miercuri 26 martie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2036 articole
Internațional

S-a decis un armistițiu pe Marea Neagră între Rusia și Ucraina, susține Casa Albă

Armistițiu Rusia-Ucraina pe Marea Neagră. Statele Unite au anunțat marți că au încheiat acorduri separate cu Rusia și Ucraina pentru a garanta siguranța navigației în Marea Neagră și pentru a implementa un armistițiu parțial, prin care cele două țări își opresc reciproc atacurile asupra infrastructurilor energetice. Armistițiu Rusia-Ucraina pe Marea Neagră Pe lângă măsurile privind securitatea maritimă, SUA vor contribui la restabilirea exporturilor ruse de cereale și îngrășăminte. Citește și: BREAKING SUA suspendă pe termen nedefinit programul de ridicare a vizelor pentru cetățenii români „Washingtonul va continua să intermedieze discuții între cele două părți pentru a ajunge la o pace durabilă”, a transmis Casa Albă. Într-un comunicat oficial, președinția SUA a precizat că Rusia va beneficia de sprijin pentru restabilirea accesului pe piața globală, reducerea costurilor asigurărilor maritime și îmbunătățirea accesului la porturi și la sistemele de plăți internaționale. Măsuri pentru securitatea navigației în Marea Neagră Acordurile includ angajamente clare pentru siguranța transportului maritim. Acestea prevăd asigurarea securității navigației, eliminarea utilizării forței și prevenirea folosirii navelor comerciale în scopuri militare. SUA susțin schimbul de prizonieri și protejarea civililor ucraineni Pentru Ucraina, acordul include și angajamente privind schimbul de prizonieri, eliberarea civililor și revenirea copiilor deportați. „SUA se angajează să susțină eforturile pentru schimburile de prizonieri, eliberarea civililor și revenirea copiilor ucraineni strămutați cu forța”, a subliniat Casa Albă. Putin și Trump au convenit un armistițiu parțial de 30 de zile Acordul a fost precedat de o discuție telefonică între Vladimir Putin și Donald Trump, în care cei doi lideri au convenit asupra unui armistițiu parțial de 30 de zile, limitat la atacurile asupra infrastructurii energetice. Totuși, Putin a refuzat un armistițiu total, motivând că „armata ucraineană ar putea folosi acest răgaz pentru a-și reface capacitățile”. Negocierile de la Riad au dus la acorduri separate Discuțiile s-au desfășurat în capitala saudită Riad, unde SUA și Rusia au negociat luni termenii armistițiului energetic și ai acordului maritim. SUA și Ucraina au purtat discuții între duminică și marți. Inițial, negocierile s-au încheiat fără un acord, deoarece Rusia a cerut relaxarea restricțiilor asupra exporturilor sale de cereale și îngrășăminte, impuse de sancțiunile occidentale. De asemenea, Moscova a solicitat garanții că navele care ajung în porturile ucrainene nu vor transporta arme și muniții. După negocieri intense, SUA au reușit să medieze acordurile finale, anunțate oficial de Casa Albă. Kievul cere „consultări suplimentare” Într-o primă reacție, ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, a declarat că sunt necesare „consultări tehnice suplimentare”. Umerov a solicitat consultările pentru clarificarea detaliilor acordurilor, inclusiv în privința „monitorizării și controlului” acestora.  

Armistițiu Rusia-Ucraina pe Marea Neagră (sursa: kremlin.ru)
Polonia avertizează asupra pericolului agresiunii ruse (sursa: Facebook/Radosław Sikorski)
Internațional

Rusia poate ataca Polonia până în 2030, dacă învinge Ucraina, spune ministrul polonez de Externe

Polonia avertizează asupra pericolului agresiunii ruse. Ministrul de Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a lansat luni un avertisment privind necesitatea pregătirii pentru o posibilă agresiune rusă înainte de finalul acestui deceniu. Polonia avertizează asupra pericolului agresiunii ruse Potrivit acestuia, Rusia nu poate învinge singură Ucraina în prezent, dar dacă ar reuși să exploateze resursele acestei țări, ar putea deveni o amenințare majoră pentru alte state. Citește și: Beizadeaua Victor Micula a primit 83.000 de dolari pe TikTok de la Bogdan Peșchir ca să-l promoveze pe Călin Georgescu Într-un interviu acordat postului de radio TOK FM, Sikorski a explicat că Rusia nu dispune în prezent de capacitatea de a înfrânge Ucraina fără sprijin extern. Cu toate acestea, dacă Moscova ar reuși să preia controlul asupra potențialului industrial, uman și militar al Ucrainei, balanța de putere s-ar putea schimba dramatic. „Trebuie să ne pregătim pentru o posibilă agresiune mai largă a Rusiei spre sfârșitul deceniului”, a avertizat șeful diplomației poloneze. Riscul unei escaladări militare dacă Ucraina cedează Sikorski a explicat că, în prezent, Rusia este limitată de războiul pe care îl poartă împotriva Ucrainei. Totuși, o eventuală capitulare forțată a Ucrainei ar putea schimba radical situația geopolitică din regiune. „Dacă Rusia ar captura resursele industriale și umane ale Ucrainei, inclusiv armata sa – cea mai mare din Europa în tabăra aliată – acest lucru ar avea consecințe majore”, a subliniat Sikorski. Negocieri internaționale în desfășurare Ministrul polonez s-a referit și la discuțiile care au loc în prezent în Arabia Saudită, unde SUA, Ucraina și Rusia participă separat. Acesta și-a exprimat speranța că negocierile vor conduce la o încetare a focului și la pace, dar a subliniat că Ucraina nu trebuie privită ca o „victimă voluntară” a agresiunii ruse. „Ucraina are aliați puternici de partea sa, inclusiv Uniunea Europeană și Polonia”, a subliniat Sikorski. Supraviețuirea Ucrainei, o prioritate strategică În ceea ce privește viitorul Ucrainei, șeful diplomației poloneze a evidențiat importanța menținerii suveranității acestei țări. El a punctat că obiectivul principal este ca Ucraina să rămână un stat independent, capabil să își aleagă propriile conducere și să decidă asupra viitorului său european și internațional. „Cel mai important lucru este ca Ucraina să supraviețuiască ca o națiune care își poate alege liderii și care controlează majoritatea teritoriului său”, a concluzionat Sikorski.

Rusificarea forțată a teritoriilor ucrainene ocupate (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin rusifică forțat regiunile ucrainene ocupate: le cere locuitorilor să devină cetățeni ruși

Rusificarea forțată a teritoriilor ucrainene ocupate. Președintele rus Vladimir Putin intensifică presiunile asupra ucrainenilor care trăiesc în Rusia sau în regiunile ocupate din Ucraina, forțându-i să ceară cetățenia rusă sau să părăsească teritoriul, potrivit serviciilor de informații britanice. Rusificarea forțată a teritoriilor ucrainene ocupate Un nou decret semnat de Putin obligă cetățenii ucraineni din aceste zone să își „reglementeze statutul juridic” până la 10 septembrie, în caz contrar fiind forțați să plece. Citește și: EXCLUSIV Mihail Neamțu a admis că a luat bani pe TikTok de la Bogdan Peșchir, dar a mințit în legătură cu suma. Peșchir, arestat în cazul campaniei ilegale a lui Călin Georgescu Ministerul britanic al Apărării a subliniat că această măsură vizează eliminarea celor care refuză să accepte pașapoarte rusești. Kremlinul continuă astfel să impună o politică de „rusificare” a regiunilor ocupate ilegal, încercând să șteargă cultura, identitatea și statalitatea ucraineană, se arată în raportul serviciilor secrete britanice. Moscova revendică în mod ilegal Crimeea, anexată în 2014, precum și regiunile Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson, pe care le-a anexat în 2022. Aceste teritorii sunt acum supuse unor măsuri de integrare forțată, inclusiv impunerea pașapoartelor rusești. Reacția Kievului: „O linie roșie” Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reafirmat pe 19 martie că Ucraina nu va recunoaște teritoriile ocupate drept parte a Rusiei, considerând această chestiune o „linie roșie” în orice negocieri viitoare cu Moscova. Steve Witkoff, reprezentant special al președintelui Donald Trump pentru relația cu Rusia, a declarat într-un interviu pentru Tucker Carlson că statutul Crimeei și al celor patru regiuni ocupate rămâne „cea mai mare problemă a conflictului”. Witkoff a afirmat că în aceste regiuni predomină vorbitori de limbă rusă și că au fost organizate referendumuri în care „majoritatea covârșitoare” a votat pentru alipirea la Rusia. Totuși, aceste referendumuri nu au fost recunoscute nici de Ucraina, nici de comunitatea internațională, fiind desfășurate sub ocupație militară și amenințarea armelor.

Kuleba, atac dur la președintele Trump (sursa: Facebook/Dmytro Kuleba)
Internațional

Lui Trump nu-i pasă decât de el însuși, spune fostul ministru ucrainean de Externe Kuleba

Kuleba, atac dur la președintele Trump. Fostul ministru ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat la Nancy, Franța, că lui Donald Trump „nu-i pasă de Ucraina” și că este preocupat doar de interesele sale și ale Statelor Unite. Kuleba, care predă acum la Sciences Po, a avertizat că Europa nu ar trebui să aștepte sprijin necondiționat din partea președintelui american. Kuleba, atac dur la președintele Trump „Nu-i pasă de Ucraina, de nici o ţară europeană, nici de Uniunea Europeană. Deci nu ar trebui să vă aşteptaţi să fie dispus să ajute. Dar asta nu înseamnă că este imposibil să negociezi cu el", a afirmat Dmitro Kuleba. Citește și: Cristela Georgescu, în spatele contului de TikTok folosit pentru plăți în favoarea lui Călin Georgescu, arată interceptările din dosarul penal Luni vor începe noi discuții în Arabia Saudită între Ucraina, SUA și Rusia, menite să evalueze posibilitatea unui armistițiu. Kuleba sugerează că un acord temporar de încetare a focului asupra infrastructurii energetice ar putea fi posibil, deoarece ar aduce mai multe beneficii Rusiei decât Ucrainei. Cu toate acestea, el avertizează că atacurile cu drone și rachete rusești asupra orașelor ucrainene vor continua în timpul negocierilor. Planul lui Trump: armistițiu de 30 de zile Donald Trump dorește să impună un armistițiu general de 30 de zile ca precondiție pentru negocierile de pace. Sub presiunea Washingtonului, Kievul s-a declarat în favoarea acestui armistițiu, însă Vladimir Putin a acceptat doar un moratoriu limitat asupra atacurilor energetice. Ucraina cere protecția infrastructurii civile Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că echipa sa va prezenta la negocieri o listă de zone civile care ar trebui protejate în cazul unui moratoriu asupra atacurilor. În trei ani de război, Rusia a devastat rețeaua energetică ucraineană, iar Kievul a răspuns prin atacuri asupra terminalelor petroliere rusești cu drone cu rază lungă de acțiune.

Rusia cere SUA recunoașterea teritoriilor anexate (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin vrea ca Trump să recunoască teritoriile ocupate în Ucraina ca parte a Rusiei

Rusia cere SUA recunoașterea teritoriilor anexate. Președintele rus Vladimir Putin dorește ca omologul său american, Donald Trump, să recunoască oficial Crimeea și cele patru provincii ucrainene anexate de Rusia ca parte a teritoriului său, potrivit unui articol publicat miercuri de Kommersant. Rusia cere SUA recunoașterea teritoriilor anexate Conform surselor citate de Kommersant, președintele Putin a discutat această cerere cu cercuri de afaceri înaintea convorbirii sale telefonice cu Trump. Citește și: Ciolacu nu se dă dus: Toţi candidaţii la funcția de președinte spun cum îl schimbă pe Ciolacu. Vă spun eu de acum, nu poate niciunul Kremlinul ar dori ca SUA să accepte oficial anexarea Crimeei, ocupată de Rusia în 2014, precum și a provinciilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, declarate unilateral ca parte a Rusiei. Ce oferă Putin în schimb? Dacă această recunoaștere va avea loc „în viitorul apropiat”, Putin s-ar angaja să nu revendice alte teritorii ucrainene, precum Odesa. Această promisiune vine în contextul în care Rusia nu controlează în totalitate nici măcar provinciile deja anexate pe hârtie. Realitatea pe teren Deși Rusia a declarat anexarea celor patru regiuni în 2022, realitatea militară este diferită. Lugansk este singura provincie aproape complet ocupată de forțele ruse. Donețk, Zaporojie și Herson rămân parțial sub control ucrainean, Kievul având între 20% și 33% din teritoriu, în funcție de regiune. Herson are cea mai mare prezență ucraineană, după ce armata rusă s-a retras din partea de nord a regiunii în noiembrie 2022, sub presiunea unei contraofensive ucrainene. Kremlinul neagă discutarea subiectului Întrebat despre informațiile publicate de Kommersant, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a susținut că această temă nu a fost discutată de Trump și Putin în conversația lor telefonică. Potrivit declarațiilor oficiale, cei doi lideri au convenit în principal asupra unui armistițiu parțial de 30 de zile, pentru a opri atacurile reciproce asupra infrastructurilor energetice. De asemenea, au discutat posibilitatea unui armistițiu general, dar fără un acord final, deoarece Putin nu l-a acceptat deocamdată. Rusia insistă asupra unei noi arhitecturi de securitate Kremlinul subliniază că orice soluționare negociată a conflictului din Ucraina trebuie să ia în considerare „cauzele profunde ale crizei” și „interesele legitime de securitate ale Rusiei”. Această formulare maschează cererile Rusiei, care includ recunoașterea anexării teritoriilor ucrainene pe care le controlează parțial, blocarea aderării Ucrainei la NATO și crearea unei noi arhitecturi de securitate în Europa, care să țină cont de interesele Moscovei.

Rusia atacă infrastructura civilă din Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin a atacat infrastructura civilă din Ucraina imediat ce i-a spus lui Trump că nu va face asta

Rusia atacă infrastructura civilă din Ucraina. Tensiunile dintre Rusia și Ucraina au escaladat miercuri, la doar câteva ore după ce liderii celor două țări au convenit asupra unei încetări limitate a focului pentru protejarea infrastructurii energetice. Rusia a lansat atacuri aeriene care au provocat incendii și au avariat clădiri civile din Ucraina. Rusia atacă infrastructura civilă din Ucraina Președintele rus Vladimir Putin a fost de acord cu o pauză temporară a atacurilor asupra instalațiilor energetice ucrainene, dar a respins cererea președintelui american Donald Trump pentru o încetare a focului de 30 de zile. Citește și: Boloș recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR și este pe locul patru de la coada UE "Rusia atacă infrastructura civilă şi oamenii - chiar acum", a declarat şeful Biroului prezidenţial, Andrii Iermak, în cursul nopţii pe Telegram. În urma noilor atacuri, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut stoparea oricărei încercări a Rusiei de a prelungi războiul.  Autoritățile regionale din Sumîi au raportat atacuri cu drone asupra a două spitale, care au necesitat evacuarea pacienților și a personalului medical. În regiunea Kiev, un atac rusesc cu drone a rănit un bărbat de 60 de ani și a avariat mai multe case. Potrivit lui Zelenski, Rusia a lansat peste 40 de drone asupra Ucrainei în orele care au urmat convorbirii dintre Trump și Putin. Ucraina anunță interceptarea a 72 de drone rusești Armata ucraineană a declarat că apărarea aeriană a reușit să doboare 72 din cele 145 de drone lansate de Rusia, în timp ce 56 au fost redirecționate prin mijloace electronice. Atacurile rusești au vizat regiunile Sumîi, Odesa, Poltava, Dnipropetrovsk, Kiev și Cernigău, provocând pagube semnificative infrastructurii civile. Pe de altă parte, Ministerul Apărării rus susține că a distrus 57 de drone ucrainene, inclusiv 35 în regiunea de graniță Kursk. Atac ucrainean asupra unui depozit de petrol din Rusia În sudul Rusiei, un atac ucrainean cu dronă a declanșat un incendiu la un depozit de petrol din regiunea Krasnodar, forțând evacuarea a 30 de angajați. Deși incendiul a fost controlat rapid, autoritățile ruse au suspendat temporar zborurile pe trei aeroporturi majore, invocând măsuri de siguranță aeriană. 

Rusia și Ucraina, negocieri de pace (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Casa Albă anunță că negocierile de pace cu Rusia vor începe "imediat" după discuția Trump-Putin

Rusia și Ucraina, negocieri de pace. Președintele american Donald Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, au ajuns marți la un acord privind un armistițiu limitat în războiul din Ucraina, care presupune încetarea timp de 30 de zile a atacurilor asupra infrastructurilor energetice ucrainene și ruse, precum și începerea imediată a negocierilor de pace, potrivit unui comunicat al Casei Albe. Rusia și Ucraina, negocieri de pace Potrivit președinției americane, negocierile de pace între Rusia și Ucraina vor fi găzduite în Orientul Mijlociu, fără a fi precizată încă locația exactă. Citește și: EXCLUSIV Șomeră cu Porsche Cayenne, simpatizantă PNL, fostă secretară în Germania, angajată consilier superior la Ministerul Energiei Această inițiativă vine după ce Statele Unite au solicitat Moscovei un armistițiu general de 30 de zile, propunere deja acceptată de Ucraina. Putin, sceptic cu privire la armistițiu Deși Rusia a acceptat încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice, Vladimir Putin și-a exprimat îngrijorarea că armata ucraineană ar putea profita de acest armistițiu pentru a-și reface capacitatea de luptă. Kremlinul a menționat că liderul rus i-a transmis această preocupare președintelui Trump în cadrul convorbirii telefonice. Discuții „sincere și detaliate” între Trump și Putin Cei doi lideri au avut un „schimb de opinii detaliat și sincer” privind conflictul din Ucraina. Potrivit Kremlinului, Vladimir Putin a subliniat că soluționarea războiului trebuie să fie „cuprinzătoare, durabilă și pe termen lung”, ținând cont de interesele de securitate ale Rusiei. De asemenea s-au pus în discuție cauzele fundamentale ale conflictului și o nouă arhitectură de securitate. Rusia cere oprirea sprijinului militar pentru Ucraina Printre condițiile impuse de Rusia pentru menținerea armistițiului și prevenirea escaladării conflictului, Kremlinul a menționat că asistența militară externă și furnizarea de informații către Kiev trebuie să înceteze complet. De asemenea Rusia a transmis Washingtonului o listă de condiții pentru acceptarea armistițiului de 30 de zile.  Aceste condiții includ excluderea definitivă a aderării Ucrainei la NATO și stabilirea unei noi arhitecturi de securitate europeană.  

Ucraina are drone de producție proprie (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina are acum drone de producție proprie care pot ataca ținte aflate la 3.000 de kilometri

Ucraina are drone de producție proprie. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat testarea cu succes a unei drone de producție proprie, capabilă să lovească ținte aflate la 3.000 de kilometri distanță. Ucraina are drone de producție proprie Președintele Ucrainei a punctat această evoluție care marchează un pas important în strategia Kievului de a-și consolida capacitățile militare. Citește și: EXCLUSIV Toți sinecuriștii ministrului Burduja: consilieri și colegi din PNL, plasați în funcții foarte bănoase la companii din Energie Zelenski a confirmat și utilizarea cu succes a rachetei ucrainene Neptune, fără a oferi detalii suplimentare despre atac. „Și putem spune că suntem mulțumiți de rezultatele atacului”, a declarat președintele ucrainean. Un pas spre independență Ucraina își dublează producția de armament, concentrându-se pe drone și rachete cu rază lungă de acțiune. Prin această strategie, Kievul își propune să reducă dependența de sprijinul extern în conflictul cu Rusia. Dronele ucrainene au demonstrat deja eficiența lor, lovind ținte aflate la aproximativ 1.000 de kilometri în interiorul teritoriului rus. O nouă arhitectură de securitate în Europa Zelenski a subliniat importanța dezvoltării capacității de producție a Ucrainei, afirmând că aceasta, alături de sprijinul partenerilor internaționali, va sta la baza noii arhitecturi de securitate europene. „Capacitatea de producție a Ucrainei, combinată cu investițiile partenerilor noștri, reprezintă fundamentul fiabil al noii arhitecturi de securitate care se va stabili în mod inevitabil pe continent. Nu există alternativă la asta”, a declarat liderul ucrainean. Investiții în industria militară Zelenski a anunțat că joi va avea loc o întâlnire a reprezentanților militari ai partenerilor Ucrainei la Londra, unde se va discuta despre investițiile în industria de apărare a țării. Această reuniune este crucială pentru viitoarele dezvoltări strategice ale Ucrainei în conflictul cu Rusia.

Ucraina interzice accesul pentru Diana Șoșoacă (sursa: Facebook/Служба безпеки України)
Eveniment

Șoșoacă, interdicție pe trei ani în Ucraina, anunță SBU, serviciul de securitate al Kievului

Ucraina interzice accesul pentru Diana Șoșoacă. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat luni, 17 martie, că i-a interzis accesul în Ucraina europarlamentarului român Diana Șoșoacă, lidera partidului S.O.S. România, pentru o perioadă de trei ani. Decizia a fost publicată într-un comunicat oficial pe site-ul SBU. Ucraina interzice accesul pentru Diana Șoșoacă Potrivit SBU, Diana Șoșoacă este acuzată că susține războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei, inclusiv prin declarații publice și scrisori adresate președintelui rus Vladimir Putin, în care laudă invazia și cere capturarea statului ucrainean. Citește și: EXCLUSIV Grupuri de Facebook ale PSD și-au schimbat numele în "George Simion Președinte" și promovează candidatul AUR la prezidențiale Agenția ucraineană mai susține că Șoșoacă pune la îndoială suveranitatea și frontierele recunoscute internațional ale Ucrainei, în special în regiunile vestice și sud-vestice ale țării. De asemenea, SBU acuză europarlamentarul român că promovează „narațiunile Kremlinului” în spațiul public din România și alte state europene. În comunicatul său, Serviciul de Securitate al Ucrainei subliniază că va continua să monitorizeze și să documenteze „activitățile subversive ale complicilor străini ai Rusiei”, luând măsurile legale necesare pentru a proteja securitatea națională a Ucrainei. Reacția Dianei Șoșoacă: „Ignor interdicția lor” Într-o declarație publică, Diana Șoșoacă a respins interdicția impusă de Ucraina, susținând că statul ucrainean „nu există” și că „este unul artificial”. Europarlamentarul român a calificat SBU drept un „serviciu infam” și a susținut că anunțul oficial al instituției reprezintă o amenințare directă la adresa vieții sale. „EU VOI INTRA ORIUNDE, ORICÂND, ORICUM PE PĂMÂNTUL NOSTRU ROMÂNESC DIN BUCOVINA DE NORD. BUCOVINA DE NORD ESTE ROMÂNIA!”, a afirmat Șoșoacă, reiterând poziția sa privind teritoriile istorice românești aflate astăzi în Ucraina.

„Coaliția voluntarilor” e pregătită pentru Ucraina (sursa: Facebook/UK Prime Minister)
Internațional

Persistă misterul în legătură cu țările care vor trimite trupe în Ucraina

„Coaliția voluntarilor” e pregătită pentru Ucraina. Guvernul britanic a anunțat că un „număr semnificativ” de state sunt gata să furnizeze trupe pentru a sprijini o eventuală încetare a focului în Ucraina. Inițiativa face parte dintr-o „coaliție a voluntarilor”, coordonată de Paris și Londra, menită să descurajeze Moscova de la încălcarea unui posibil armistițiu, potrivit Sky News. „Coaliția voluntarilor” e pregătită pentru Ucraina Potrivit unui purtător de cuvânt al premierului britanic Keir Starmer, coaliția ar putea include peste 30 de state, dintre care multe ar urma să trimită trupe, iar altele să contribuie prin sprijin logistic și tehnic. Citește și: EXCLUSIV Grupuri de Facebook ale PSD și-au schimbat numele în "George Simion Președinte" și promovează candidatul AUR la prezidențiale Acest anunț vine la două zile după un summit virtual organizat de Londra cu aliații Ucrainei, în contextul în care administrația americană, sub conducerea lui Donald Trump, încearcă să negocieze direct cu Rusia pentru a obține o încetare rapidă a focului. Misiunea coaliției: menținerea păcii, descurajarea Moscovei Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron sunt principalii promotori ai acestei coaliții, care își propune să prevină orice încălcare a unui eventual armistițiu de către Rusia. „Vor fi diferite capacități angajate în funcție de fiecare țară, iar discuțiile operaționale sunt în desfășurare pentru a stabili exact ce poate oferi fiecare stat”, a precizat purtătorul de cuvânt al guvernului britanic. Întâlnire crucială a aliaților la Londra Joi, responsabili militari din statele care susțin Kievul se vor reuni în Regatul Unit pentru a avansa în aceste discuții. Pe lângă trimiterea de trupe, unele țări, inclusiv Franța și Marea Britanie, au exprimat disponibilitatea de a contribui la o forță de menținere a păcii. Alte state ar putea sprijini misiunea prin suport logistic, tehnic sau prin primirea de personal pe teritoriul lor. Rusia respinge prezența trupelor europene în Ucraina Până acum, Moscova s-a opus categoric desfășurării de trupe europene în Ucraina. Totuși, guvernul britanic a răspuns criticilor venite din partea Rusiei, subliniind că aceasta nu a cerut acordul Ucrainei atunci când a desfășurat trupe nord-coreene pe linia frontului în 2023.

Ajutorul pentru Ucraina, divergențe în UE (sursa: X/Kaja Kallas)
Internațional

Ucraina, sprijinită masiv de statele UE din nordul și centrul Europei. Sudul o lasă mai moale

Ajutorul pentru Ucraina, divergențe în UE. Italia și Spania au anunțat că nu sunt pregătite să susțină propunerea Kajei Kallas, șefa diplomației UE, privind alocarea unui ajutor militar european de până la 40 de miliarde de euro pentru Ucraina în 2024. Declarațiile au fost făcute în cadrul reuniunii miniștrilor europeni de externe de la Bruxelles. Un plan ambițios, dar controversat Propunerea vizează dublarea ajutorului militar oferit Ucrainei față de anul trecut, când sprijinul european a fost de aproximativ 20 de miliarde de euro. Citește și: EXCLUSIV Grupuri de Facebook ale PSD și-au schimbat numele în "George Simion Președinte" și promovează candidatul AUR la prezidențiale Planul prevede ca fiecare stat membru să contribuie financiar în funcție de ponderea sa economică în UE. Oficialii europeni argumentează că sprijinul este esențial, mai ales în contextul incertitudinilor legate de viitorul ajutorului american. Trump a anunțat deja că va purta o discuție telefonică cu președintele rus Vladimir Putin pentru a aborda situația din Ucraina. Ajutorul pentru Ucraina, divergențe în UE După reuniunea de luni, Kaja Kallas a declarat că propunerea a fost primită cu un „sprijin politic larg”, iar discuțiile vor continua pe detalii. Țările din nordul și estul Europei susțin puternic acest plan. Estonia, Danemarca și Lituania au fost lideri în UE la capitolul sprijinului militar pentru Ucraina, oferind fiecare peste 2% din PIB-ul național între 2022 și 2024, conform Institutului Kiel pentru Economie Mondială. În schimb, statele din sud, inclusiv Italia, Spania, Slovenia, Portugalia, Grecia și Cipru, sunt mai rezervate, contribuțiile lor până acum fiind sub 0,5% din PIB. Franța a solicitat clarificări suplimentare, înainte de a-și exprima o poziție fermă. Italia și Spania cer mai mult timp pentru analiză Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a precizat că Italia trebuie să-și analizeze prioritățile bugetare, având în vedere și necesitatea de a crește propriile cheltuieli de apărare. El a subliniat că țara sa așteaptă rezultatele discuției Trump-Putin pentru a evalua perspectivele unei încetări a focului. La rândul său, ministrul spaniol de externe, Jose Manuel Albares, a afirmat că Spania nu a luat încă o decizie finală și că va aștepta evoluția dezbaterilor. Totuși, Spania s-a angajat deja să ofere un miliard de euro Ucrainei ca ajutor militar în 2024. Ungaria și Slovacia, în afara planului de finanțare Slovacia a anunțat că nu va obstrucționa inițiativa, dar nici nu va contribui la ea. Ungaria, pe de altă parte, a exclus complet orice implicare. Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a declarat că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au ales o direcție care va duce la „ruinarea durabilă” a economiei și securității blocului comunitar. Acesta a criticat poziția majorității statelor membre, pe care le acuză că pledează „orbește” pentru aceste direcții, fără a lua în calcul riscurile pe termen lung pentru Europa. Propunerea de sprijin militar pentru Ucraina, „scandaloasă” Ministrul ungar a calificat drept „scandaloasă” propunerea șefei diplomației europene, Kaja Kallas. Szijjarto a reafirmat că Ungaria nu va participa la această inițiativă, reiterând poziția guvernului Viktor Orban de susținere a unei soluții de pace cât mai rapide. În încheiere, Szijjarto a susținut că UE riscă să devină „complet izolată” în actualul context geopolitic, deoarece, în timp ce „restul lumii dorește pace acum”, Bruxellesul continuă să adopte o poziție „extrem de pro-război”.

Sprijinul militar al UE pentru Ucraina (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

Ce soluție a găsit UE să sprijine Ucraina militar fără a se lovi de veto din partea Ungariei

Sprijinul militar al UE pentru Ucraina. Uniunea Europeană nu a ajuns încă la un consens privind un nou angajament de asistență militară pentru Ucraina, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene, la reuniunea miniștrilor de externe desfășurată la Bruxelles. Deși sprijinul politic este larg răspândit, sunt necesare negocieri suplimentare cu miniștrii apărării din statele membre pentru a finaliza detaliile acordului. Sprijinul militar al UE pentru Ucraina Potrivit unor diplomați europeni, este puțin probabil ca Uniunea Europeană să ia o decizie privind ajutorul militar pentru Ucraina înainte de Consiliul European programat pentru 20-21 martie. Citește și: DNA a filat jurnaliști de investigație (RISE Project, Recorder) luni de zile și le-a interceptat comunicațiile. Apoi a clasat dosarele În cadrul negocierilor, Kaja Kallas a propus un pachet de sprijin cuprins între 20 și 40 de miliarde de euro pentru 2025, bazat pe contribuțiile statelor membre, calculate în funcție de puterea lor economică. Pentru a evita blocajele provocate de veto-uri naționale, participarea la acest mecanism ar urma să fie voluntară. Ungaria, principalul opozant al sprijinului pentru Kiev Premierul ungar Viktor Orban se opune ferm acordării unui nou pachet de sprijin pentru Ucraina, susținând că astfel de ajutoare prelungesc războiul. Recent, Budapesta a blocat sancțiuni impuse unor oficiali ruși, consolidându-și poziția în interiorul UE ca unul dintre cei mai vocali critici ai sprijinului european pentru Kiev. UE aprobă o nouă tranșă de 3,5 miliarde de euro În timp ce negocierile pentru un nou pachet de sprijin militar continuă, Consiliul Uniunii Europene a aprobat luni cea de-a treia tranșă de finanțare pentru Ucraina, în valoare de aproape 3,5 miliarde de euro. Fondurile provin din Mecanismul pentru Ucraina și includ atât granturi, cât și împrumuturi nerambursabile. Până în prezent, Ucraina a primit aproape 20 de miliarde de euro prin acest mecanism, care a intrat în vigoare în urmă cu un an. Fondurile UE pentru Ucraina De la lansarea sa pe 1 martie 2024, Mecanismul pentru Ucraina a furnizat 6 miliarde de euro sub formă de finanțare punte, 1,89 miliarde de euro ca prefinanțare. De asemenea, și două tranșe de 4,2 miliarde de euro și 4,1 miliarde de euro.

Schimbare majoră la vârful armatei ucrainene (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski a numit un nou șef de stat major general al armatei, trupele vor fi reorganizate

Schimbare majoră la vârful armatei ucrainene. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a numit duminică pe generalul de divizie Andrii Hnatov în funcția de șef al Statului Major General al armatei. Acesta îl înlocuiește pe general-locotenentul Anatoli Barhilevici, conform unui decret publicat pe site-ul administrației prezidențiale. Schimbare majoră la vârful armatei ucrainene Ministrul Apărării, Rustem Umerov, a explicat că schimbarea vine în contextul unei transformări continue a forțelor armate ucrainene. Citește și: Suveranistele s-au insultat, dar s-au împăcat: Gavrilă își cere scuze de la Alexandrescu pentru atacurile din trecut „Modificăm sistemul de gestionare și introducem standarde clare pentru a crește eficiența armatei noastre”, a declarat Umerov într-un comunicat oficial. Cine este generalul Andrii Hnatov? Generalul Hnatov are o experiență de 27 de ani în armată,. A avansat de la comanda unei brigăzi de pușcași marini până la coordonarea trupelor ucrainene în regiunea Donețk, unde se duc lupte intense împotriva forțelor ruse. Fostul șef al Statului Major, inspector general al armatei Generalul Anatoli Barhilevici, înlocuit din funcția de șef al Statului Major, va ocupa de acum înainte postul de inspector general al armatei. În noul său rol, el va superviza standardele militare și va întări disciplina în rândul forțelor armate, a precizat ministrul Apărării. Restructurarea armatei pentru a face față avansului rusesc În cel de-al patrulea an de război cu Rusia, Ucraina trece printr-o perioadă dificilă pe câmpul de luptă. Trupele sale se retrag din regiunea Kursk și resimt o presiune tot mai mare în Donețk, unde forțele ruse înaintează de luni de zile. Pentru a îmbunătăți coordonarea și reacția la atacurile inamicului, Ucraina implementează o restructurare majoră a armatei. De la brigăzi la „corpuri de armată”: un nou model militar La începutul anului, oficialii militari ucraineni au anunțat că armata va renunța la sistemul de brigăzi, trecând la un model bazat pe „corpuri de armată”. Această schimbare are scopul de a îmbunătăți coordonarea pe frontul extins de peste 1.000 km și de a accelera procesul decizional. Brigada a 3-a de asalt separată, una dintre cele mai importante unități de luptă ucrainene, a confirmat vineri că a început deja procesul de reorganizare în conformitate cu noua strategie. Ucraina vrea să preia inițiativa pe front Comandantul Andrii Bilețki a declarat într-o postare video că Ucraina își propune să modifice fundamental principiile și metodele de luptă. „Aceasta înseamnă schimbarea cursului războiului în favoarea Ucrainei”, a subliniat el, subliniind importanța adaptării militare în fața unui inamic redutabil.

Trump și Putin vor discuta curând (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump și Putin vor avea o discuție zilele viitoare în legătură cu Ucraina, spune emisarul Witkoff

Trump și Putin vor discuta curând. Steve Witkoff, emisarul președintelui american Donald Trump, a declarat duminică pentru CNN că se așteaptă la o conversație între Trump și omologul său rus, Vladimir Putin, în cursul săptămânii viitoare. Scopul discuției ar fi găsirea unei soluții pentru a pune capăt războiului din Ucraina, potrivit CNN. Trump și Putin vor discuta curând După o serie de întâlniri „pozitive” cu liderul de la Kremlin, Witkoff și-a exprimat speranța pentru un progres real în vederea încetării conflictului. Citește și: Suveranistele s-au insultat, dar s-au împăcat: Gavrilă își cere scuze de la Alexandrescu pentru atacurile din trecut „Mă aștept că va exista o discuție între cei doi președinți săptămâna aceasta și, de asemenea, continuăm să avem dialoguri și cu ucrainenii”, a declarat Witkoff. Acesta a precizat că se așteaptă la o conversație „foarte bună și pozitivă” între Trump și Putin. Negocieri în desfășurare Joi, o delegație americană condusă de Witkoff s-a întâlnit la Moscova cu Vladimir Putin pentru a discuta o ofertă de armistițiu temporar, convenită recent în Arabia Saudită între Washington și Kiev. Putin a declarat că sprijină ideea unui armistițiu de 30 de zile, dar a subliniat că există obstacole legate de implementarea și verificarea acestuia. De asemenea, liderul rus și-a exprimat dorința de a discuta direct cu președintele Trump.

Trupele de pace, fără acordul Rusiei (sursa: Facebook/UK Prime Minister)
Internațional

Țările europene care vor trimite trupe în Ucraina nu au nevoie de aprobarea lui Putin, spune Macron

Trupele de pace, fără acordul Rusiei. Președintele francez, Emmanuel Macron, consideră că o eventuală forță de menținere a păcii în Ucraina ar putea include „câteva mii de oameni pentru fiecare țară” participantă și nu ar necesita aprobarea Rusiei. Într-un interviu publicat sâmbătă, Macron a explicat că obiectivul principal este sprijinirea unui acord de pace. Summitul de la Londra, noi perspective Summitul prin videoconferință organizat sâmbătă de premierul britanic Keir Starmer a marcat un progres în aceste discuții. Citește și: Crin Antonescu, întreținut de soție și în 2024: el - zero, ea - circa 236.000 euro Liderii europeni au convenit ca joia viitoare să se desfășoare o nouă reuniune a șefilor militari pe teritoriul Marii Britanii, unde vor fi discutate detalii suplimentare despre posibila desfășurare de trupe. Trupele de pace, fără acordul Rusiei Președintele francez a subliniat că scopul acestui plan nu este de a crea „o masă” de soldați suplimentari, deoarece Ucraina dispune deja de „cea mai mare armată europeană”, cu aproximativ un milion de militari mobilizați. În schimb, desfășurarea unor contingente reduse, poziționate strategic, ar ajuta la derularea unor „programe de formare” pentru trupele ucrainene. În fața refuzului repetat al Rusiei de a accepta prezența trupelor străine în Ucraina, Macron a fost categoric: „Dacă Ucraina solicită prezența forțelor aliate pe teritoriul său, nu depinde de Rusia să accepte sau nu acest lucru.” Cooperare cu SUA în ciuda incertitudinilor Întrebat despre poziția Statelor Unite, Macron a declarat că va „rămâne în contact” cu Washingtonul pentru a „evita alte accidente” și a „reduce incertitudinea” cu privire la angajamentul SUA față de Ucraina. Macron a confirmat că a discutat telefonic cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, reiterând sprijinul Franței pentru livrarea de echipamente militare avansate. Printre opțiunile avute în vedere se numără trimiterea de bombardiere Mirage 2000 și livrarea de rachete ghidate și drone, la cererea explicită a Kievului. Industria militară europeană Președintele francez a subliniat importanța creșterii cheltuielilor militare europene, însoțită de o preferință pentru echipamente de producție europeană, astfel încât Europa să își asigure autonomia strategică. Macron a cerut industriei franceze de apărare să își extindă influența către statele europene care preferă achizițiile de armament din Statele Unite. Alternativă europeană la sistemele americane de apărare Macron a menționat că țările care cumpără rachete americane Patriot ar trebui să aibă drept alternativă sistemul de apărare SAMP/T franco-italian. De asemenea, a propus ca avioanele de luptă Dassault Rafale să fie promovate ca o alternativă viabilă la F-35. Franța are în plan o creștere semnificativă a rezervei militare, de la 44.000 la 80.000 de membri până în 2030. Totuși, Macron a exclus posibilitatea reintroducerii serviciului militar obligatoriu, pe care îl consideră „nerealist”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră