joi 09 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

ucraina

2422 articole
Eveniment

Strabag, achiziție strategică în estul României înainte de reconstrucția Ucrainei

Vânzarea Daroconstruct către grupul austriac STRABAG reprezintă cea mai importantă tranzacție înainte de reconstrucția Ucrainei. Strabag, achiziție strategică în estul României Deși renunță la „perla coroanei”, omul de afaceri Giani Canschi își păstrează un portofoliu consistent de firme și investiții imobiliare, tranzacția urmând să fie finalizată în a doua jumătate a acestui an. Citește și: Ministrul Pîslaru scrie că DIICOT nu l-a anunțat pe el de acțiunea din Bihor, ci pe pesedista Zară Daroconstruct s-a dezvoltat în ultimii ani pe fondul investițiilor publice, devenind unul dintre cei mai importanți constructori din Regiunea Moldovei, cu proiecte de infrastructură, apă și canalizare, construcții civile și unități medicale. Printre afacerile care rămân în proprietatea lui Giani Canschi se numără și Siraj Bucium, companie care a raportat anul trecut afaceri de 5,3 milioane de lei și un profit net de aproximativ două milioane de lei. Continuarea, în Ziarul de Iași

Strabag, achiziție strategică în estul României înainte de reconstrucția Ucrainei
Scandal în Polonia după livrarea unor rachete Patriot către Ucraina. Cum procedează România în cazul ajutorului militar
Eveniment

Scandal în Polonia după livrarea unor rachete Patriot către Ucraina. Cum procedează România în cazul ajutorului militar

Un nou scandal politic a izbucnit în Polonia după ce opoziția a acuzat guvernul că a transferat Ucrainei rachete Patriot fără informarea Parlamentului și a președintelui. Controversa readuce în atenție diferențele dintre statele NATO în privința transparenței ajutorului militar acordat Kievului. În timp ce Germania și Franța publică periodic liste detaliate ale echipamentelor livrate, România a făcut publică doar donația sistemului Patriot, restul transporturilor rămânând clasificate din motive de securitate. Patriot pentru Ucraina, scandal în Polonia Scandalul politic din Polonia a izbucnit după livrarea unor rachete Patriot către Ucraina fără informarea instituțiilor statului. Citește și: Cioloș, susținere uriașă pentru Pașca, în 2023: “Este ultima casă pentru mulți bolnavi“ Partidul Lege și Justiție (PiS), aflat în opoziție, a susținut că Polonia nu ar fi trebuit să renunțe la rachetele Patriot, argumentând că acestea sunt esențiale pentru apărarea națională. Fostul ministru al Apărării, Mariusz Blaszczak, în prezent parlamentar și membru al conducerii PiS, a afirmat că sistemele Patriot reprezintă un element-cheie în protejarea spațiului aerian polonez împotriva rachetelor balistice și a altor amenințări. Blaszczak a cerut guvernului să ofere explicații urgente privind livrările de armament către Ucraina. Guvernul polonez: președinții au fost informați Ministrul Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a respins criticile opoziției și a anunțat că va publica, în coordonare cu premierul Donald Tusk, lista completă a ajutorului militar acordat Ucrainei începând din 2022. Potrivit ministrului, atât fostul președinte Andrzej Duda, cât și actualul șef al statului, Karol Nawrocki, au fost informați permanent despre transferurile de armament. Declarațiile lui Zelenski au reaprins disputa Controversa a fost alimentată de declarația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a avertizat că Ucraina se confruntă cu un deficit de rachete Patriot, în contextul în care conflictul din Orientul Mijlociu a afectat disponibilitatea acestor sisteme. Patriot reprezintă în prezent principalul sistem capabil să intercepteze rachetele balistice lansate de Rusia asupra Ucrainei. Ucraina are nevoie urgentă de Patriot Problema aprovizionării Ucrainei cu rachete Patriot este discutată de mai multe luni între statele occidentale. În martie, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a încercat să identifice, împreună cu alte state europene, peste 30 de rachete Patriot destinate Kievului. Ulterior, la reuniunea Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, desfășurată la baza Ramstein, ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, a mulțumit Germaniei, Olandei, Spaniei și Poloniei pentru livrările suplimentare de armament. Cum procedează România Spre deosebire de controversa din Polonia, decizia României de a dona un sistem Patriot a fost asumată public și a urmat o procedură legislativă. În 2024, după o decizie a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), Parlamentul a adoptat legea prin care România a aprobat transferul către Ucraina al unui sistem complet Patriot în configurația 3+, cea mai modernă versiune aflată în dotarea Armatei Române. De ce a fost nevoie de votul Parlamentului Sistemele Patriot nu sunt echipamente militare obișnuite, ci tehnică strategică în valoare de miliarde de dolari, achiziționată în baza Legii nr. 222/2017. Din acest motiv, CSAT nu putea decide singur înstrăinarea unui astfel de bun. Guvernul a fost obligat să inițieze un proiect de lege, iar Parlamentul să aprobe explicit donația. Transferul a fost posibil după ce aliații NATO și Statele Unite au garantat înlocuirea sistemului donat, astfel încât impactul financiar asupra României să fie minim. Restul ajutorului militar rămâne clasificat În afara donației sistemului Patriot, România nu a făcut publice detaliile privind majoritatea echipamentelor militare trimise Ucrainei. Ajutorul acordat de la începutul invaziei ruse depășește 1,5 miliarde de euro și include muniție, armament de calibru mic și mediu, mortiere, combustibil, finanțarea pregătirii piloților și ajutor umanitar. În septembrie 2025, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a confirmat existența mai multor pachete de sprijin militar, însă a precizat că detaliile sunt informații clasificate. De ce România nu publică listele complete Potrivit explicațiilor oferite de Ministerul Apărării Naționale în 2026, secretizarea livrărilor urmărește două obiective principale. Primul este securitatea operațională, prin protejarea rutelor logistice și a modului în care este aprovizionată Ucraina. Al doilea îl reprezintă protejarea propriilor capacități de apărare. Autoritățile consideră că nu este în interesul României ca adversarii să cunoască exact ce tipuri de muniție și echipamente au fost transferate și care sunt stocurile rămase în dotarea Armatei.

VIDEO Artileriștii ruși au dat lovitura cea mai spectaculoasă rafinăriei din Moscova, nu ucrainenii
Eveniment

VIDEO Artileriștii ruși au dat lovitura cea mai spectaculoasă rafinăriei din Moscova, nu ucrainenii

Mai multe filmări distribuite azi pe rețelele sociale arată că cea mai dură lovitură asupra rafinăriei din Moscova atacată ieri de dronele ucrainene a venit din partea antiaerienei rusești.  Citește și: Tribunalul Ilfov a judecat fulgerător contestația taberei anti-Bolojan și i-a dat dreptate Rușii s-au lovit singuri Filmările arată că o rachetă trasă de apărarea rusă în loc să se îndrepte spre drone a lovit din plin un rezervor. Imaginile cu capacul acelui rezervor zburând în aer au devenit virale și au generat numeroase meme-uri.  The now famous explosion of the roof-tossing oil silo in Moscow, Russia, was probably caused by a Russian air defense missile.Absolutely hilarious. pic.twitter.com/TGvVeZeZa3 — (((Tendar))) (@Tendar) June 18, 2026 „Capitala Rusiei s-a trezit în dimineața zilei de 18 iunie în plin atac masiv cu drone, în timp ce explozii răsunau în tot orașul și fumul acoperea cerul deasupra Moscovei. Zeci de drone au atacat orașul, potrivit primarului Moscovei, Serghei Sobianin, și mai multor canale de monitorizare. Se pare că atacul a lovit Rafinăria de petrol din Moscova pentru a doua oară în trei zile, provocând un incendiu de proporții la această instalație”, relata, ieri, Kyiv Independent.  Joi, Ucraina a lovit pentru a doua oară în două zile rafinăria de petrol din Moscova, situată în cartierul Kapotnya din sud-estul capitalei. Acest incident are loc pe fondul intensificării campaniei de atacuri cu drone de lungă distanță lansate de Kiev împotriva infrastructurii energetice ruse. O înregistrare video geolocalizată de analiști independenți a surprins momentul unei explozii la rafinărie, în care se vedea un fum negru și dens care se ridica dintr-o secțiune a instalației, înainte ca o explozie puternică să lovească o altă parte a complexului, aruncând în aer acoperișul unui rezervor mare de combustibil. The moment a Russian Pantsir-S1 air defense system destroys a fuel tank at the Moscow Oil Refinery while attempting to shoot down a Ukrainian kamikaze drone this morning. pic.twitter.com/42Ai4JLxJH — WarLife (@WarLifeFootage) June 18, 2026 De asemenea, a izbucnit un incendiu la centrul comercial Sadovod din Moscova, după ce resturi de dronă au căzut asupra acestuia, a relatat presa din Rusia. 

VIDEO Moscova arde: dronele ucrainene au trecut de apărarea antiaeriană și au lovit o rafinărie importantă
Eveniment

VIDEO Moscova arde: dronele ucrainene au trecut de apărarea antiaeriană și au lovit o rafinărie importantă

„Capitala Rusiei s-a trezit în dimineața zilei de 18 iunie în plin atac masiv cu drone, în timp ce explozii răsunau în tot orașul și fumul acoperea cerul deasupra Moscovei. Citește și: EXCLUSIV Eșec uriaș al lui Predoiu: contractul SAFE cu Sig Sauer nu a fost semnat, România pierde 816 milioane de euro Zeci de drone au atacat orașul, potrivit primarului Moscovei, Serghei Sobianin, și mai multor canale de monitorizare. Se pare că atacul a lovit Rafinăria de petrol din Moscova pentru a doua oară în trei zile, provocând un incendiu de proporții la această instalație”, relatează Kyiv Independent.  Apărarea antiaeriană a Moscovei, depășită Joi, Ucraina a lovit pentru a doua oară în două zile rafinăria de petrol din Moscova, situată în cartierul Kapotnya din sud-estul capitalei. Acest incident are loc pe fondul intensificării campaniei de atacuri cu drone de lungă distanță lansate de Kiev împotriva infrastructurii energetice ruse. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat pe Telegram că forțele de apărare aeriană „continuă să respingă un atac de amploare” și că „mai multe drone au reușit să ajungă la MNPZ”, rafinăria de petrol Gazprom Neft din Moscova. O înregistrare video geolocalizată de analiști independenți a surprins momentul unei explozii la rafinărie, în care se vedea un fum negru și dens care se ridica dintr-o secțiune a instalației, înainte ca o explozie puternică să lovească o altă parte a complexului, aruncând în aer acoperișul unui rezervor mare de combustibil. De asemenea, a izbucnit un incendiu la centrul comercial Sadovod din Moscova, după ce resturi de dronă au căzut asupra acestuia, a relatat presa din Rusia.  „În ultimele zile, toți partenerii noștri au remarcat precizia și eficacitatea atacurilor noastre de rază medie și a loviturilor noastre de rază lungă. Este timpul ca războiul să ia sfârșit, iar Rusia trebuie să ia măsurile diplomatice necesare”, a scris Volodimir Zelenski pe Twitter.    Absolute devastation inside the Kapotnya refinery in Moscow, Russia. The fires fully engulfed large parts of the Russian refinery, but also objects surrounding this military target have been compromised, whether by Russian air defense action or shrapnel of the exploding refinery. pic.twitter.com/cFLjUBffy4 — (((Tendar))) (@Tendar) June 18, 2026

O fabrică din Iași ar putea contribui la reconstrucția Ucrainei. Semnalul transmis de ambasadorul ucrainean
Eveniment

O fabrică din Iași ar putea contribui la reconstrucția Ucrainei. Semnalul transmis de ambasadorul ucrainean

Ambasadorul Ucrainei în România, Ihor Prokopchuk, a efectuat recent o vizită la fabrica Metinvest Tubular Iași, la câteva luni după ce unitatea industrială a fost preluată de grupul ucrainean Metinvest, controlat de omul de afaceri Rinat Ahmetov. Metinvest Iași, plan de reconstrucție a Ucrainei În cadrul întâlnirii cu managementul companiei, diplomatul a discutat despre capacitățile de producție ale fabricii, impactul războiului asupra activității economice și perspectivele dezvoltării investițiilor ucrainene în România. Citește și: Nazare, reconfirmat în guvernul Veștea. Cel puțin alți trei miniștri din cabinetul Bolojan, păstrați Vizita sugerează un interes strategic pentru integrarea producției realizate la Iași în planurile economice ale Ucrainei pe termen lung. Potrivit declarațiilor ambasadorului, țevile și alte produse fabricate de companiile ucrainene care operează în România ar putea juca un rol important în marile proiecte de infrastructură și industriale destinate reconstrucției Ucrainei după încheierea conflictului. Continuarea, în Ziarul de Iași

Nicușor Dan spune că Portul Constanța trebuia să fie echipat să depisteze drona maritimă. Dar autoritatea portuară nici nu a participat la discuțiile de azi
Politică

Nicușor Dan spune că Portul Constanța trebuia să fie echipat să depisteze drona maritimă. Dar autoritatea portuară nici nu a participat la discuțiile de azi

Președintele Nicușor Dan a spus că „ar fi trebuit ca Portul Constanța să aibă un echipament să vadă orice obiect neidentificat care intră în raza sa de acțiune”. Dar la așa-numita „ședință de lucru dedicată analizării incidentului provocat de dronele marine care au explodat în Portul Constanța și în largul Mării Negre, precum și evaluării măsurilor necesare pentru consolidarea apărării și securității pe litoralul românesc al Mării Negre” nu a participat administrația portului. Citește și: EXCLUSIV DeFapt.ro a vorbit cu un martor prezent lângă drona ucraineană din Portul Constanța: „Reprezentanții MApN ne-au spus să stăm liniștiți, că e o dronă de bruiaj” Șeful statului a spus că administrația portului nu a fost invitată.  Portul ar fi trebuit să aibă plase anti-dronă „Q: Ce instituție ar fi trebuit să depisteze drona marină?  Nicușor Dan: Teoretic, pentru acest perimetru ar fi trebuit ca Portul Constanța să aibă un echipament să vadă orice obiect neidentificat care intră în raza sa de acțiune, dar fiind o tehnologie nouă trebuie să ne adaptăm”, a arătat șeful statului.  El a fost întrebat șii de ce nu au fost montate plase în port. „Q: Avem informaţii că acum trei ani a fost făcută o cerere pentru montarea de plase antidronă la intrarea în portul Constanţa şi la alte porturi din țară. Acestea nu s-au montat. De ce? Vă veţi uita cu atenţie la conducerea Portului Constanţa? APC are un singur profesionist, restul nu sunt de meserie, începe să ne coste asta? Nicușor Dan: Azi am avut o discuţie numai cu instituţiile din sistemul naţional de apărare. La discuţie nu au fost nici Autoritatea Navală, nici reprezentanţii portului. Întrebarea pe care o puneţi e absolut pertinentă şi o voi investiga”.  O plasă oferă o protecție limitată împotriva amenințărilor grele sau a dronelor maritime de suprafață (cum ar fi cele din seria Sea Baby sau Magura V5) care transportă încărcături explozive masive. Plasele pot bloca, încurca sau devia dronele aeriene și maritime de dimensiuni mici (cum ar fi quadcopterele FPV). Forțele navale, inclusiv cele rusești, se bazează pe ele pentru a împiedica dronele să lovească zone vitale ale navelor sau porturilor.   

Comandant de navă arată că drona de la Constanța a fost atent dirijată spre zona cea mai sensibilă a portului
Politică

Comandant de navă arată că drona de la Constanța a fost atent dirijată spre zona cea mai sensibilă a portului

„Am intrat în Oil Terminal Constanța de sute de ori. Vă spun din experiență directă: ce ni se servește astăzi ca «dronă scăpată de sub control care a derivat pe valuri și a nimerit din întâmplare lângă danele 77-78» nu rezistă unei analize tehnice serioase”, a scris Mihai Radu, pe Facebook. El explică traseul complicat pe care l-a urmat drona, care a acostat „la 50 de metri de cel mai sensibil obiectiv energetic al țării”.  Citește și: Cea mai gravă criză militară din ultimii 36 de ani: invazia dronelor pe litoralul românesc. Riscuri și întrebări Drona s-a oprit la Dana 78. Dana 77 este dana de motorină și benzină a Oil Terminalului, iar Dana 79 este o dană foarte mare, cu adâncime de 12 metri, unde se încarcă și se descarcă nave cu combustibil. Cât de apărat este Portul Constanța? „În primul rând, geografia. Oil Terminal nu este o plajă deschisă unde poate ajunge orice obiect plutitor. Intrarea în port este îngustă, protejată de digul de Nord, iar zona danelor 76-79 este una dintre cele mai supravegheate suprafețe de apă din Marea Neagră. O dronă «purtată de valuri» ar fi trebuit să străbată kilometri întregi de apă deschisă, să ocolească digurile de protecție, să treacă pe lângă zona Forțelor Navale Române și fix să acosteze la 50 de metri de cel mai sensibil obiectiv energetic al țării. Din toată deschiderea Mării Negre — sute de mii de kilometri pătrați — drona a nimerit, în derivă, exact în Oil Terminal. Coincidență. În al doilea rând, supravegherea.   După lovitura de săptămâna trecută de la Galați, întregul litoral este sub monitorizare maximă: radare ale Forțelor Navale, sateliți NATO, sisteme AIS, patrule maritime ale Gărzii de Coastă, supraveghere SRI. O dronă maritimă cu zeci de kilograme de explozibil ar fi trebuit detectată cu zeci de mile înainte de a ajunge în port. Faptul că a fost «descoperită» la doar câteva ore de la propria explozie, în port, ridică întrebări grave despre felul în care funcționează apărarea zonei.   În al treilea rând, detaliul care strică complet narativul oficial: G4Media și alte surse au menționat că drona avea atașat un timer. Un timer nu se pune pe ceva care derivează pasiv pe valuri. Un timer se pune pe ceva controlat, programat, lansat cu o țintă și un orar precis. Asta nu mai este o dronă "scăpată" — este o dronă coordonată.   În al patrulea rând, comportamentul aliaților. În cazuri de pierdere accidentală a unei drone, Ucraina avertizează imediat partenerii NATO. Este procedură standard, repetată de zeci de ori în ultimii doi ani. Tăcerea totală în acest caz, combinată cu graba presei și a unor «surse» de a sugera proveniență ucraineană, este suspectă în sine”, a scris Mihai Radu.   Ucraina a recunoscut însă că drona maritimă îi aparține, dar a explicat că semnalul GPS a fost bruiat de Rusia, așa că a pierdut controlul. 

Cea mai gravă criză militară din ultimii 36 de ani: invazia dronelor pe litoralul românesc. Riscuri și întrebări
Politică

Cea mai gravă criză militară din ultimii 36 de ani: invazia dronelor pe litoralul românesc. Riscuri și întrebări

România se confruntă, în plină criză politicăp, cu cea mai gravă criză militară din ultimii 36 de ani: o invazie a dronelor maritime. Una dintre ele s-a autodetonat în Portul Constanța. Alte trei sunt căutate în zona litoralului. Au fost evacuate stațiunile Costinești și Vama Veche, turiștii au fost alungați de pe plaje, rutele de acces au fost blocate de Politia Locală. Citește și: VIDEO Drona maritimă care a explodat în Portul Constanța s-a autodistrus. Reacția lui Nicușor Dan MApN a anunțat că drona este „de tipul celor folosite în războiul din Ucraina”, iar cazul este cercetat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Risc major: o lovitură asupra platformelor de la Marea Neagră Ce întrebări naște, la cald, acest incident:  Cum a fost posibil ca prima dintre drone, cea care s-a autodetonat, să pătrundă atât de adânc ân Portul Constanța. în zona unde se află agenția de salvare pe mare? „Daca dona ar fi virat cu 2-3 secunde mai tarziu drona cu incarcatura explozibila ar fi ajuns la depozitul de ingrasaminte azotate care pot genera o explozei de 1000 de ori mai puternica decat drona in sine”, scrie Octavian Berceanu, fost comisar general al Gărzii de Mediu.  Ce capacitate are România să detecteze aceste drone? Să le neutralizeze? Este Portul Constanța protejat în vreun fel de astfel de atacuri? În general, ce capacități anti-drone maritime are România? Dacă nu are, există vreun plan de înzestrare? Cel mai mare risc este un atac asupra platformelor de extragere a gazelor de la Marea Neagră. Ar fi o lovitură dură asupra independenței energetice a României. Dar o altă țintă poate fi Rafinăria Petromidia.  Cum se combat dronele maritime În ceea ce privește dronele maritime, principalele măsuri constau în detectarea pe mai multe niveluri, protecția pasivă și metode de neutralizare alese cu grijă, adaptate mediului. În porturi, pe nave și în instalațiile offshore, cea mai sigură abordare constă, de obicei, în combinarea senzorilor, a barierelor fizice și a măsurilor de neutralizare non-kinetice, în loc să se recurgă exclusiv la forță. În cazul unei ambarcațiuni-dronă aflate în apropierea unui port, „perturbarea non-kinetică” înseamnă oprirea sau afectarea funcționării ambarcațiunii fără a o distruge. În practică, aceasta înseamnă, de obicei, atacuri electronice sau cibernetice îndreptate împotriva sistemelor sale de comandă, de navigație sau de propulsie. Un sistem portuar sau instalat pe navă de combatere a ambarcațiunilor neidentificate (UxS) detectează și urmărește mai întâi ambarcațiunea, apoi stabilește dacă aceasta este într-adevăr ostilă. În cazul în care este, sistemul poate încerca să perturbe legăturile de comandă, sistemele de navigație sau echipamentele electronice de la bord, astfel încât ambarcațiunea să-și piardă controlul, să încetinească, să devieze de la curs sau să devină incapabilă să-și continue drumul. Ambarcațiunile-dronă sunt discrete, rapide și se pot confunda cu traficul obișnuit din port până în ultimul moment. De aceea, detectarea, clasificarea și deținerea unei autorități clare de a interveni sunt la fel de importante ca și instrumentul de perturbare în sine. Ce scrie Octavian Berceanu „Probabilitatea ca drona sa treaca printre digurile Portului Constanta, sa faca un viraj la 90 grade la stanga, iar un viraj la stanga si unul la dreapta iar apoi sa mearga direct spre Oil Terminal Constanta sau Chimpex, fara sa fie ghidata, este aproape zero. Drona s-a agatat practic de sistemul plutitor pentru retinerea scurgerilor petroliere generate de activitatea de la Oil Terminal dintr-o eroare de semnal gps asa cum genereaza orice sistem de pe telefon sau masina.   Drona aflata in deplasare cu viteza, din cauza erorilor de locatie satelitara GPS a virat stanga spre terminal cu 2-3 secunde mai devreme, cu 30 de metri inaintea terminarii digului, eroare posibila in comunicatiile satelitare. Atat, cu 2-3 secunde si ca urmare, accidental, s-a agatat de sistemul plutitor pentru poluareaflat la 3 m de mal.   Imediat in dana portului, daca dona ar fi virat cu 2-3 secunde mai tarziu drona cu incarcatura explozibila ar fi ajuns la depozitul de ingrasaminte azotate care pot genera o explozei de 1000 de ori mai puternica decat drona in sine.   Faptul ca in proximitate exista o nava de lupta sub pavilion roman arata cat de slaba sau inexistenta este apararea militara in fata unui conflict militar existent de 4 ani si jumatate”, a scris pe Facebook Octavian Berceanu, fost comisar general al Gărzii de Mediu, cu susținerea USR.      

VIDEO Drona maritimă care a explodat în Portul Constanța s-a autodistrus. Reacția lui Nicușor Dan
Eveniment

VIDEO Drona maritimă care a explodat în Portul Constanța s-a autodistrus. Reacția lui Nicușor Dan

Drona care a explodat azi, la ora 10.28, în Portul Constanța, avea zeci de kilograme de explozibil și s-a autodistrus. Nu au existat victime.  Citește și: Surse: doi consilieri ai lui Nicușor Dan și un ex-consilier prezidențial, în viitorul guvern Tomac Autoritățile aflate la fața locului asiguraseră perimetrul și evacuaseră zona, inclusiv sediul ARSVOM, angajații fiind trimiși acasă. „În drum spre Muntenegru, am fost informat despre explozia unei drone marine în Portul Constanța. Forțele de ordine și structurile de securitate au acționat prompt și au evacuat preventiv zona înainte de explozie, iar până în prezent nu sunt indicii că ar fi existat victime. Prioritatea a fost și rămâne protejarea vieților omenești și securitatea infrastructurii portuare.   Sunt în curs de analiză circumstanțele în care drona a ajuns în port și eventualele riscuri suplimentare, iar autoritățile direct responsabile vor comunica pe măsură ce ancheta avansează.   Acesta este al doilea incident de securitate semnificativ din această săptămână pe litoralul românesc, după descoperirea unei mine maritime între Vama Veche și 2 Mai, care se adaugă incidentului de la Galați”, a scris președintele Nicușor Dan pe Facebook.  Drona eșuată, descoperită la ora 5 dimineața Specialiștii SRI au intervenit pentru neutralizarea încărcăturii explozive, dar aceștia au văzut că era programată să se autodistrugă, potrivit unor informații Antena 3. Pirotehniștii SRI și-au dat seama din timp că dispozitivul avea un timer și era programată să explodeze. Din acest motiv, zona a fost imediat izolată. Un petrolier aflat în apropiere a fost mutat preventiv înainte ca explozia să aibă loc. Nu este clar cum a putut drona să pătrundă în port fără să fie detectată. Ea a fost descoperită în Portul Constanța, în Dana 78, aproape de mal, lângă o navă și lângă sediul ARSVOM.  Oamenii aflați în zonă au spus că au observat drona navală în jurul orei 5. Nu este clar cum a putut pătrunde în port fără să fie observată.  Autoritățile române au afirmat că drona este de tipul celor folosite în războiul din Ucraina, nu aparține Armatei României și nu a fost implicată în exercițiile recente din Marea Neagră. Ar fi vorrba de o drona de tip Magura V, o lungime de 5,5 metri, o lățime de 1,5 metri și un profil hidrodinamic cu amprentă radar redusă, fiind greu de detectat.  

Zelensky îi mulțumește lui Nicușor Dan pentru că a arătat că drona de la Galați era rusească
Politică

Zelensky îi mulțumește lui Nicușor Dan pentru că a arătat că drona de la Galați era rusească

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, i-a mulțumit lui Nicușor Dan, pe X/Titter, după ce acesta a arătat că drona care a lovit un bloc din galați era rusească, nu ucraineană.  Citește și: Încă un primar PSD îl desființează pe Grindeanu: partidul „se duce în cap”, plătește televiziunile În ultimele zile, mai multe teorii conspiraționiste ale unor influenceri români suveraniști susțineau că drona era, de fapt, ucraineană. Zelensky, mulțumit că Nicușor Dan combate propaganda Moscovei „Îți mulțumesc pentru claritate, dragă @NicusorDanRO Faptele sunt cel mai bun antidot împotriva minciunilor lui Putin și demonstrează că manipulările Rusiei nu vor avea succes. Ucraina este pregătită să colaboreze strâns pentru a combate amenințările comune și a consolida protecția vieții — nu doar pentru țara noastră, ci și pentru România prietenă și restul Europei”, a scris Zelensky.  Ce a arătat președintele Nicușor Dan: „Drona prǎbușitǎ joi noapte la Galați este Geran-2, de proveniențǎ ruseascǎ. Aceasta este concluzia fǎrǎ dubiu a raportului tehnic finalizat de specialiștii statului român. Ancheta a stabilit acest lucru pe baza unui ansamblu consistent de probe tehnice. Pe fragmentele recuperate a fost identificată inscripția în caractere chirilice „ГЕРАН-2”, iar componentele electronice, sistemele de navigație, modulele de comandă, motorul și elementele constructive analizate prezintă similitudini până la identitate cu cele ale altor drone Geran-2 recuperate anterior pe teritoriul României și identificate cu certitudine ca fiind fabricate în Federația Rusă. Raportul arată, de asemenea, că marcajele de fabricație, inscripțiile tehnice, caracteristicile constructive și materialele utilizate urmează același proces tehnologic întâlnit la dronele Geran-2 analizate în ultimii ani. Analizele fizico-chimice au confirmat prezența acelorași tipuri de materiale și combustibili identificați în mod repetat la aparate din această serie. Pe baza tuturor acestor elemente, ancheta concluzionează fără echivoc că fragmentele recuperate la Galați provin de la o dronă Geran-2 de proveniență rusească”. 

Grindeanu, aproape complet AUR-izat: acum câțiva ani condamna explicit Rusia, azi nici nu o pomenește
Politică

Grindeanu, aproape complet AUR-izat: acum câțiva ani condamna explicit Rusia, azi nici nu o pomenește

De la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, raportarea lui Sorin Grindeanu la Rusia și la războiul de la granița României a fost marcată de poziționări care au stârnit atât aprobări, cât și controverse, apropiindu-se de retorica AUR. Liderul PSD a condamnat în repetate rânduri interferențele Kremlinului în procesele democratice românești și a susținut oficial orientarea euro-atlantică a țării. În același timp, declarațiile sale privind Canalul Bâstroe, tranzitul cerealelor ucrainene, transparența ajutoarelor acordate Kievului sau incidentele recente de securitate au atras critici din partea adversarilor politici și a unor analiști, care i-au reproșat tonul și oportunitatea unor intervenții publice. Acuzații privind o retorică populistă pe tema Ucrainei Mai multe analize dedicate discursului politic românesc din timpul războiului au remarcat că unii lideri politici au folosit tema Ucrainei și a efectelor conflictului pentru a capitaliza electoral nemulțumirile interne. Citește și: Nick Adams, „trimisul lui Trump” adus de Simion la Cluj: a vrut să extermine porumbeii și a atacat bomboanele M&M Un raport realizat de Expert Forum privind discursul politicienilor români pe rețelele sociale în contextul războiului arată că subiectele legate de Ucraina au fost adesea abordate prin prisma costurilor suportate de România și a impactului asupra populației, în detrimentul dimensiunii geopolitice a conflictului. În acest context, Sorin Grindeanu a fost criticat de unii observatori ai politicii externe pentru faptul că anumite intervenții publice au pus accentul pe disputele cu autoritățile de la Kiev sau pe efectele economice ale războiului, mai degrabă decât pe condamnarea agresiunii ruse. Dosarul Bâstroe și primul mare conflict diplomatic Una dintre cele mai controversate episoade ale mandatului său de ministru al Transporturilor a fost disputa privind Canalul Bâstroe din 2023. Grindeanu a acuzat public Ucraina că efectuează lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe și pe brațul Chilia, solicitând explicații și măsurători independente pentru verificarea situației. Subiectul a provocat un amplu scandal diplomatic într-un moment în care partenerii occidentali încercau să mențină unitatea de sprijin pentru Kiev. Pe atunci ministru al Transporturilor, Grindeanu a insistat că problema mediului și cea a războiului trebuie tratate separat și că România are obligația de a-și apăra interesele legitime în Delta Dunării. Totuși, mai mulți analiști au avertizat că mediatizarea intensă a subiectului riscă să alimenteze indirect narativele promovate de Moscova, care urmăreau erodarea sprijinului public european pentru Ucraina. Tranzitul cerealelor ucrainene și nemulțumirile fermierilor români Un alt dosar sensibil a fost gestionarea tranzitului cerealelor ucrainene prin România. După izbucnirea războiului, România a devenit unul dintre principalele coridoare logistice pentru exporturile agricole ale Ucrainei. În paralel însă, fermierii români au reclamat că importurile și tranzitul cerealelor ucrainene afectează piața locală și contribuie la scăderea prețurilor. Întrebat dacă există dovezi că cerealele ucrainene ajung ilegal pe piața românească, Grindeanu a răspuns că nu deține astfel de informații și că verificarea unor asemenea situații nu intră în atribuțiile sale. „Cerealele ucrainene nu rămân în România... nu am semnale despre asta, nu sunt șeful Poliției”, declara ministrul. Răspunsul a fost criticat de organizații ale fermierilor, care au considerat că ministerul responsabil de infrastructura de transport nu poate evita responsabilitatea privind monitorizarea fluxurilor logistice. În același timp, Grindeanu a subliniat în repetate rânduri amploarea efortului logistic realizat de România, arătând că prin infrastructura națională au tranzitat zeci de milioane de tone de produse agricole ucrainene. Solicitarea de transparență privind ajutorul acordat Ucrainei La finalul anului 2025, liderul PSD a provocat o nouă dezbatere publică atunci când a cerut transparentizarea completă a sprijinului acordat de România Ucrainei și Republicii Moldova. Grindeanu a declarat că publicarea informațiilor privind ajutoarele oferite este „absolut necesară”, argumentând că cetățenii au dreptul să știe dimensiunea efortului realizat de statul român. Poziția sa a fost privită cu rezerve de unii experți din domeniul securității, care au avertizat că dezvăluirea unor detalii logistice sau militare în timpul unui conflict aflat în desfășurare ar putea genera vulnerabilități suplimentare. Condamnarea explicită a interferențelor Rusiei Dacă pe unele teme legate de Ucraina discursul său a fost criticat pentru ambiguitate, în privința interferențelor Rusiei în politica românească Sorin Grindeanu a adoptat o poziție mult mai fermă. În toamna anului 2025, după declarațiile purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, liderul PSD a afirmat că implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale românești din 2024 este documentată de instituțiile statului. El a susținut că autoritățile române dețin probe și că acestea vor fi prezentate în cadrul procedurilor judiciare necesare pentru apărarea procesului democratic. Aceasta reprezintă una dintre cele mai categorice poziționări publice ale lui Grindeanu împotriva Kremlinului de la începutul războiului. Controversele din 2026 și incidentul dronei rusești Cel mai recent episod controversat s-a produs în 2026, după prăbușirea unei drone rusești asupra unui bloc din Galați. În primele sale reacții publice, Grindeanu a evitat să indice explicit Rusia drept responsabilă, preferând să critice gestionarea situației de către reprezentanții Guvernului. Atitudinea sa a fost imediat atacată de lideri ai PNL și USR, care au susținut că o asemenea ezitare favorizează indirect narativele promovate de Moscova. În urma scandalului, PSD a emis un comunicat oficial în care a condamnat ferm acțiunile Federației Ruse și a cerut evitarea confruntărilor politice interne pe teme care țin de securitatea națională. Ucraina, folosită ca termen de comparație în disputele economice În primăvara anului 2026, Grindeanu a stârnit noi reacții după ce a folosit situația economică a Ucrainei ca argument într-o dispută privind performanțele economice ale României. Întrebarea sa retorică privind modul în care „o țară aflată în război poate avea o inflație mai mică decât România” a fost criticată de mai mulți comentatori, care au considerat că drama umană și militară prin care trece Ucraina este instrumentalizată în scopuri de politică internă.

AUR sare în apărarea lui Putin și cere să nu se mai afirme că drona de la Galați ar fi rusească
Politică

AUR sare în apărarea lui Putin și cere să nu se mai afirme că drona de la Galați ar fi rusească

Partidul lui George Simion, AUR, protestează față de declarațiile care susțin că drona care a căzut la Galați ar fi rusească. Atât ministerul român al Apărării, cât și liderii din NATO au atribuit Rusiei răspunderea pentru incidentul grav de la Galați, unde doi oameni au fost răniți de explozia unei drone. Citește și: VIDEO De ce piloții români au doborât drona din Estonia, dar nu și pe cea de la Galați. Explicațiile ministrului Miruță la podcastul „Cum e, de fapt?” AUR s-a aliat cu PSD pentru a răsturna guvernul Bolojan și, in ultima vreme, cele două partide au votat impreuna, în Parlament, mai multe legi controversate.  Cine acuză Rusia, încalcă statul de drept și prezumția de nevinovăție, susține AUR „AUR este un partid responsabil şi aşteaptă mai întâi cercetarea la faţa locului şi raportul de expertiză mai înainte de a condamna agresorul, indiferent dacă este Rusia sau alt stat. Este aberant să atribui originea dronei din motive ideologice şi nu în urma cercetării la faţa locului care se efectuează în prezent de către reprezentanţii autorităţilor. Având în vedere că în cauză procurorii au deschis un dosar penal, acuzaţiile politico-ideologice pot fi interpretate şi ca un amestec necuvenit al politicienilor în cercetarea penală”, se arată într-un comunicat al AUR. Dar Ministerul Apărării Naționale a anunțat că drona prăbușită vineri dimineață pe blocul din Galați este de tip Geran-2, de proveniență rusească, iar primele date arată că întreaga încărcătură a explodat la impact. „Geran-2” este denumirea utilizată de Rusia pentru varianta produsă local a dronei iraniene Shahed-136, un UAV de tip „loitering munition”, proiectat pentru atacuri asupra infrastructurii și țintelor militare. „Condamn cu fermitate atacul rusesc cu dronă care a lovit civili români în propriile locuințe, la Galați. Este încă o dovadă a faptului că războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei afectează întreaga regiune și pune în pericol vieți omenești”, a scris, azi, Maia Sandu, pe Facebook.  „În orașul Galați, România, două persoane au fost rănite în urma unei explozii, după ce o dronă rusă a lovit un bloc de locuințe. Ungaria condamnă cu fermitate toate atacurile care pun în pericol populația civilă și conduc la încălcarea teritoriului și a spațiului aerian al unui stat suveran membru al UE și al NATO”, a scris pe Facebook premierul Ungariei, Peter Magyar, care a mai spus că „atacul rusesc cu drone subliniază încă o dată că unitatea Europei și a NATO este mai importantă ca niciodată”. 

Dronele ucrainene au devenit un pericol pentru statele NATO: rușii le deturnează, manevrând GPS-ul
Eveniment

Dronele ucrainene au devenit un pericol pentru statele NATO: rușii le deturnează, manevrând GPS-ul

Rusia reușește să deturneze dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune, păcălind sistemul GPS și apoi dirijându-le peste obiective din statele aliate Kievului, arată Kyiv Independent. Situația a devenit critică după ce, la începutul acestei luni, două drone ucrainene destinate Rusiei s-au prăbușit peste un depozit de petrol nefolosit din Letonia. Acest eveniment a declanșat o criză care a dus la destrămarea coaliției de guvernare.  Citește și: „Soții de la Craiova” și Grindeanu, invitați să plece din fruntea PSD: partidul a ajuns la 13-14% Deturnarea dronelor ucrainene subminează susținerea pentru Kiev Însă primul incident major a avut loc în luna martie, când mai multe drone s-au prăbușit în Finlanda. Autoritățile locale au confirmat că cel puțin una dintre ele era de origine ucraineană. „Kievul și-a cerut scuze pentru aceste incursiuni, dând însă vina pe Rusia pentru redirecționarea dronelor prin bruiajul semnalelor de ghidare. La rândul său, Moscova a acuzat statele baltice că au permis Ucrainei să le folosească spațiul aerian pentru a lovi ținte din Rusia – o acuzație pe care toate cele trei țări, precum și Kievul, au respins-o cu tărie”, arată BBC. Potrivit oficialilor ucraineni, Rusia folosește în mod deliberat sisteme de război electronic pentru a redirecționa dronele ucrainene către teritoriul NATO. „Rusia continuă să redirecționeze dronele ucrainene către țările baltice prin intermediul sistemelor sale de război electronic. Iar Moscova face acest lucru în mod intenționat, în paralel cu intensificarea propagandei”, a declarat Heorhii Tykhyi, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei. Un oficial ucrainean a declarat pentru Kyiv Independent că Kievul se află în prezent în „contact zilnic” cu aliații din țările baltice în legătură cu incidentele și cu posibile măsuri preventive, deși acesta a refuzat să precizeze în ce ar putea consta aceste măsuri. De asemenea, UE a recunoscut amenințarea tot mai mare, subliniind în același timp necesitatea unor mecanisme de apărare colectivă mai solide, mai arată publicația de la Kiev.  Rusia folosește sisteme de bruiaj și de falsificare a semnalului GPS din enclava Kaliningrad pentru a devia dronele ucrainene către spațiul aerian al țărilor NATO, a explicat The Telegraph. Potrivit experților citați de publicația britanică, tehnologia utilizată permite transmiterea de coordonate false către drone, care ajung astfel să pătrundă în spațiul aerian al statelor baltice. Specialiștii avertizează că aceste acțiuni pot fi considerate forme de agresiune hibridă împotriva NATO.

Dronele rusești sperie turiștii din Delta Dunării: pensiuni goale, rezervări anulate, afaceri în declin
Eveniment

Dronele rusești sperie turiștii din Delta Dunării: pensiuni goale, rezervări anulate, afaceri în declin

Delta Dunării, una dintre cele mai importante destinații turistice ale României, resimte tot mai puternic efectele războiului din Ucraina, pe fondul atacurilor rusești din apropierea graniței și al alertelor repetate de drone. Primarul municipiului Tulcea, Ștefan Ilie, a declarat recent că mesajele RO-Alert și apropierea conflictului au afectat grav turismul și industria HORECA, speriind turiștii români și străini. În unele zone din nordul Deltei, operatorii din turism au raportat scăderi dramatice ale numărului de vizitatori, iar pensiunile de pe brațul Chilia au pierdut peste jumătate dintre clienți. În timp ce autoritățile insistă că România este în siguranță sub umbrela NATO, hotelierii și antreprenorii locali spun că imaginea Deltei Dunării s-a schimbat profund în ultimii doi ani. Delta Dunării, între paradis turistic și vecinătatea războiului Poziția geografică a Deltei Dunării a devenit, după februarie 2022, una dintre cele mai sensibile din România. Citește și: Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran Localități precum Chilia Veche, Plauru sau Periprava se află la doar câteva sute de metri de porturile ucrainene Izmail, Reni și Chilia Nouă, vizate frecvent de atacuri rusești asupra infrastructurii de transport de pe Dunăre. Ministerul Apărării Naționale a confirmat în repetate rânduri atacurile asupra porturilor ucrainene din apropierea graniței românești: În acest context, județul Tulcea a devenit principalul teritoriu românesc afectat indirect de conflict. Potrivit datelor oficiale, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a emis peste 70 de alerte RO-Alert pentru zona de frontieră de la începutul războiului, iar 11 incidente legate de fragmente de drone căzute pe teritoriul României au fost înregistrate exclusiv în județul Tulcea. Pentru turiști, aceste evenimente au schimbat radical imaginea unei destinații promovate până recent prin liniște, natură și izolare. Prăbușirea numărului de turiști și dispariția rezervărilor timpurii Primele efecte economice au fost resimțite rapid de operatorii din turism. Potrivit unui studiu privind impactul ostilităților din Ucraina asupra turismului din Delta Dunării, numărul turiștilor s-a prăbușit cu peste 40% în perioadele cele mai tensionate ale conflictului. Scăderea nu a fost uniformă. Cele mai afectate au fost localitățile aflate în apropierea directă a graniței cu Ucraina și a brațului Chilia, unde exploziile și mesajele de alertă au devenit aproape rutină. Președintele Asociației Patronatului din Turism Delta Dunării (APTDD), Daniel Ilușcă, declara în 2024 că pensiunile de pe brațul Chilia au înregistrat o scădere de aproximativ 65% a numărului de turiști. „Mai mult au fost afectaţi operatorii de pe braţul Chilia, 65%, iar mai puţin afectaţi au fost cei din zona cu acces auto, Mahmudia, Murighiol, Dunavăţ, Sarichioi, Jurilovca”, explica acesta pentru Agerpres. Pe lângă scăderea numărului de vizitatori, s-a schimbat și comportamentul turiștilor. Sistemul de rezervări timpurii, esențial pentru planificarea sezonului, aproape a dispărut. Mulți turiști preferă acum să decidă de la o săptămână la alta dacă merg sau nu în Deltă, în funcție de intensitatea alertelor și de știrile despre atacurile din apropierea graniței. Turiștii străini au dispărut aproape complet din unele zone Dacă turismul intern a reușit parțial să se adapteze noii realități, segmentul turiștilor străini a fost afectat mult mai sever. Operatorii din turism spun că numeroase rezervări au fost anulate după ce ambasadele unor state occidentale au emis avertismente privind proximitatea conflictului din Ucraina. În unele zone ale Deltei, numărul vizitatorilor străini s-a redus la mai puțin de jumătate față de perioada anterioară războiului. Problema nu este doar percepția asupra riscului real, ci și efectul psihologic al alertelor repetate. Pentru un turist străin, mesajele RO-Alert primite noaptea pe telefon, însoțite de sunete puternice și avertismente privind posibile căderi de obiecte din spațiul aerian, sunt suficiente pentru a anula ideea unei vacanțe liniștite. Controversa mesajelor RO-Alert Una dintre cele mai sensibile teme în relația dintre autorități și operatorii din turism este modul în care sunt transmise alertele RO-Alert. Hotelierii și organizațiile din turism susțin că mesajele trimise la nivelul întregului județ Tulcea au creat panică inclusiv în zone aflate la 80-100 de kilometri de graniță. Primarul municipiului Tulcea, Ștefan Ilie, a vorbit public despre impactul acestor alerte asupra industriei HORECA și turismului local. „Situaţia aceasta afectează turismul şi industria HORECA. Este cea mai gravă, dar înţeleg şi turiştii. Nici noi nu ne-am duce, probabil, undeva pe lângă Fâşia Gaza”, a declarat edilul în cadrul unui eveniment organizat de ANAT și OMD Municipiul Tulcea. Acesta a cerut autorităților centrale ca alertele să fie emise „într-un mod mai prietenos”, strict pentru zonele aflate efectiv în pericol. Solicitări similare au venit și din partea Organizaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Municipiul Tulcea. La începutul anului 2026, OMD Tulcea a transmis o scrisoare oficială către Prefectura Tulcea, cerând inițierea unui dialog privind impactul alertelor asupra turismului. Managerul OMD Tulcea, Alexandru Filip, a declarat că mesajele actuale afectează grav afacerile locale și provoacă plecarea turiștilor chiar în timpul sejurului. În urma criticilor, autoritățile au început să delimiteze geografic mai strict zonele vizate de alerte, concentrând notificările în special asupra nordului județului Tulcea. Un paradox economic: războiul afectează turismul, dar accelerează infrastructura În ciuda dificultăților economice, conflictul a produs și efecte indirecte considerate pozitive de unele autorități locale. Primarul Ștefan Ilie susține că intensificarea traficului comercial către Ucraina a accelerat investițiile în infrastructură și modernizarea unor drumuri care înainte erau slab circulate. Traficul greu și formarea unor noi rute comerciale au generat presiune pentru dezvoltarea infrastructurii regionale și pentru atragerea unor investiții logistice și industriale. „Traficul intens provoacă disconfort, dar aduce dezvoltare economică. Se creează oportunităţi pentru parcuri industriale, pentru zone de desfacere”, afirma edilul. În opinia sa, statul român ar trebui să acorde facilități speciale județelor aflate în apropierea conflictului, pentru a compensa pierderile economice și pentru a stimula investițiile locale.

Ucraina atacă masiv cu drone regiunea Moscovei: cel puțin trei morți și mai multe clădiri avariate
Internațional

Ucraina atacă masiv cu drone regiunea Moscovei: cel puțin trei morți și mai multe clădiri avariate

Regiunea Moscovei a fost vizată în noaptea de 16 spre 17 mai de un atac de amploare al Ucrainei, cu drone, soldat cu cel puțin trei morți și mai mulți răniți, potrivit autorităților ruse. Mai multe clădiri rezidențiale au fost avariate, iar explozii au fost raportate atât în apropierea capitalei ruse, cât și în Crimeea ocupată. Autoritățile de la Moscova susțin că sistemele de apărare antiaeriană au interceptat zeci de drone pe parcursul nopții. Autoritățile ruse: peste 70 de drone au fost doborâte Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că atacul a început în seara zilei de 16 mai și a continuat în primele ore ale dimineții următoare. Citește și: Secretarul de stat Rubio laudă România pentru susținerea oferită SUA în conflictul din Iran Potrivit acestuia, sistemele de apărare aeriană au fost mobilizate pentru interceptarea dronelor care se îndreptau spre capitală și regiunile din jur. În jurul orei 3:30 dimineața, ora locală, autoritățile ruse afirmau că cel puțin 73 de drone fuseseră deja doborâte, în timp ce operațiunile de interceptare continuau. Pe rețelele sociale au apărut numeroase imagini video care par să surprindă explozii luminoase pe cer și incendii în mai multe zone din regiunea Moscovei. Explozii raportate în mai multe localități din apropierea Moscovei Potrivit relatărilor locale, explozii au fost auzite în localitățile Himki, Klin și Zelenograd, situate în regiunea Moscovei. De asemenea, activitate intensă a fost raportată în apropierea aeroportului internațional Șeremetievo. Mai multe deflagrații ar fi avut loc și în centrul Moscovei, conform imaginilor și informațiilor distribuite online în timpul nopții. Guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, a confirmat ulterior că trei persoane și-au pierdut viața în urma atacului: două în satul Pogorelki și una în Himki. Oficialul rus a precizat că mai multe persoane au fost rănite după ce dronele au lovit blocuri și case din diferite districte ale regiunii. Clădiri rezidențiale avariate în urma atacului Autoritățile locale au raportat pagube materiale în mai multe zone rezidențiale. Dronele ar fi lovit atât blocuri de locuințe, cât și case particulare. Până în prezent, autoritățile ruse nu au oferit un bilanț complet al pagubelor și nici informații suplimentare despre amploarea distrugerilor provocate de atac. Explozii și în Crimeea ocupată În paralel cu atacul asupra regiunii Moscovei, explozii au fost raportate și în Crimeea ocupată de Rusia. Deocamdată, nu există informații oficiale privind eventuale victime sau pagube produse în peninsula anexată de Moscova în 2014. Rusia impune restricții privind relatările despre atacurile Atacul are loc la doar câteva zile după ce autoritățile ruse au introdus noi restricții privind publicarea informațiilor despre consecințele atacurilor cu drone. Conform noilor reguli, publicarea de fotografii, înregistrări video sau detalii despre atacuri fără autorizare oficială este interzisă. Persoanele care încalcă aceste prevederi riscă amenzi între 3.000 și 5.000 de ruble (38–64 dolari), în timp ce funcționarii pot primi sancțiuni de până la 50.000 de ruble (în jur de 640 de dolari). Pentru persoanele juridice, amenzile pot ajunge până la 200.000 de ruble (echivalentul a 2,500 de doalari). Autoritățile ruse susțin că măsurile sunt necesare pentru protejarea securității naționale și pentru limitarea răspândirii informațiilor considerate sensibile în contextul conflictului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră