acordate membrilor CEISD scade, de la 15% din indemnizția de ministru, la 12%. Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației În ceea ce privește procedurile de mediu, ministerul Mediului propune, prin această ordonanță: „Îmbunătățirea cu 40 de zile a termenelor de răspuns a autorităților de mediu cu privire la evaluarea impactului asupra mediului (termene scurtate discutate inclusiv cu reprezentanții Comisiei Europene pentru a ne alinia cu directivele europene aplicabile)”, scrie ministru Mediului, Diana Buzoianu, pe Facebook.  Buzoianu: „În 6 luni de zile va fi unificată raportarea datelor de mediu către toate autoritățile de mediu astfel încât să nu mai trebuiască să fie date 100 de formulare cu 100 de informații similare, dar în alt format de către firme” Buzoianu: „Asumarea ca în 6 luni să fie digitalizate zeci de servicii ale Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate” Proiectul introduce o serie de termene pentru pașii administrativi parcurși de autoritatea competentă pentru protecția mediului în etapele procedurale, arată Cancelaria prim-ministrului: Termenul de maxim 15 zile pentru parcurgerea etapei de analiză inițială se reduce la 10 zile; Termenul de 20 de zile pentru autoritățile care fac parte din Comsia de Analiză Tehnică pentru analiza  memoriului de prezentare, transmis de titular în vederea parcurgerii etapei de încadrare, pentru formularea unui punct de vedere, se reduce 15 zile; Termenul de maximum 90 de zile pentru luarea unei decizii în etapa de încadrare se reduce la 60 de zile. Ce mai propune Cancelaria prim-ministrului:  Procedura de depunere a cererilor de examinare de către investitori va fi complet digitalizată, fiind pusă la dispoziție o platformă digitală dedicată, dezvoltată de STS. Dacă în prezent durata totală a analizei și a emiterii documentelor de autorizare către investitor este de 125 de zile, acest termen se va reduce la mai mult de jumătate, respectiv la 60 de zile calendaristice, iar termenul de analiză va fi micșorat de la 60 de zile calendaristice la 45 de zile calendaristice. În privința procedurilor de avizare și autorizare privind securitatea la incendiu, se propune ca termenul de soluționare a avizelor să scadă de la maxim 21 zile la maxim 15 zile, iar în cazul investițiilor din fonduri UE sau a revenirii la documentații, termenul să fie de maxim 5 zile lucrătoare. Dacă autorizația nu este emisă în termen și documentația este completă, se eliberează un acord provizoriu pe 60 de zile, pe baza unei declarații pe proprie răspundere și se va face verificare obligatorie în teren.

Cancelaria premierului și ministrul Mediului propun o reducere majoră a birocrației Foto: Inquam/Octav Ganea
Dezastru PNRR: zero progres tehnic, zero progres financiar, la uriașul proiect de digitalizare CNSAS Foto: Facebook
Eveniment

Dezastru PNRR: zero progres tehnic, zero progres financiar, la uriașul proiect de digitalizare CNSAS

Dezastru PNRR: zero progres tehnic, zero progres financiar, la uriașul proiect de digitalizare CNAS, arată datele Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), colectate până la 2 februarie.  Citește și: Bolojan le-a arătat primarilor, cu date, că fie eficientizează primăriile, fie urmează desființarea unor comune Este vorba de așa-numitul proiect de „Redimensionare, standarzidare și optimizare a Platformei informatice din asigurările de sănătate”. Valoarea sa este de 98,78 de milioane de euro. Beneficiară este Casa Națională de Asigurări de Sănătate, CNAS.  De altfel, la 31 ianuarie, ministrul fondurilor europene, Dragoș Pîslaru, părea disperat de faptul că vor urma numeroase ratări ale deadline-ului din PNRR: „Deci chestia asta, recunosc şi vă spun sincer, mă scoate din minţi”.  Dezastru PNRR: zero progres tehnic, zero progres financiar, la uriașul proiect de digitalizare CNSAS Platforma MIPE nu explică motivele acestei situații.  Și alte proiecte de digitalizare din Sănătate par sortite eșecului, nu vor putea fi finalizate până în vara acestui an. „Modernizarea sistemului electronic de raportare al stocului de medicamente (SER)”, 22,48 milioane de euro - zero progres tehnic, zero progres financiar. „Dezvoltarea sistemului national de securitate cibernetica pentru domeniul sanatatii”, circa 20 milioane de euro - zero.  „MED-X - Centru de instruire in vederea dezvoltarii competentelor pentru personalul din sistemul public de sanatate”, zece milioane de euro, beneficar fiind UMF Târgu Mureș - zero progrese. „Constructia si dotarea centrului de dezvoltare a competentelor pentru personalul din sistemul public de sanatate-CDCS”, 10,6 milioane de euro, beneficiar UMF București - zero.  „Centru de dezvoltare a competentelor pentru personalul din sistemul public de sanatate, Comuna Ghiroda, Judet Timis”, tot zece milioane de euro, beneficiar UMF Timișoara - zero.  „Centrul de excelenta in managementul serviciilor de sanatate”, beneficiar fiind Institutul de management al serviciilor din sănătate, tot zece milioane de euro - zero.  „DIGITALIZAREA ACTIVITĂȚII INSTITUTULUI NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ”, circa trei milioane de euro: progres tehnic 2%, progres financiar - 3,95%.  „Digitalizarea Sistemului Național de Transfuzii Sanguine” - cinci milioane de euro, progres tehnic de 5%, financiar - sub 2%. Nenumărate proiecte de digitalizare a spitalelor - proiect relativ mici, între 250.000 de euro și un milion de euro - au zero progrese. 

Oana Gheorghiu: „reforma” e ca tunelurile dacice, se vorbește mult despre ele, nimeni nu le-a văzut Foto: Facebook
Politică

Oana Gheorghiu: „reforma” e ca tunelurile dacice, se vorbește mult despre ele, nimeni nu le-a văzut

„Pentru mulți dintre noi, «reforma» a devenit aproape un mit, așa cum bine spunea un coleg din Guvern, un fel de tunelurile dacice din Munții Bucegi: se vorbește mult despre ele, dar nimeni nu le-a văzut cu adevărat”, a scris, pe Facebook, vicepremierul Oana Gheorghiu, într-un bilanț al primelor trei luni de activitate în Executiv. Citește și: Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi” Ea a spus că în februarie sunt programate decizii pentru 22 din cele peste 1.500 de companii de stat.  Oana Gheorghiu: „reforma” e ca tunelurile dacice, se vorbește mult despre ele, nimeni nu le-a văzut „Azi se împlinesc 3 luni de când am devenit membră a Guvernului. Sunt conștientă de așteptările pe care le au oamenii și de povara resimțită după măsurile dificile, luate anul trecut. Acest Guvern a fost nevoit să repare casa și să facă curățenie după ce în ultimii ani, decizii greșite și lipsa de responsabilitate au lăsat robinetul deschis… A preluat, inevitabil, și nemulțumirile oamenilor, multe dintre ele justificate. Tocmai de aceea, dacă vrem să nu mai ajungem niciodată aici, ar trebui noi, ca societate, să nu mai permitem nimănui, niciodată să lase robinetul deschis. În aceste trei luni am auzit des întrebări directe: Ce ai făcut? Câte companii ai închis? Câte sinecuri ai eliminat? Sunt întrebări firești. Oamenii nu mai au răbdare. Au auzit de prea multe ori, de-a lungul anilor, același cuvânt: reformă.   Pentru mulți dintre noi, „reforma” a devenit aproape un mit, așa cum bine spunea un coleg din Guvern, un fel de tunelurile dacice din Munții Bucegi: se vorbește mult despre ele, dar nimeni nu le-a văzut cu adevărat. Realitatea este însă mult mai concretă: zeci de ani de ineficiență, pierderi și blocaje în sectorul public au produs incertitudine pentru mediul privat și servicii publice tot mai slabe pentru oameni. Companiile de stat neperformante trag în jos competitivitatea economiei, iar birocrația înseamnă pentru noi toți costuri mai mari, timp pierdut și oportunități ratate.   Și totuși, ce am făcut eu și echipa alături de care lucrez în aceste trei luni? Am început cu fundația. Am început să săpăm, să punem bazele, să ne asigurăm că ceea ce construim acum nu se va prăbuși peste un an. În aceste 3 luni, asta a însemnat peste 100 de întâlniri de lucru și ședințe tehnice cu ministere, agenții și experți, zeci de ore de analiză pe date reale și un dialog constant cu partenerii instituționali.   Pot fi companiile de stat restructurate? Cu siguranță, da. Dar acest lucru nu se face prin gesturi bruște sau decizii luate pe genunchi. Este nevoie de timp, de analize serioase făcute de specialiști și de o aliniere reală a celor care, azi, fac parte din Guvern.   În aceste luni am înțeles foarte clar că lucrurile ar putea funcționa mult mai bine în România. Există oameni în aparatul public care muncesc, care își doresc ca lucrurile să meargă, care înțeleg nevoile oamenilor. Ceea ce a lipsit, însă, este un ingredient esențial: lideri care să tragă în aceeași direcție, dincolo de interese de grup, de partid sau personale. Lideri care să înțeleagă că au o șansă reală, poate una rară, de a pune România pe un drum corect și stabil (...)    România are peste 1.500 de companii de stat, mult prea multe după părerea mea, dar și după practica altor țări. Am început cu un proiect pilot care vizează 22 dintre ele, companii analizate în profunzime, pentru care Guvernul lucrează la a lua decizii de restructurare, închidere, listare sau atragere de parteneri.   În aceste trei luni, am avut întâlniri săptămânale de coordonare pe acest proiect și mai multe runde de discuții cu aparatul tehnic și conducerea Secretariatului General al Guvernului, care asigură suportul tehnic al proiectului și cu ministerele. Este un exercițiu prin care testăm, în mod real, mecanismele prevăzute în legislația actualizată în 2025, pe baza ghidurilor OECD. În luna februarie sunt programate decizii pentru aceste companii, după ce AMEPIP (o agenție care a devenit cu adevărat funcțională abia spre finalul lui 2025, deși există de mai bine de doi ani) va prezenta rezultatele analizelor sale. Este pentru prima oară, după mulți ani, când există o acțiune coerentă, coordonată la nivelul guvernului, având ca unic scop analiza și restructurarea companiilor de stat.   Statul trebuie să înțeleagă că rolul său este acela de acționar responsabil, nu de manager slab. Conducerea companiilor este rolul profesioniștilor. Statul trebuie să fie prezent acolo unde este nevoie de serviciu public, unde există un interes strategic sau unde este necesar un echilibru de piață. Nu trebuie să fie acționar de dragul de a fi sau pentru a crea poziții confortabile, ci acolo unde aduce valoare reală pentru cetățeni. Aceasta este viziunea după care mă ghidez și care sper să aducă inspirație în perioada mandatului meu. Un stat care își reformează companiile publice transmite un mesaj clar către economie: ne respectăm resursele, contribuabilii și partenerii de afaceri.   În paralel cu reforma companiilor de stat, coordonez, împreună cu echipa din cabinet, debirocratizarea și digitalizarea. Sunt două cuvinte folosite excesiv, în care mulți oameni au obosit să mai creadă. Tocmai de aceea, contează mai mult ce facem decât ce spunem. În aceste luni, am avut întâlniri de lucru cu mediul privat și cu specialiști IT, precum și ședințe interministeriale pentru accelerarea proiectelor digitale.   Am reluat, alături de ministrul Irineu Darău, discuțiile despre democratizarea semnăturii digitale și sper ca normele mult așteptate să fie publicate curând. Am redeschis consultările privind portofelul digital, care trebuie să devină funcțional până la finalul anului și care va simplifica viața tuturor, oferind acces într-un singur loc la documente esențiale și un control mai bun asupra propriilor date.   Urmează și alte inițiative care să apropie cetățeanul de decizia publică. Vom vorbi despre ele la momentul potrivit”, a scris Gheorghiu. 

Pensionarii, bătaia de joc a "digitalizării" Casei de Pensii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Pensionarii, bătaia de joc a "digitalizării": depun acte online, apoi trebuie să le ducă la ghișeu

Îți creezi cont online, încarci documentele și completezi formularele, însă la final ești trimis tot la ghișeu. Așa arată, în realitate, digitalizarea de la Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Pretextul: protejarea datelor personale Este un sistem online care nu elimină drumul fizic la instituție, ci mută doar o parte din birocrație pe internet. Rezultatul pentru cetățeni rămâne același – timp pierdut, proceduri complicate și multă frustrare. Citește și: Surpriză: Guvernul vrea să le taie bugetarilor singura punte din 2026 Reprezentanții caselor de pensii justifică această abordare prin necesitatea protejării datelor personale. Fără o verificare directă, spun ei, oricine ar putea crea un cont în numele altei persoane și ar avea acces la informații sensibile. Din acest motiv, CNPP consideră că prezența fizică este în continuare obligatorie pentru confirmarea identității și validarea contului online. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Digitalizarea universitară sfârșește tot la ghișeu (sursa: Facebook/Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași)
Eveniment

Operațiunile online pentru studenți sfârșesc în coada de la tradiționalul ghișeu

În ultimii ani, universitățile ieșene au investit semnificativ în digitalizare, dezvoltând platforme online, conturi instituționale și infrastructură modernă. XXX Acum, admiterea poate fi făcută online la patru mari instituții de stat: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC), Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” (TUIASI), Universitatea de Științele Vieții (USV) și Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” (UMF). Candidații încarcă dosarele pe platforme dedicate, fără să mai fie nevoiți să caute formulare, copii xerox sau timbre fiscale. Citește și: Bolojan l-a epurat pe amicul lui Pandele, Thuma, de la PNL București. Ar urma Burduja și șefi de organizații de sector În practică însă, birocrația universitară rămâne în mare parte neschimbată. Chiar dacă înscrierea este digitalizată, validarea documentelor continuă să depindă de sistemele vechi: actele originale sunt încă solicitate, iar multe proceduri necesită prezență fizică. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Digitalizarea justiției avansează cu greu (sursa: Pexels/Pavel Danilyuk)
Eveniment

Dosarul electronic din instanțe nu prea are șină: digitalizarea justiției, târâș-grăpiș

Digitalizarea justiției în instanțele din Iași avansează într-un ritm inegal, „dosarul electronic” devenind un simbol al progresului, dar și al contradicțiilor sistemului. Digitalizarea justiției avansează cu greu Accelerată de pandemie și de protestele repetate ale grefierilor și magistraților, trecerea justiției în online a transformat calculatorul în principalul instrument de interacțiune cu instanțele. Citește și: Bolojan „desființează” sistemele de educație și sănătate de stat. Spitale care există pentru salarii, universități „total decuplate” de la economie În doar cinci ani, utilizarea dosarului electronic a crescut de 130 de ori, cu un număr tot mai mare de accesări și fișiere descărcate. Cu toate acestea, nivelul scăzut de alfabetizare digitală al justițiabililor și colaborarea deficitară dintre instituții rămân obstacole majore, comparabile cu cele existente în urmă cu două decenii. Continuarea, în Ziarul de Iași

Pacienții refuză sistemul digital de programări (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Pacientul român refuză programările digitale, preferă să aștepte cu orele la ușile doctorilor

Holurile Institutului Regional de Oncologie (IRO) Iași se umplu încă de la primele ore ale dimineții. Sistemul online de programări, evitat Sute de pacienți veniți din toate județele Moldovei, dar și din alte regiuni, așteaptă la ușile cabinetelor – unii sprijiniți de pereți, alții așezați pe scaune – toți cu dosare voluminoase în brațe. Citește și: Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat Este o imagine bine cunoscută celor care au trecut măcar o dată prin ambulatoriul celui mai mare centru oncologic din zonă. Mai puțin cunoscut este însă faptul că o parte importantă din această aglomerație ar putea fi evitată prin utilizarea unui sistem online deja implementat de IRO. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș pentru digitalizare Foto: Adevarul
Eveniment

Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș pentru digitalizare

Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate este pe cale să rateze un grant uriaș pentru digitalizare: progresul tehnic al proiectului „Redimensionare, standarzidare și optimizare a Platformei informatice din asigurările de sănătate”, gestionat de Casa Națională de Asigurare de Sănătate (CNAS), este zero. Valoarea proiectului este de 98,78 milioane de euro. Și progresul financiar este tot zero.  Citește și: Cine conduce agenția criticată de Bolojan pentru sporuri nemeritate: „Regina păcănelelor din Tecuci” Datele apar pe platforma care monitorizează proiectele PNRR, lansată vineri de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).  Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș pentru digitalizare Conform unui comunicat din octombrie al CNAS, valoarea totală a proiectului  este de 587.741.000 lei cu TVA, iar durata de desfășurare este până la data de 30 iunie 2026. „Obiectivul general al proiectului îl reprezintă redimensionarea, standardizarea și optimizarea Platformei Informatice din Asigurările de Sănătate (PIAS) pe bază de soluții tehnologice moderne care să permită atingerea unor noi standarde de stocare, procesare, securitate și protecție privind prelucrarea datelor, în conformitate cu necesitățile actuale și estimările CNAS pe termen mediu și lung”, mai susținea CNAS.  În octombrie 2025, CNAS anunța: „Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) îi asigură pe pacienți și pe furnizorii de servicii medicale că platforma PIAS rămâne funcțională până la înlocuirea, în anul 2026, cu un sistem modern, sigur și accesibil”.  Nu este clar de ce progresul tehnic este zero, la ora aceasta.  Dar nici alte proiecte de digitalizare din Sănătate nu sunt prea evoluate: „Modernizarea sistemului electronic de raportare al stocului de medicamente (SER)”, proiect de 22,48 milioane de euro prin PNRR - zero progres tehnic.  „Dezvoltarea sistemului national de securitate cibernetica pentru domeniul sanatatii”, 20 milioane euro prin PNRR, zero progres.  „DIGITALIZAREA ACTIVITĂȚII INSTITUTULUI NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ” - grant de 5,96 milioane de euro, progres tehnic - 2%.  „Digitalizarea Sistemului Național de Transfuzii Sanguine” - proiect gestionat de INSTITUTUL NATIONAL DE TRANSFUZIE SANGUINA Prof.Dr.C.T.Nicolau, grant de 4,83 milioane euro, progres tehnic de 5%.  DeFapt.ro a scris de vineri că spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero. De exemplu: digitalizarea și guvernanța datelor la Spitalul Universitar de Urgență București are o alocare 990.000 de euro, progres tehnic - zero, progres financiar - 0,98%. La spitalul Elias, aceeași alocare, același progres tehnic - zero și tot zero pe partea de progres financiar. În aceeași situație sunt spitalele Gomoiu - de copii și panait Sârbu - ginecologie. La fel la spitalele „Clinic de Urgență”, Sf Pantelimon sau Bagdasar Arseni. 

Miruţă: Să vorbeşti de digitalizare, astăzi, în statul român este o jignire a acestui substantiv Foto: Facebook
Politică

Miruţă: Să vorbeşti de digitalizare, astăzi, în statul român este o jignire a acestui substantiv

Să vorbeşti de digitalizare, astăzi, în statul român este o jignire a acestui substantiv, a declarat vineri, la Braşov, într-o conferinţă de presă, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Radu Miruţă, care a adăugat că România a pierdut 9 ani, deoarece până acum "digitalizarea a fost o pâlnie prin care oameni politici din statul român au circulat banii publici". Citește și: Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero Miruţă: Să vorbeşti de digitalizare, astăzi, în statul român este o jignire a acestui substantiv „Noi nu suntem la nivel de digitalizare în România astăzi. Să vorbeşti de digitalizare, astăzi, în statul român este o jignire a acestui substantiv 'digitalizare'. Ce facem - şi am reuşit asta cu specialiştii pe care i-am recrutat şi pe care îi plătim aproape cu ce se plăteşte mediul privat - este să facem arhitectura de digitalizare a statului, care să fie tehnic coordonată de acest minister şi care va şti fiecare minister ce trebuie să facă (...) după care decizia politică trebuie să treacă prin Cancelaria prim-ministrului. (...) Astăzi este un haos care produce beneficii celor care sunt 'umflaţi' cu contracte de software la statul român. Dacă auziţi că un soft a costat 10 milioane sau 100.000 de euro, probabil că aveţi un nod în gât că nu ştiţi ce să scrieţi ca să informaţi populaţia. Dacă auziţi de un spital, de o autostradă, de un pod, aveţi o unitate de măsură - e mare, e mic, e frumos, e funcţional - însă dacă auziţi de un soft, nu ştiţi ce face algoritmul din spate şi dacă este corect măsurat", a spus Radu Miruţă.Potrivit acestuia, digitalizarea nu va produce efecte pentru cetăţeni dacă doar „vor fi schimbate calculatoare într-un minister"."Cheia în digitalizare este comunicaţia, să nu plăteşti de două ori acelaşi soft de care are nevoie şi Consiliul Judeţean Braşov şi Consiliul Judeţean Gorj şi, de fapt, fiecare plăteşte şi asta se întâmplă de vreo 42 de ori. Cheia este să nu execuţi banii dintr-un minister pentru că schimbi calculatoarele cu unele mai noi. Trebuie să faci aceste lucruri cu un scop: acela de a comunica unii cu ceilalţi. Digitalizarea nu va produce efecte pentru cetăţeni dacă nu schimbă date", a mai afirmat ministrul Radu Miruţă.La rândul său, subsecretarul de stat Andrei Miftode, care coordonează Direcţia Generală Comunicaţii Electronice, Politici şi Strategii în Digitalizare din minister, a arătat că se confruntă atât cu probleme de personal, cât şi de infrastructură, menţionând că, atunci când a preluat funcţia, "ploua prin tavan şi se ardeau echipamente"."Sunt foarte multe lucruri (în ce priveşte digitalizarea - n.red.) de adus, de cele mai multe ori, de la un nivel de avarie, sunt proiecte aflate în comă, pe care trebuie să le resuscităm şi asta este, pe scurt, cea mai mare provocare cu care ne confruntăm. Sunt doar patru oameni care lucrează, în prezent, la Direcţie şi doar doi dintre ei sunt pe partea tehnică. Să nu mai spun că avem probleme de infrastructură. Când am ajuns la minister, ploua prin tavan, apa se scurgea prin pereţi şi se ardeau echipamentele de reţea din minister", a afirmat subsecretarul de stat Andrei Miftode.

Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero Foto: Facebook SUUB
Eveniment

Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero

Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero, arată datele publicate azi de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Acest minister a lansat joi tabloul de bord care arată stadiul proiectelor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Acest tablou arată ce alocare are fiecare proiect, ce avans are și cât s-a plătit, așa-numitul „progres financiar”. Citește și: PSD a furat primarul PNL și candidează cu el, după ce, mai întâi, a anulat alegerile din Sopot, Dolj. Alegerile anulate fuseseră câștigate de actualul candidat PSD Tabloul arată că sunt 549 de proiecte care menționează cuvântul „spital”, cu o alocare de 1,1 miliarde de euro. Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero Însă tabloul mai arată și faptul că sunt 226 de proiecte care înregistrează 0% progres tehnic, imensa majoritate fiind cele de digitalizare a spitalelor, care au alocate în acest scop sume relativ mici, sub un milion de euro.  De exemplu: digitalizarea și guvernanța datelor la Spitalul Universitar de Urgență București are o alocare 990.000 de euro, progres tehnic - zero, progres financiar - 0,98%. La spitalul Elias, aceeași alocare, același progres tehnic - zero și tot zero pe partea de progres financiar. În aceeași situație sunt spitalele Gomoiu - de copii și panait Sârbu - ginecologie. La fel la spitalele „Clinic de Urgență”, Sf Pantelimon sau Bagdasar Arseni.  Spitalul Clinic de Urgență de Chirurgie Plastică Reparatorie și Arsuri, „singurul spital de specialitate care oferă tratamentul complex pentru arsuri de orice gravitate pentru pacienții adulți din România și din toată țara”, potrivit ministerului Sănătății, are o evoluție zero a proiectului „reducerea riscului de infecții nosocomiale”, finanțat prin PNRR cu 650.000 de lei, deși aceste infecții sunt una din cele mai grave probleme în cazul pacienților cu arsuri.  Administrația Spitalelor București, ASSMB, are la dispoziție un grant de 4,66 milioane de lei pentru „REALIZARE CORP C5 CU REGIM DE INALTIME S-TEHNIC +P+2E+E TEHNIC CU FUNCTIUNEA DE TERAPIE INTENSIVA NEONATOLOGIE IN CADRUL SPITALULUI CLINIC DE OBSTETRICA SI GINECOLOGIE FILANTROPIA - București”. Grad de realizare: 0,40%.  Însă sunt și 153 de proiecte cu grad de realizare 100%, unul dintre cel mai scumpe fiind „RENOVAREA ENERGETICĂ SPITALULUI JUDEȚEAN DE URGENȚĂ SF. IOAN CEL NOU SUCEAVA - MUNICIPIUL SUCEAVA”. 

România digitalizează sistemul medical public (sursa: Facebook/Alexandru Rogobete)
Eveniment

Rogobete anunță lansarea noii platforme care să înlocuiască dezastrul actual al cardului de sănătate

Primele module ale noii Platforme Informatice a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) vor fi lansate până la sfârșitul acestui an, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. Potrivit acestuia, platforma va fi complet operațională până în august 2026 și reprezintă cel mai amplu proiect de digitalizare din istoria sistemului medical românesc. O investiție strategică de 100 de milioane de euro Proiectul PIAS este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și are o valoare totală de 100 de milioane de euro. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL „Noua Platformă Informatică a Asigurărilor de Sănătate este un angajament ferm al echipei noastre și o reformă pe care o ducem la bun sfârșit. Primele module vor fi funcționale până la finalul acestui an, iar întreaga platformă va fi complet operațională până în august 2026”, a transmis ministrul Alexandru Rogobete într-un mesaj publicat pe Facebook. Digitalizare completă: fără hârtii și tipizate Noua platformă va transforma radical modul în care sunt gestionate datele medicale și serviciile de sănătate, prin eliminarea birocrației și digitalizarea completă a fluxurilor medicale. Printre principalele beneficii anunțate: Eliminarea formularelor tipizate și a documentelor pe hârtie; Biletele de trimitere, scrisorile medicale și concediile medicale vor fi complet digitale și accesibile instant; Dosarul electronic al pacientului și rețeta electronică vor fi integrate și funcționale; Istoricul medical al pacientului va putea fi accesat oricând, de pe telefon sau calculator. Un pas decisiv pentru digitalizarea sănătății Ministrul Sănătății a subliniat că această reformă marchează o schimbare reală în digitalizarea sistemului medical, în contrast cu inițiativele eșuate din trecut. „Știu că, de-a lungul anilor, mulți și-au pierdut încrederea când au auzit cuvântul ‘digitalizare’. Dar acum este diferit. Ritmul e accelerat, munca e vizibilă, iar beneficiile se vor simți direct în viața fiecărui pacient și a fiecărui medic”, a afirmat Rogobete. Beneficii directe pentru pacienți și medici Prin noua platformă, pacienții vor avea acces rapid la informațiile medicale personale, iar medicii vor lucra mai eficient, fără hârtii inutile și fără riscul pierderii de date. „Muncim onest, ascultăm sistemul, ascultăm oamenii și corectăm din mers. Fiecare zi contează, iar fiecare pas înainte înseamnă mai multă încredere în sistemul public de sănătate”, a adăugat ministrul Alexandru Rogobete.

Cum își bate joc casa de pensii de pensionari Foto: PSD
Eveniment

De la cititori: cum își bate joc casa de pensii de pensionari. Dosar „fizic”, nici o digitalizare

Cum își bate joc casa de pensii de pensionari: am primit un mesaj de al calvarul îndurat de un pensionar care s-a mutat în alt județ și a avut îndrăzneala să ceară ca talonul de pensie să-i fie transferat electronic la noua adresă. Citește și: Banca de stat Eximbank are credite neperformante de miliarde lei, acordate de politrucii din CIFGA Cum își bate joc casa de pensii de pensionari Vă prezentăm, fără modificări, mesajul acestui cititor: „Azi am fost la casa de pensie pentru a transfera dosarul de pensie al soțului meu în alt județ, pentru că ne-am mutat. Răspuns: transferul se face fizic ( adica se trimite pachet dosarul în alt județ), acolo se începe recalculcularea din nou și apoi va primi altă decizie de pensionare din acel județ! Întreb: «Și cât durează?»  «Nu știm. De un an e blocat...» «Și cuponul de pensie unde îl primește?»  «Tot la vechea adresă». Eu îi spun că noi ne-am mutat din oraș și la vechea adresă e altcineva. «Nu putem primi electronic?» «Nu. Asta e legea...» Deci despsre ce digitalizare vorbim?”. 

Ce soluție pentru combaterea corupției propune un consilier prezidențial Foto: Facebook Nicușor Dan
Politică

Ce soluție pentru combaterea corupției propune un consilier prezidențial

Ce soluție pentru combaterea corupției propune un consilier prezidențial: „Digitalizarea pe bune”, scrie Radu Burnete, pe Facebook. El a fost numit, începând cu 1 iulie 2025, consilier prezidențial pentru probleme economice și sociale. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Ce soluție pentru combaterea corupției propune un consilier prezidențial „Combaterea corupției este foarte importantă pentru dezvoltarea economică. Corupția scăpată de sub control înseamnă bani publici risipiți (deci taxe mai mari decât ar fi necesar). Corupția deschide foarte multe uși prin care statul intră în economia privată și o distorsionează și asta nu va duce în timp la actori competitivi capabili să exporte și să concureze global și să ofere salarii din ce în ce mai mari. Prea multă corupție ajunge în timp să-i promoveze în mediul economic privat pe cei care știu să deschidă aceste uși și nu pe cei care oferă cele mai bune produse și servicii la cele mai bune prețuri. Dincolo de instrumentele bine știute de combatere a acestui fenomen mai există unul despre care am vorbim enorm în România, pe care am cheltuit foarte mulți bani și care rămâne totuși un deziderat îndepărtat: digitalizarea. Digitalizarea pe bune. Edge Institute a publicat recent un raport despre guvernanța digitalizării în România și las aici un grafic mai mult decât grăitor unde vedeți comparată «maturitatea digitală» a României cu cea a Estoniei. Va trebui să ne suflecăm mânecile și să recuperăm repede la acest capitol fiindcă beneficiile vor fi pe toate fronturile de la achiziții publice mai corecte la reducerea evaziunii fiscale și de la servicii publice mai bune pentru cetățeni la un ecosistem care va permite României să țină pasul în cursa inteligenței artificiale care nu poate fi câștigată cu xeroxuri și imprimante.   În ciuda unui deceniu în care s-au dus multe resurse publice în această direcție nu am progresat suficient. De fapt am progresat nejustificat de puțin. Este o temă asupra căreia ne vom și mă voi apleca cu precădere. Nu mai poate aștepta”, a scris Burnete pe Facebook. 

Premierul Bolojan critică ANAF Foto: Guvernul României
Politică

Premierul Bolojan critică ANAF: „Degeaba am mărit taxele dacă banii nu sunt colectați”

Premierul Ilie Bolojan (PNL) critică ANAF: „Degeaba am mărit taxele dacă banii nu sunt colectați”, a spus șeful Guvernului într-o conferință de presă. Însă aceasta nu a fost singura referire critică la activitatea Fiscului.  Citește și: Iohannis n-a vrut să dea cheia imobilului confiscat de ANAF, care a trebuit să schimbe yala La 1 iulie, la scurt timp de la preluarea mandatului de premier, Ilie Bolojan la numit pe Adrian Nicușor Nica în funcța de președinte al ANAF. Nica a fost numit în ianuarie 2024 de fostul premier Marcel Ciolacu în funcția de șef al Corpului de Control. În trecut, el a fost director adjunct pe inspecție fiscală la direcția de Mari Contribuabili a ANAF și director general la control fiscal în cadrul ANAF. Premierul Bolojan critică ANAF Azi, în conferința de presă de la Palatul Victoria, primul-ministru a spus că Guvernul se va concentra în perioada următoare pe încasarea veniturilor și limitarea cheltuielilor de funcționare. „De ce trebuie să ne încasăm în continuare taxele și impozitele și să facem efort pentru asta? Pentru că degeaba am mărit taxele dacă banii nu sunt colectați și nu intră efectiv în bugetul statului. Pentru aceasta e nevoie să avem o disciplină financiară în continuare, să finalizăm digitalizarea ANAF-ului și a Vămii, să combatem ferm evaziunea fiscală, să ne asigurăm că prețurile de transfer sunt la un nivel care permit plata unor impozite serioase în România și nu depășesc o limită a normalității de către toate companiile și, de asemenea, să combatem munca la negru”, a arătat Bolojan. El a mai spus că așteapăt decizia CCR pe legile pe care Guvernul și-a asumat răspunderea, în Pachetul 2, pentru că acestea „nu fac decât să întărească capacitatea ANAF-ului de a încasa aceste impozite, să închidă portițele, să nu mai permită existența firmelor fantomă, și așa mai departe”. 

Rezultate catastrofale ale ANAF, în 2025, în recuperarea prejudiciilor stabilite de instanțe Foto: Facebook
Politică

Rezultate catastrofale ale ANAF, în 2025, în recuperarea prejudiciilor stabilite de instanțe

Rezultate catastrofale ale ANAF, în 2025, în recuperarea prejudiciilor stabilite de instanțe: în timp ce DNA a instituit sechestre pentru recuperarea prejudiciilor rezultate din infracțiuni de aproximativ 4 miliarde de euro, din 2016 până la finalul primului semestru din 2025, Fiscul a recuperat doar 320 de milioane de lei din absolut toate dosarele cu condamnări defintive.  Citește și: Nazare îl ignoră pe Bolojan: nu și-a depus declarația de avere, deși premierul le-a cerut asta miniștrilor Rezultate catastrofale ale ANAF, în 2025, în recuperarea prejudiciilor stabilite de instanțe Mai rău, anul 2025 se conturează a fi cel mai prost în recuperarea prejudiciilor: s-au încasat, în primul semestru, doar 69.483.664 lei. Este mai puțin de jumătate din ce s-a încasat în 2024 și circa o treime din încasările din 2023. „Din datele aflate la dispoziția Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, suma totală încasată din activitatea de punere în executare a hotărârilor judecătoreşti pronunțate în materie penală, la nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, pentru perioada 2016 - semestrul I 2025, este de 1.611.930.440 lei, defalcată astfel:- 173.524.391 lei în anul 2016;- 170.272.962 lei în anul 2017;- 110.261.614 lei în anul 2018;- 187.107.540 lei în anul 2019:- 142.152.889 lei în anul 2020;- 169.010.398 lei în anul 2021;- 199.596.944 lei în anul 2022:- 205.688.812 lei în anul 2023;- 184.831.228 lei în anul 2024;- 69.483.664 lei semestrul I 2025 ANAF susține că va recupera mai mult prin digitalizarea instituției.  Datele oferite in acest răspuns la o interpelare a deputatului PSD Nicolae Bara diferă de ceea ce ANAF i-a comunicat deputatului USR Cezar Drăgoescu în aprilie. ANAF arăta că „la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală - Direcția Generală Executări Silite Cazuri Speciale, din datele şi informaţiile comunicate de structurile subordonate/ coordonate de către aceasta, după caz, rezultă că din activitatea de executare silitā cazuri speciale a fost încasată suma totală de 710.924.978,26 lei, din care: 2020: 91.692.032 lei 2021: 135.204.328 lei  2022: 152.455.107 lei  2023: 165.139.324 lei 2024: 155.460.296 lei  2025: 10.973.891 lei” ANAF susținea că nu știe cât are de încasat din dosare cu condamnări definitive: „Creanţele bugetare stabilite prin hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală, provenite din săvârşirea de infracţiuni, de natura sumelor reprezentând repararea prejudiciului material sau confiscarea echivalentului în lei al bunurilor sau sumelor confiscate nu sunt tratate în mod distinct sub aspectul evidențierii la nivelul organului fiscal central”.   

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră