luni 09 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2372 articole
Internațional

Tensiuni uriașe Kiev-Budapesta: Ucraina cere restituirea banilor confiscați de autoritățile ungare

Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, a cerut restituirea imediată a zecilor de milioane de euro și dolari în numerar, precum și a lingourilor de aur confiscate de autoritățile ungare după interceptarea a două vehicule blindate de transport valori care se îndreptau spre Ucraina din Austria. Incidentul, petrecut în urmă cu trei zile, a declanșat un nou conflict diplomatic între Kiev și Budapesta, într-un moment în care relațiile dintre cele două state sunt deja tensionate. Două furgonete blindate cu bani și aur, interceptate în Ungaria Autoritățile ungare au oprit vineri două vehicule blindate de transport valori în care au fost descoperite sume importante de bani și metale prețioase. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios Potrivit informațiilor oficiale, transportul conținea aproximativ 40 de milioane de dolari, 35 de milioane de euro și 9 kilograme de aur. Șapte cetățeni ucraineni care însoțeau transportul au fost reținuți inițial de autorități. Kievul susține că aceștia sunt angajați ai sistemului bancar ucrainean, iar unul dintre ei ar fi fost un fost general din serviciile de informații. Persoanele reținute au fost ulterior eliberate, însă banii și lingourile de aur nu au fost returnate. Kievul acuză Ungaria de confiscare ilegală Ministrul ucrainean de externe a reacționat dur după incident, acuzând Budapesta că a confiscat ilegal valori care aparțin statului ucrainean. Andrii Sîbiga a declarat că sumele respective sunt proprietatea băncii de stat ucrainene Oschadbank și, implicit, a contribuabililor ucraineni. „Acești bani nu aparțin Ungariei și nici guvernului său. Sunt proprietatea băncii de stat ucrainene Oschadbank și, prin urmare, a contribuabililor ucraineni. Cerem restituirea lor imediată și îndemnăm întreaga Europă să condamne acest act fără precedent de banditism și extorcare din partea unui stat”, a scris ministrul ucrainean pe rețeaua socială X. Oficialul ucrainean a afirmat că incidentul reprezintă un furt comis în plină zi de autoritățile ungare. Budapesta invocă suspiciuni de spălare de bani Autoritățile ungare susțin că au confiscat transportul pentru a investiga un posibil caz de spălare de bani. Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a sugerat că banii și aurul ar putea avea legătură cu ceea ce el a numit „mafia de război ucraineană”. De asemenea, oficialul ungar a avansat ipoteza că valorile confiscate ar fi putut fi destinate „cuiva din Ungaria”, o afirmație interpretată ca o aluzie la opoziția politică internă, în contextul alegerilor legislative programate pentru 12 aprilie. Tensiunile dintre Kiev și Budapesta cresc Incidentul a avut loc într-un moment deja tensionat în relațiile dintre Ucraina și Ungaria. Interceptarea transportului de valori a avut loc la doar o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sugerat că ar putea trimite armata ucraineană pentru a-l captura pe premierul ungar Viktor Orban dacă acesta nu deblochează ajutorul financiar de 90 de miliarde de euro acordat Ucrainei de Uniunea Europeană. Acest ajutor este blocat prin veto de guvernul de la Budapesta, care a invocat drept motiv întârzierile în repunerea în funcțiune a secțiunii ucrainene a conductei petroliere Drujba. Prin această conductă este transportat petrol rusesc către Ungaria și Slovacia.

Kievul cere restituirea banilor confiscați de autoritățile ungare (sursa: Facebook/Ощадбанк)
Ucraina trimite experți anti-dronă în Orientul Mijlociu (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina trimite experți anti-dronă în Orientul Mijlociu. În schimb, Zelenski vrea rachete Patriot

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că specialiști ucraineni în combaterea dronelor vor ajunge în Orientul Mijlociu săptămâna viitoare pentru a sprijini statele din Golf în apărarea împotriva atacurilor aeriene. Kievul speră că această cooperare militară ar putea deschide calea către un sprijin suplimentar sub forma rachetelor interceptoare Patriot, extrem de necesare Ucrainei în războiul cu Rusia. Declarațiile au fost făcute duminică, la Kiev, în cadrul unei conferințe de presă susținute alături de premierul olandez Rob Jetten. Ucraina trimite experți în statele din Golf să combată dronele iraniene Volodimir Zelenski a precizat că experții ucraineni vor evalua situația de securitate și vor contribui cu experiența acumulată în lupta împotriva dronelor de tip Shahed, utilizate atât de Iran, cât și de Rusia în conflictul din Ucraina. Citește și: SUA ar putea trimite forțele speciale în Iran, ca să confiște uraniul pentru bombe nucleare - Axios „Cred că săptămâna viitoare, când experții vor fi acolo, vor evalua situația și vor ajuta”, a declarat liderul de la Kiev, fără a oferi detalii suplimentare despre misiunea acestora. În ultimii ani, Ucraina a acumulat o experiență importantă în interceptarea dronelor Shahed și a variantelor rusești Geran, folosite frecvent în atacuri asupra infrastructurii energetice și a orașelor ucrainene. Peste 800 de rachete Patriot consumate în trei zile de război în Orientul Mijlociu Președintele ucrainean a subliniat impactul major al conflictului din Orientul Mijlociu asupra resurselor militare occidentale. Potrivit acestuia, în primele trei zile ale războiului din regiune ar fi fost utilizate peste 800 de rachete interceptoare Patriot. Zelenski a afirmat că acest număr depășește totalul rachetelor Patriot pe care Ucraina le-a primit în cei patru ani de război cu Rusia. Liderul ucrainean a mai declarat că Statele Unite ar fi solicitat Kievului să împărtășească experiența sa în combaterea dronelor cu statele din Golf. Până în prezent, această informație nu a fost confirmată oficial nici de Washington, nici de statele respective. Costurile uriașe ale interceptării dronelor Shahed Una dintre principalele probleme în combaterea dronelor iraniene este diferența enormă de cost dintre armamentul utilizat pentru atac și cel folosit pentru apărare. Dronele Shahed costă doar câteva zeci de mii de dolari fiecare, în timp ce o rachetă interceptoare Patriot PAC-3 poate ajunge la aproximativ trei milioane de dolari. Din acest motiv, utilizarea rachetelor Patriot pentru a doborî drone este considerată o soluție ineficientă atât din punct de vedere economic, cât și din perspectiva gestionării stocurilor limitate de muniție. Situația devine și mai complicată deoarece Iranul folosește în paralel și rachete balistice, de care dispune în cantități mari. Statele Unite și Israelul încearcă să contracareze aceste amenințări prin lovituri asupra lansatoarelor și depozitelor de rachete. Ucraina a dezvoltat interceptoare anti-dronă mult mai ieftine În timpul războiului cu Rusia, Ucraina a investit masiv în dezvoltarea unor sisteme de apărare anti-dronă mult mai ieftine și mai eficiente împotriva dronelor Shahed. Aceste interceptoare economice au fost create special pentru a contracara atacurile masive cu drone și pentru a evita consumul rachetelor antiaeriene scumpe. Experiența acumulată în utilizarea acestor sisteme ar putea fi acum utilă statelor din Golf, care se confruntă cu amenințări similare. Kievul speră la mai multe rachete Patriot Prin oferirea acestei expertize, Ucraina speră să obțină în schimb sprijin militar suplimentar, în special sub forma rachetelor Patriot. „Ne-am dori ca aceasta să fie o oportunitate reciproc avantajoasă”, a declarat Zelenski. Totuși, disponibilitatea acestor rachete a scăzut semnificativ după utilizarea lor intensă în conflictul din Orientul Mijlociu, ceea ce ar putea îngreuna livrările către Ucraina. Războiul din Orientul Mijlociu ar putea reduce sprijinul pentru Ucraina Președintele ucrainean și-a exprimat și îngrijorarea că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea diminua atenția și sprijinul acordat Ucrainei de către aliații occidentali. „Mai puțină atenție înseamnă mai puțin sprijin. Mai puțin sprijin înseamnă mai puțină apărare antiaeriană, iar dumneavoastră știți ce înseamnă asta pentru noi”, a spus Zelenski. Ucraina se confruntă în continuare cu atacuri aeriene rusești intense, care vizează frecvent infrastructura energetică și obiective strategice, motiv pentru care sistemele de apărare antiaeriană rămân esențiale pentru securitatea țării.

Moscova ascunde costul real al războiului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Moscova ascunde costul real al războiului, iar economia Rusiei resimte puternic sancțiunile

Serviciul Federal de Informații al Germaniei (BND) susține că autoritățile de la Moscova ascund adevăratul impact economic al războiului din Ucraina. Potrivit evaluărilor serviciului german, deficitul bugetar al Rusiei în 2025 ar fi fost cu 2.360 miliarde de ruble (aproximativ 30,45 miliarde de dolari) mai mare decât cifra oficială prezentată de Kremlin. Informațiile au fost publicate într-o analiză transmisă de BND, care arată că sancțiunile occidentale și scăderea veniturilor din energie pun presiune tot mai mare asupra economiei ruse. BND: sancțiunile occidentale afectează clar economia Rusiei Serviciul de informații german a subliniat că sancțiunile impuse de statele occidentale au un „efect clar” asupra economiei ruse. Citește și: BREAKING Tribunalul București a admis cererea lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA Potrivit BND, Rusia se confruntă nu doar cu presiunea sancțiunilor, ci și cu scăderea veniturilor din petrol și gaze, provocată de prăbușirea prețurilor globale la energie. „Putin sacrifică viitorul economic al Rusiei pentru obiectivele sale imperiale”, a transmis serviciul german de informații în analiza publicată. Kremlinul minimalizează problemele economice Reacția Moscovei nu a întârziat. Săptămâna trecută, Kremlinul a susținut că reducerea veniturilor și creșterea deficitului bugetar reprezintă „dificultăți obișnuite”, care pot fi gestionate datorită stabilității macroeconomice generale a țării. Autoritățile ruse încearcă astfel să transmită că situația economică rămâne sub control, în pofida presiunilor generate de sancțiuni și de costurile războiului. Veniturile din petrol, afectate de sancțiuni Exporturile de petrol, principala sursă de venit pentru Rusia, au fost afectate de sancțiunile occidentale. Moscova a fost nevoită să vândă petrolul la prețuri reduse față de cotațiile globale, pentru a-și menține accesul la piețe. Reducerea prețurilor a fost accentuată și de presiunile exercitate de Statele Unite asupra principalilor cumpărători de petrol rusesc, ceea ce a diminuat semnificativ veniturile bugetare. Estimările BND indică un deficit mult mai mare Serviciul german estimează că deficitul bugetar federal al Rusiei în 2025 a ajuns la aproximativ 8.010 miliarde de ruble, semnificativ peste cifra oficială de 5.650 miliarde de ruble, echivalentul a 2,6% din PIB. BND nu a explicat în detaliu metodologia utilizată pentru calcularea acestei diferențe și nu a oferit comentarii suplimentare imediat după publicarea evaluării. Deficitul bugetar consolidat al Rusiei s-a deteriorat puternic Dacă sunt incluse și bugetele regionale, situația financiară devine și mai complicată. Deficitul bugetar consolidat al Rusiei a ajuns în 2025 la 8.300 miliarde de ruble, echivalentul a 3,9% din PIB. Această sumă este de 2,6 ori mai mare decât în 2024, pe fondul scăderii veniturilor și al creșterii cheltuielilor, în special a celor militare. Creșterea prețului petrolului nu este suficientă Atacurile americane și israeliene asupra Iranului au dus la creșterea temporară a prețurilor globale ale petrolului. Cu toate acestea, nivelul actual al cotațiilor rămâne sub pragul necesar pentru echilibrarea bugetului Rusiei. Astfel, chiar și o eventuală creștere a veniturilor din energie nu ar fi suficientă pentru a acoperi deficitul în creștere. Deficitul bugetar al Rusiei, cel mai mare din ultimii ani Potrivit datelor oficiale publicate la 19 ianuarie de Ministerul rus al Finanțelor, Rusia a înregistrat în 2025 un deficit bugetar de aproximativ 5.600 miliarde de ruble (72,12 miliarde de dolari), echivalentul a 2,6% din PIB. Acesta reprezintă: cel mai mare deficit ca procent din PIB din 2020 cel mai ridicat deficit cash din 2006 Prin comparație, în 2024 deficitul bugetar al Rusiei a fost de 1,7% din PIB. Moscova a majorat de două ori ținta de deficit Guvernul rus a fost nevoit să își revizuiască de două ori ținta de deficit pentru 2025. Inițial, autoritățile estimau un deficit de 1.200 miliarde de ruble, echivalentul a 0,5% din PIB. Revizuirea a fost determinată de scăderea veniturilor din energie și de aprecierea rublei, care a redus valoarea încasărilor obținute din exporturi.

Merz îi cere lui Trump presiuni asupra Rusiei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Merz îi cere lui Trump mai multă presiune asupra Rusiei pentru a obține concesii de la Putin

Cancelarul german Friedrich Merz i-a cerut președintelui american Donald Trump să intensifice presiunea asupra Moscovei și să includă statele europene în eventualele negocieri privind încheierea războiului din Ucraina. Declarația a fost făcută la Washington, după o întâlnire a celor doi lideri la Casa Albă, în contextul discuțiilor despre o posibilă soluție diplomatică pentru conflict. Europa nu acceptă negocieri „peste capul său” Friedrich Merz a avertizat că Europa nu este dispusă să accepte un acord de pace negociat fără implicarea sa directă. Citește și: ANALIZĂ Rachetele balistice iraniene pot lovi bazele Deveselu sau Kogălniceanu. Întrebarea este dacă Teheranul le va lansa spre România „Nu suntem pregătiți să acceptăm un acord care este negociat peste capetele noastre”, a declarat cancelarul german, subliniind că doar un acord susținut și legitimat de statele europene poate garanta o pace durabilă în Ucraina. Rolul indispensabil al Europei în securitatea și reconstrucția Ucrainei Potrivit lui Merz, Donald Trump înțelege că Europa are un rol esențial în procesul de stabilizare a Ucrainei. Cancelarul german a subliniat că sprijinul european pentru securitatea, reconstrucția și integrarea europeană a Ucrainei este „pur și simplu indispensabil”, iar fără Uniunea Europeană și parteneri apropiați precum Regatul Unit, orice acord de pace ar fi dificil de implementat. Germania, principalul susținător european al Ucrainei Friedrich Merz a afirmat că Germania este în prezent cel mai important susținător al Ucrainei din punct de vedere militar, financiar și politic. În opinia sa, administrația americană este conștientă de acest rol major pe care Berlinul îl joacă în sprijinirea Kievului. Rusia, slăbită după ani de război Cancelarul german a susținut că economia Rusiei este vizibil afectată după patru ani de conflict, iar armata rusă a suferit pierderi umane considerabile. În aceste condiții, a spus Merz, Moscova ar putea fi determinată să facă concesii doar dacă Washingtonul va continua să exercite presiuni ferme asupra Kremlinului. Apel pentru o încheiere definitivă a războiului Friedrich Merz a insistat că războiul declanșat de Rusia trebuie să se încheie definitiv și nu printr-o pauză care ar permite reluarea conflictului ulterior. Cancelarul german a precizat că împărtășește cu Donald Trump obiectivul de a ajunge la o pace stabilă și durabilă în Ucraina.

Maghiari din armata Ucrainei, capturați de ruși (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Maghiari care au luptat pentru Ucraina, capturați de armata rusă: discuție între Putin și Orban

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și premierul Ungariei, Viktor Orban, au avut marți o convorbire telefonică în care au abordat mai multe teme sensibile, de la situația maghiarilor mobilizați în armata ucraineană și capturați de trupele ruse, până la tensiunile legate de livrările de petrol prin conducta Drujba. Anunțul a fost făcut de Kremlin, care a precizat că discuția a inclus un schimb de opinii privind evoluțiile din Ucraina și implicațiile regionale ale conflictului. Maghiarii din Ucraina, subiect sensibil în dialogul Moscova–Budapesta Potrivit comunicatului oficial al Moscovei, cei doi lideri au discutat despre „maghiarii mobilizați în cadrul forțelor armate ucrainene și luați prizonieri de Rusia”. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază Ungaria are o minoritate importantă în vestul Ucrainei, în special în regiunea Transcarpatia. Tema înrolării etnicilor maghiari în armata ucraineană este frecvent invocată de Viktor Orban, care susține că aceștia sunt trimiși să lupte într-un război „care nu este al lor”. Ministerul rus al Apărării a publicat recent o înregistrare video cu un presupus prizonier de război cu dublă cetățenie, ucraineană și ungară, care afirmă că ar fi fost recrutat forțat înainte de a fi capturat pe front. Kievul a respins anterior acuzațiile Budapestei privind mobilizări forțate și tratamente abuzive. În iulie, ambasadorul Ucrainei la Budapesta a fost convocat la Ministerul de Externe ungar, după moartea unui etnic maghiar din Transcarpatia, despre care autoritățile ungare au susținut că ar fi fost mobilizat cu forța și agresat pentru că refuza să meargă pe front. Autoritățile ucrainene au negat aceste acuzații. Tensiuni majore privind livrările de petrol prin Drujba Convorbirea dintre Putin și Orban are loc într-un context de tensiuni puternice între Budapesta și Kiev în legătură cu livrările de petrol rusesc către Ungaria prin conducta Drujba, care tranzitează Ucraina. Ungaria și Slovacia acuză Kievul că întârzie reparațiile la o secțiune avariată a conductei, afectată în urma unui atac rusesc din ianuarie. Ucraina respinge aceste acuzații. Budapesta condiționează sprijinul său în cadrul Uniunii Europene de reluarea livrărilor. Guvernul ungar blochează adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei și acordarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Kiev, până la clarificarea situației energetice. Reacții dure la adresa lui Volodimir Zelenski Premierul ungar a declarat că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a oferit un răspuns „impertinent” solicitărilor Ungariei privind accelerarea reluării transportului de petrol. Viktor Orban a anunțat că s-a adresat președintei Comisia Europeană, Ursula von der Leyen, cerând aplicarea acordurilor care obligă Ucraina să asigure tranzitul petrolului prin Drujba. „Până când președintele Zelenski nu va reveni la bunul simț și la normalitate, nu vom susține nicio decizie în favoarea Ucrainei”, a afirmat Orban. Energia și Orientul Mijlociu, pe agenda discuției Potrivit Kremlinului, Putin și Orban au analizat și posibilele consecințe ale conflictului din Orientul Mijlociu asupra pieței mondiale a energiei, într-un moment în care volatilitatea prețurilor și securitatea aprovizionării rămân teme centrale în Europa. Ursula von der Leyen urmează să aibă o discuție telefonică cu Volodimir Zelenski privind securitatea energetică, pe fondul divergențelor dintre Kiev, Ungaria și Slovacia. Comisia Europeană a transmis că va continua dialogul cu Ucraina, dar și cu Budapesta și Bratislava, pentru a asigura securitatea aprovizionării cu hidrocarburi. Relația ruso-ungară, consolidată în noiembrie la Moscova Cei doi lideri au discutat și despre implementarea acordurilor convenite la 28 noiembrie, la Moscova. Atunci, Viktor Orban a negociat importuri de hidrocarburi la prețuri avantajoase și achiziții de acțiuni în companii petroliere rusești sancționate de SUA, în schimbul sprijinului Budapestei în chestiuni legate de Ucraina. Ungaria continuă să cumpere petrol și gaze din Rusia, în pofida presiunilor din partea Uniunii Europene, care acuză Budapesta că subminează eforturile comune de sancționare a Moscovei.

Povestea centrului pentru refugiați ucraineni din Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Ucraina, patru ani de război: cel mai mare centru pentru refugiați ucraineni din România s-a închis

La patru ani de la izbucnirea războiului din Ucraina, cel mai mare centru pentru refugiați ucraineni din România, cel de la Iași, și-a închis porțile după ce a sprijinit peste 5.000 de persoane. Povestea centrului pentru refugiați ucraineni din Iași Timp de aproape patru ani, Iașul a fost unul dintre principalele orașe-refugiu, iar Centrul Nicolina a oferit adăpost, asistență umanitară și sprijin social pentru mii de familii fugite din calea bombardamentelor. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă Pentru numeroși refugiați, acest centru a reprezentat primul loc sigur după despărțiri dramatice și pierderi greu de imaginat. După trei ani și șapte luni de activitate continuă, serviciile de cazare au fost închise, iar din mecanismul amplu care implica angajați, voluntari și specialiști a mai rămas doar un nucleu restrâns de sprijin. Continuarea, în Ziarul de Iași

Uzină rusească lovită de drone ucrainene (sursa: Telegram/exilenova_plus)
Internațional

O uzină rusească producătoare de explozibili și îngrășăminte, făcută terci de drone ucrainene

Un atac cu drone atribuit Ucrainei a vizat miercuri o uzină industrială din regiunea Smolensk, în vestul Rusiei, provocând victime și pagube materiale importante. Autoritățile locale vorbesc despre un atac „masiv”, soldat cu cel puțin patru morți și zece răniți. Patru angajați ai uzinei, uciși în urma atacului Guvernatorul regiunii Smolensk, Vasili Anohin, a anunțat pe Telegram că patru angajați ai uzinei au fost uciși, iar alți zece au suferit răni. Citește și: Umbrărescu nu pare că poate să termine tronsonul de autostradă Margina-Holdea la timp, risc să se piardă o sumă uriașă din PNRR. PSD îl presează pe Pîslaru să obțină dispense de la UE Oficialul a calificat incidentul drept un „atac terorist barbar” atribuit forțelor armate ucrainene. Potrivit autorităților, victimele erau angajați ai unității industriale lovite în timpul nopții de marți spre miercuri. Fabrica de îngrășăminte din Dorogobuj, ținta loviturii Atacul a vizat o fabrică de îngrășăminte cu azot situată în Dorogobuj, oraș aflat la aproximativ 80 de kilometri est de capitala regională Smolensk. Exploziile au provocat incendii la nivelul sitului industrial, iar echipele de intervenție au fost mobilizate pentru limitarea pagubelor. Autoritățile locale analizează inclusiv evacuarea locuitorilor dintr-o localitate învecinată, pentru a reduce riscurile asupra populației în cazul extinderii incendiilor sau al unor explozii secundare. O uzină strategică pentru industria chimică Conform datelor publicate pe site-ul companiei, uzina produce îngrășăminte minerale și diverse produse industriale. În 2024, capacitatea de producție a unității a ajuns la aproximativ două milioane de tone de îngrășăminte, ceea ce o transformă într-un obiectiv industrial important la nivel regional. Atacurile asupra infrastructurii, parte a strategiei de război De la declanșarea invaziei ruse la scară largă în februarie 2022, Ucraina a intensificat atacurile asupra unor obiective industriale și logistice din interiorul Rusiei. Aceste lovituri sunt prezentate drept răspuns la bombardamentele rusești asupra teritoriului ucrainean. Conflictul continuă astfel să se extindă dincolo de linia frontului, infrastructura industrială devenind o țintă tot mai frecventă în strategia ambelor părți.

Minori racolați de Rusia pentru atentate (sursa: SBU)
Internațional

Rușii racolează online minori ucraineni pentru acte de sabotaj și atentate

Peste o sută de copii au fost racolați de persoane din Federația Rusă pentru a comite atentate pe teritoriul Ucrainei, a anunțat ministrul de Interne Ihor Klymenko. Potrivit autorităților, minorii sunt implicați în incendierea mașinilor, atacuri asupra clădirilor administrative și activități de curierat în cadrul unor operațiuni coordonate de la distanță. Racolare prin rețele sociale și jocuri online Oficialii ucraineni susțin că recrutarea copiilor are loc în principal pe rețelele sociale și în platforme de gaming, unde li se promit recompense financiare. Citește și: Ex-șef al IPJ Gorj, pensionar special, pus de ministrul USR al Economiei la conducerea uzinei de armament Sadu. Viorel Salvador Caragea a absolvit Școala de Subofițeri de Poliție Din cele 596 de cazuri de incendieri la adresa vehiculelor militarilor și poliției, 367 au fost dejucate, iar 107 tentative au implicat minori atrași prin mediul online. Rolul părinților și prevenția Autoritățile au precizat că în alte 122 de situații copiii sau părinții au anunțat poliția despre încercări de racolare, contribuind la prevenirea atentatelor. Ministrul Klymenko a subliniat importanța dialogului în familie și a educației preventive, mai ales în rândul elevilor. Apel la monitorizarea activității digitale Adjunctul Serviciului de Securitate al Ucrainei, Ivan Rudnytskyi, a cerut părinților să urmărească atent activitatea online a copiilor și să semnaleze rapid ofertele suspecte. Oficialii avertizează că intervenția timpurie poate preveni tragedii și poate salva vieți în contextul războiului și al operațiunilor hibride.

SUA avertizează Ucraina după atacul asupra Novorosiisk (sursa: X/Olga Stefanishyna)
Internațional

SUA au cerut Ucrainei să se abțină de la lovituri asupra portului rusesc Novorossiisk

Departamentul de Stat al SUA a transmis guvernului ucrainean un mesaj oficial prin care a cerut evitarea atacurilor care ar putea afecta interesele economice americane, după lovitura cu drone asupra portului rusesc Novorosiisk de la Marea Neagră. Informația a fost confirmată de ambasadoarea Ucrainei la Washington, Olha Stefanişina, care a precizat că Kievul a luat act de comunicare, în timp ce Departamentul de Stat a refuzat să comenteze. Impact economic și exporturile de petrol Mesajul a venit în contextul în care atacul a perturbat exporturile de petrol, Novorosiisk fiind principalul punct de tranzit pentru țițeiul din Kazahstan. Citește și: Ex-șef al IPJ Gorj, pensionar special, pus de ministrul USR al Economiei la conducerea uzinei de armament Sadu. Viorel Salvador Caragea a absolvit Școala de Subofițeri de Poliție După operațiunea ucraineană, portul și-a suspendat temporar exporturile, afectând interese economice americane și kazahe, potrivit declarațiilor diplomatice. Clarificări privind poziția Washingtonului Ambasadoarea a subliniat că intervenția SUA nu a vizat oprirea atacurilor asupra infrastructurii militare sau energetice rusești, ci strict protejarea intereselor economice americane. Incidentul a evidențiat, totodată, nevoia Ucrainei de a construi relații economice mai solide cu Statele Unite, considerate o potențială garanție de securitate pe termen lung. Colaborarea SUA–Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei Stefanişina a declarat că Ucraina colaborează cu Washingtonul pentru obținerea unui acord de pace și pentru dezvoltarea unor interese economice americane durabile în țară. Diplomatul a cerut Congresului adoptarea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și a indicat că există sprijin bipartizan pentru măsuri suplimentare menite să reducă veniturile Moscovei folosite pentru finanțarea războiului.

UE promite bani Ucrainei în pofida Ungariei (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE promite împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, în ciuda blocajului Ungariei

Uniunea Europeană va acorda Ucrainei împrumutul de 90 de miliarde de euro „într-un fel sau altul”, chiar dacă Budapesta încearcă să blocheze decizia, a declarat marți, la Kiev, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Mesajul a fost transmis într-o conferință de presă comună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Vizita liderilor europeni la Kiev marchează patru ani de la declanșarea invaziei ruse la scară largă, începută la 24 februarie 2022, și reafirmă sprijinul financiar și militar al UE pentru Ucraina. UE caută soluții pentru a ocoli veto-ul Ungariei Ursula von der Leyen a subliniat că există mai multe opțiuni prin care Uniunea Europeană poate implementa împrumutul, chiar și în contextul opoziției Ungariei. Citește și: Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero, potrivit monitorizării MIPE Premierul ungar Viktor Orbán a anunțat că ar putea bloca acordarea fondurilor dacă Ucraina nu reia livrările de petrol rusesc prin conducta Drujba. Împrumutul de 90 de miliarde de euro este destinat acoperirii nevoilor financiare și militare ale Ucrainei în perioada 2026–2027. Șefa Comisiei Europene a amintit că decizia a fost aprobată de toți cei 27 de lideri ai statelor membre în Consiliul European, ceea ce înseamnă că angajamentul nu poate fi retras. Presiuni asupra Budapestei: „Promisiunea nu poate fi încălcată” Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a cerut Ungariei să coopereze pentru implementarea deciziei adoptate la nivel european. Acesta a solicitat Comisiei să folosească toate instrumentele disponibile pentru a depăși blocajul și pentru a preveni eventuale presiuni politice asupra UE. Zelenski: problema petrolului trebuie discutată cu Moscova Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis că problema livrărilor de petrol prin conducta Drujba nu depinde exclusiv de Kiev. Potrivit acestuia, infrastructura energetică a fost vizată în mod repetat de atacurile rusești. Liderul ucrainean a sugerat că premierul ungar ar trebui să discute direct cu Moscova, inclusiv posibilitatea unui armistițiu energetic care să permită reluarea fluxurilor. În paralel, Slovacia a anunțat că transporturile de petrol prin conducta Drujba ar putea fi reluate începând de joi, evoluție care ar putea reduce tensiunile și ar facilita negocierile privind sprijinul financiar european pentru Ucraina.

Exporturile de petrol rusesc sunt mai mari decât la lansarea invaziei Ucrainei, în urmă cu patru ani Foto: news.ro
Internațional

Exporturile de petrol rusesc sunt mai mari decât la lansarea invaziei Ucrainei, în urmă cu patru ani

Exporturile de petrol rusesc sunt mai mari decât la lansarea invaziei Ucrainei, în urmă cu patru ani, arată un raport finlandez citat de news.ro. Creșterea a fost de 6%. Citește și: Dezastrul PNRR: peste 7.500 de beneficiari, din 13.734, au progres tehnic zero, potrivit monitorizării MIPE Flota fantomă rusă - care are între 600 şi 1.400 de vapoare potrivit unor estimări - este folosită de către Moscova pentru a ocoli sancţiunile impuse de Occident vânzărilor ruseşti de petrol. Exporturile de petrol rusesc sunt mai mari decât la lansarea invaziei Ucrainei, în urmă cu patru ani Însă veniturile din petrol al Moscovei - care-i alimentează maşina de război - au scăzut sub nivelul dinaintea invaziei Ucrainei, din cauză că Rusia a fost nevoită să aplice rabaturi de preţ, se arată în raport. Aceste venituri au scăzut cu 18% în decurs de un an - la 85,5 miliarde de dolari -, în timp ce volumele au scăzut cu 6% şi s-au stabilizat la 215 milioane de tone în ultimele 12 luni înainte de 24 februarie. Aproximativ 93% din brutul rusesc a fost exportat către China, India şi Turcia. ”Am constatat o scădere semnificativă a veniturilor generate de exporturile ruseşti de combustibili fosili, din cauza noilor măsuri şi unei aplicări mai stricte a sanţciunilor”, declară AFP un analist de la CREA, Isaac Levi, coautor al raportului. Însă ”există în continuare lacune importante şi domenii care nu au fost luate în calcul de către ţările care au impus sanţciuni”, ceea ce permite volumelor în circulaţie să rămână mari. Între acestea se află falsa înmatriculare a navelor şi reexportarea de carburant rafinat rezultat din petrolul brut rusesc - care ajung în ţări ce impun sanţciuni. ”Noi propunem să se interzică importurile provenind de la orice rafinărie sau terminal de stocare care a primit o încărcătură de petrol rusesc în ultimele şase luni”, declară Isaac Levi. Autorii raportului cer Uniunii Europene (UE) şi Regatului Unit să imobilizeze ”navele flotei fantomă ruseşti care reprezintă ameninţări la adresa mediului şi siguranţei coastelor europene şi britanice”. UE înregistrează 598 de presupuse nave care fac parte din aceastpă flotă, cărora le este interzis accesul în porturile şi la serviciile maritime europene. CREA cere ca Ungaria şi Slovacia să-şi înceteze importurile de petrol rusesc. Cele două ţări - scutite de la sancţiuni europene impuse importurlor de petrol rusesc - au crescut aceste importuri cu 11% în primele zece luni ale lui 2025, faţă de aceeaşi perioadă a lui 2024, se arată în raport.

Refugiați ucraineni, după patru ani de război (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

A venit în România din Ucraina cu doi copii mici crezând că stă zece zile. Au trecut patru ani

La patru ani de la începutul războiului din Ucraina, milioane de oameni trăiesc încă efectele conflictului, fiind nevoiți să-și părăsească locuințele și să își refacă viața în alte țări. Profesoară din Kiev, refugiată în România Printre refugiații ajunși la Iași se află și Halyna Vlasenko, profesoară din Kiev, care s-a stabilit în România alături de cei doi fii și de părinții săi, lăsându-și soțul pe front. Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Femeia povestește că, în fiecare zi, își sună partenerul nu pentru a-l întreba despre lucrurile obișnuite, ci pentru a afla dacă este încă în viață, o realitate care reflectă drama familiilor despărțite de război. La patru ani de conflict, Halyna continuă să spere la reunirea familiei și le transmite ieșenilor un apel la solidaritate și rugăciune pentru pace în Ucraina. Continuarea, în Ziarul de Iași

Școlile românești din Ucraina nu se închid (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

Nici o școală cu predare în limba română din Ucraina nu va fi închisă, Ambasada dezminte temerile

Ambasada Ucrainei la București a transmis luni că nicio școală din Ucraina cu predare integrală sau parțială în limba română nu va fi închisă în 2027, reacționând la informațiile apărute în spațiul public românesc privind reforma sistemului liceal. Reprezentanții diplomatici afirmă că unele afirmații răspândite recent sunt eronate și nu reflectă conținutul real al reformei educației. Reforma nu prevede închiderea școlilor românești Potrivit Ambasadei, reforma sistemului de învățământ liceal are ca scop modernizarea educației, creșterea calității studiilor și alinierea la standardele europene, inclusiv introducerea sistemului de învățământ de 12 ani. Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Instituțiile care nu vor deveni licee academice vor continua să funcționeze ca gimnazii pentru clasele 1–9. În prezent, în regiunea Cernăuți există 63 de unități cu predare integrală sau parțială în limba română și 11 filiale educaționale în mediul rural, iar autoritățile ucrainene afirmă că nu există documente oficiale care să prevadă reducerea rețelei școlare în 2027. Dreptul la educație în limba maternă rămâne garantat Ambasada subliniază că legislația ucraineană garantează dreptul minorităților la educație în limba maternă. Legea privind minoritățile naționale permite dobândirea studiilor în limba maternă în paralel cu limba de stat, iar elevii din comunitatea română vor putea continua să studieze discipline în limba română. Autoritățile de la Kiev afirmă că reforma nu restrânge drepturi, ci extinde oportunitățile educaționale și sprijină integrarea europeană. Fără transferuri forțate către școli ucrainene Un alt punct clarificat vizează temerile privind transferul forțat al elevilor români în școli cu predare exclusiv în limba ucraineană. Ambasada respinge aceste afirmații și precizează că alegerea școlii aparține părinților. Reforma prevede reorganizarea rețelei de licee academice pentru clasele 10–12, fără a elimina opțiunea studiilor în limba română la nivel gimnazial și liceal în comunitățile locale. Școlile din mediul rural vor continua să funcționeze Autoritățile ucrainene susțin că instituțiile educaționale din mediul rural rămân parte esențială a sistemului. Unitățile fără clase liceale vor funcționa în continuare ca gimnazii, iar filialele cu predare în limba română vor fi finanțate în continuare pentru a deservi comunitățile izolate. În regiunea Cernăuți este prevăzută o rețea de licee academice formată în urma consultărilor cu comunitatea românească și autoritățile locale. Kievul respinge acuzațiile de asimilare Ambasada respinge și afirmațiile potrivit cărora reforma ar urmări asimilarea minorității române. Reprezentanții diplomatici afirmă că politica educațională se bazează pe egalitate, diversitate culturală și respectarea legislației europene, iar orice formă de asimilare este interzisă. Ministerul Educației din Ucraina spune că menține dialogul cu comunitatea românească, autoritățile române și organizațiile internaționale, iar scopul reformei este crearea unui sistem educațional modern care să ofere șanse egale tuturor elevilor.

Ucraina, nou atac asupra conductei Drujba (sursa: Telegram/Exilenova+)
Internațional

Ucraina, nou atac cu drone asupra conductei Drujba: tensiunile cu Ungaria și Slovacia se adâncesc

Drone lansate de Serviciul de Securitate al Ucrainei au lovit luni o stație de pompare a conductei petroliere Drujba din regiunea rusă Tatarstan, infrastructură considerată esențială pentru transportul petrolului rusesc către Europa Centrală. Incidentul amplifică conflictul energetic și politic dintre Ucraina, Ungaria și Slovacia, state care acuză Kievul că menține blocat tranzitul petrolului încă din ianuarie. Stație crucială pentru alimentarea Europei, lovită de drone Surse ruse au semnalat inițial atacul asupra infrastructurii conductei Drujba, informația fiind ulterior confirmată de surse din Serviciul de Securitate al Ucrainei și de presa ucraineană. Citește și: EXCLUSIV Alexandru Nazare a luat 25.000 de euro de la directorul general Romaqua (Borsec), companie care a cerut ajutor de stat de la Ministerul de Finanțe Potrivit acestora, stația de pompare avariată este vitală pentru funcționarea conductei care transportă petrol rusesc către Slovacia și Ungaria. Atacul riscă să escaladeze tensiunile energetice, întrucât cele două state europene depind în mare măsură de această rută de aprovizionare. Conducta blocată și acuzații de „șantaj politic” Fluxul de petrol prin Drujba a fost oprit după un incident din 27 ianuarie, iar livrările nu au fost reluate. Liderii Ungariei și Slovaciei susțin că reparațiile sunt finalizate, dar că Ucraina menține blocajul din motive politice. Premierii Viktor Orbán și Robert Fico au acuzat Kievul că folosește conducta drept instrument de presiune, în contextul pozițiilor lor rezervate față de sprijinul militar pentru Ucraina și față de o eventuală aderare a acesteia la Uniunea Europeană. Represalii energetice: livrări suspendate și veto în UE Dependente de importuri energetice și fără ieșire la mare, Ungaria și Slovacia au fost nevoite să recurgă la rezervele strategice de petrol, suficiente pentru aproximativ trei luni. Ca reacție, Ungaria a suspendat livrările de motorină, gaze și electricitate către Ucraina și a blocat prin veto un nou pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei, precum și împrumutul european de 90 de miliarde de euro destinat Kievului. Slovacia a anunțat la rândul ei suspendarea livrărilor de electricitate către Ucraina până la reluarea fluxului de petrol. Kievul cere presiune asupra Rusiei, nu asupra Ucrainei Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a cerut Ungariei și Slovaciei să își îndrepte presiunea către Rusia. Diplomatul a criticat veto-urile și a avertizat că cele două state nu pot bloca deciziile Uniunii Europene, solicitând cooperare constructivă și responsabilitate în gestionarea crizei energetice. Împrumutul european pentru Ucraina, blocat politic Liderii europeni au convenit asupra unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, finanțat prin datorie comună și garantat de bugetul UE. Rambursarea ar urma să depindă de eventuale reparații de război plătite de Rusia. Ungaria, Slovacia și Republica Cehă au obținut scutiri de la mecanismul de garantare, avertizând că ar putea bloca programul. Premierul ungar a susținut că împrumutul riscă să nu fie recuperat niciodată, ceea ce ar transfera costurile către statele membre. Conducta Drujba, în centrul unui conflict energetic major Într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, Antonia Costa, Viktor Orbán a descris blocarea conductei drept un act ostil care afectează securitatea energetică a Ungariei. Budapesta avertizează că va continua să blocheze sprijinul financiar european pentru Ucraina atât timp cât tranzitul petrolului prin Drujba rămâne suspendat.

Patru ani de război în Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Patru ani de război în Ucraina. Drepturile omului, doar o glumă pentru invadatorii ruși

La patru ani de la invazia la scară largă a Ucrainei, Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului (HRMMU) avertizează că încălcările drepturilor omului se intensifică, iar riscurile pentru civili cresc constant. Un raport recent indică o deteriorare vizibilă a protecției populației, în contextul atacurilor continue asupra infrastructurii și al escaladării violenței. Creștere semnificativă a victimelor civile Potrivit HRMMU, numărul civililor uciși și răniți a crescut anual, iar în 2025 totalul victimelor a fost cu 31% mai mare decât în 2024 și cu 70% peste nivelul din 2023. Citește și: Amenințări fără precedent ale lui Thuma împotriva Bucureștiului, în războiul său cu Ciprian Ciucu: Ilfovul nu va mai depozita deșeurile Capitalei De la începutul invaziei, peste 15.000 de civili au murit și mai mult de 41.000 au fost răniți, inclusiv sute de copii. Majoritatea victimelor au fost înregistrate pe teritoriul controlat de Ucraina, în special în zonele de front, unde utilizarea rachetelor, dronelor și munițiilor de tip loitering a contribuit la creșterea numărului de victime. Atacurile asupra infrastructurii energetice agravează criza umanitară Raportul ONU evidențiază că atacurile repetate ale forțelor ruse asupra infrastructurii energetice au provocat întreruperi extinse de electricitate, apă și încălzire. În iarna 2025–2026, milioane de ucraineni au avut acces la energie doar câteva ore pe zi, iar mii de clădiri au rămas fără încălzire în condiții de temperaturi negative. Ucraina a pierdut mai mult de jumătate din capacitatea de generare a energiei electrice pe care o avea înainte de invazie, ceea ce a accentuat dificultățile populației civile. Acuzații grave privind tortura, execuțiile și violența sexuală HRMMU documentează încălcări grave ale dreptului internațional umanitar, inclusiv tortură, rele tratamente, execuții ale prizonierilor de război și violență sexuală. Majoritatea cazurilor raportate vizează autoritățile ruse, însă misiunea ONU a semnalat și abuzuri comise de partea ucraineană, în special în etapele inițiale ale capturării prizonierilor. Datele arată că un procent covârșitor dintre prizonierii ucraineni eliberați au relatat episoade de tortură, iar sute de civili au fost executați sau au murit în detenție în zonele ocupate. Controlul în teritoriile ocupate și restrângerea libertăților În zonele ocupate, autoritățile ruse sunt acuzate că impun sistemele administrative și juridice ale Federației Ruse, obligă populația să obțină cetățenie rusă și restricționează libertatea de exprimare, religia și activitatea media. Raportul menționează amenzi, condamnări penale și presiuni asupra jurnaliștilor și grupurilor religioase. De asemenea, au fost semnalate deportări, transferuri forțate de copii și confiscări de proprietăți, considerate încălcări ale dreptului internațional. Probleme privind drepturile omului și în zonele controlate de Ucraina Misiunea ONU subliniază că și autoritățile ucrainene au fost criticate pentru tratamentul unor prizonieri de război, pentru condamnări legate de colaborare și pentru restricții care afectează libertatea religioasă și drepturile minorităților. Unele verdicte nu ar respecta standardele internaționale, în special în cazurile persoanelor care au acționat sub constrângerea ocupației. Au fost semnalate și condamnări ale persoanelor care au invocat obiecția de conștiință față de serviciul militar. ONU cere responsabilitate și acces la justiție pentru victime HRMMU solicită intensificarea eforturilor pentru tragerea la răspundere a autorilor încălcărilor și pentru garantarea accesului victimelor la justiție, despăgubiri și aflarea adevărului. Potrivit conducerii misiunii, invazia a generat o listă extinsă de încălcări ale drepturilor omului, fără progrese suficiente în prevenirea abuzurilor sau sancționarea responsabililor. Misiunea ONU continuă să monitorizeze situația și să publice rapoarte periodice privind impactul războiului asupra populației civile și respectarea dreptului internațional în Ucraina.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră