miercuri 29 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

ucraina

2429 articole
Eveniment

O companie privată din Cluj va produce drone militare, în cooperare cu o firmă din Ucraina

Oves Enterprise din Cluj şi unul dintre cei mai mari producători de drone din Ucraina, Edrone, au anunțat un parteneriat strategic ce pune bazele producţiei comune de drone militare în România. Într-o primă etapă, Oves va produce trei tipuri de drone militare: drone FPV, drone de interceptare şi drone de recunoaştere. Citește și: Grindeanu cere AUR „să-și clarifice niște lucruri” pentru a putea guverna cu PSD Potrivit unui comunicat de presă al companiei româneşti Oves, parteneriatul reuneşte expertiza celor două companii în dezvoltarea şi producţia de drone şi marchează o nouă etapă a colaborării, ce include producţia în România a unor sisteme autonome destinate industriei de apărare. Astfel, proiectul prevede deschiderea unei unităţi de producţie la Cluj-Napoca, integrarea tehnologiei Nemesis AI şi transferul proceselor şi know-how-ului necesare extinderii producţiei. Producție de 1.000 de drone pe lună, cu perspectiva de a crește de zece ori "Europa are nevoie de capacităţi proprii de producţie, iar România trebuie să îşi construiască un rol industrial real în acest ecosistem, nu să rămână exclusiv o piaţă de desfacere. Parteneriatul cu Edrone aduce în România experienţă acumulată direct pe front, procese de producţie validate şi capacitatea de a scala rapid fabricarea unor sisteme deja testate în condiţii reale. Noi contribuim cu tehnologiile dezvoltate de Oves Enterprise - de la sisteme autonome şi inteligenţă artificială până la integrarea platformei Nemesis AI în dronele produse în România - astfel încât acestea să răspundă cerinţelor actuale de operare şi să susţină securitatea României şi a Europei", a declarat, în comunicat, CEO-ul companiei din România, Mihai Filip. Primele unităţi fabricate în România sunt programate pentru toamna acestui an, când vor fi prezentate public şi vor intra în etapa de testare şi demonstraţii, iar ulterior portofoliul produs la Cluj-Napoca poate fi extins până la 27 de modele, în funcţie de cererea pieţei şi de evoluţia programelor de apărare din România şi din celelalte state europene. Parteneriatul dintre cele două entităţi vizează, în primă fază, atingerea unei capacităţi de producţie de aproximativ 1.000 de unităţi pe lună, iar echipa iniţială va fi formată din circa 30 de persoane, în timp ce personalul local va beneficia de pregătire pentru procesele şi modelele introduse în producţie la Cluj-Napoca. Pe termen mediu, cele două companii urmăresc dezvoltarea în România a unei capacităţi de 10.000 - 15.000 de unităţi lunar, în funcţie de comenzile primite şi de necesarul programelor de apărare. 

O companie privată din Cluj va produce drone militare, în cooperare cu o firmă din Ucraina
„Amazonul rusesc”, Wildberries, controlat de apropiații lui Putin, devastat de drone ucrainene. Compania sprijină logistica militară rusească
Internațional

„Amazonul rusesc”, Wildberries, controlat de apropiații lui Putin, devastat de drone ucrainene. Compania sprijină logistica militară rusească

Atacul ucrainean desfășurat în noaptea de 17 spre 18 iulie 2026 a lovit „Amazonul rusesc” la numai 50 de kilometri de Moscova. Două centre logistice ale Wildberries, cel mai mare retailer online din Rusia, au fost cuprinse de incendii, iar opt angajați au murit și zeci de persoane au fost rănite. Kievul a justificat atacul: depozitele nu deserveau doar comerțul online, ci erau folosite și pentru distribuirea unor componente destinate producției rusești de drone și echipamente de navigație. Ucraina atacă „Amazonul rusesc” Atacul ucrainean cu drone de la Elektrostal (regiunea Moscova), desfășurat în noaptea de 17 spre 18 iulie 2026, reprezintă una dintre cele mai agresive lovituri cu drone efectuate de Kiev în adâncimea teritoriului rus în ultimii ani. Citește și: VIDEO Șoșoacă merge pe Litoral cu o decapotabilă de fițe și se filmează, încântată. Ea poartă ochelari Gucci Au fost lovite mai multe obiective din interiorul Rusiei, inclusiv două centre logistice ale Wildberries, cel mai mare retailer online din Rusia, adesea numit „Amazonul rusesc”. Principala țintă a fost depozitul companiei din Elektrostal, regiunea Moscova, situat la aproximativ 50 de kilometri est de capitala rusă. În aceeași noapte, dronele au lovit și un depozit de combustibil din Noginsk, în apropiere de Elektrostal, precum și un alt centru Wildberries din Kotovsk, regiunea Tambov. Incendiu uriaș la centrul Wildberries din Elektrostal Lovitura asupra depozitului din Elektrostal a provocat un incendiu masiv. Imaginile apărute în spațiul public au arătat coloane uriașe de fum negru și prăbușirea parțială a structurii cuprinse de flăcări. Potrivit autorităților ruse, resturi de drone au avariat și o grădiniță din apropierea complexului logistic. Centrul din Elektrostal era unul dintre cele mai importante depozite ale Wildberries și gestiona aproximativ 10% din totalul comenzilor companiei la nivel național. Atacul a avut loc în cadrul unei operațiuni de amploare, în care ar fi fost folosite peste 370 de drone. Un mort și zeci de răniți în regiunea Moscova Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, a anunțat că o persoană rănită în urma atacului a murit ulterior la spital. Numărul răniților a variat în primele bilanțuri. Rapoartele au indicat între 37 și 61 de persoane rănite în întreaga regiune, cele mai multe cu leziuni provocate de schije, arsuri sau intoxicații cu fum. O parte dintre victime se aflau în centrul logistic în momentul loviturii. Șapte muncitori au murit la depozitul din Kotovsk Un alt centru Wildberries a fost lovit în orașul Kotovsk, regiunea Tambov. În urma atacului, șapte muncitori aflați în schimbul de noapte au murit. Alte persoane au fost rănite, iar clădirea a fost grav afectată de incendiu. Centrul din Kotovsk era un complex nou, deschis în 2025 pentru extinderea capacității logistice a companiei în sud-estul Rusiei. Orașul se află la aproximativ 360 de kilometri de granița cu Ucraina. Justificarea Kievului Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat atacurile și a susținut că depozitele Wildberries nu erau simple centre comerciale. Potrivit liderului de la Kiev, acestea erau folosite pentru distribuirea unor componente supuse sancțiunilor internaționale, necesare producției de drone și echipamente de navigație. Ucraina afirmă că rețeaua logistică a companiei era utilizată pentru transportul și distribuirea unor produse cu dublă utilizare, care puteau ajunge la industria militară rusă. Rolul militar ascuns al Wildberries Potrivit informațiilor citate de presa internațională, Wildberries devenise un hub prin care militarii și voluntarii ruși puteau achiziționa și distribui echipamente destinate frontului. Pe lângă bunuri de larg consum, prin rețeaua logistică ar fi fost transportate și sortate componente electronice, echipamente de navigație, stații de emisie-recepție, veste antiglonț și alte produse cu dublă utilizare. Unele dintre aceste componente sunt vizate de sancțiuni internaționale, dar continuă să ajungă în Rusia prin importuri indirecte și intermediari. Prin lovirea centrelor din Elektrostal și Kotovsk, Kievul ar fi urmărit să afecteze lanțurile de aprovizionare folosite de fabricile rusești de drone și de industria microelectronică militară. Pagube estimate la peste 50 de miliarde de ruble Publicația independentă Meduza a relatat că pagubele preliminare produse companiei ar putea depăși 50 de miliarde de ruble (aproximativ 558 de milioane de euro). Atacurile ar fi afectat până la 15% din spațiul total de depozitare deținut de Wildberries în Rusia. Depozitul din Elektrostal avea un rol major în rețeaua companiei și procesa singur aproximativ o zecime din comenzile Wildberries la nivel național. Distrugerea sau scoaterea temporară din funcțiune a centrului poate provoca întârzieri importante în livrări și poate obliga compania să redirecționeze mărfurile către alte depozite. Wildberries, legături strânse cu Kremlinul Fuziunea dintre Wildberries și grupul de publicitate Russ (care a format noua entitate RVB) a reprezentat principalul vehicul prin care Kremlinul a preluat controlul din umbră asupra companiei. Tranzacția nu a fost o simplă mutare de afaceri, ci o redistribuire politică a activelor în contextul economiei de război. Fuziunea a strâns legăturile cu Kremlinul și a integrat Wildberries în aparatul de stat prin câteva mecanisme cheie. Aprobarea personală și directă a lui Vladimir Putin Tranzacția a fost aprobată personal de Vladimir Putin, care i-a ordonat explicit adjunctului său șef de cabinet, Maxim Oreshkin, să supravegheze și să sprijine fuziunea. O astfel de implicare la nivel înalt este rară pentru companii din sectorul de retail, ceea ce demonstrează că Moscova dorea ca cel mai mare magazin online din țară să fie gestionat de oameni loiali regimului. Cedarea de acțiuni către interpuși ai Kremlinului Deși Wildberries este o companie gigantică, evaluată la miliarde de dolari și de zeci de ori mai mare decât grupul Russ, acțiunile noii companii RVB au fost împărțite frapant: 65% pentru Wildberries și 35% pentru grupul Russ. Grupul Russ este controlat de frații Robert și Levan Mirzoyan, oameni de afaceri strâns conectați cu oligarhul și senatorul rus Suleiman Kerimov (unul dintre principalii finanțatori din umbră ai proiectelor Kremlinului. Practic, fondatoarea Tatyana Kim a fost forțată să cedeze o treime din afacerea sa către oameni conectați politic, transformând compania într-o extensie a intereselor de stat. Schimbarea managementului și înlăturarea cofondatorului Directorul executiv (CEO) al noii entități fuzionate a devenit Robert Mirzoyan (șeful Russ). Cofondatorul Wildberries, Vladislav Bakalchuk, care s-a opus tranzacției numind-o „atac de tip raider” și a cerut ajutorul liderului cecen Ramzan Kadyrov, a fost complet înlăturat din structură (disputa culminând chiar cu un atac armat sângeros la sediul din Moscova). Prin numirea lui Mirzoyan, Kremlinul s-a asigurat că deciziile logistice sunt controlate militar și politic. Proiectele geopolitice ordonate de stat Imediat după fuziune, comportamentul comercial al Wildberries s-a aliniat cu agenda externă a Rusiei. Tatyana Kim și Robert Mirzoyan i-au promis în scris lui Putin că noua companie va construi o infrastructură digitală de plăți care să ocolească sistemul occidental SWIFT în Asia și Africa. Compania a semnat acorduri cu operatori poștali de stat din Uzbekistan (UzPost) și Etiopia pentru a extinde influența economică a Rusiei în regiuni cheie, ignorând logica piețelor vestice. În vara anului 2026, entitatea fuzionată a intrat în parteneriat direct cu Căile Ferate Ruse și grupul FESCO pentru a coordona digital fluxurile de marfă din toată țara, unificând logistica civilă cu cea strategică.

Grindeanu pregătește terenul guvernării cu AUR: „Eu nu exclud”. Condiții vagi pentru cooperare
Politică

Grindeanu pregătește terenul guvernării cu AUR: „Eu nu exclud”. Condiții vagi pentru cooperare

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat joi, pentru prima oară, că nu exclude o cooperare cu AUR. El a formulat câteva critici slabe legate de „credibilitatea unor lideri” și a pus condiții vagi privind relația cu Rusia și cooperarea cu Ucraina.  Citește și: AUR anunță oficial că va tăia finanțarea pentru Republica Moldova și Ucraina, atacă SAFE și cere reorientarea României spre Turcia lui Erdogan Grindeanu nu a amintit de faptul că AUR vrea să oprească susținerea pentru Republica Moldova.  Critici neclare și vagi ale lui Grindeanu legate de orientarea pro-Rusia a AUR Întrebat dacă respinge ferm în continuare varianta unui cabinet PSD-AUR, liderul social-democraților a răspuns, la Antena 3: „Eu cred că nu poate să conteste nimeni în acest moment că AUR este undeva, să spunem, între 35 şi 40 (la sută, intenții de vot conform sondajelor – n.r.). Asta e radiografia astăzi, că peste o săptămână e altceva, că peste… Radiografia astăzi este aceasta, în care pe primul loc este AUR-ul, e un lucru pe care nu cred că îl contestă nici măcar aceşti hashtagi. Eu spun aşa: atâta timp cât românii votează un partid, eu cred că românii trebuie să fie respectaţi în decizia lor. Aşa că eu nu exclud. Din contră, am respect pentru votanţi şi pentru români”.  El a explicat și ce obiecții are, acum, în legătură cu AUR. „Dacă am ceva, e ceva legat de credibilitatea unor lideri şi, în al doilea rând, de nişte lucruri care ţin de sancţiuni la adresa Rusiei sau chestiunea legată de Ucraina, pe care în acest moment, din perspectiva mea, AUR-ul nu le-a clarificat, ba chiar din contră”, a arătat liderul PSD. Grindeanu a subliniat că astfel de chestiuni „mari” ce țin de AUR intră în contradicţie cu poziţia pe care o au PSD, Uniunea Europenă, NATO și partenerul strategic SUA. ”Să vorbim de chestiuni mari, care intră în contradicție cu ceea ce susține PSD-ul, ceea ce susține și Uniunea Europeană, și NATO, și partenerul strategic SUA. Și atunci, aici sunt lucruri care intră în coliziune cu noi”, a conchis președintele PSD.

AUR anunță oficial că va tăia finanțarea pentru Republica Moldova și Ucraina, atacă SAFE și cere reorientarea României spre Turcia lui Erdogan
Politică

AUR anunță oficial că va tăia finanțarea pentru Republica Moldova și Ucraina, atacă SAFE și cere reorientarea României spre Turcia lui Erdogan

„România oprește orice finanțare externă, că este vorba de Ucraina, că este vorba de Republica Moldova”, a anunțat, la un podcast Gândul, Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR. El a motivat această propunere prin situația economică a României.  Citește și: Olguța Vasilescu, nou atac la Pilonul II de pensii. Ea s-a retras din acest pilon În schimb, el a făcut apologia unei alianțe militare cu Turcia, stat condus autoritar de Recep Erdogan și aflat într-o strânsă relație cu Rusia. De exemplu, Rusia a permis Turciei să amâne plățile pentru gazele naturale, în valoare de miliarde de dolari, până în 2024. Analiștii susțin că această manevră a reprezentat o intervenție țintită a lui Putin, menită să contribuie la stabilizarea lirei turcești și să consolideze șansele lui Erdoğan în perspectiva realegerii sale la limită din 2023. Turcia a achiziționat de la Rusia sistemul avansat de apărare antirachetă S-400, ceea ce a determinat Statele Unite să excludă Turcia din programul avioanelor de vânătoare F-35. În plus, criticii occidentali l-au acuzat pe Erdoğan că îi face jocul lui Putin prin blocarea cererilor de aderare la NATO ale Suediei și Finlandei. „Dacă vrei să joci ceva semnificativ în Balcani, trebuie să ai o legătură cu Turcia” Mesajele lui Dungaciu, deși nu fac nici o referire la Rusia, sunt integral favorabile regimului Putin. „Deficitele economice sunt cele care sunt. România oprește orice finanțare externă, că este vorba de Ucraina, că este vorba de Republica Moldova. Republica Moldova se va finanța, din punctul nostru de vedere, doar prin fondul de Investiții Moldova pe care noi l-am propus. Este o legislație în Parlament, fondul Moldova adică investiții eficiente și pentru România și pentru Republica Moldova și atât. Nu bani gratis, nu bani despre care nici nu știm unde ajung și cum ajung”, a spus Dungaciu.  El a criticat și SAFE, program care, pe lângă înarmare, asigură și finanțarea unor autostrăzi din România spre Republica Moldova. „Noi știm că România ajută direct Ucraina prin anumite fonduri, împrumuturi pe care le face inclusiv în cadrul programului SAFE. România dă bani la bugetul European pentru Ucraina. România finanțează prin programele SAFE armata europeană comună. Asta înseamnă tot bani pentru securizarea Europei, plus banii pentru NATO (...) Se vede foarte clar că SAFE este un proiect politic, nu un proiect de securitate. În spatele acestui program SAFE se află o gândire foarte simplă: Vreau să rămânem la putere. Asta e tot ce s-a întamplat acolo. Dacă aveai o gândire strategică, te gândeai și tu acolo ce ai de făcut. Dacă mă întrebați pe mine, miza care nu a fost folosită este Turcia. N-am accesat cum s-ar fi cuvenit, inclusiv în parteneriate militare. Turcia are o industrie semnificativă și dacă vrei să joci ceva semnificativ în Balcani, trebuie să ai o legătură cu Turcia”, a mai spus liderul AUR.   

Polonia avertizează că Rusia pregătește un atac împotriva unei țări NATO, dar sub „steag fals”
Internațional

Polonia avertizează că Rusia pregătește un atac împotriva unei țări NATO, dar sub „steag fals”

În cadrul unei dezbateri pe tema securității, care a avut loc marți în California, ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, a afirmat că Moscova nu dispune de puterea militară necesară pentru a ataca o țară occidentală, în timp ce Ucraina continuă să opună rezistență forțelor ruse. Citește și: Sondajul comandat de PSD ridică AUR la 40% și plasează partidul lui Grindeanu peste PNL. Majoritatea îi dă premierului notă de trecere El a adăugat însă că președintele rus Vladimir Putin ar putea organiza o provocare împotriva NATO „pentru că este disperat și pierde”.   „Intenționează să pregătească drone ucrainene și să le folosească pentru a ataca o țară membră a NATO” „Putin a spus chiar ceva de genul acesta în urmă cu aproximativ o lună. El a afirmat: «Dacă vom fi atacați de o țară membră a NATO, vom riposta». Prin urmare, bănuim că intenționează să pregătească drone ucrainene și să le folosească pentru a ataca o țară membră a NATO sau Rusia, pentru a riposta apoi la un astfel de atac”, a arătat șeful diplomației poloneze, citat de site-ul televiziunii de stat a Poloniei.   Aceste declarații vin după ce prim-ministrul polonez Donald Tusk a afirmat că Varșovia se pregătește „foarte intens” pentru o serie de scenarii de securitate, în urma unor informații potrivit cărora SUA ar fi avertizat asupra riscului unei provocări armate din partea Rusiei pe flancul estic al NATO.  Referindu-se la relațiile Poloniei cu Ucraina și Germania, Sikorski a afirmat că disputele istorice nu ar trebui să împiedice cooperarea.   „Astăzi suntem aliați ai Germaniei și vrem să fim aliați și ai Ucrainei, pentru că aceasta nu se apără doar pe sine. Dacă Putin ar reuși să cucerească Ucraina, întreaga Europă s-ar afla într-o situație gravă”, a spus el.   Sikorski și-a exprimat, de asemenea, sprijinul pentru continuarea asistenței acordate de SUA Ucrainei, spunând că speră ca un proiect de lege privind ajutorul, propus de regretatul senator american Lindsey Graham, să avanseze. 

Cum a distrus Ucraina mitul că Marea Neagră este lac rusesc: peste 100 de nave lovite în câteva zile
Internațional

Cum a distrus Ucraina mitul că Marea Neagră este lac rusesc: peste 100 de nave lovite în câteva zile

Circa 116 nave rusești din Marea Neagră, mai exact din Marea Azov/Crimeea, au fost lovite în ultimele nouă zile de armata Ucrainei. Doar noaptea trecută, Ucraina a lovit 11 vase, dintre care cinci tancuri petroliere, cinci nave cargo și un remorcher.  🚨 WATCH: Onboard footage shows a Ukrainian unmanned surface vessel (USV) striking a Russian “dark fleet” oil tanker off the coast of Crimea earlier this morning.#Ukraine #Russia #Crimea #BlackSea #BreakingNews pic.twitter.com/Mi4v7zrRkO — The Globe & News (@TheGlobeNewt) July 8, 2026 „Azov Shooting Gallery” Ce înseamnă 116 nave în 9 zile:👉Canalul Volga-Don și ruta de export a petrolului din Marea Azov sunt din ce în ce mai paralizate 👉Aprovizionarea cu combustibil a Crimeei — deja raționalizată — are acum mai puține opțiuni de livrare maritimă, ceea ce impune o dependență mai mare de cisternele rutiere și feroviare, care sunt, la rândul lor, amenințate de lovituri ucrainene👉Fiecare navă lovită nu este doar o navă pierdută — este o verigă lipsă dintr-un lanț care transportă petrolul rusesc de la terminal la piața de export Mai mult, Ucraina și-a luat revanșa față de un incident din noiembrie 2018, când navele ucrainene „Berdyansk”, „Nikopol” și remorcherul „Yany Kapu” efectuau o traversare planificată de la Odesa la Mariupol prin Strâmtoarea Kerci. Dar marina rusă a blocat ruta de sub Podul Kerci cu o navă de marfă, a lovit remorcherul „Yany Kapu” cu nava de patrulare a FSB „Don”, apoi a urmărit grupul ucrainean în timp ce acesta se întorcea. Forțele ruse au deschis focul asupra navei „Berdyansk”, au rănit 6 marinari ucraineni și au capturat toate cele trei nave cu 24 de membri ai echipajului. Ieri, una din navele rusești implicate în acel atac, Izumrud, care aparține FSB-ului, a fost scufundat. Izomrod era o navă de patrulare de frontieră, dotată cu o platformă de aterizare pentru elicoptere, lansată în 2014, cu o lungime de 62,5 metri.  În plus, trei surse din sectorul exporturilor de cereale din Rusia au declarat pentru Reuters că navigația pe Canalul Don-Azov a fost suspendată. Canalul asigură legătura între traficul fluvial și Marea Azov; podul de la Kerci face legătura între acest trafic și Marea Neagră, Crimeea ocupată și rutele dincolo de aceasta. Taganrog’s oil terminal had anti-drone nets. The drone still got through.ㅤA Ukrainian FP-1/FP-2 strike drone hit the Kurgannefteprodukt terminal at the Russian seaport. The facility stores and transfers about 1.2 million tons of petroleum products a year onto ships in the Sea… pic.twitter.com/QOXWv8AfhW — Meanwhile in Ukraine (@MeanwhileInUA) July 13, 2026 Un canal de știri din Belarus a explicat ce face Ucraina: „Logica atacurilor este simplă. Complică logistica.” Rutele atacate au prelungit lanțurile de aprovizionare, au aglomerat traficul, provocând ambuteiaje, și au adus mai multe vehicule în raza de acțiune a dronelor. Muniția care înainte ajungea într-o săptămână, a avertizat canalul din Belarus, ar putea începe să ajungă abia după o lună. Mai întâi, dronele ucrainene au atacat căile ferate care duceau spre Crimeea, au incendiat terminalele de feriboturi din jurul orașului Kerci și depozitul de combustibil din Port Kavkaz, au distrus portul din Berdiansk și au lovit rețeaua electrică care alimenta peninsula. Echipajele ruse au improvizat ocoliri, iar unele dintre acestea au devenit ținte. Apoi, campania s-a mutat de pe uscat pe apă, iar Ucraina a început să atace tancuri petroliere și feriboturi, precum și remorchere și dragoare care mențineau navele avariate în mișcare și canalele puțin adânci deschise, explică profesorul Bonk pe Substack.  Un canal rus a dat un nume campaniei ucrainene: „Azov Shooting Gallery”. Rușii cer Flotei Mării Negre să le asigure escortă. Însă staționarea unei nave de război lângă un petrolier nu face decât să ofere dronelor ucrainene o țintă mai mare și mai scumpă. 🔥 Ukraine is steadily tightening the noose around Russian logistics.In a single night, 11 Russian vessels in the Sea of Azov were targeted. According to Ukrainian reports, 116 enemy ships have been struck in just nine days during Operation Molochka, including 5 tankers, 5… pic.twitter.com/2xHfB01bdA — Shaun Pinner (@ShaunPinnerUA) July 14, 2026

VIDEO Scene de comedie cu un trăgător al antiaerienei rusești care pierde controlul mitralierei - nu sunt imagini generate de AI
Eveniment

VIDEO Scene de comedie cu un trăgător al antiaerienei rusești care pierde controlul mitralierei - nu sunt imagini generate de AI

Pe rețelele sociale a devenit virală o filmare de 43 de secunde, unde se vede cum un soldat care se antrena cu o mitralieră antiaeriană pierde controlul și este aruncat peste parapet, în timp ce mitraliera se rotea necontrolat. Arma folosită este un YakB-12.7mm, care de obicei este instalată pe elicopterele de tip Mil Mi-24 Hind. Citește și: Vasile Dîncu arată care este premierul de compromis pe care l-ar putea accepta PSD: „Este un om care poate să ducă mai departe, să piloteze” Aceste imagini nu sunt generate sau editate cu Inteligența Artificială, AI. Ucrainenii spun că au noroc fiindcă adversarul este așa de prost  „Exercițiile de apărare aeriană rusești iau o întorsătură neașteptată. La propriu. O singură lovitură îl face pe un soldat să se învârtă și să zboare de pe camion. «A doua armată din lume”» în acțiune”, comentează ironic Kyiv Post, pe Facebook.  O scurtă filmare ulterioară arată că un soldat rus s-a ars când a pus mâna pe țeava supraîncălzită a mitralierei.  omg. Looks like the guy burnt himself grabbing the barrels too pic.twitter.com/s2X7MO20JK — The Leopard In The Basement Is A Sensible Name (@tlitb) July 12, 2026 În iunie, mai multe filmări distribuite pe rețelele sociale arătau că cea mai dură lovitură asupra rafinăriei din Moscova atacată de dronele ucrainene a venit din partea antiaerienei rusești.  Filmările arată că o rachetă trasă de apărarea rusă în loc să se îndrepte spre drone a lovit din plin un rezervor. Imaginile cu capacul acelui rezervor zburând în aer au devenit virale și au generat numeroase meme-uri.  O înregistrare video geolocalizată de analiști independenți a surprins momentul unei explozii la rafinărie, în care se vedea un fum negru și dens care se ridica dintr-o secțiune a instalației, înainte ca o explozie puternică să lovească o altă parte a complexului, aruncând în aer acoperișul unui rezervor mare de combustibil. The moment a Russian Pantsir-S1 air defense system destroys a fuel tank at the Moscow Oil Refinery while attempting to shoot down a Ukrainian kamikaze drone this morning. pic.twitter.com/42Ai4JLxJH — WarLife (@WarLifeFootage) June 18, 2026

Strabag, achiziție strategică în estul României înainte de reconstrucția Ucrainei
Eveniment

Strabag, achiziție strategică în estul României înainte de reconstrucția Ucrainei

Vânzarea Daroconstruct către grupul austriac STRABAG reprezintă cea mai importantă tranzacție înainte de reconstrucția Ucrainei. Strabag, achiziție strategică în estul României Deși renunță la „perla coroanei”, omul de afaceri Giani Canschi își păstrează un portofoliu consistent de firme și investiții imobiliare, tranzacția urmând să fie finalizată în a doua jumătate a acestui an. Citește și: Ministrul Pîslaru scrie că DIICOT nu l-a anunțat pe el de acțiunea din Bihor, ci pe pesedista Zară Daroconstruct s-a dezvoltat în ultimii ani pe fondul investițiilor publice, devenind unul dintre cei mai importanți constructori din Regiunea Moldovei, cu proiecte de infrastructură, apă și canalizare, construcții civile și unități medicale. Printre afacerile care rămân în proprietatea lui Giani Canschi se numără și Siraj Bucium, companie care a raportat anul trecut afaceri de 5,3 milioane de lei și un profit net de aproximativ două milioane de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași

Scandal în Polonia după livrarea unor rachete Patriot către Ucraina. Cum procedează România în cazul ajutorului militar
Eveniment

Scandal în Polonia după livrarea unor rachete Patriot către Ucraina. Cum procedează România în cazul ajutorului militar

Un nou scandal politic a izbucnit în Polonia după ce opoziția a acuzat guvernul că a transferat Ucrainei rachete Patriot fără informarea Parlamentului și a președintelui. Controversa readuce în atenție diferențele dintre statele NATO în privința transparenței ajutorului militar acordat Kievului. În timp ce Germania și Franța publică periodic liste detaliate ale echipamentelor livrate, România a făcut publică doar donația sistemului Patriot, restul transporturilor rămânând clasificate din motive de securitate. Patriot pentru Ucraina, scandal în Polonia Scandalul politic din Polonia a izbucnit după livrarea unor rachete Patriot către Ucraina fără informarea instituțiilor statului. Citește și: Cioloș, susținere uriașă pentru Pașca, în 2023: “Este ultima casă pentru mulți bolnavi“ Partidul Lege și Justiție (PiS), aflat în opoziție, a susținut că Polonia nu ar fi trebuit să renunțe la rachetele Patriot, argumentând că acestea sunt esențiale pentru apărarea națională. Fostul ministru al Apărării, Mariusz Blaszczak, în prezent parlamentar și membru al conducerii PiS, a afirmat că sistemele Patriot reprezintă un element-cheie în protejarea spațiului aerian polonez împotriva rachetelor balistice și a altor amenințări. Blaszczak a cerut guvernului să ofere explicații urgente privind livrările de armament către Ucraina. Guvernul polonez: președinții au fost informați Ministrul Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a respins criticile opoziției și a anunțat că va publica, în coordonare cu premierul Donald Tusk, lista completă a ajutorului militar acordat Ucrainei începând din 2022. Potrivit ministrului, atât fostul președinte Andrzej Duda, cât și actualul șef al statului, Karol Nawrocki, au fost informați permanent despre transferurile de armament. Declarațiile lui Zelenski au reaprins disputa Controversa a fost alimentată de declarația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a avertizat că Ucraina se confruntă cu un deficit de rachete Patriot, în contextul în care conflictul din Orientul Mijlociu a afectat disponibilitatea acestor sisteme. Patriot reprezintă în prezent principalul sistem capabil să intercepteze rachetele balistice lansate de Rusia asupra Ucrainei. Ucraina are nevoie urgentă de Patriot Problema aprovizionării Ucrainei cu rachete Patriot este discutată de mai multe luni între statele occidentale. În martie, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a încercat să identifice, împreună cu alte state europene, peste 30 de rachete Patriot destinate Kievului. Ulterior, la reuniunea Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, desfășurată la baza Ramstein, ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, a mulțumit Germaniei, Olandei, Spaniei și Poloniei pentru livrările suplimentare de armament. Cum procedează România Spre deosebire de controversa din Polonia, decizia României de a dona un sistem Patriot a fost asumată public și a urmat o procedură legislativă. În 2024, după o decizie a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), Parlamentul a adoptat legea prin care România a aprobat transferul către Ucraina al unui sistem complet Patriot în configurația 3+, cea mai modernă versiune aflată în dotarea Armatei Române. De ce a fost nevoie de votul Parlamentului Sistemele Patriot nu sunt echipamente militare obișnuite, ci tehnică strategică în valoare de miliarde de dolari, achiziționată în baza Legii nr. 222/2017. Din acest motiv, CSAT nu putea decide singur înstrăinarea unui astfel de bun. Guvernul a fost obligat să inițieze un proiect de lege, iar Parlamentul să aprobe explicit donația. Transferul a fost posibil după ce aliații NATO și Statele Unite au garantat înlocuirea sistemului donat, astfel încât impactul financiar asupra României să fie minim. Restul ajutorului militar rămâne clasificat În afara donației sistemului Patriot, România nu a făcut publice detaliile privind majoritatea echipamentelor militare trimise Ucrainei. Ajutorul acordat de la începutul invaziei ruse depășește 1,5 miliarde de euro și include muniție, armament de calibru mic și mediu, mortiere, combustibil, finanțarea pregătirii piloților și ajutor umanitar. În septembrie 2025, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a confirmat existența mai multor pachete de sprijin militar, însă a precizat că detaliile sunt informații clasificate. De ce România nu publică listele complete Potrivit explicațiilor oferite de Ministerul Apărării Naționale în 2026, secretizarea livrărilor urmărește două obiective principale. Primul este securitatea operațională, prin protejarea rutelor logistice și a modului în care este aprovizionată Ucraina. Al doilea îl reprezintă protejarea propriilor capacități de apărare. Autoritățile consideră că nu este în interesul României ca adversarii să cunoască exact ce tipuri de muniție și echipamente au fost transferate și care sunt stocurile rămase în dotarea Armatei.

VIDEO Artileriștii ruși au dat lovitura cea mai spectaculoasă rafinăriei din Moscova, nu ucrainenii
Eveniment

VIDEO Artileriștii ruși au dat lovitura cea mai spectaculoasă rafinăriei din Moscova, nu ucrainenii

Mai multe filmări distribuite azi pe rețelele sociale arată că cea mai dură lovitură asupra rafinăriei din Moscova atacată ieri de dronele ucrainene a venit din partea antiaerienei rusești.  Citește și: Tribunalul Ilfov a judecat fulgerător contestația taberei anti-Bolojan și i-a dat dreptate Rușii s-au lovit singuri Filmările arată că o rachetă trasă de apărarea rusă în loc să se îndrepte spre drone a lovit din plin un rezervor. Imaginile cu capacul acelui rezervor zburând în aer au devenit virale și au generat numeroase meme-uri.  The now famous explosion of the roof-tossing oil silo in Moscow, Russia, was probably caused by a Russian air defense missile.Absolutely hilarious. pic.twitter.com/TGvVeZeZa3 — (((Tendar))) (@Tendar) June 18, 2026 „Capitala Rusiei s-a trezit în dimineața zilei de 18 iunie în plin atac masiv cu drone, în timp ce explozii răsunau în tot orașul și fumul acoperea cerul deasupra Moscovei. Zeci de drone au atacat orașul, potrivit primarului Moscovei, Serghei Sobianin, și mai multor canale de monitorizare. Se pare că atacul a lovit Rafinăria de petrol din Moscova pentru a doua oară în trei zile, provocând un incendiu de proporții la această instalație”, relata, ieri, Kyiv Independent.  Joi, Ucraina a lovit pentru a doua oară în două zile rafinăria de petrol din Moscova, situată în cartierul Kapotnya din sud-estul capitalei. Acest incident are loc pe fondul intensificării campaniei de atacuri cu drone de lungă distanță lansate de Kiev împotriva infrastructurii energetice ruse. O înregistrare video geolocalizată de analiști independenți a surprins momentul unei explozii la rafinărie, în care se vedea un fum negru și dens care se ridica dintr-o secțiune a instalației, înainte ca o explozie puternică să lovească o altă parte a complexului, aruncând în aer acoperișul unui rezervor mare de combustibil. The moment a Russian Pantsir-S1 air defense system destroys a fuel tank at the Moscow Oil Refinery while attempting to shoot down a Ukrainian kamikaze drone this morning. pic.twitter.com/42Ai4JLxJH — WarLife (@WarLifeFootage) June 18, 2026 De asemenea, a izbucnit un incendiu la centrul comercial Sadovod din Moscova, după ce resturi de dronă au căzut asupra acestuia, a relatat presa din Rusia. 

VIDEO Moscova arde: dronele ucrainene au trecut de apărarea antiaeriană și au lovit o rafinărie importantă
Eveniment

VIDEO Moscova arde: dronele ucrainene au trecut de apărarea antiaeriană și au lovit o rafinărie importantă

„Capitala Rusiei s-a trezit în dimineața zilei de 18 iunie în plin atac masiv cu drone, în timp ce explozii răsunau în tot orașul și fumul acoperea cerul deasupra Moscovei. Citește și: EXCLUSIV Eșec uriaș al lui Predoiu: contractul SAFE cu Sig Sauer nu a fost semnat, România pierde 816 milioane de euro Zeci de drone au atacat orașul, potrivit primarului Moscovei, Serghei Sobianin, și mai multor canale de monitorizare. Se pare că atacul a lovit Rafinăria de petrol din Moscova pentru a doua oară în trei zile, provocând un incendiu de proporții la această instalație”, relatează Kyiv Independent.  Apărarea antiaeriană a Moscovei, depășită Joi, Ucraina a lovit pentru a doua oară în două zile rafinăria de petrol din Moscova, situată în cartierul Kapotnya din sud-estul capitalei. Acest incident are loc pe fondul intensificării campaniei de atacuri cu drone de lungă distanță lansate de Kiev împotriva infrastructurii energetice ruse. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat pe Telegram că forțele de apărare aeriană „continuă să respingă un atac de amploare” și că „mai multe drone au reușit să ajungă la MNPZ”, rafinăria de petrol Gazprom Neft din Moscova. O înregistrare video geolocalizată de analiști independenți a surprins momentul unei explozii la rafinărie, în care se vedea un fum negru și dens care se ridica dintr-o secțiune a instalației, înainte ca o explozie puternică să lovească o altă parte a complexului, aruncând în aer acoperișul unui rezervor mare de combustibil. De asemenea, a izbucnit un incendiu la centrul comercial Sadovod din Moscova, după ce resturi de dronă au căzut asupra acestuia, a relatat presa din Rusia.  „În ultimele zile, toți partenerii noștri au remarcat precizia și eficacitatea atacurilor noastre de rază medie și a loviturilor noastre de rază lungă. Este timpul ca războiul să ia sfârșit, iar Rusia trebuie să ia măsurile diplomatice necesare”, a scris Volodimir Zelenski pe Twitter.    Absolute devastation inside the Kapotnya refinery in Moscow, Russia. The fires fully engulfed large parts of the Russian refinery, but also objects surrounding this military target have been compromised, whether by Russian air defense action or shrapnel of the exploding refinery. pic.twitter.com/cFLjUBffy4 — (((Tendar))) (@Tendar) June 18, 2026

O fabrică din Iași ar putea contribui la reconstrucția Ucrainei. Semnalul transmis de ambasadorul ucrainean
Eveniment

O fabrică din Iași ar putea contribui la reconstrucția Ucrainei. Semnalul transmis de ambasadorul ucrainean

Ambasadorul Ucrainei în România, Ihor Prokopchuk, a efectuat recent o vizită la fabrica Metinvest Tubular Iași, la câteva luni după ce unitatea industrială a fost preluată de grupul ucrainean Metinvest, controlat de omul de afaceri Rinat Ahmetov. Metinvest Iași, plan de reconstrucție a Ucrainei În cadrul întâlnirii cu managementul companiei, diplomatul a discutat despre capacitățile de producție ale fabricii, impactul războiului asupra activității economice și perspectivele dezvoltării investițiilor ucrainene în România. Citește și: Nazare, reconfirmat în guvernul Veștea. Cel puțin alți trei miniștri din cabinetul Bolojan, păstrați Vizita sugerează un interes strategic pentru integrarea producției realizate la Iași în planurile economice ale Ucrainei pe termen lung. Potrivit declarațiilor ambasadorului, țevile și alte produse fabricate de companiile ucrainene care operează în România ar putea juca un rol important în marile proiecte de infrastructură și industriale destinate reconstrucției Ucrainei după încheierea conflictului. Continuarea, în Ziarul de Iași

Nicușor Dan spune că Portul Constanța trebuia să fie echipat să depisteze drona maritimă. Dar autoritatea portuară nici nu a participat la discuțiile de azi
Politică

Nicușor Dan spune că Portul Constanța trebuia să fie echipat să depisteze drona maritimă. Dar autoritatea portuară nici nu a participat la discuțiile de azi

Președintele Nicușor Dan a spus că „ar fi trebuit ca Portul Constanța să aibă un echipament să vadă orice obiect neidentificat care intră în raza sa de acțiune”. Dar la așa-numita „ședință de lucru dedicată analizării incidentului provocat de dronele marine care au explodat în Portul Constanța și în largul Mării Negre, precum și evaluării măsurilor necesare pentru consolidarea apărării și securității pe litoralul românesc al Mării Negre” nu a participat administrația portului. Citește și: EXCLUSIV DeFapt.ro a vorbit cu un martor prezent lângă drona ucraineană din Portul Constanța: „Reprezentanții MApN ne-au spus să stăm liniștiți, că e o dronă de bruiaj” Șeful statului a spus că administrația portului nu a fost invitată.  Portul ar fi trebuit să aibă plase anti-dronă „Q: Ce instituție ar fi trebuit să depisteze drona marină?  Nicușor Dan: Teoretic, pentru acest perimetru ar fi trebuit ca Portul Constanța să aibă un echipament să vadă orice obiect neidentificat care intră în raza sa de acțiune, dar fiind o tehnologie nouă trebuie să ne adaptăm”, a arătat șeful statului.  El a fost întrebat șii de ce nu au fost montate plase în port. „Q: Avem informaţii că acum trei ani a fost făcută o cerere pentru montarea de plase antidronă la intrarea în portul Constanţa şi la alte porturi din țară. Acestea nu s-au montat. De ce? Vă veţi uita cu atenţie la conducerea Portului Constanţa? APC are un singur profesionist, restul nu sunt de meserie, începe să ne coste asta? Nicușor Dan: Azi am avut o discuţie numai cu instituţiile din sistemul naţional de apărare. La discuţie nu au fost nici Autoritatea Navală, nici reprezentanţii portului. Întrebarea pe care o puneţi e absolut pertinentă şi o voi investiga”.  O plasă oferă o protecție limitată împotriva amenințărilor grele sau a dronelor maritime de suprafață (cum ar fi cele din seria Sea Baby sau Magura V5) care transportă încărcături explozive masive. Plasele pot bloca, încurca sau devia dronele aeriene și maritime de dimensiuni mici (cum ar fi quadcopterele FPV). Forțele navale, inclusiv cele rusești, se bazează pe ele pentru a împiedica dronele să lovească zone vitale ale navelor sau porturilor.   

Comandant de navă arată că drona de la Constanța a fost atent dirijată spre zona cea mai sensibilă a portului
Politică

Comandant de navă arată că drona de la Constanța a fost atent dirijată spre zona cea mai sensibilă a portului

„Am intrat în Oil Terminal Constanța de sute de ori. Vă spun din experiență directă: ce ni se servește astăzi ca «dronă scăpată de sub control care a derivat pe valuri și a nimerit din întâmplare lângă danele 77-78» nu rezistă unei analize tehnice serioase”, a scris Mihai Radu, pe Facebook. El explică traseul complicat pe care l-a urmat drona, care a acostat „la 50 de metri de cel mai sensibil obiectiv energetic al țării”.  Citește și: Cea mai gravă criză militară din ultimii 36 de ani: invazia dronelor pe litoralul românesc. Riscuri și întrebări Drona s-a oprit la Dana 78. Dana 77 este dana de motorină și benzină a Oil Terminalului, iar Dana 79 este o dană foarte mare, cu adâncime de 12 metri, unde se încarcă și se descarcă nave cu combustibil. Cât de apărat este Portul Constanța? „În primul rând, geografia. Oil Terminal nu este o plajă deschisă unde poate ajunge orice obiect plutitor. Intrarea în port este îngustă, protejată de digul de Nord, iar zona danelor 76-79 este una dintre cele mai supravegheate suprafețe de apă din Marea Neagră. O dronă «purtată de valuri» ar fi trebuit să străbată kilometri întregi de apă deschisă, să ocolească digurile de protecție, să treacă pe lângă zona Forțelor Navale Române și fix să acosteze la 50 de metri de cel mai sensibil obiectiv energetic al țării. Din toată deschiderea Mării Negre — sute de mii de kilometri pătrați — drona a nimerit, în derivă, exact în Oil Terminal. Coincidență. În al doilea rând, supravegherea.   După lovitura de săptămâna trecută de la Galați, întregul litoral este sub monitorizare maximă: radare ale Forțelor Navale, sateliți NATO, sisteme AIS, patrule maritime ale Gărzii de Coastă, supraveghere SRI. O dronă maritimă cu zeci de kilograme de explozibil ar fi trebuit detectată cu zeci de mile înainte de a ajunge în port. Faptul că a fost «descoperită» la doar câteva ore de la propria explozie, în port, ridică întrebări grave despre felul în care funcționează apărarea zonei.   În al treilea rând, detaliul care strică complet narativul oficial: G4Media și alte surse au menționat că drona avea atașat un timer. Un timer nu se pune pe ceva care derivează pasiv pe valuri. Un timer se pune pe ceva controlat, programat, lansat cu o țintă și un orar precis. Asta nu mai este o dronă "scăpată" — este o dronă coordonată.   În al patrulea rând, comportamentul aliaților. În cazuri de pierdere accidentală a unei drone, Ucraina avertizează imediat partenerii NATO. Este procedură standard, repetată de zeci de ori în ultimii doi ani. Tăcerea totală în acest caz, combinată cu graba presei și a unor «surse» de a sugera proveniență ucraineană, este suspectă în sine”, a scris Mihai Radu.   Ucraina a recunoscut însă că drona maritimă îi aparține, dar a explicat că semnalul GPS a fost bruiat de Rusia, așa că a pierdut controlul. 

Cea mai gravă criză militară din ultimii 36 de ani: invazia dronelor pe litoralul românesc. Riscuri și întrebări
Politică

Cea mai gravă criză militară din ultimii 36 de ani: invazia dronelor pe litoralul românesc. Riscuri și întrebări

România se confruntă, în plină criză politicăp, cu cea mai gravă criză militară din ultimii 36 de ani: o invazie a dronelor maritime. Una dintre ele s-a autodetonat în Portul Constanța. Alte trei sunt căutate în zona litoralului. Au fost evacuate stațiunile Costinești și Vama Veche, turiștii au fost alungați de pe plaje, rutele de acces au fost blocate de Politia Locală. Citește și: VIDEO Drona maritimă care a explodat în Portul Constanța s-a autodistrus. Reacția lui Nicușor Dan MApN a anunțat că drona este „de tipul celor folosite în războiul din Ucraina”, iar cazul este cercetat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Risc major: o lovitură asupra platformelor de la Marea Neagră Ce întrebări naște, la cald, acest incident:  Cum a fost posibil ca prima dintre drone, cea care s-a autodetonat, să pătrundă atât de adânc ân Portul Constanța. în zona unde se află agenția de salvare pe mare? „Daca dona ar fi virat cu 2-3 secunde mai tarziu drona cu incarcatura explozibila ar fi ajuns la depozitul de ingrasaminte azotate care pot genera o explozei de 1000 de ori mai puternica decat drona in sine”, scrie Octavian Berceanu, fost comisar general al Gărzii de Mediu.  Ce capacitate are România să detecteze aceste drone? Să le neutralizeze? Este Portul Constanța protejat în vreun fel de astfel de atacuri? În general, ce capacități anti-drone maritime are România? Dacă nu are, există vreun plan de înzestrare? Cel mai mare risc este un atac asupra platformelor de extragere a gazelor de la Marea Neagră. Ar fi o lovitură dură asupra independenței energetice a României. Dar o altă țintă poate fi Rafinăria Petromidia.  Cum se combat dronele maritime În ceea ce privește dronele maritime, principalele măsuri constau în detectarea pe mai multe niveluri, protecția pasivă și metode de neutralizare alese cu grijă, adaptate mediului. În porturi, pe nave și în instalațiile offshore, cea mai sigură abordare constă, de obicei, în combinarea senzorilor, a barierelor fizice și a măsurilor de neutralizare non-kinetice, în loc să se recurgă exclusiv la forță. În cazul unei ambarcațiuni-dronă aflate în apropierea unui port, „perturbarea non-kinetică” înseamnă oprirea sau afectarea funcționării ambarcațiunii fără a o distruge. În practică, aceasta înseamnă, de obicei, atacuri electronice sau cibernetice îndreptate împotriva sistemelor sale de comandă, de navigație sau de propulsie. Un sistem portuar sau instalat pe navă de combatere a ambarcațiunilor neidentificate (UxS) detectează și urmărește mai întâi ambarcațiunea, apoi stabilește dacă aceasta este într-adevăr ostilă. În cazul în care este, sistemul poate încerca să perturbe legăturile de comandă, sistemele de navigație sau echipamentele electronice de la bord, astfel încât ambarcațiunea să-și piardă controlul, să încetinească, să devieze de la curs sau să devină incapabilă să-și continue drumul. Ambarcațiunile-dronă sunt discrete, rapide și se pot confunda cu traficul obișnuit din port până în ultimul moment. De aceea, detectarea, clasificarea și deținerea unei autorități clare de a interveni sunt la fel de importante ca și instrumentul de perturbare în sine. Ce scrie Octavian Berceanu „Probabilitatea ca drona sa treaca printre digurile Portului Constanta, sa faca un viraj la 90 grade la stanga, iar un viraj la stanga si unul la dreapta iar apoi sa mearga direct spre Oil Terminal Constanta sau Chimpex, fara sa fie ghidata, este aproape zero. Drona s-a agatat practic de sistemul plutitor pentru retinerea scurgerilor petroliere generate de activitatea de la Oil Terminal dintr-o eroare de semnal gps asa cum genereaza orice sistem de pe telefon sau masina.   Drona aflata in deplasare cu viteza, din cauza erorilor de locatie satelitara GPS a virat stanga spre terminal cu 2-3 secunde mai devreme, cu 30 de metri inaintea terminarii digului, eroare posibila in comunicatiile satelitare. Atat, cu 2-3 secunde si ca urmare, accidental, s-a agatat de sistemul plutitor pentru poluareaflat la 3 m de mal.   Imediat in dana portului, daca dona ar fi virat cu 2-3 secunde mai tarziu drona cu incarcatura explozibila ar fi ajuns la depozitul de ingrasaminte azotate care pot genera o explozei de 1000 de ori mai puternica decat drona in sine.   Faptul ca in proximitate exista o nava de lupta sub pavilion roman arata cat de slaba sau inexistenta este apararea militara in fata unui conflict militar existent de 4 ani si jumatate”, a scris pe Facebook Octavian Berceanu, fost comisar general al Gărzii de Mediu, cu susținerea USR.      

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră