marți 16 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2299 articole
Internațional

Liderii europeni lansează Comisia pentru despăgubirea Ucrainei. Cum va funcționa mecanismul

Lideri europeni, printre care și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se reunesc marți, la Haga, pentru a lansa o Comisie Internațională pentru Reclamații, destinată despăgubirii Ucrainei cu sute de miliarde de dolari pentru distrugerile provocate de atacurile rusești și pentru presupuse crime de război. Conferință internațională sub egida Consiliului Europei Evenimentul are loc în cadrul unei conferințe de o zi, co-găzduită de Olanda și Consiliul Europei, organizație care reunește 46 de state și reprezintă principalul for continental pentru apărarea drepturilor omului. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu La reuniune sunt așteptați zeci de oficiali de rang înalt, inclusiv șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas. Inițiativa europeană, în paralel cu eforturile de pace susținute de SUA Întâlnirea de la Haga se desfășoară în contextul eforturilor de pace sprijinite de Statele Unite, menite să pună capăt războiului declanșat de invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022. În timp ce diplomația internațională caută soluții pentru încetarea conflictului, Europa își consolidează propriul mecanism de responsabilizare și compensare. Oficialii ruși nu au oferit imediat un punct de vedere asupra inițiativei, însă Moscova a respins constant acuzațiile privind comiterea de crime de război de către forțele sale armate. Amnistia pentru crimele de război, un obstacol potențial Planurile europene ar putea fi complicate de ideea includerii unei amnistii pentru atrocitățile comise în timpul războiului într-un eventual acord de pace. O astfel de propunere, evocată anterior de administrația președintelui american Donald Trump, riscă să afecteze demersurile de despăgubire a victimelor din Ucraina, inclusiv în cazuri de violență sexuală, deportări forțate de copii sau distrugerea siturilor religioase. Registrul Daunelor: peste 80.000 de cereri deja depuse Comisia va integra Registrul Daunelor pentru Ucraina, creat în urmă cu doi ani, care a primit deja peste 80.000 de cereri din partea persoanelor fizice, organizațiilor și instituțiilor publice ucrainene. Aceste cereri acoperă o gamă largă de prejudicii, de la pierderi materiale până la vătămări grave ale drepturilor omului. Convenție internațională susținută de peste 50 de state Peste 50 de state și Uniunea Europeană au contribuit la elaborarea unei convenții a Consiliului Europei pentru înființarea Comisiei Internaționale pentru Reclamații. Documentul va intra în vigoare după ratificarea de către cel puțin 25 de semnatari, cu condiția asigurării fondurilor necesare funcționării. Potrivit unor surse implicate în negocieri, aproximativ 35 de state intenționează să semneze convenția chiar la reuniunea de marți, iar sediul comisiei este așteptat să fie stabilit la Haga. Cum va funcționa mecanismul de compensare pentru Ucraina Comisia reprezintă a doua etapă a unui mecanism internațional de compensare. Aceasta va analiza, evalua și decide asupra cererilor depuse în Registrul Daunelor, stabilind despăgubirile de la caz la caz. Cererile pot fi formulate pentru daune, pierderi sau vătămări rezultate din acțiuni rusești comise pe teritoriul Ucrainei sau împotriva acesteia, începând cu 24 februarie 2022. Solicitările pot fi depuse de persoane fizice, companii sau de statul ucrainean și vizează încălcări ale dreptului internațional, conform proiectului de propunere. Costurile reconstrucției Ucrainei: peste 500 de miliarde de dolari Banca Mondială estimează că reconstrucția Ucrainei, pe parcursul următorului deceniu, va costa aproximativ 524 de miliarde de dolari, echivalentul a 447 de miliarde de euro. Suma este de aproape trei ori mai mare decât producția economică a Ucrainei din 2024 și nu include pagubele produse după decembrie 2024, într-un context în care atacurile rusești s-au intensificat, vizând infrastructura civilă, utilitățile și transporturile. Activele rusești înghețate, una dintre opțiunile de finanțare Modalitatea concretă de plată a despăgubirilor nu este încă stabilită. Printre opțiunile aflate în discuție se numără utilizarea activelor rusești înghețate de Uniunea Europeană, potrivit unor surse apropiate negocierilor.

Europa lansează Comisia pentru despăgubirea Ucrainei (sursa: Facebook/European External Action Service - EEAS)
Ucraina distruge un submarin rus (sursa: Facebook/Служба безпеки України)
Internațional

Submarin rusesc de 400 de milioane de dolari, distrus de drone subacvatice ucrainene

Drone navale ale armatei ucrainene au lovit un submarin rusesc evaluat la aproximativ 400 de milioane de dolari, capabil să lanseze rachete de croazieră Kalibr, în timp ce acesta era staționat în portul Novorossiisk, la Marea Neagră. Informația a fost confirmată de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU). Atac cu drone navale „Sub Sea Baby”, de producție ucraineană Potrivit comunicatului oficial, atacul a fost realizat cu drone maritime de tip „Sub Sea Baby”, dezvoltate și produse în Ucraina. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Acestea au fost utilizate pentru a lovi ținta direct în port, demonstrând capacitatea Kievului de a ataca infrastructura navală rusă chiar și în zone considerate sigure. Submarinul, grav avariat și scos din funcțiune SBU a precizat că explozia provocată de dronele navale a cauzat avarii serioase submarinului rus, care a fost scos din funcțiune. În momentul atacului, nava avea la bord patru lansatoare de rachete de croazieră Kalibr, arme folosite frecvent de Rusia în atacurile asupra teritoriului ucrainean. Flota rusă, retrasă la Novorossiisk din cauza atacurilor ucrainene Serviciul de Securitate al Ucrainei amintește că Rusia a fost nevoită să își retragă o parte semnificativă a flotei din Marea Neagră din peninsula Crimeea către portul Novorossiisk, după o serie de atacuri repetate cu drone ucrainene. Navele rusești au fost vizate în mod constant în Crimeea, ceea ce a determinat Moscova să caute alternative pentru protejarea flotei sale.

SUA oferă garanții de securitate pentru Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

SUA oferă garanții foarte puternice de securitate pentru Ucraina. Rusia, fără reacție

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că au fost înregistrate „progrese” în negocierile cu Statele Unite privind garanțiile de securitate pentru Ucraina, după două zile intense de discuții desfășurate la Berlin. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă comune cu cancelarul german Friedrich Merz. Zelenski a precizat că a analizat detaliile propunerii americane și că acestea „arată destul de bine”, chiar dacă documentul se află încă într-o fază preliminară. Potrivit acestuia, este vorba despre o primă schiță care conturează un cadru de securitate solid pentru Ucraina. Germania vede o „șansă reală” pentru un proces de pace Cancelarul Friedrich Merz a subliniat că discuțiile purtate duminică și luni între delegațiile americană și ucraineană oferă o „șansă reală pentru un proces de pace” cu Rusia. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu El a descris setul de garanții de securitate prezentat de Washington drept „remarcabil”. Merz a mai anunțat că emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, urmau să participe luni seară la o întâlnire a liderilor europeni cu Volodimir Zelenski, organizată tot la Berlin. SUA propun garanții de securitate similare Articolului 5 din NATO Negociatorii americani au confirmat că Statele Unite au oferit Ucrainei garanții de securitate „foarte puternice”, considerate de Washington drept acceptabile și pentru Rusia. Un înalt oficial american a declarat că aceste garanții sunt comparabile cu cele prevăzute de Articolul 5 al Tratatului NATO, care stipulează apărarea colectivă. „Tot ceea ce credem că ucrainenii au nevoie pentru a se simți în siguranță este inclus în componenta de securitate a proiectului de acord”, a afirmat oficialul american în cadrul unei conferințe de presă. Avertisment de la Washington: garanțiile nu sunt nelimitate în timp Un alt negociator american a avertizat însă că aceste garanții de securitate „nu vor fi pe masă la nesfârșit”, sugerând existența unei ferestre limitate de oportunitate pentru finalizarea unui acord. Potrivit surselor americane, Donald Trump urma să îi contacteze luni pe Volodimir Zelenski și pe liderii europeni, în timpul unei cine organizate în capitala Germaniei. Moscova, reticentă față de garanțiile de securitate pentru Ucraina Problema garanțiilor de securitate rămâne extrem de sensibilă pentru Rusia, care a respins constant aderarea Ucrainei la NATO și includerea acesteia în mecanismul de apărare reciprocă al Alianței Nord-Atlantice. Cu toate acestea, oficialii americani implicați în negocieri consideră că Moscova ar putea accepta actualul pachet de garanții propus. Discuții „pozitive” și progrese pe dosare sensibile Oficialii americani au descris discuțiile de la Berlin drept „cu adevărat pozitive”. Steve Witkoff și Jared Kushner au avut, în total, aproape opt ore de negocieri cu Volodimir Zelenski pe parcursul celor două zile. „Sperăm că suntem pe calea spre pace”, a declarat unul dintre oficialii americani, adăugând că părțile au ajuns la un acord asupra a aproximativ 90% din problemele aflate pe masă. Centrala de la Zaporojie și disputele teritoriale, aproape de un compromis Sursele americane au mai indicat că discuțiile au contribuit la apropierea pozițiilor privind centrala nucleară de la Zaporojie, ocupată de Rusia, precum și asupra problemelor teritoriale. Deși Ucraina a reiterat că nu va ceda teritorii, oficialii au precizat că aceste aspecte vor fi soluționate direct între părțile beligerante. Un grup de lucru a elaborat un document de trei pagini privind chestiunile teritoriale, care urmează să fie analizat de Zelenski și echipa sa, înainte ca partea americană să discute propunerile cu Rusia. Următoarele etape ale negocierilor Grupurile de lucru sunt așteptate să se întâlnească în Statele Unite în weekend, posibil la Miami. Oficialii americani susțin că diferențele dintre Ucraina și Rusia au fost „considerabil reduse” și că există mai multe soluții pentru depășirea blocajelor rămase. Kievul confirmă: negocieri constructive și productive Partea ucraineană a calificat discuțiile de la Berlin drept „constructive și productive”. Negociatorul-șef al Ucrainei, Rustem Umerow, a transmis pe platforma X că există speranțe pentru un acord care să apropie părțile de pace. Totuși, acesta a avertizat asupra numeroaselor speculații apărute în presă și i-a lăudat pe negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner pentru abordarea „extrem de constructivă” în căutarea unui acord de pace durabil.

Putin nu vrea „armistițiul artificial” în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin respinge „armistițiul artificial” și vorbește despre o „pace adevărată” în Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin respinge ideea unui „armistițiu artificial” în Ucraina și susține în schimb necesitatea unei „păci adevărate”, a transmis luni Kremlinul. Mesajul a fost formulat de purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, în cadrul conferinței sale de presă telefonice zilnice. „Președintele Putin este deschis păcii reale, deciziilor serioase. Ceea ce respinge total sunt stratagemele de a câștiga timp și de a crea armistiții artificiale”, a declarat Peskov. Fără termene-limită pentru un acord de pace Dmitri Peskov a evitat să facă speculații privind posibilitatea încheierii unui acord de pace până la sfârșitul acestui an, așa cum ar solicita, potrivit presei internaționale, președintele american Donald Trump. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder „Nu îndrăznesc să vorbesc despre termene limită. Aceasta ar fi cea mai ingrată sarcină în acest moment”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, subliniind complexitatea negocierilor. Kremlinul apreciază eforturile lui Donald Trump Peskov a afirmat că Moscova apreciază eforturile administrației americane în direcția unei soluționări a conflictului. Potrivit acestuia, Donald Trump ar acționa „sincer” pentru obținerea păcii în Ucraina. „Trump lucrează sincer în favoarea unei soluționări și depune toate eforturile pentru a o realiza. Și echipa sa, de asemenea. Apreciem foarte mult aceste eforturi”, a declarat Peskov. Aderarea Ucrainei la NATO, „piatră de temelie” a negocierilor În privința refuzului Rusiei de a permite Ucrainei să adere la NATO, Peskov a subliniat că această chestiune reprezintă una dintre „pietrele de temelie” ale procesului de negociere. Potrivit Kremlinului, subiectul necesită „o discuție specială”, Moscova considerând extinderea Alianței Nord-Atlantice o amenințare directă la adresa securității sale. Progrese anunțate în negocierile de la Berlin Reprezentantul special al președintelui SUA pentru misiuni de menținere a păcii, Steve Witkoff, a declarat duminică faptul că s-au înregistrat progrese „considerabile” în urma negocierilor purtate la Berlin cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Consultările continuă și luni, după întâlnirea de peste cinci ore de la Cancelaria Germaniei. Witkoff a scris pe platforma X că discuțiile au fost „aprofundate” și au vizat planul de pace în 20 de puncte. Kremlinul respinge modificările propuse de Ucraina și Europa Kremlinul a respins din start modificările aduse de Ucraina și statele europene planului de pace inițial propus de Casa Albă. Iuri Ușakov, consilierul pentru politică externă al președintelui rus, a avertizat că Moscova va avea „obiecții foarte puternice” dacă vor fi operate schimbări semnificative. „Dacă se fac modificări importante, vor exista obiecții foarte serioase”, a declarat Ușakov pentru televiziunea de stat rusă. Disputa teritorială, punct sensibil pentru Moscova Potrivit lui Iuri Ușakov, obiecțiile Rusiei vizează mai multe aspecte ale planului de pace, în special problema teritorială. El a precizat că această chestiune a fost discutată „activ” la Moscova și că poziția Rusiei este bine cunoscută de partea americană. „Vor exista clauze absolut inacceptabile pentru noi, inclusiv în ceea ce privește problema teritorială. Americanii cunosc și înțeleg poziția noastră”, a spus consilierul Kremlinului. Ușakov s-a arătat sceptic cu privire la rezultatul final al negocierilor: „Nu știu ce va ieși pe hârtie după acele consultări. Dar nu va fi nimic bun”, a concluzionat el.

Cehia refuză ajutoare financiare pentru Ucraina (sursa: Facebook/Andrej Babiš)
Internațional

Putin, încă un aliat în UE: viitorul premier ceh Babiš refuză orice ajutor financiar pentru Kiev

Viitorul premier al Republicii Cehe, Andrej Babiš, a declarat sâmbătă că țara sa nu va oferi nicio garanție financiară pentru sprijinirea Ucrainei printr-un împrumut finanțat din activele rusești înghețate în Uniunea Europeană. Acesta a cerut Comisiei Europene să identifice alte soluții de finanțare pentru Kiev, fără implicarea bugetelor sau garanțiilor statelor membre. „Nu vom oferi garanții și nu vom da bani” Într-un mesaj video publicat pe rețelele de socializare, Andrej Babiš a afirmat ferm că Republica Cehă nu va susține financiar inițiativa: Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie „Nu vom oferi garanții pentru nimic și nici nu vom da bani”. Declarația vine după victoria partidului său, ANO (Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți), la alegerile legislative din octombrie și formarea unei majorități guvernamentale alături de alte două partide eurosceptice. Babiš urmează să fie învestit oficial în funcția de prim-ministru luni. UE caută soluții pentru folosirea activelor rusești înghețate Vineri, Comisia Europeană și statele UE care sprijină Ucraina în războiul cu Rusia au depășit un obstacol procedural în Consiliul UE. Decizia de prelungire pe termen nelimitat a înghețării activelor rusești a fost adoptată prin vot cu majoritate calificată, în locul unanimității, ocolind astfel opoziția exprimată de Ungaria și Slovacia. Rezerve din partea mai multor state membre Deși Belgia, Bulgaria, Malta și Italia au acceptat prelungirea înghețării activelor rusești, aceste țări au avertizat că utilizarea fondurilor pentru un împrumut destinat Ucrainei este o decizie politică ce trebuie luată la nivelul liderilor europeni. Subiectul urmează să fie discutat la summitul UE programat pentru 18–19 decembrie. Rolul-cheie al Belgiei și temerile juridice După înghețarea pe termen nelimitat a aproximativ 210 miliarde de euro din activele financiare ale Băncii Centrale a Rusiei, Comisia Europeană trebuie acum să obțină acordul Belgiei pentru utilizarea acestora într-un împrumut acordat Ucrainei. Belgia, unde sunt depozitate majoritatea acestor fonduri, se teme de posibile repercusiuni financiare și juridice și solicită garanții clare din partea celorlalte state membre ale UE. Planul de „împrumut de reparații” pentru Ucraina Planul Comisiei Europene prevede acordarea unui „împrumut de reparații” în valoare de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, într-o primă etapă, anul viitor. Suma ar putea crește ulterior la 165 de miliarde de euro. Rambursarea ar urma să se facă doar după ce Rusia ar plăti eventuale „reparații de război”, iar până atunci activele rusești înghețate ar fi înlocuite cu obligațiuni garantate de statele membre ale UE. Acuzații de confiscare și amenințări din partea Rusiei Dat fiind că este puțin probabil ca Rusia, sub conducerea președintelui Vladimir Putin, să accepte plata unor reparații de război către Ucraina, inițiativa UE este percepută de Moscova drept o confiscare mascată a activelor sale. Rusia acuză un „furt” și a amenințat cu represalii, anunțând deja acțiuni în justiție împotriva societății financiare belgiene Euroclear, care administrează fondurile înghețate.

Acuzații grave ale Rusiei la adresa României (sursa: TASS)
Internațional

Rusia acuză România și Polonia că ajută Ucraina să construiască bombe "murdare" (nucleare)

Șeful trupelor ruse de apărare radiologică, chimică și biologică, Aleksei Rtișcev, a lansat acuzații la adresa României și Poloniei, susținând că cele două state ar fi facilitat transportul componentelor unei așa-numite „bombe murdare” destinate Ucrainei. Potrivit oficialului rus, Ucraina ar fi pregătit detonarea unui astfel de dispozitiv, fără ca afirmațiile să fie susținute de dovezi. Rol atribuit fostului șef al administrației prezidențiale ucrainene Rtișcev a declarat că Andrii Iermak, fost șef al administrației președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, ar fi avut un rol-cheie în organizarea operațiunii. Citește și: Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat Acesta ar fi fost responsabil de coordonarea logistică, financiară și organizatorică a livrărilor de combustibil nuclear uzat către Ucraina. Acuzații fără dovezi privind rute prin România și Polonia Oficialul rus a afirmat că transporturile ar fi tranzitat Polonia și România, fără notificarea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică și a altor organisme internaționale. Declarațiile nu au fost însoțite de probe concrete și au fost difuzate prin agențiile de presă ruse. Invocarea unui scenariu de „operațiune sub steag fals” Potrivit lui Rtișcev, aceste transporturi ar crea riscul fabricării și utilizării unei „bombe murdare” într-o posibilă „operațiune sub steag fals”. El susține că un astfel de scenariu ar putea fi folosit pentru a provoca contaminare radioactivă și panică. Ce este o „bombă murdară” O „bombă murdară” este un dispozitiv exploziv convențional care conține materiale radioactive, fără a avea caracteristicile unei arme nucleare. Deși nu produce o explozie nucleară, un astfel de dispozitiv poate provoca contaminare radioactivă și efecte psihologice semnificative asupra populației.

Zelenski s-a filmat la Kupiansk, oraș pe care rușii se lăudau că l-au ocupat acum 3 săptămâni Foto: Captură video
Eveniment

VIDEO Zelenski s-a filmat la Kupiansk, oraș pe care rușii se lăudau că l-au ocupat acum 3 săptămâni

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a filmat, azi, la Kupiansk, orașul pe care rușii se lăudau că l-au ocupat acum trei săptămâni. Potrivit unor observatori independenți, el s-ar fi aflat, la momentul filmării, la doar 1,3 km de pozițiile rusești și la 0,5 km de zona gri a frontului.  Citește și: Numărul magistraților revoltați împotriva regimului Savonea s-a triplat, și Kovesi a semnat Vladimir Putin a susținut din noiembrie că localitatea este sub ocupație rusă, iar la 2 decembrie invita presa în acest oraș.   Zelenski s-a filmat la Kupiansk, oraș pe care rușii se lăudau că l-au ocupat acum 3 săptămâni „Astăzi, sunt în sectorul Kupiansk, cu războinicii noștri care rezolvă problemele Ucrainei aici. Rușii au continuat să vorbească despre Kupiansk – realitatea vorbește de la sine. Am vizitat trupele noastre și i-am felicitat. Mulțumesc fiecărei unități, tuturor celor care luptă aici, tuturor celor care distrug ocupantul. Astăzi, obținerea rezultatelor pe front este crucială pentru ca Ucraina să poată obține rezultate în diplomație. Exact așa funcționează: toate pozițiile noastre puternice din țară se traduc în poziții puternice în negocierile de încetare a războiului.   Mulțumesc fiecărui războinic! Sunt mândru de tine! Și mulțumesc tuturor Forțelor Terestre – astăzi este ziua voastră exclusiv. Vă mulțumesc, băieți!   Slavă Ucrainei!”, a spus Zelenski în mesajul său.    Puțin după vizita lui Zelenski pe front, Institutul pentru Studiul Războiului, ISW, a scris, pe X/Twitter: „ISW continuă să considere că linia frontului din Ucraina nu se confruntă cu un colaps iminent. Putin a organizat mai multe întâlniri cu comandanții militari ruși în ultimele săptămâni pentru a exagera în mod fals afirmațiile privind avansul rușilor în diferite sectoare ale frontului, inclusiv în direcția Kupyansk din estul regiunii Harkov, în direcția Vovchansk din nordul regiunii Harkov, în direcția Pokrovsk din regiunea Donețk și în direcția Hulyaipole din estul regiunii Zaporijia. Acești oficiali au făcut afirmații exagerate cu privire la avansurile înregistrate în cadrul fiecărei întâlniri, iar bloggerii militari ultranaționaliști ruși au respins multe dintre aceste afirmații ca fiind exagerate. Kremlinul încearcă să utilizeze aceste afirmații pentru a prezenta victoria militară rusă în Ucraina ca fiind inevitabilă, astfel încât Occidentul să înceteze să mai sprijine Ucraina și să o împingă să capituleze în fața cererilor Rusiei”.     

Trump vrea alegeri în Ucraina (sursa: Politico)
Internațional

Trump spune iar că vrea alegeri în Ucraina, care nu mai e o democrație

Președintele american Donald Trump a declarat, într-un interviu publicat de Politico, că Ucraina ar trebui să organizeze alegeri, în ciuda războiului în desfășurare. Trump a susținut că țara „a pierdut multe teritorii” și că nu ar trebui să amâne scrutinul. Trump acuză Kievul că folosește războiul pentru a amâna scrutinul „Cred că este momentul să se organizeze alegeri”, a afirmat Trump, acuzând conducerea ucraineană că invocă războiul pentru a evita procesul democratic. Citește și: Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea. Are mai multe apartamente decât părinții lui Băluță Liderii de la Kiev „vorbesc despre democrație, dar se ajunge la un punct în care aceasta nu mai este o democrație”, a spus Trump, adăugând că poporul ucrainean „ar trebui să aibă dreptul la această alegere”. Legea marțială împiedică organizarea alegerilor în Ucraina Fără legea marțială, în vigoare de la invazia rusă din februarie 2022, alegerile prezidențiale ar fi trebuit să aibă loc în martie 2024. Contextul de securitate, însă, face imposibilă desfășurarea scrutinului. Trump îl critică din nou pe Zelenski: „Nu a citit planul meu de pace” Trump a reiterat criticile lansate recent la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. El susține că liderul de la Kiev nu a studiat planul său pentru încheierea conflictului: „Mor mulți oameni. Ar fi bine ca el să-l citească”, a spus Trump. Rusia ar avea avantaj militar „mereu”, susține Donald Trump În opinia lui Trump, Moscova se află într-o poziție de forță pe front. „Rusia are avantajul militar și l-a avut mereu (...), este mult mai mare decât adversarul său (...), la un moment dat, mărimea va face diferența”. Trump critică sprijinul acordat Ucrainei de administrația Biden „Acest război nu ar fi trebuit să aibă loc”, a declarat Trump, evocând „milioanele de oameni” uciși și calificând conflictul drept „un lucru trist pentru umanitate”. El a criticat contribuția financiară a SUA față de Ucraina: „Biden le-a dat 350 de miliarde de dolari atât de prostește. Dacă nu le-ar fi dat, poate că s-ar fi întâmplat altceva.” Relația tensionată dintre Zelenski și Putin, un obstacol pentru negocieri Trump consideră că una dintre problemele principale este „ura profundă” dintre Zelenski și Putin, ceea ce face foarte dificilă încheierea unui acord de pace. Întrebat dacă Ucraina a pierdut războiul, Trump a răspuns că statul „a pierdut deja mult teritoriu”. Critici la adresa europenilor: „Vorbesc prea mult și fac prea puțin” Trump a afirmat că aliații europeni ai Ucrainei nu acționează suficient: „Ei nu fac treabă bună. Vorbesc prea mult și nu fac nimic concret.” Între timp, liderii europeni au reiterat la Londra sprijinul ferm pentru Kiev, subliniind că Ucraina „nu are nici dreptul legal, nici moral” să cedeze teritorii Rusiei.

Ucraina refuză compromisuri teritoriale în negocieri (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski, mesaj către Trump: Nu am nici dreptul legal, nici moral să cedez teritorii Rusiei

Președintele Volodimir Zelenski a declarat luni că Ucraina nu poate ceda Rusiei teritorii, nici legal, nici moral, subliniind că problema teritorială este punctul central al negocierilor actuale pentru un plan de pace mediat de Statele Unite. Zelenski a afirmat că legea ucraineană, Constituția și dreptul internațional interzic astfel de cedări, iar Ucraina „nu vrea să renunțe la nimic”, în ciuda presiunilor Moscovei. Negocieri dificile și lipsa unui compromis Liderul ucrainean a precizat că SUA încearcă să găsească un „compromis”, însă discuțiile privind teritoriile sunt extrem de complicate și nu au avansat. Citește și: Ministerul de Externe vrea să lase fundația lui Dungaciu, Fundația Universitară a Mării Negre, fără principala sursă de bani După întâlnirea cu lideri europeni la Londra, Zelenski a anunțat că experți ucraineni și europeni lucrează la o versiune revizuită a planului american, în contextul în care Kievul nu agreează toate propunerile transmise de negociatorii americani după discuțiile cu Kremlinul. Un nou proiect de plan, pregătit pentru Washington Potrivit președintelui ucrainean, varianta actualizată a planului de pace, care include aproximativ 20 de puncte, ar putea fi finalizată marți seara și trimisă apoi Washingtonului. Zelenski a subliniat totodată că sunt în desfășurare discuții privind eventuale „garanții de securitate”, însă nu a primit încă un răspuns clar despre acțiunile partenerilor occidentali în cazul unei noi agresiuni ruse. Turneu diplomatic în Europa După Londra și Bruxelles, unde are programate discuții cu oficiali NATO și ai Uniunii Europene, Zelenski urmează să se deplaseze în Italia. Problema teritorială rămâne însă „cea mai problematică” în negocieri, au transmis surse diplomatice, Rusia dorind controlul complet asupra Donbasului, în timp ce Kievul respinge categoric această cerere.

Sondaj al Fundației Reagan: a crescut sprijinul pentru NATO și Ucraina, inclusiv în rândul MAGA Foto: The White House
Internațional

Sondaj al Fundației Reagan: a crescut sprijinul pentru NATO și Ucraina, inclusiv în rândul MAGA

Un sondaj al Fundației Reagan arată că în rândul americanilor a crescut masiv sprijinul pentru NATO și Ucraina, inclusiv între ceea ce sondajul definește drept „republicani MAGA”, adică suporterii fermi ai președintelui Donald Trump. Sondajul arată că există o majoritoare zdrobitoare care vrea ca SUA să rămână în NATO și dorește respectarea articolului V din tratatul acestei alianțe. În plus, majoritatea susține înarmarea Ucrainei - care este privită ca un aliat - și vrea ca Kievul să câștige în fața Rusiei. Citește și: „Cel mai performant premier PSD”, scenariu halucinant în legătură cu criza apei din Prahova: a fost un experiment militar Potrivit datelor culese de Fundația Reagan, sprijinul pentru NATO a atins un vârf, iar susținerea electoratului republican MAGA pentru această alianță a crescut cu 12% din iunie până acum. 44% dintre americani vor ca țara lor să fie capabilă să poarte două războiae separate, cu Rusia și China, concomitent. Față de noiembrie 2024, susținerea a crescut cu 3%.  Sondajul a fost publicat la 4 decembrie.  Sondaj al Fundației Reagan: a crescut sprijinul pentru NATO și Ucraina, inclusiv în rândul MAGA Ce arată sondajul Fundației Reagan: 68% din americani au o atitudine favorabilă NATO (față de 62% în iunie 2025). Favorabilitatea a crescut în rândul republicanilor, mai ales al susținătorilor lui Trump.  76% dintre cei chestionați susțin articolul V, creștere de 5% față de iunie.  34% dintre americani susțin retragerea din NATO, 59% se opun. Republicanii sunt împărțiți - 46% se opun retragerii, 45% o susțin. În rândul MAGA, doar 43% se opun retragerii, dar este o creștere de 10% față de iunie. 49% din alegătorii MAGA vor retragerea din NATO. Însă sondajul arată că opoziția față de retragerea din NATO crește odată cu informațiile despre noile angajamente privind cheltuielile pentru apărare, ridicate la 5% din PIB.  62% dintre americani vor ca Ucraina să câștige războiul, 11% preferă Rusia 64% dintre cei chestionați vor ca SUA să continue să trimită arme Ucrainei - este nivelul maxim de susținere din iunie 2023. 62% dintre republicanii MAGA susțin sprijinirea Ucrainei, creștere de 20% față de noiembrie 2024.  45% dintre cei chestionați susțin ca Ucraina să fie sprijinită până își recuperează toate teritoriile, 23% cred că ar trebui să cedeze teritorii în schimbul unei păci, cu garanții de securitate din partea Vestului. Republicanii sunt divizați la acest capitol: 34% sunt pentru susținere totală a Ucrainei, 31% ar recomanda cedări teritoriale contra unei păci cu garanții de securitate și 27% ar merge pe varianta „Instituirea unui armistițiu temporar de-a lungul liniilor frontului actuale, fără recunoașterea oficială a controlului Rusiei asupra teritoriilor anexate”.  Aproape toate solicitările Ucrainei, inclusiv furnizarea de rachete Tomahawk sau „Oferirea Ucrainei a unui angajament de apărare colectivă, care să oblige SUA și aliații europeni să răspundă cu forța în cazul în care Ucraina va fi atacată din nou, similar angajamentului SUA față de membrii NATO” au un sprijin de peste 65% în rândul amnericanilor Circa 70% dintre cei chestionați nu cred că Rusia va respecta un acord de pace cu Ucraina.   

Erdoğan condamnă atacurile Ucrainei din Marea Neagră (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Erdoğan, furios după ce Ucraina a lovit petroliere-fantomă rusești: Navigația, în pericol

Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a atras atenția asupra unei „escaladări îngrijorătoare” după ce două petroliere au fost lovite vineri și sâmbătă în Marea Neagră, în apropierea coastelor Turciei, în urma unor atacuri cu drone revendicate de Ucraina. Erdoğan a subliniat că Turcia „nu poate accepta aceste atacuri în nicio circumstanță”, întrucât ele amenință securitatea navigației, mediul marin și viețile oamenilor aflate în zona economică exclusivă a statului. Conflictul Rusia–Ucraina afectează siguranța navigației Liderul turc avertizează că războiul dintre Rusia și Ucraina „a atins un nivel care amenință clar siguranța navigației în Marea Neagră”. Citește și: Sondaj AtlasIntel: Anca Alexandrescu a crescut puternic, Drulă a picat Turcia transmite avertismente părților implicate și monitorizează atent evoluția situației pentru a sprijini încheierea conflictului. Declarația vine pe fondul negocierilor dintre Washington și Kiev privind un plan de pace american în 28 de puncte. Petroliere din „flota din umbră” a Rusiei, lovite în apropierea Turciei Două petroliere, Kairos și Virat, ambele sub pavilionul Gambiei și considerate parte a „flotei din umbră” prin care Rusia evită sancțiunile occidentale, au fost lovite de drone navale ucrainene în Marea Neagră, în afara apelor teritoriale turcești. Nava Virat a fost atacată din nou sâmbătă dimineața. Ambele vase se deplasau fără încărcătură către portul rusesc Novorossiisk. Atacuri și asupra infrastructurii petroliere ruse În aceeași perioadă, un alt atac ucrainean cu drone a avariat un terminal petrolier din Novorossiisk, utilizat inclusiv pentru exportul de petrol kazah, ceea ce amplifică tensiunile din zonă și impactul economic asupra fluxurilor energetice. Un alt petrolier, Mersin, aflat sub pavilion panamez, dar operat de o companie turcă și folosit la exportul de petrol rusesc, a fost avariat joi în Atlantic, în apropierea coastelor Senegalului. Nava a suferit patru explozii externe, iar cauza acestora nu a fost încă stabilită.

Planul de pace în Ucraina, fără rezultate (sursa: Facebook/U.S. Department of State)
Internațional

Fără progrese în discuțiile pe planul de pace al lui Trump, potrivit lui Rubio

Președintele american Donald Trump a declarat duminică că există „șanse mari” pentru un acord care să pună capăt conflictului dintre Rusia și Ucraina. Afirmația vine după o nouă rundă de discuții între delegațiile SUA și Ucraina, desfășurate în Florida, considerate „productive”, însă fără rezultate concrete. Șeful diplomației americane, Marco Rubio, rămâne rezervat, afirmând că „mai este mult de lucru”. Optimism american, prudență ucraineană Negocierile au vizat planul propus de SUA, alcătuit din 28 de puncte, menit să încheie războiul început în februarie 2022. Citește și: De 1 Decembrie, Trump laudă parteneriatul cu România: „Apreciez leadershipul României ca aliat NATO” Deși delegațiile americană și ucraineană au descris întâlnirea drept „productivă”, nu au rezultat anunțuri majore. O sursă apropiată delegației de la Kiev a declarat că discuțiile „nu au fost ușoare”. Donald Trump: „Ambele părți își doresc încheierea conflictului” De la bordul Air Force One, președintele Trump și-a exprimat optimismul privind evoluția negocierilor. „Cred că Rusiei i-ar plăcea ca aceasta să se încheie și eu cred că Ucrainei, eu știu că Ucrainei i-ar plăcea ca aceasta să se încheie”, a afirmat acesta, sugerând că atât Moscova, cât și Kievul ar fi dispuse să avanseze spre un acord. Corupția din Ucraina, un obstacol în procesul de negociere Donald Trump a subliniat că Ucraina nu se află într-o poziție de forță, invocând scandalul de corupție care l-a determinat pe președintele Volodimir Zelenski să îl demită pe Andrii Iermak, principalul său consilier și negociator în relația cu SUA. „Ucraina are câteva mici probleme dificile. E o situație de corupție, ceea ce nu ajută”, a spus liderul de la Casa Albă. Concesii teritoriale și modificări cerute de europeni Planul propus de SUA prevedea inițial retragerea forțelor ucrainene din Donețk și recunoașterea de facto a regiunilor Donețk, Lugansk și Crimeea ca teritorii ruse. Ulterior, documentul a fost modificat la cererea europeană, însă forma sa actuală rămâne neclară. Mai mulți oficiali europeni au considerat că varianta inițială era prea favorabilă Moscovei. Emisarul lui Trump revine la Moscova pentru discuții cu Putin Steve Witkoff, emisaryul lui Donald Trump prezent la discuțiile din Florida, urmează să se deplaseze din nou la Moscova pentru a continua dialogul cu președintele rus Vladimir Putin. La întâlnirile din SUA a participat și Jared Kushner, ginerele președintelui, semn că Trump se implică direct în negocieri. Kievul vorbește despre „progrese substanțiale” Rustem Umerov, negociatorul-șef al Ucrainei, a transmis pe Facebook că a raportat președintelui Zelenski „progrese substanțiale”, fără a detalia. La rândul său, Zelenski a afirmat pe platforma X că discuțiile trebuie să fie „constructive”, deschise și orientate spre protejarea suveranității și intereselor naționale ale Ucrainei.

Tensiuni între Kazahstan și Ucraina (sursa: Google Maps)
Internațional

Terminalul petrolier rusesc Novorosiisk, lovit de Ucraina, pagube mari. Kazahstanul protestează

Ministerul de Externe din Kazahstan a transmis Ucrainei un protest oficial după atacul comis sâmbătă asupra instalațiilor Consorțiului Conductei Caspice (KTK) din portul rusesc Novorossiisk, de la Marea Neagră. Incidentul a dus la distrugerea unui terminal de încărcare și a fost catalogat de autoritățile kazahe drept o agresiune asupra unui obiectiv civil. Kazahstanul condamnă atacul asupra infrastructurii critice „Ministerul Afacerilor Externe din Kazahstan îşi exprimă protestul în legătură cu noul atac deliberat asupra infrastructurii critice a KTK în apele portului Novorossiisk”, a declarat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei kazahe, Aybek Smadiyarov. Citește și: Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară - fost comandant al armatei ucrainene Potrivit acestuia, este vorba despre al treilea incident de acest tip, iar operațiunile Consorțiului beneficiază de protecție conform dreptului internațional. „Atac asupra unui obiectiv exclusiv civil” Prin același comunicat, Kazahstanul amintește că infrastructura vizată are caracter exclusiv civil, iar agresiunea constituie o încălcare a normelor internaționale. „Este al treilea act de agresiune împotriva unui obiectiv exclusiv civil ale cărui operaţiuni beneficiază de garanţii conform normelor dreptului internaţional”, a subliniat Ministerul de Externe din Kazahstan. Relațiile dintre Kazahstan și Ucraina, în tensiune Autoritățile de la Astana consideră incidentul un factor de deteriorare a relațiilor bilaterale cu Ucraina. „Considerăm incidentul drept o acţiune ce afectează relaţiile bilaterale dintre Republica Kazahstan şi Ucraina şi sperăm că partea ucraineană va lua măsuri eficiente pentru a împiedica apariţia unor astfel de incidente în viitor”, a mai precizat Smadiyarov. Terminalul avariat, monitorizări de mediu Atacul de sâmbătă, produs în zorii zilei, nu a provocat scurgeri de țiței, datorită activării sistemelor automate de securitate, care au închis supapele instalației avariate. Consorțiul a anunțat însă că autoritățile prelevează probe de apă marină și monitorizează situația pentru a evalua eventualul impact ecologic. Operațiunile altor terminale, suspendate temporar Celelalte terminale ale Consorțiului Conductei Caspice își vor relua activitatea doar după eliminarea oricărei amenințări. „Operaţiunile vor fi reluate când nu va exista nicio ameninţare de atacuri cu drone nautice sau aeriene”, a transmis KTK. Consorțiul Conductei Caspice, proiect internațional strategic KTK reunește companii importante din Kazahstan, Statele Unite, Rusia și mai multe țări europene. Din acest motiv, consorțiul a acuzat Ucraina de „atacarea intereselor ţărilor participante”. În anul 2024, conducta a transportat peste 63 de milioane de tone de petrol, având un rol esențial în exporturile energetice din regiune. Dronele ucrainene au vizat în ultimele luni numeroase infrastructuri energetice din Rusia, de la conducte de petrol și gaze, până la depozite de combustibil și rafinării, ca parte a strategiei de presiune asupra economiei ruse.

Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară, spune generalul Zalujnîi Foto: Facebook
Internațional

Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară

Generalul Valeri Zalujnîi, fost comandant al armatei ucrainene, acum ambasador la Londra, prezintă, într-un articol publicat de The Telegraph, trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele este prezența armelor nucleare pe teritoriul Ucrainei. Însă Zalujnîi spune că nu există condiții pentru încheierea unei păci și Rusia a atras Ucraina într-un război de uzură pentru care Kievul nu este pregătit.  Citește și: Judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, două săptămâni în Thailanda, la schimb de experiență „Războiul cu Rusia riscă să se transforme într-un război mai amplu pentru cucerirea Europei de Est”, mai afirmă el.  Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară Ce spune Zalujnîi pentru The Telegraph: „Nu există nicio îndoială cu privire la obiectivul politic al Rusiei: abolirea Ucrainei ca stat independent. Înțelegerea acestui lucru trebuie să constituie baza pentru elaborarea unei strategii care să ne păstreze statalitatea. Ne aflăm într-o situație extrem de dificilă, în care o pace pripită nu va duce decât la o înfrângere devastatoare și la pierderea independenței” După eșecul unei victorii rapide, Rusia a schimbat strategia, trecând la un război de uzură: „În 2023, Rusia a încercat să se concentreze pe crearea unor linii defensive puternice, ceea ce, pe de o parte, era logic, servind la respingerea ofensivei noastre, iar pe de altă parte, ne distrăgea atenția de la obiectivul principal.Pe măsură ce Ucraina respingea atacurile, Rusia implementa o economie de război, lansa propagandă, modifica legislația și construia rezerve strategice, totul în timp ce ne trăgea într-o nouă fază de uzură a conflictului pentru care, la fel ca în 2022, nu eram pregătiți. Evenimentele din 2024 și 2025, în ciuda realizărilor minore de pe front, indică eficacitatea absolută a unei astfel de strategii pentru Rusia în eforturile sale de a-și atinge obiectivul politic” „Rusia încearcă să creeze condiții pentru a provoca colapsul Ucrainei pe fronturile militar, economic și politic simultan. În absența unei viziuni unificate asupra unei noi arhitecturi de securitate pe continentul european, fără garanții de securitate și programe financiare reale, războiul cu Rusia riscă să se transforme într-un război mai amplu pentru cucerirea Europei de Est”. De ce garanții de securitate ar avea nevoie Ucraina: „Aderarea Ucrainei la NATO, amplasarea de arme nucleare pe teritoriul ucrainean sau desfășurarea unui contingent militar aliat numeros, capabil să facă față Rusiei”. Însă Zalujnîi încheie pe un ton mai degrabă pesimist: „Războiul va continua probabil. Nu numai pe plan militar, ci și pe plan politic și economic. Rusia poate schimba instrumentele și formele agresiunii sale, dar toate vor servi aceluiași scop. Pentru noi, în această situație, principalul obiectiv politic ar trebui să fie acela de a priva Rusia de posibilitatea de a comite agresiuni împotriva Ucrainei în viitorul previzibil”. 

Terminal petrolier rusesc distrus de drone ucrainene (sursa: X/NOELREPORTS)
Internațional

Terminal petrolier distrus de drone ucrainene în portul rusesc strategic Novorosiisk

Drone navale ucrainene au lovit sâmbătă dimineața devreme un terminal petrolier din portul rusesc Novorosiisk, situat la Marea Neagră. Atacul a vizat una dintre infrastructurile energetice majore prin care se exportă țiței către piețele internaționale. Terminal strategic pentru exportul petrolului kazah, afectat Terminalul atacat este parte a unui coridor energetic important, folosit pentru exportul țițeiului transportat prin unul dintre cele mai mari oleoducte din lume. Citește și: Judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, două săptămâni în Thailanda, la schimb de experiență Conducta pornește din Kazahstan, din apropierea Mării Caspice, traversează Rusia și ajunge la Marea Neagră. Această infrastructură este exploatată de Caspian Pipeline Consortium (CPC), un consorțiu internațional care gestionează fluxul de petrol către piețele globale. Un doc din terminal, avariat și scos din funcțiune Potrivit CPC, "un atac terorist" cu drone navale a avariat unul dintre cele trei docuri ale terminalului, folosit la alimentarea petrolierelelor. Docul vizat a suferit „distrugeri importante” și a fost scos din funcțiune, ceea ce ar putea afecta temporar capacitatea terminalului de a opera la capacitate maximă. Măsuri de siguranță activate În momentul atacului, sistemele de urgență au blocat automat valvele, prevenind scurgerile de petrol. Conform informațiilor preliminare, nu s-a produs poluare a Mării Negre. Faptul că nu au fost raportate scurgeri majore limitează impactul ecologic al incidentului, în condițiile în care zona este considerată sensibilă din punct de vedere al mediului. Kazahstanul denunță atacul și avertizează asupra riscurilor globale Ministerul Energiei din Kazahstan a condamnat atacul, catalogându-l drept „inacceptabil”. Oficialii au avertizat că astfel de acțiuni creează „riscuri pentru securitatea energetică mondială”, dat fiind rolul strategic al oleoductului în aprovizionarea globală cu petrol.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră