joi 08 ianuarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2322 articole
Internațional

Un nou petrolier din flota-fantomă rusă a fost lovit de Ucraina în ape turcești

Un petrolier care arborează pavilionul insulelor Palau și care ar putea fi implicat în exportul de petrol rusesc a fost lovit miercuri de o dronă în Marea Neagră, în apropierea coastelor Turciei, au transmis surse media turcești. Incidentul a avut loc în largul provinciei Kastamonu Petrolierul „Elbus” se afla la aproximativ 30 de mile nautice (circa 55 km) de țărm, în largul provinciei turce Kastamonu, în momentul atacului. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat Membrii echipajului nu au fost răniți, însă nava a suferit avarii în partea superioară. Nava a fost remorcată către portul Inebolu, cu sprijinul Gărzii de Coastă a Turciei. Atacuri anterioare asupra flotei-fantomă La sfârșitul lunii noiembrie, două petroliere din așa-numita „flotă din umbră”, folosită de Rusia pentru a ocoli sancțiunile occidentale, au fost lovite de drone maritime ucrainene în Marea Neagră, tot în apropierea coastelor Turciei, dar în afara apelor sale teritoriale. Ambele nave se deplasau fără încărcătură spre portul rusesc Novorossiisk. Ucraina a revendicat atacurile, iar Turcia a protestat ferm, cerând Kyivului și Moscovei să evite acțiuni care pun în pericol siguranța navigației și comerțul în Marea Neagră. Cine deține petrolierul „Elbus” Petrolierul lovit miercuri este înregistrat pe numele unei companii din Hong Kong și navighează sub pavilionul statului Palau, considerat un „pavilion de complezență” și inclus pe mai multe liste negre internaționale. Datele de monitorizare a traficului maritim arată că „Elbus” a plecat din Singapore și a traversat strâmtoarea Bosfor cu câteva zile înainte de incident. După intrarea în Marea Neagră, nava și-a schimbat direcția către nord-est, părând să se îndrepte spre Rusia. Același petrolier a mai acostat în iulie anul trecut în portul Novorossiisk, hub major pentru exporturile de petrol rusesc, de unde pleacă aproximativ o cincime din cantitatea totală exportată de Rusia.

Petrolier din flota-fantomă rusă, atacat de Ucraina (sursa: ntv.com.tr)
Rusia atacă o fabrică americană din Ucraina (sursa: X/Andrii Sybiha)
Internațional

Rusia a bombardat o fabrică americană din Ucraina, cu intenție, acuză MAE de la Kiev

Ministrul de externe al Ucrainei a declarat luni că forțele ruse vizează în mod deliberat afacerile americane din Ucraina, după un atac asupra companiei agricole americane Bunge din orașul Dnipro, în sud-estul țării. Atac asupra Bunge, la Dnipro Compania Bunge, unul dintre cei mai importanți producători și procesatori agricoli americani, a fost lovită într-un atac rusesc repetat. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Potrivit Kievului, ținta a fost clară și constantă. „Acest atac nu a fost o greșeală, ci a fost deliberat, deoarece rușii au încercat să lovească această facilitate de mai multe ori”, a scris ministrul Andrii Sîbiha pe platforma X. „Rusia vizează sistematic afacerile americane din Ucraina” Șeful diplomației ucrainene a subliniat că nu este un incident izolat, ci parte a unei strategii: „Rusia vizează sistematic afacerile americane din Ucraina”, a afirmat Andrii Sîbiha. Ministrul de externe al Ucrainei a adăugat că acest atac demonstrează lipsa totală de respect a președintelui rus Vladimir Putin față de eforturile de pace conduse de Statele Unite în conflictul din Ucraina.

Ucraina atacă în valuri principala sursă de finanțare a Rusiei: instalațiile petroliere Foto: X/Twitter
Internațional

Ucraina atacă în valuri principala sursă de finanțare a Rusiei: instalațiile petroliere

Ucraina atacă în valuri principala sursă de finanțare a Rusiei: instalațiile petroliere. Doar în perioada Anului Nou au fost atacate cinci astfel de instalații, printre care rafinăria Ilsky sau depozitul de carburanți din Rovenko. Citește și: Cum îl trolează un pilot taiwanez pe cel al Chinei comuniste: „Ești sclavul Partidului Comunist” Ucraina atacă în valuri principala sursă de finanțare a Rusiei: instalațiile petroliere Ucraina are o strategie deliberată care vizează producția de petrol a Rusiei și infrastructura aferentă. Această abordare s-a intensificat în 2024 și a continuat în perioada 2025-2026, folosind drone, rachete și atacuri coordonate pentru a perturba veniturile Rusiei din energie, venituri care finanțează invazia din Ucraina. Până la sfârșitul anului 2025, lovitorile au afectat peste 50% din cele 38 de rafinării majore ale Rusiei, deteriorând aproximativ 15-20% din capacitatea de rafinare. Ucraina selectează instalații care nu dispun de sisteme de apărare aeriană, cu materiale inflamabile care amplifică daunele provocate de drone, evitând în același timp terminalele de export de țiței pentru a limita creșterile globale ale prețurilor. New York Times scrie că informațiile furnizate de CIA au ajutat la identificarea unor așa numite „dispozitive de cuplare” esențiale pentru operațiunile rafinăriilor. Distrugerea lor a făcut ca unele fabrici să fie scoase din producție pentru luni întregi.  Aceste dispozitive de cuplare permit transferul sigur al fluidelor între etapele de rafinare, cum ar fi turnurile de distilare, instalațiile de cracare și depozitare, permițând în același timp deconectarea rapidă pentru întreținere sau situații de urgență. Avariile perturbă întregi linii de producție, forțând opriri ale rafinăriilor.  Bloomberg a numărat 24 de atacuri ucrainene asupra infrastructurii energetice rusești în decembrie – 10 rafinării, 11 porturi, 2 tancuri petroliere, 1 conductă – depășind cele 23 din noiembrie. Acest val de atacuri costăRusia  75 de milioane de dolari pe zi, potrivit CIA, reducând veniturile pe măsură ce oboseala de război se accentuează. Ce atacuri au avut loc doar în prima zi din 2026: ▪️ Terminalul petrolier/gazeier Tamanneftegaz▪️ Rafinăria de petrol Tuapse▪️ Depozitul petrolier Temp▪️ Rafinăria de petrol Ilsky▪️ Baza petrolieră/aerodromul Rovenki▪️ Radarul KASTA-2E2 + radarul aerodromului Guards, Crimeea▪️ Aerodromul Balashivka▪️ Depozitul de combustibil, Belgorod▪️ Baza fluvială, Crimeea

Rusia a pierdut aproximativ 1.208.970 de soldaţi în Ucraina Foto: Kremlin.ru
Internațional

Rusia a pierdut aproximativ 1.208.970 de soldaţi în Ucraina, de la începutul invaziei

Rusia a pierdut aproximativ 1.208.970 de soldaţi în Ucraina,  de la începutul invaziei din februarie 2022, afirmă Statul Major al Ucrainei. Citește și: Metrorex a închis fără explicații două stații de metrou. Un tren ar fi deraiat la Laminorului Numărul include 1.060 de victime suferite de forţele ruse în ultima zi a anului 2025, a declarat Statul Major, citat de news.ro.  Rusia a pierdut aproximativ 1.208.970 de soldaţi în Ucraina Conform raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 11.488 de tancuri, 23.849 de vehicule blindate de luptă, 72.418 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 35.678 de sisteme de artilerie, 1.587 de sisteme de lansare multiplă de rachete, 1.266 de sisteme de apărare aeriană, 434 de avioane, 347 de elicoptere, 98.453 drone, 4.136 rachete de croazieră, 28 nave şi bărci şi două submarine.Într-o actualizare separată din 1 ianuarie, Statul Major General a raportat că Rusia a pierdut aproximativ 418.170 de soldaţi, ucişi şi răniţi, numai în cursul anului 2025.Armata a menţionat, de asemenea, pierderi semnificative de echipamente în cursul anului, inclusiv cel puţin 1.816 tancuri şi peste 77.000 de drone distruse.„Fiecare ocupant eliminat, fiecare tanc distrus ne apropie de o pace dreaptă. Mulţumim tuturor apărătorilor pentru munca lor profesională de luptă. Lupta continuă”, a declarat Statul Major General.

Rafinărie din Rusia lovită de drone ucrainene (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rafinărie rusească din Krasnodar, devastată de drone ucrainene în ajunul Anului Nou

O rafinărie din Tuapse (Krasnodar), situată în sud-vestul Rusiei, a fost vizată miercuri dimineață de un atac ucrainean cu drone. Unitatea are o capacitate anuală estimată de aproximativ 12 milioane de tone de țiței procesat. Atacul asupra rafinăriei a fost „un succes” Potrivit informațiilor militare ucrainene, facilitățile rafinăriei au fost lovite cu succes în cadrul unui „atac cu dronă”. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Surse din Ministerul ucrainean al Apărării, au afirmar că au fost avariate conducte de petrol și echipamente ale terminalului de coastă al rafinăriei din Krasnodar. Surse citate de Ukrainska Pravda au precizat că personalul Direcției Generale de Informații a Ucrainei a transmis un mesaj ironic, descriind atacul drept „artificii de Anul Nou” adresate părții ruse, în contextul apropierii sărbătorilor. Atacurile cu drone continuă de ambele părți ale frontului În aceeași zi, cel puțin șase persoane au fost rănite în orașul portuar Odesa, în sudul Ucrainei, în urma unui atac cu drone lansat de Rusia. Forțele aeriene ucrainene au anunțat că au doborât 101 drone rusești într-un interval scurt de timp, însă au raportat și 20 de lovituri în 11 puncte diferite de pe teritoriul Ucrainei.

Zelensky mulțumește României și Croației fiindcă ajută Ucraina să cumpere armament Foto: X/Twitter
Internațional

Zelenski mulțumește României și Croației fiindcă ajută Ucraina să cumpere armament

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, mulțumește României și Croatiei fiindcă ajută Ucraina să cumpere armament din Statele Unite. România a donat Ucrainei 50 de milioane de euro în cadrul programului de înzestrare al Ucrainei, așa-numitul „Prioritized Ukraine Requirements List”, PURL.  Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Aceasta este o inițiativă condusă de SUA și NATO pentru a furniza rapid Ucrainei arme și muniții cruciale, fabricate în SUA, finanțată de aliații și partenerii europeni.  Zelenski mulțumește României și Croației fiindcă ajută Ucraina să cumpere armament „Mulțumim României și Croației pentru aderarea la inițiativa PURL și pentru anunțarea primelor contribuții la aceasta. Aceasta este o inițiativă importantă care face posibilă achiziționarea de arme americane și consolidarea apărării noastre, inclusiv rachete pentru Patriot și alte capacități de care avem nevoie. De la lansarea inițiativei PURL în august, 24 de țări s-au alăturat deja acesteia: Țările de Jos, Danemarca, Norvegia, Suedia, Germania, Canada, Estonia, Letonia, Lituania, Islanda, Finlanda, Belgia, Spania, Luxemburg, Portugalia, Slovenia, Polonia, Australia, Grecia, Noua Zeelandă, Macedonia de Nord, Muntenegru, România și Croația. Valoarea totală a contribuțiilor a ajuns la 4,3 miliarde de dolari, din care aproape 1,5 miliarde de dolari numai în luna decembrie. Acest lucru a făcut posibilă formarea a opt pachete de asistență, iar în prezent se lucrează la finanțarea a încă două. Mulțumim tuturor celor care au ajutat Ucraina în acest an și celor care vor continua să ne sprijine în 2026. Aducem mai aproape pacea și securitatea garantată pentru Ucraina și pentru întreaga Europă”, a scris președintele Ucrainei pe X/Twitter.     

Putin crede în „victoria Rusiei” în Ucraina (sursa: TASS)
Internațional

Putin, în discursul de Anul Nou: Credem în victoria noastră în Ucraina

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a transmis în discursul său de Anul Nou că Rusia crede în „victorie” în războiul din Ucraina, la aproape patru ani de la declanșarea ofensivei militare. Mesajul a fost difuzat miercuri la televiziunea de stat, cu puțin timp înainte ca peninsula Kamceatka să intre în anul 2026. Mesaj adresat militarilor ruși: „Credem în victoria noastră” În scurta alocuțiune, Putin i-a felicitat pe soldații și comandanții ruși implicați în conflict și a subliniat încrederea sa în forțele armate. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” El a declarat că milioane de cetățeni ruși „se gândesc la ei”, îndemnând populația să îi sprijine pe militarii pe care i-a numit „eroi” ai frontului. 26 de ani de la venirea lui Vladimir Putin la putere Discursul de Anul Nou coincide și cu un moment simbolic pentru liderul de la Kremlin: se împlinesc 26 de ani de la ascensiunea sa la putere, în urma demisiei lui Boris Elțîn din 31 decembrie 1999. De atunci, Putin a dominat scena politică rusă, fie ca președinte, fie ca prim-ministru. Tradiția mesajelor televizate de Anul Nou în Rusia Urările prezidențiale de Anul Nou reprezintă o tradiție veche în Rusia, inițiată în perioada sovietică de liderul Leonid Brejnev. Mesajele sunt difuzate înainte de miezul nopții în fiecare dintre cele unsprezece fusuri orare ale țării și sunt urmărite anual de milioane de telespectatori.

Ministrul ucrainean al Apărării mulțumește României pentru o contribuție de 50 de milioane de euro Foto: Facebook
Internațional

Ministrul ucrainean al Apărării mulțumește României pentru o contribuție de 50 de milioane de euro

Ministrul ucrainean al Apărării, Denis Șmîhal, mulțumește României pentru o contribuție de 50 de milioane de euro la programul de înzestrare al Ucrainei, așa-numitul „Prioritized Ukraine Requirements List”, PURL.  Aceasta este o inițiativă condusă de SUA și NATO pentru a furniza rapid Ucrainei arme și muniții cruciale, fabricate în SUA, finanțată de aliații și partenerii europeni.  Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Țările nordice și baltice au contribuit la PURL cu 500 de milioane de dolari, încă din noiembrie.  Ministrul ucrainean al Apărării mulțumește României pentru o contribuție de 50 de milioane de euro „România se alătură PURL și contribuie cu 50 de milioane de euro la această inițiativă. Această tranșă de ajutor este esențială pentru apărarea Ucrainei și protecția poporului nostru. Sunt recunoscător poporului și guvernului român, precum și omologului meu, ministrul apărării naționale (@MApNRomania) Radu Miruță, pentru sprijinul lor neclintit. Fiecare decizie de a sprijini apărarea Ucrainei apropie pacea dreaptă”, a scris Șmîhal pe X/Twitter.  Şi ministrul ucrainean de externe, Andrei Sîbiha, a mulţumit ţării noastre. "Sunt recunoscător colegei mele, Oana Ţoiu, și României pentru decizia de a se alătura inițiativei PURL. Acest pas oportun consolidează apărarea Ucrainei și onorează angajamentele comune ale aliaților NATO de a întări securitatea regională. Drumul către o pace durabilă necesită o asemenea unitate și hotărâre", a postat şi Andrei Sîbiha pe X. „Anunțuri binevenite din Croația și România privind cele mai recente măsuri pentru creșterea cheltuielilor de apărare. Acestea vor contribui la modernizarea forțelor armate, la consolidarea apărării colective NATO și la oferirea unui sprijin esențial pentru Ucraina prin PURL", a postat, pe X/Twitter, purtătoarea de cuvânt a NATO.     

Aderarea Ucrainei la UE, garanție de securitate (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

O garanția de securitate cheie pentru Ucraina este aderarea la UE (Ursula von der Leyen)

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană ar reprezenta, în sine, o garanție esențială de securitate pentru această țară. Mesajul a venit după o videoconferință cu mai mulți lideri europeni care sprijină Ucraina. Sprijin pentru securitate și reconstrucție Von der Leyen a afirmat că discuțiile s-au concentrat pe susținerea militară, securitatea și reconstrucția Ucrainei. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Potrivit acesteia, prosperitatea unei Ucraine libere se bazează pe apartenența la UE, iar integrarea europeană reprezintă și o garanție de securitate. Extinderea UE, un beneficiu pentru întreaga Europă Șefa Comisiei Europene a subliniat că nu doar statele care aderă au de câștigat, ci întreaga Uniune. Extinderile succesive ar demonstra acest lucru, a mai arătat Ursula von der Leyen. Pozițiile Moscovei și Budapestei privind aderarea Ucrainei Președintele rus Vladimir Putin a afirmat în septembrie că Rusia nu s-ar opune aderării Ucrainei la UE, dar respinge ferm intrarea acesteia în NATO. În schimb, premierul ungar Viktor Orban se opune deschis aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, invocând probleme legate de drepturile minorității maghiare din Transcarpatia, efecte economice negative asupra Ungariei și blocarea fondurilor europene de către Bruxelles pe fondul criticilor privind statul de drept. „Coaliția de Voință”: întâlnire la Paris săptămâna viitoare Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că o nouă reuniune a statelor care sprijină Ucraina în războiul cu Rusia, cunoscută sub numele de „Coaliția de Voință”, va avea loc săptămâna viitoare în Franța. Anunțul vine după discuțiile purtate în SUA cu președintele american Donald Trump privind un posibil plan de pace. Planul de pace propus de Donald Trump și reacțiile negative Donald Trump a avansat luna trecută un prim plan de pace în 28 de puncte. Documentul a fost respins de Kiev și de majoritatea capitalelor europene, fiind considerat favorabil Rusiei. Propunerea prevedea, printre altele, cedarea întregului Donbas către Moscova și o împărțire dezechilibrată a costurilor și beneficiilor reconstrucției Ucrainei. Negocieri și contrapropuneri: nou plan în 20 de puncte După obiecțiile Ucrainei și ale aliaților europeni, planul a fost modificat succesiv. Au avut loc discuții paralele între Washington și Moscova, iar unele prevederi sunt în continuare contestate. Zelenski a mers la întâlnirea cu Trump cu o nouă contrapropunere în 20 de puncte. Trump: „Suntem foarte aproape de un acord” După întâlnirea lor, Trump a declarat că părțile sunt „probabil foarte aproape” de un acord de pace. Printre principalele chestiuni nerezolvate se numără controlul centralei nucleare Zaporojie și statutul regiunii Donbas, din care Rusia controlează cea mai mare parte. Pozițiile Kievului, Moscovei și Washingtonului Rusia cere retragerea trupelor ucrainene din Donbas. Kievul vrea încetarea focului de-a lungul actualei linii a frontului, iar Washingtonul a sugerat crearea unei zone economice libere dacă Ucraina își retrage trupele din zonele controlate din Donbas. Cererile Kievului: garanții de securitate și referendum național Zelenski solicită garanții de securitate occidentale similare celor oferite de NATO și ca orice acord de pace să fie supus unui referendum în Ucraina. Procesul ar necesita cel puțin 60 de zile și ar trebui dublat de un armistițiu, condiție respinsă de Moscova. Liderii ucraineni și o parte dintre aliații lor europeni discută în continuare despre posibilitatea trimiterii de trupe europene ca parte a garanțiilor de securitate postbelice, idee respinsă categoric de Rusia. Contacte paralele între Trump și Putin Donald Trump a discutat înainte și după întâlnirea cu Zelenski și cu Vladimir Putin. Președintele american a descris conversațiile drept „foarte bune” și „productive”, în timp ce liderul rus a avertizat că își va înăspri poziția, acuzând Kievul de atacuri cu drone asupra reședințelor sale – acuzații respinse de Ucraina.

Pacea în Ucraina, posibilă în câteva săptămâni (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Pacea în Ucraina, posibilă în următoarele săptămâni, spune premierul polonez Tusk

Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat că pacea în Ucraina ar putea fi obținută într-un interval de câteva săptămâni. Afirmația a fost făcută după o videoconferință cu mai mulți lideri europeni care sprijină Kievul. Tusk: „Pacea este la orizont” Potrivit lui Donald Tusk, evoluțiile recente oferă motive reale de speranță: Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația „Pacea este la orizont. Nu există îndoială că au avut loc lucruri care dau motive de speranță că acest război se poate încheia și se poate încheia destul de repede. Este însă doar o speranță, departe de a fi o certitudine de 100%”, a precizat acesta în ședința de guvern. Premierul polonez a subliniat că se referă la un orizont de timp scurt: „Când spun că pacea este la orizont, vorbesc despre săptămânile următoare, nu despre luni sau ani. Până în ianuarie va trebui să ne reunim pentru a decide viitorul Ucrainei și al acestei părți a lumii”. Context tensionat după acuzațiile privind atacul cu drone Declarațiile optimiste ale lui Tusk vin pe fondul unei noi escaladări verbale între Moscova și Kiev. Rusia a avertizat că își va înăspri poziția de negociere după ce a acuzat Ucraina de un atac cu drone asupra uneia dintre reședințele lui Vladimir Putin. Ucraina a respins acuzațiile, afirmând că sunt nefondate și că Moscova nu a prezentat nicio dovadă pentru a le susține. Garanțiile de securitate oferite Ucrainei de SUA Donald Tusk vede în garanțiile de securitate oferite Kievului de Statele Unite un element-cheie care ar putea accelera procesul de pace. Totuși, el avertizează că Ucraina ar putea fi nevoită să accepte compromisuri teritoriale în eventualele negocieri. Trump și Zelenski: „foarte aproape” de un acord Președintele american Donald Trump a afirmat, după discuțiile purtate duminică cu Volodimir Zelenski, că părțile sunt „probabil foarte aproape” de un acord de pace. Totuși, el a menționat existența unor „chestiuni spinoase”, între care: controlul asupra centralei nucleare Zaporojie, ocupată de Rusia statutul regiunii Donbas (Donețk și Lugansk) În prezent, armata rusă controlează circa 80% din Donețk și aproape întreaga regiune Lugansk. Pozițiile Ucrainei, Rusiei și SUA în negocierile posibile Moscova cere retragerea trupelor ucrainene din Donbas. Kievul insistă ca luptele să se oprească de-a lungul actualei linii a frontului. Washingtonul ar propune o zonă economică liberă, dacă Ucraina își retrage trupele din partea Donbasului pe care o controlează acum. Zelenski cere garanții de securitate și referendum privind pacea Președintele Volodimir Zelenski solicită: garanții de securitate occidentale similare celor NATO supunerea unui eventual acord de pace unui referendum național Zelenski afirmă că organizarea referendumului ar necesita cel puțin 60 de zile și ar trebui să fie însoțită de un armistițiu. Rusia respinge însă ideea armistițiului, susținând că acesta ar oferi Ucrainei timp pentru refacerea capacităților militare.

De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest Foto: Kremlin.ru
Internațional

De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest: analiza șefului spionilor estonieni

De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest: analiza șefului spionilor estonieni, Kaupo Rosin, arată că acesta încearcă să încetinească eforturile de reînarmare a statelor din UE și NATO. Într-un interviu pentru radioul public din Estonia, Rosin apreciază că, la acest moment, Rusia nu mai plănuiește să atace statele baltice.  Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Vorbind despre efortul Rusiei de a încetini procesul de reînarmare a statelor din Vest, șeful spionilor estonieni menționează că Kremlinul se folosește de partide care susțin că alocarea de resurse pentru apărare este inutilă sau deturnează banii pentru programe sociale.  De ce Putin a început să evite provocările în țările din Vest „Ceea ce observăm este că interesul Rusiei constă în încetinirea ritmului de reînarmare al Europei. Există diverse modalități de a realiza acest lucru, iar gama de instrumente disponibile este probabil destul de largă. Pe de o parte, vedem deja eforturi de a transmite Europei un mesaj calmant, axat pe pace. De exemplu, Putin a declarat public că Rusia ar putea chiar să includă în legislația sa faptul că nu are intenția de a ataca Europa. Aceasta face parte din discursul «linștitor», menit să dea impresia că totul este în regulă, că Rusia nu reprezintă o amenințare și că nu este nevoie să ne grăbim cu reînarmarea. Pe de altă parte, Rusia vede în mod clar valoarea colaborării cu anumite partide politice sau grupuri de populație pentru a promova ideea că o cursă a înarmărilor este inutilă – că aceasta deturnează fonduri de la alte domenii, cum ar fi asistența socială, și că, în ultimă instanță, este dăunătoare pentru Europa însăși. Scopul este de a diviza societatea și de a exercita presiune politică asupra factorilor de decizie. Este o abordare pe mai multe niveluri, pe care o putem vedea deja în mod clar în acțiune. Dar, în cele din urmă, Rusia este îngrijorată de reînarmarea Europei. Dacă Europa va continua pe această cale, este foarte posibil ca în următorii ani să câștigăm această cursă a înarmării, dacă alegem să o numim astfel, împotriva Rusiei”, a explicat Rosin.  Șeful spionajului estonian a arătta că termenul de război-hibrid i se pare neadecvat: „«Hibrid» este un cuvânt care sună bine. Dă o impresie vagă și neclară asupra activităților implicate. Dar, în realitate, ar trebui să spunem lucrurilor pe nume. Dacă este sabotaj, atunci este sabotaj. Dacă este un atac cibernetic, atunci este un atac cibernetic. Adevărata întrebare este cum îl clasificăm? De exemplu, definim sabotajul ca terorism sponsorizat de stat? Termenul «hibrid» tinde să atenueze realitatea și dă o impresie excesiv de inocentă a ceea ce se întâmplă de fapt”.  Rosin a susținut și că sancțiunile împotriva Rusiei dau rezultate. „Pentru a da o idee despre amploarea fenomenului: fiecare variație de 1 dolar a prețului unui baril de petrol echivalează cu aproximativ 120-140 de milioane de dolari pe lună în câștiguri sau pierderi pentru Rusia. Așadar, atunci când sancțiunile scad prețurile, deoarece cumpărătorii percep un risc mai mare și Rusia este forțată să vândă la un preț redus, acest lucru reduce direct veniturile sale. Drept urmare, impactul economic al pachetului global de sancțiuni este în continuă creștere. Rusia se confruntă cu tot mai multe probleme. Nu va intra în colaps în următoarele câteva luni sau chiar în următoarele șase luni până la un an, dar presiunea începe să-și spună cuvântul. Este posibil ca acest impact să nu ajungă pe front în următoarele șase luni, dar după aceea, va trebui să vedem cum se vor dezvolta lucrurile”, a arătat el.   

Centrala Nucleară Zaporojie în reparații (sursa: X/IAEA - International Atomic Energy Agency)
Internațional

Armistițiu local între Rusia și Ucraina pentru reparații vitale la centrala nucleară Zaporojie

Reparații cruciale ale liniilor electrice au început în apropierea Centralei Nucleare Zaporojie (ZNPP), după încheierea unui armistițiu local mediat de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). Anunțul a fost făcut de instituție duminică, pe platforma X. Rafael Grossi mulțumește Rusiei și Ucrainei pentru „fereastra de tăcere” Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, și-a exprimat recunoștința față de Rusia și Ucraina pentru acceptarea armistițiului temporar, pe care l-a descris drept o „fereastră de tăcere”. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție Acest interval de încetare a ostilităților permite lucrări menite să restabilească transportul de energie electrică între posturile de distribuție ale ZNPP și Centrala Termică Zaporojie. Grossi a subliniat că intervențiile contribuie direct la consolidarea siguranței nucleare pe amplasament. AIEA monitorizează lucrările pentru a preveni un posibil accident nuclear AIEA a anunțat că echipa sa se află pe teren și monitorizează lucrările de reparații ca parte a eforturilor continue de prevenire a unui accident nuclear în contextul conflictului militar. Potrivit agenției internaționale, reparațiile sunt estimate să dureze câteva zile. Cum a fost avariată rețeaua electrică a Zaporojie Pe 15 decembrie, transportul de energie electrică dintre postul de distribuție al ZNPP și cel al Centralei Termice Zaporojie, prin autotransformator, a devenit indisponibil. Această întrerupere a redus semnificativ flexibilitatea și reziliența configurației electrice a centralei. O anchetă internă a ZNPP a identificat avarii la linia de transmisie dintre autotransformator și centrala termică, cauzate cel mai probabil de activități militare. Zaporojie, aflată sub ocupație rusă Centrala Nucleară Zaporojie este situată în orașul Energodar și este cea mai mare centrală nucleară din Europa. Instalația se află sub controlul forțelor ruse încă de la începutul invaziei din 2022, rămânând unul dintre cele mai sensibile puncte strategice și de securitate nucleară de pe continent.

Rusia amenință trupele europene desfășurate în Ucraina (sursa: tass.ru)
Internațional

Moscova amenință: trupele europene din Ucraina vor fi „ținte legitime” pentru armata Rusiei

Orice trupe europene desfășurate în Ucraina ar „deveni ținte legitime pentru forțele armate ale Rusiei”, a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, într-un interviu publicat de agenția TASS. Șeful diplomației ruse a reluat principalele teze ale Moscovei referitoare la războiul din Ucraina și la relațiile cu Uniunea Europeană. Moscova acuză UE pentru deteriorarea relațiilor bilaterale Lavrov a susținut că Uniunea Europeană poartă responsabilitatea pentru degradarea relațiilor cu Rusia și a acuzat lideri europeni că ar fi „conduși de ambiții” în relația cu Kievul. Citește și: DOCUMENTE Nerușinata prostituție a cupletului Tăpălagă-Pantazi: proces de 500.000 de lei cu Radu Budeanu, pe care îl numeau "borfaș penal" care manipulează numirile în justiție El a afirmat că UE ar fi „demontat mecanismele de cooperare” și ar fi promovat „sentimente antirusești” după 2014. De remarcat că, în 2014, Rusia a anexat ilegal peninsula Crimeea, eveniment condamnat la nivel european și internațional. „Coaliția voinței” și discuția privind trupe europene în Ucraina Ministrul rus de externe a criticat discuțiile din Europa privind trimiterea unor forțe militare în Ucraina, în cadrul așa-numitei „Coaliții a voinței”. Potrivit lui Lavrov, astfel de trupe ar fi considerate de Rusia drept „ținte legitime”. El a mai afirmat că Rusia nu intenționează să atace alte state, dar ar răspunde la orice agresiune împotriva sa. Lavrov acuză UE că blochează dialogul și pacea în Ucraina Șeful diplomației ruse a declarat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski și lideri europeni nu ar fi pregătiți pentru „discuții constructive”, susținând că Europa ar reprezenta „principalul obstacol în calea păcii”. El a afirmat, de asemenea, că armata rusă „deține inițiativa” pe linia frontului. Strategia de securitate a SUA și dialogul cu Rusia Comentând Strategia de Securitate Națională actualizată a Statelor Unite, Lavrov a spus că documentul nu ar exclude dialogul cu Rusia și că Moscova va evalua poziția Washingtonului în funcție de acțiunile concrete ale administrației americane. El a remarcat că Rusia nu mai este desemnată drept amenințare „imediată și directă” la adresa SUA. Declarații privind Orientul Mijlociu: acuzații la adresa europenilor Referindu-se la Orientul Mijlociu, Lavrov a calificat atacurile împotriva unor obiective din Iran drept „act de agresiune” și a acuzat anumiți lideri europeni că „pun gaz pe foc” prin pozițiile lor, alimentând tensiunile regionale. Lavrov a reiterat poziția oficială a Moscovei conform căreia Taiwanul reprezintă „parte integrantă a Chinei”. El a afirmat că Rusia se opune independenței Taiwanului „sub orice formă” și a declarat că Beijingul are dreptul să-și apere suveranitatea și integritatea teritorială. Ministrul rus de externe a apreciat că Taiwanul este folosit ca „instrument de descurajare” împotriva Chinei și a criticat ceea ce a numit „accelerarea militarizării Japoniei”, susținând că aceasta ar afecta stabilitatea regională.

Deputați ucraineni acuzați că au primit mită (sursa: Facebook/НАБУ)
Internațional

DNA-ul ucrainean, percheziții eșuate la Parlament, deputați acuzați de mită pentru voturi

Agenția Națională Anticorupție a Ucrainei (NABU) a anunțat declanșarea unei anchete privind un grup de parlamentari care ar fi acceptat mită în schimbul voturilor exprimate în Rada, parlamentul ucrainean. Instituția susține că mai mulți membri ai legislativului ar fi beneficiat de „avantaje ilegale” în mod sistematic. NABU: grup criminal organizat format din actuali deputați Într-un mesaj publicat pe Telegram, NABU a precizat că a descoperit existența unui „grup criminal organizat” din care fac parte și parlamentari în funcție. Citește și: Tentativă de viol în Școala de Poliție de la Câmpina: un angajat a sărit pe un elev Potrivit agenției, aceștia ar fi primit bani sau alte beneficii pentru a vota anumite proiecte de lege. Percheziții blocate în sediile comisiilor parlamentare din Kiev Anchetatorii au încercat să efectueze percheziții la sediile unor comisii parlamentare din Kiev, însă acțiunea ar fi fost împiedicată de forțele de securitate. NABU a transmis că obstrucționarea acțiunilor de investigație reprezintă o încălcare directă a legii, fără a preciza dacă au avut loc rețineri sau arestări în acest caz. Noul scandal de corupție izbucnește în contextul plecării președintelui Volodimir Zelenski către Florida, unde urmează să discute cu președintele Statelor Unite, Donald Trump, despre planurile de încheiere a războiului cu Rusia. Seria recentă de scandaluri la vârful statului ucrainean Președinția Ucrainei a fost deja afectată de un alt caz major de corupție, legat de deturnarea a aproximativ 100 de milioane de dolari din sectorul energetic. În acest dosar este implicată o persoană apropiată președintelui Zelenski, aflată în prezent în străinătate. Scandalul a dus la demisia a doi miniștri și a șefului administrației prezidențiale, Andrii Iermak. Corupția, problemă veche în Ucraina Corupția este considerată endemică în Ucraina, numeroase cazuri fiind descoperite după declanșarea invaziei ruse din 2022, inclusiv în armată și în sectorul apărării. Deși țara dispune de agenții anticorupție precum NABU și de un parchet specializat (SAP), puține dosare se finalizează cu condamnări definitive. Activiștii anticorupție din Ucraina semnalează presiuni politice și hărțuire judiciară care, potrivit acestora, ar împiedica investigarea eficientă a cazurilor și sancționarea persoanelor implicate.

Soldații ruși atacă pozițiile ucrainene pe cai. După întâlnirea cu dronele, doar caii au scăpat (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

VIDEO Soldații ruși atacă pozițiile ucrainene pe cai. După întâlnirea cu dronele, doar caii au fugit

Rușii au ajuns să atace poziții ale forțelor ucrainene folosindu-se de cai. Numai caii au scăpat de drone „Incredibil, dar ei (soldații ruși - n.r.) repetă aceleași greșeli.  Unitățile rusești continuă să încerce să asalteze pozițiile Brigăzii 92 de asalt... călare. Citește și: Presa maghiară își bate joc de autostrada lui Umbrărescu, Focșani-Adjud: „Așa ceva numai în România se putea” Finalul este previzibil: așa-numita <cavalerie> a inamicului este distrusă de loviturile precise ale dronelor noastre. Și există o veste bună importantă: datorită profesionalismului operatorului UAV al batalionului de sisteme fără pilot 92 OShBr, nici un cal nu a fost rănit.”, se arată în postarea VIDEO de Facebook a Statului Major al Armatei ucrainene.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră