joi 19 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: digitalizare

36 articole
Eveniment

La Cercetare: pornografie, muzică patriotică rusească

La Cercetare: pornografie, muzică patriotică rusească. Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a organizat, vineri, la Universitatea Politehnica din Bucureşti, o dezbatere publică în legătură cu un proiect de lege privind securitatea şi apărarea cibernetică a României. La Cercetare: pornografie, muzică patriotică rusească Pentru cei care nu au putut veni la sediul Universităţii Politehnica, dar care doreau să participe online la discuţii, pe site-ul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării a fost postată o adresă cu o conexiune prin Zoom, fără a se face o selecţie a participanţilor. După câteva minute în care oficiali ai ministerului, precum şi de la Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică au prezentat câteva repere din acest proiect de lege, discuţiile au fost întrerupte de câteva persoane, printre care şi două logate cu pseudonimele Kirill şi John. Aceştia au bruiat minute în şir dezbaterile, punând muzică patriotică rusească şi imagini pornografice. Pentru a remedia situaţia, conexiunea video a fost întreruptă. "V-aş ruga să întrerupem conexiunea video în acest moment, se pare că avem un incident de securitate cibernetică", a anunţat un oficial. Comentarii acide Persoanele care au urmărit online această dezbatere şi-au arătat dezamăgirea şi furia pentru modul în care a fost organizat evenimentul. Citește și: BREAKING Ministrul austriac de Interne se opune oricărei extinderi a spațiului Schengen: „Sistemul nu funcționează” "Cea mai bună lecţie de securitate cibernetică!", "Este de râsu' - plânsu' această dezbatere, cine este responsabil de la Ministerul Cercetării şi Inovării?", "Vă mulţumim deosebit pentru atmosferă, imagini şi muzică", "Securitate cibernetică de Dâmboviţa", au fost câteva dintre comentariile postate pe chat-ul conferinţei. Ulterior, dezbaterile au fost reluate şi în format online, după eliminarea user-ilor care au deranjat conferinţa.

La Cercetare pornografie, muzică patriotică rusească (sursa: research.gov.ro)
Gradul de digitalizare al administrației: 21% Foto: ADR
Politică

Gradul de digitalizare al administrației: 21

Gradul de digitalizare al administrației publice din România era de 21%, la finalul anului 2020, arată ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, într-un răspuns la o interpelare. O anexă la documentul citat de Buruduja arată că sunt activități, precum solicitări ale persoanelor cu dizabilități în vederea obținerii drepturilor sociale, unde digitalizarea este inexistentă. Gradul de digitalizare al administrației: 21% Ministrul PNL al Digitalizării citează „Raportul digitalizării administratiei publice centrale din România”, elaborat de autoritatea pentru digitalizare, ADR, aceasta fiind - potrivit lui Burduja - prima monitorizare a gradului de digitalizare. În raportul citat de Burduja se arată: „Gradul de digitalizare a statului român se afla la 21% încă din 2020. Datele centralizate de ADR reprezintă un raport al situației digitalizării administrației publice centrale din România. Datele cuprinse în această primă radiografie au fost colectate în perioada octombrie-noiembrie 2021 și sunt valabile pentru anul 2020, punctul de pornire al monitorizării. Până în anul 2030, gradul de digitalizare a statului român trebuie să ajungă la 100%, conform Busolei Digitale - strategia în domeniul digitalizării a Uniunii Europene”. Citește și: Jurnal medical: Scăderea numărului de spermatozoizi se accelerează la nivel mondial și amenință viitorul omenirii În anexa publicată de ADR se arată, de exemplu, că doar 2,5% din cererile de pensionare și recalculare a pensiilor se depun on-line. Zero solicitări ale persoanelor cu dizabilități îm vederea obținerii drepturilor sociale au fost procesate electronic. La fel, în cazul indemnizațiilor de creștere a copilului. Obținerea permisului auto sau înmatriculări: zero procesări on-line. Nașteri, căsătorii, divorț, decese, eliberare pașaport sau act de identitate - nici o procesare electronică. În noiembrie, Sebastian Burduja spunea: „În următorul an de zile, România va face un adevărat salt din perspectiva serviciilor publice digitale”.

Pandemia de COVID a digitalizat justiția (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Pandemia de COVID a digitalizat justiția

Pandemia de COVID a digitalizat justiția. Peste nouă milioane de documente au fost descărcate anul trecut din portarurile instanţelor de judecată arondate Curţii de Apel din Iaşi. Pandemia de COVID a digitalizat justiția Lucru imposibil de realizat înainte de pandemie. Virusul care la nivel mondial a îmbolnăvit peste jumătate de miliard de oameni şi i-a ucis pe mai mult de şase milioane dintre aceştia, a produs în justiţia ieşeană o mutaţie ireversibilă. Citește și: Șantajul lui Putin: cere ridicarea sancțiunilor pentru „depășirea crizei alimentare” cauzate tocmai de invadarea Ucrainei. Transporturile de grâne ucrainene pe mare, blocate de Rusia Adică s-a trecut la digitalizarea dosarelor şi la adoptarea unor tehnologii care eficientizează procesele de judecată. Continuarea, în Ziarul de Iași.

 Digitalizare la Spitalul Municipal Oradea Foto: ebihoreanul.ro
Eveniment

Digitalizare la Spitalul Municipal OradeaSpitalul Municipal Oradea: cozile la medic, înlăturate. Reclamațiile, on-line

Digitalizare la Spitalul Municipal Oradea: două tablete uriașe instalate în holurile instituției permit pacienților să se programeze la medicul dorit. Cozile au dispărut în aceste condiții. În plus, reclamațiile se fac on-line și, potrivit publicației Bihoreanul, ele ajung instantaneu la conducerea spitalului. Există și o secțiune cu serviciile nedecontate de CAS și care trebuie plătite de pacienți, precum și cu medicamentele care nu sunt disponibile în farmacia unității și pe care aceștia trebuie să și le cumpere singuri, mai arată Bihoreanul. Digitalizare la Spitalul Municipal Oradea De pe tablete, se poate intra pe portalul web al spitalului, unde pot accesa informațiile personale, precum rezultatul analizelor. Instituția nu a plătit nimic: tabletele, de dimensiunea unui televizor cu diagonală mare, și softul care le operează au fost donate de o firmă. Ele au costat 10.200 de lei. Un rezultat al digitalizării este reducerea posturilor de registratoare: de la trei persoane care lucrau aici s-a ajuns la una singură. Citește și: Weber preia agenda PSD: cere plafonarea prețurilor. Ea are două pensii și salariu de la stat Sistemul informatic urmează să fie dezvoltat astfel încât orice persoană care a primit îngrijiri la Municipal să-și poată urmări în timp, de-a lungul anilor, evoluția stării de sănătate, pe baza investigațiilor de care a beneficiat și a diagnosticelor primite.

Marcel Boloș, oficial ministru al Cercetării și Digitalizării (sursa: Facebook/Marcel Boloș)
Politică

Marcel Boloș, oficial ministru al Cercetării

Marcel Boloș, oficial ministru al Cercetării. Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul privind numirea lui Marcel Boloş în funcţia de ministru al Cercetării, Inovării şi Digitalizării, a informat Administraţia Prezidenţială. Potrivit sursei citate, ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcţia de ministru de către Marcel Boloş arer loc, vineri, la ora 14,00, la Palatul Cotroceni. Marcel Boloș, oficial ministru al Cercetării „Cred că Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării este un minister important în următoarea perioadă, dincolo de tematicile specifice aferente sectoarelor de cercetare și digitalizare, și din prisma fondurilor europene și de investiții pe care le are la dispoziție atât în PNRR, cât și în viitorul program operațional 2021-2027, respectiv Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF). Aceste două surse de finanțare pot aduce foarte multe beneficii sectoarelor de cercetare-dezvoltare și digitalizare din România. În PNRR vorbim de peste 1,8 miliarde de euro dedicate transformării digitale, unde avem proiecte foarte importante precum Cloud-ul Guvernamental și peste 750 de milioane de euro pentru sectorul de cercetare, dezvoltare și inovare.”, a spus Boloș, la începutul săptămânii, într-un interviu pentru defapt.ro. „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv” „La toate astea se adaugă, cred, peste 1,5 miliarde euro de pe viitorul program operațional de creștere inteligentă și digitalizare 2021-2027. Nu mai spun de restul fondurilor din PNRR, care contribuie la tranziția digitală, procentul investițiilor care contribuie la acest obiectiv fiind de circa 20,6% din totalul sumelor alocate. Citește și: EXCLUSIV Boloș: Trebuie să atragem 15 miliarde de euro până în decembrie 2023. Foarte dificilă această misiune Vorbim deci despre o sumă de peste 4 miliarde euro din fonduri europene. Aici, știindu-mă un om deschis către noi provocări și care am livrat peste tot pe unde am fost, când a fost vorba de fonduri europene și proiecte, cred că îmi găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv.”, a adăugat Boloș.

Boloș: "Vom depune prima cerere de plată a PNRR în valoare de trei milioane de euro pe 31 mai" (sursa: gov.ro)
Eveniment

Marcel Boloș la Cercetare și Digitalizare

Marcel Boloș la Cercetare și Digitalizare este un scenariu din ce în ce mai aproape de realizare. Fostul ministru de la Fonduri Europene a declarat, într-un interviu pentru defapt.ro, că găsește "argumente pentru un răspuns pozitiv" în chestiune. Potrivit mai multor articole de presă, propunerea a venit de la premierul Nicolae Ciucă. Boloș, însă, a tot amânat luarea unei decizii, invocând o altă specializare profesională. Marcel Boloș la Cercetare și Digitalizare. Rolul PNRR Defapt.ro i-a adresat mai multe întrebări lui Marcel Boloș săptămâna trecută, atât despre situația fondurilor europene, cât și despre contextul politic. Actualul consilier al premierului a răspuns luni, 24 ianuarie, în mod consistent. Defapt.ro va publica în câteva episoade răspunsurile lui Marcel Boloș. În ceea ce privește acceptarea portofoliului de la Digitalizare, Boloș a făcut despre legătura cu fondurilor europene. "Cred că Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării este un minister important în următoarea perioadă, dincolo de tematicile specifice aferente sectoarelor de cercetare și digitalizare, și din prisma fondurilor europene și de investiții pe care le are la dispoziție atât în PNRR, cât și în viitorul program operațional 2021-2027, respectiv Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF). Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac pentru SMURD, folosit de Gabriel Oprea pentru „zboruri speciale” Aceste două surse de finanțare pot aduce foarte multe beneficii sectoarelor de cercetare-dezvoltare și digitalizare din România. În PNRR vorbim de peste 1,8 miliarde de euro dedicate transformării digitale, unde avem proiecte foarte importante precum Cloud-ul Guvernamental și peste 750 de milioane de euro pentru sectorul de cercetare, dezvoltare și inovare." "Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv" "La toate astea se adaugă, cred, peste 1,5 miliarde euro de pe viitorul program operațional de creștere inteligentă și digitalizare 2021-2027. Nu mai spun de restul fondurilor din PNRR, care contribuie la tranziția digitală, procentul investițiilor care contribuie la acest obiectiv fiind de circa 20,6% din totalul sumelor alocate. Vorbim deci despre o sumă de peste 4 miliarde euro din fonduri europene. Aici, știindu-mă un om deschis către noi provocări și care am livrat peste tot pe unde am fost, când a fost vorba de fonduri europene și proiecte, cred că îmi găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv.", a adăugat Boloș. Ex-ministrul de la Fonduri Europene nu a afirmat direct că ar accepta portofoliul, însă a oferit indicii clare. Reținerea lui Boloș De ce a amânat timp de două săptămâni un răspuns la propunerea premierului? "Reținerea a venit din faptul că sunt la bază finanțist, profesor universitar și cercetător în domeniul finanțelor publice, bugetului și investițiilor, că am lucrat în domeniul fondurilor europene, dezvoltării regionale și proiectelor de infrastructură, mai puțin în domeniul digitalizării. Dar cred că fondurile europene au un cuvânt important de spus, pentru aceste două domenii foarte importante pentru România – cercetarea și digitalizarea.", a completat Marcel Boloș. Poziția de ministru la Digitalizare este vitală pentru Executiv. Ieșirea rusinoasă din scenă a precedentului ministru, Florin Roman (PNL), în urma acuzațiilor de falsificare a CV-ului și de plagiat, a vulnerabilizat Guvernul. Mai mult, indecizia prelungită și incapacitatea de a găsi un ministru au adâncit criza. Cu atât mai mult cu cât sume importante prin PNRR nu pot fi accesate de instituție. Potrivit mai multor surse politice, este foarte probabil ca marți să fie votată în Biroul Politic Național al PNL confirmarea lui Boloș ca propunere pentru Ministerul Digitalizării. Marcel Boloș nu este membru PNL.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră