sâmbătă 09 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2405 articole
Internațional

Războiul din Iran, avantaj pentru Ucraina: criza globală, un atu în negocierile cu Rusia

În timp ce atenția lumii este captată de conflictul din Iran, Ucraina joacă o carte surprinzătoare: transformă un context geopolitic aparent nefavorabil într-o oportunitate strategică. Departe de a fi marginalizat, Kievul încearcă să își consolideze poziția militară, diplomatică și economică înaintea unor eventuale negocieri de pace cu Rusia, arată o analiză BBC. Diplomația dronelor: cum își „vinde” Ucraina expertiza de război Apariția președintelui Volodimir Zelenski în Arabia Saudită, în luna martie, nu a fost doar un gest diplomatic, ci un semnal clar: Ucraina nu așteaptă pasiv evoluțiile globale, ci le exploatează. Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD Vizita lui Zelenski în Golf a avut un obiectiv explicit: „consolidarea protecției vieților”. În realitate, miza a fost mai largă: valorificarea experienței acumulate pe front, în special în domeniul dronelor. Kievul a semnat acorduri cu state precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, toate afectate recent de atacuri iraniene. Ucraina oferă expertiză și tehnologie, iar în schimb își consolidează alianțele și deschide ușa unor viitoare acorduri de apărare. „Vrem să le ajutăm să se apere. Și vom continua să construim astfel de parteneriate”, a declarat Zelenski. Presiunea energetică: un avantaj temporar pentru Rusia La început, războiul din Iran părea să joace în favoarea Moscovei. Donald Trump risca să își deturneze atenția de la Ucraina, iar Rusia profita de creșterea prețurilor la petrol. Blocajele din Strâmtoarea Hormuz au permis Moscovei să vândă mai mult petrol, la prețuri mai mari, alimentând astfel bugetul de război. Cu cât Rusia are mai multe resurse financiare, cu atât își poate susține mai mult ofensiva în Ucraina. Ucraina schimbă regulile jocului În ciuda acestor dezavantaje inițiale, Ucraina reușește din nou să întoarcă situația în favoarea sa. Strategia Kievului este clară: acumularea de avantaje înaintea unei eventuale mese de negocieri. Donald Trump a sugerat recent că o „soluție” pentru Ucraina ar putea apărea „relativ rapid”, după o discuție cu Vladimir Putin. Totuși, astfel de declarații au mai existat, fără rezultate concrete. Drona, arma care schimbă echilibrul Unul dintre cele mai importante atuuri ale Ucrainei este războiul dronelor. Rusia folosește intensiv dronele Shahed-136, de origine iraniană, dar Ucraina a găsit metode eficiente și ieftine de interceptare. Dacă o dronă costă până la 130.000 de dolari, sistemele de apărare pot costa de zece ori mai puțin. Această eficiență a atras atenția NATO și a partenerilor europeni. Ucraina a semnat acorduri majore de apărare cu Norvegia și Germania, în valoare de miliarde de dolari. Atacuri strategice asupra economiei ruse Un alt câștig tactic al Ucrainei este lecția învățată din conflictul iranian: lovirea infrastructurii energetice. Dronele ucrainene vizează acum instalațiile petroliere ruse, generând pierderi semnificative. Potrivit Kievului, aceste atacuri au redus veniturile Rusiei cu aproximativ 1 miliard de dolari într-o singură săptămână. Sprijin financiar european de amploare Ucraina a obținut și un sprijin financiar esențial: un împrumut de 90 de miliarde de euro susținut de Uniunea Europeană. Blocajul impus anterior de Viktor Orbán a fost depășit după schimbările politice din Ungaria, permițând deblocarea fondurilor necesare pentru echipamente militare. Negocieri blocate și tensiuni diplomatice În ciuda acestor progrese, negocierile de pace rămân în impas. Trimișii administrației Trump, inclusiv Jared Kushner și Steve Witkoff, nu au vizitat Kievul, fiind concentrați pe Orientul Mijlociu. Zelenski a calificat această absență drept „lipsită de respect”, sugerând o diminuare a interesului american pentru Ucraina. SUA își schimbă prioritățile Noua strategie de securitate a Washingtonului nu mai consideră Rusia o amenințare directă, punând accent pe stabilitate și potențiale parteneriate. Această abordare este favorabilă Kremlinului și ridică semne de întrebare în rândul aliaților europeni. Rusia intensifică atacurile Între timp, Rusia nu dă semne că ar dori pacea. Din contră, își intensifică atacurile asupra infrastructurii civile ucrainene, profitând de faptul că atenția globală este concentrată în altă parte. Europa, între sprijin și ezitare Europa continuă să susțină Ucraina, dar evită decizii radicale, precum utilizarea activelor rusești înghețate. Criticii acuză liderii europeni că gestionează conflictul, în loc să îl încheie. Pacea, încă departe În acest context complicat, Ucraina încearcă să își consolideze poziția cât mai mult. Zelenski mizează pe vizibilitate și pe menținerea Ucrainei în centrul atenției internaționale, sperând că SUA își vor redirecționa prioritățile. Deocamdată însă, în ciuda tuturor mișcărilor strategice, perspectiva unui armistițiu cu Rusia rămâne incertă.

Războiul din Iran, atu pentru Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Războiul din Ucraina, zone de risc în România (sursa: tass.ru)
Eveniment

Zonele de risc din România în contextul războiului din Ucraina: harta vulnerabilităților

Războiul din Ucraina nu mai este doar o realitate îndepărtată pentru România, ci una care se manifestă tot mai vizibil în proximitatea granițelor sale. Duminică, Ministerul Apărării Naționale a anunțat că au fost descoperite alte fragmente de dronă între localitățile Luncavița și Văcăreni, din județul Tulcea, într-un nou incident de securitate la granița României. Dronă căzută, persoane evacuate Potrivit informațiilor oficiale, zona a fost imediat securizată de autorități, iar o echipă mixtă formată din specialiști ai Ministerului Apărării Naționale și Serviciului Român de Informații s-a deplasat la fața locului pentru investigarea situației. Citește și: Legăturile suspecte ale lui Claudiu Manda cu Emiratele Arabe Unite, dezvăluite de un „watchdog” din Bruxelles Cazul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, iar fragmentele urmează să fie expertizate. Autoritățile au intervenit pentru neutralizarea dispozitivului, iar peste 500 de persoane au fost evacuate preventiv din zona afectată. Incidentul vine la doar o zi după ce o dronă cu încărcătură explozivă a pătruns neautorizat în spațiul aerian românesc, provocând pagube în municipiul Galați. O hartă a proximității: când războiul nu mai este „în vecinătate” Războiul din Ucraina nu poate fi privit, pentru România, ca un conflict îndepărtat. Poziționată pe flancul estic al NATO, și având o frontieră de peste 600 de kilometri cu Ucraina, România se află într-o zonă de contact direct cu efectele colaterale ale conflictului. Incidentele repetate cu drone, bruiajul GPS și intensificarea atacurilor asupra infrastructurii ucrainene din apropierea Dunării au conturat o realitate nouă: riscul nu mai este abstract, ci geografic și localizat. În acest context, anumite regiuni ale României devin mai expuse decât altele, nu neapărat în sensul unui conflict direct, ci în logica unui război modern, fragmentat și hibrid. Delta Dunării și zona Tulcea–Galați: epicentrul incidentelor Cea mai expusă zonă este, fără îndoială, Delta Dunării și regiunea de graniță din județele Tulcea și Galați. Datele din arhiva Ministerul Apărării Naționale, analizate pentru județul Tulcea, indică o creștere constantă a numărului de informări oficiale privind incidentele aeriene de la graniță. Dacă în 2022 au fost identificate doar două comunicate referitoare la alertarea populației sau descoperirea unor fragmente de dronă, în 2023 numărul acestora a crescut la zece informări oficiale. La 9 septembrie 2023, Ministerul Apărării Naționale anunța de altfel demararea unor măsuri concrete de protecție a populației din zona de frontieră, în contextul riscurilor generate de războiul din Ucraina. În baza unei hotărâri a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, autoritățile au decis amenajarea unor spații de adăpost în localitatea Plauru, județul Tulcea, aflată în imediata vecinătate a zonelor vizate de atacuri. Lucrările au fost realizate de militari ai Brigăzii 10 Geniu, care au instalat două adăposturi din elemente prefabricate din beton, destinate protejării populației în situații de urgență. Măsura a marcat una dintre primele intervenții concrete ale statului român pentru adaptarea la riscurile de securitate apărute la granița de est. La 14 septembrie 2023, Ministerul Apărării Naționale, în colaborare cu Ministerul Transporturilor, anunța extinderea restricțiilor de zbor în spațiul aerian din nordul Dobrogei, pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. Noile măsuri vizau o zonă cuprinsă între Sulina și Galați, pe o adâncime de 20–30 de kilometri în interiorul teritoriului național și până la o altitudine de 4.000 de metri, fiind comunicate prin notificări de tip NOTAM. În aceste perimetre, zborurile civile sau comerciale, inclusiv cele ale aeronavelor fără pilot, au fost interzise, cu excepția celor de stat sau implicate în intervenții de urgență. Decizia a venit în completarea restricțiilor deja impuse încă din mai 2022, dar extinse semnificativ în contextul noilor riscuri de securitate, pentru a permite o monitorizare mai eficientă a spațiului aerian. În 2024, numărul comunicatelor de presă ale MApN a urcat la 17, confirmând transformarea acestor episoade din evenimente punctuale într-un fenomen recurent, monitorizat constant de autorități. Tendința s-a accentuat în 2025, când au fost înregistrate 27 de astfel de informări, ceea ce indică nu doar o frecvență mai mare a alertelor și incidentelor în proximitatea Deltei Dunării, ci și o consolidare a mecanismelor de reacție și comunicare publică.  Marea Neagră: un risc strategic și economic Dacă Delta Dunării este zona cea mai vizibil afectată, Marea Neagră reprezintă o zonă de risc strategic pe termen lung. Potrivit unor declarații ale oficialilor militari români, există riscuri legate de securitatea infrastructurii energetice și economice din această regiune, inclusiv proiecte precum exploatările offshore. În paralel, Marea Neagră este un spațiu intens militarizat, unde au loc exerciții NATO, sunt raportate incidente de bruiaj GPS, circulă nave militare și comerciale într-un context tensionat. În acest mediu, riscul nu este doar militar, ci și economic: orice destabilizare poate afecta rutele comerciale și investițiile energetice. Frontiera de nord: Maramureș și Bucovina, riscuri latente Deși mai puțin mediatizată, frontiera nordică a României, în Maramureș și Bucovina, rămâne o zonă de risc latent. Această regiune face parte din granița extinsă cu Ucraina și, deși nu a fost afectată direct de incidente majore, este inclusă în logica generală a vulnerabilităților de frontieră. Lungimea totală a graniței româno-ucrainene, de peste 600 km, face imposibilă o securizare absolută, mai ales în contextul unor amenințări asimetrice. În plus, eventuale evoluții ale conflictului în vestul Ucrainei ar putea schimba rapid nivelul de risc pentru această zonă. „Poarta Focșanilor”: vulnerabilitate strategică în interior Dincolo de granițele directe, există și zone interne considerate vulnerabile din punct de vedere strategic. Una dintre acestea este așa-numita „Poartă a Focșanilor”, o regiune care include județe precum Galați, Vrancea și Buzău și care este considerată de analiști militari un punct sensibil în arhitectura de apărare a NATO. Această zonă este importantă pentru că: - permite accesul către interiorul României - are infrastructură limitată în anumite segmente - este relevantă în scenarii de conflict extins Deși nu este afectată direct în prezent, importanța sa strategică o transformă într-un punct de atenție în orice analiză de securitate regională. Riscurile invizibile: bruiaj, atacuri cibernetice și război hibrid Nu toate riscurile sunt vizibile. În paralel cu incidentele fizice, România se confruntă cu bruiaj frecvent al semnalelor GPS în zona Mării Negre și a Deltei, cu atacuri cibernetice zilnice asupra instituțiilor statului și cu campanii de dezinformare tot mai sofisticate. Aceste forme de presiune fac parte din ceea ce specialiștii numesc „război hibrid” — un tip de conflict care nu urmărește distrugerea directă, ci uzura constantă. Potrivit unor date oficiale, instituțiile românești se confruntă cu aproximativ 10.000 de atacuri cibernetice zilnic, multe dintre ele asociate grupurilor pro-ruse. Scenariul critic: dacă linia frontului se apropie Unul dintre cele mai discutate scenarii în analizele de securitate este cel în care conflictul din Ucraina se apropie direct de granițele României. Potrivit unor experți în securitate, o astfel de evoluție ar reprezenta o schimbare majoră de paradigmă, transformând România dintr-un stat de proximitate într-un stat de primă linie. De asemenea, unele analize arată că, în cazul unei prăbușiri a rezistenței ucrainene, România ar deveni principalul stat NATO expus la o deteriorare severă a securității.

Un soldat rus urma să transmită un mesaj studenților din Kuban Foto: Captură video
Internațional

VIDEO Un soldat rus urma să transmită un mesaj studenților din Kuban. Pe ecran a apărut altcineva

Un soldat rus urma să transmită un mesaj studenților din Kuban, pentru a-i îndemna să se înroleze, dar, surpriză, pe ecran a apărut altcineva: un militar ucrainean care le-a spus că toți cei care vor ajunge pe teritoriul țării sale vor fi uciși. În acel moment, oficialii ruși au reușit să oprească transmisia, care a aproape 90 de secunde.  Citește și: Precedentul care sperie PSD: guvernul Boc I a supraviețuit 84 de zile după demisia miniștrilor PSD. A urmat guvernul Boc II Un soldat rus urma să transmită un mesaj studenților din Kuban „Universitatea Agrară din Kuban, din Rusia, a decis să invite un soldat rus care luptă în Ucraina să țină o prelegere online în fața unei săli pline de studenți, pentru a-i încuraja să se înroleze în Armata Rusă. În schimb, pe ecran a apărut un soldat ucrainean”, arată, pe Twitter, Visegrad24.  „Vreau să vă spun adevărata istorie a operatorilor ruși de drone. Gudvin conducea o unitate de drone de cercetare, era foarte bine pregătit profesional. El lucra împreună cu Ernest, ofițer de carieră. Acționau departe de linia frontului. Dar problema era comandantul lor, care extorca bani de la subordonați. Eu sunt soldat, dar nu rus, ci ucrainean și vreau să vă spun: Dumnezeu să vă ferească să ajungeți acolo! Va trebui să-i omor pe toți cei care semnează acest contract (...) Linia frontului nu s-a mai schimbat de patru ani. Un cimitir de dimensiunile a două țări. Și, sincer, îi vom ucide pe toți cei care vin pe teritoriul ucrainean”, a spus militarul ucrainean. 

Ucraina capturează o poziție rusă cu roboți (sursa: president.gov.ua)
Internațional

Ucraina, reușită militară la care marile puteri doar visează: a capturat soldați ruși doar cu roboți

Războiul din Ucraina marchează un moment de cotitură în istoria conflictelor moderne: pentru prima dată, o poziție militară rusă a fost cucerită exclusiv cu ajutorul roboților. Succesul ucrainean confirmă o transformare profundă a câmpului de luptă, în care tehnologia nu mai este un simplu instrument, ci devine actor central. Armate din întreaga lume, de la SUA la China, investesc masiv în robotizare și inteligență artificială. În spatele acestei schimbări se conturează o nouă paradigmă militară, în care riscurile pentru soldați sunt reduse, dar întrebările etice și strategice devin tot mai complexe. Ucraina capturează o poziție rusă cu roboți Pentru prima dată de la începutul conflictului, forțele ucrainene au reușit să cucerească o poziție rusă fără implicarea infanteriei și fără pierderi umane, utilizând exclusiv drone și sisteme robotice terestre. Citește și: Liderii PSD din Prahova, șocați de întâlnirea cu președintele Nicușor Dan la mănăstirea Cornu: „Exagerat de normal” Anunțul a fost făcut de președintele Ucrainei, care a subliniat importanța strategică a acestei reușite. Potrivit lui Zelenski, este pentru prima dată când o poziție inamică este capturată exclusiv prin intermediul platformelor fără pilot. „Ocupanții s-au predat, iar operațiunea a fost desfășurată fără participarea infanteriei și fără pierderi de partea noastră”, a declarat liderul de la Kiev. Peste 22.000 de misiuni: tehnologia care salvează vieți Președintele ucrainean a precizat că sisteme robotice precum Ratel, Termit, Ardal, Lynx, Snake, Protector și Volya au fost utilizate intens în ultimele luni. În total, aceste platforme au realizat peste 22.000 de misiuni în ultimele trei luni, intervenții în zone cu risc extrem și operațiuni fără expunerea directă a militarilor. „Viețile au fost salvate de peste 22.000 de ori, un robot a intrat în cele mai periculoase zone în locul unui soldat”, a subliniat Zelenski, evidențiind rolul tehnologiilor de vârf în protejarea vieții umane. Creșterea accelerată a utilizării roboților pe front Comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Syrskyi, a confirmat tendința de intensificare a utilizării acestor tehnologii. Potrivit acestuia, în martie, numărul misiunilor realizate de sisteme robotice a crescut cu 50% față de luna precedentă. Peste 9.000 de misiuni au fost efectuate doar în martie 2026. Rolul în expansiune al sistemelor fără pilot Inițial utilizate în principal pentru sarcini logistice, precum livrarea de muniție sau evacuarea răniților, sistemele robotice au început să fie integrate în operațiuni de luptă directă. Numărul unităților militare care folosesc aceste tehnologii a crescut semnificativ: de la 67 la finalul anului 2025, la 167 în primăvara anului 2026. Războiul viitorului: cum tehnologia redefinește câmpul de luptă În ultimele decenii, războiul a suferit o transformare profundă, trecând de la confruntări bazate pe masă de trupe și armament clasic la un model în care tehnologia joacă un rol central. Dronele, roboții militari și sistemele autonome nu mai sunt doar instrumente auxiliare, ci devin actori esențiali în desfășurarea operațiunilor. Conflictul din Ucraina a accelerat această evoluție, demonstrând că superioritatea tehnologică poate compensa, cel puțin parțial, dezavantajele numerice. În paralel, marile puteri investesc masiv în inteligență artificială și sisteme fără pilot, conturând o nouă paradigmă a războiului modern. De la soldat la algoritm: transformarea războiului modern Una dintre cele mai vizibile schimbări este integrarea sistemelor fără pilot în toate dimensiunile conflictului: aerian, terestru și naval. Dronele sunt utilizate pentru supraveghere, recunoaștere, lovituri de precizie sau chiar transport logistic. Potrivit unor analize militare, aceste sisteme au modificat radical dinamica operațiunilor, oferind „avantaje tactice unice și eficiență operațională sporită”. În același timp, ele permit extinderea razei de acțiune și reducerea expunerii directe a militarilor pe front. În războiul din Ucraina, rolul tehnologiei este deja dominant: dronele sunt responsabile pentru aproximativ 70–80% din pierderile de pe câmpul de luptă, potrivit unor evaluări recente. Această statistică reflectă o schimbare de paradigmă: eficiența militară nu mai depinde exclusiv de forța umană, ci de capacitatea de a integra tehnologia în strategia de luptă. Robotizarea militară: exemple din marile puteri Tendința de robotizare nu este specifică doar Ucrainei. Statele Unite, China și alte puteri globale investesc intens în dezvoltarea sistemelor autonome. În Statele Unite, dronele avansate precum MQ-35 V-BAT sunt utilizate pentru recunoaștere și operațiuni în medii ostile, inclusiv în zone afectate de război electronic. Aceste sisteme sunt proiectate să opereze în condiții dificile, unde comunicațiile sunt perturbate sau inexistente. China, la rândul său, dezvoltă tehnologii de tip „roi de drone”, în care sute de unități pot fi coordonate simultan de un singur operator. Aceste sisteme folosesc algoritmi inteligenți pentru a coopera autonom și a executa misiuni complexe, inclusiv recunoaștere și atac. În paralel, alte state precum Israel, Turcia sau Regatul Unit investesc în drone de atac, sisteme de apărare anti-drone și platforme autonome, consolidând o veritabilă cursă globală a înarmării tehnologice. Ucraina, laboratorul războiului tehnologic Conflictul din Ucraina este adesea descris drept un „laborator” pentru testarea noilor tehnologii militare. Aici, dronele comerciale adaptate, sistemele autonome și inteligența artificială sunt integrate rapid în operațiuni reale. Un exemplu relevant este utilizarea roboților terestri pentru aprovizionare și evacuare medicală. Aproximativ 47% dintre misiunile acestor sisteme au implicat livrarea de echipamente sau evacuarea răniților. De asemenea, integrarea dronelor cu artileria a crescut semnificativ precizia loviturilor, permițând ajustări în timp real și evaluarea imediată a rezultatelor. În plus, Ucraina a devenit primul stat care a creat o structură militară dedicată exclusiv sistemelor fără pilot, semn al importanței strategice pe care aceste tehnologii o au în prezent. Reducerea riscurilor pentru militari Unul dintre principalele avantaje ale robotizării este reducerea riscurilor pentru personalul uman. Sistemele fără pilot pot fi trimise în zone extrem de periculoase, unde prezența soldaților ar implica pierderi semnificative. Aceste tehnologii permit: - desfășurarea de misiuni de recunoaștere fără expunerea trupelor, - atacuri de precizie la distanță, - evacuarea răniților din zone active de luptă, - neutralizarea dispozitivelor explozive. Experții militari subliniază că aceste sisteme „extind capacitatea operațională și reduc riscurile pentru personal”. În esență, robotizarea transformă soldatul dintr-un actor direct în luptă într-un operator sau coordonator al tehnologiei. Această schimbare nu elimină complet riscurile, dar le redistribuie și le diminuează semnificativ. Limitele și riscurile războiului automatizat Cu toate avantajele sale, robotizarea ridică și numeroase probleme. Una dintre cele mai importante este legată de etică: cât de mult control ar trebui să aibă mașinile asupra deciziilor de viață și moarte? Specialiștii avertizează că utilizarea inteligenței artificiale în arme autonome poate duce la o „dehumanizare a războiului” și necesită adaptarea urgentă a cadrului legal internațional. De asemenea, există riscul unei curse a înarmării tehnologice, în care statele investesc masiv în sisteme autonome pentru a nu rămâne în urmă. Această dinamică poate destabiliza echilibrul global și poate crește probabilitatea conflictelor. În plus, tehnologia nu este infailibilă. Dronele și roboții pot fi vulnerabili la atacuri electronice, hacking sau erori de programare, ceea ce poate genera consecințe imprevizibile. Viitorul războiului: om și mașină, nu om sau mașină Deși tehnologia devine din ce în ce mai importantă, majoritatea experților consideră că aceasta nu va înlocui complet factorul uman. Mai degrabă, viitorul războiului va fi caracterizat de o colaborare între oameni și sisteme autonome. Dronele și roboții nu elimină nevoia de soldați, dar le amplifică capacitățile și le reduc expunerea la risc. Așa cum subliniază analiștii militari, aceste tehnologii „nu înlocuiesc oamenii, ci le extind capacitatea de acțiune”. În acest context, războiul devine mai tehnologic, mai rapid și mai precis, dar și mai complex din punct de vedere moral și strategic. Între eficiență și responsabilitate Tehnologizarea războiului este un proces ireversibil. De la drone și roboți până la inteligență artificială și sisteme autonome, noile tehnologii schimbă fundamental modul în care sunt purtate conflictele. Pe de o parte, ele oferă oportunitatea de a reduce pierderile umane și de a crește eficiența operațională. Pe de altă parte, ridică întrebări esențiale despre responsabilitate, control și limitele utilizării tehnologiei în război. În final, provocarea nu este doar tehnologică, ci și etică: cum poate fi folosită această putere fără a pierde din vedere valoarea fundamentală pe care, paradoxal, tehnologia încearcă să o protejeze - viața umană.

Reconstrucția Ucrainei, Iași, poziție strategică (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Iașiul, cel mai bine poziționat strategic pentru reconstrucția Ucrainei. Ce face România

Iașiul este considerat unul dintre cele mai bine poziționate orașe pentru a deveni un hub strategic în procesul de reconstrucție a Ucrainei, o oportunitate economică majoră pentru întreaga regiune în următoarele decenii. Iași, poziție strategică Proximitatea geografică, infrastructura feroviară și potențialul logistic transformă orașul într-un punct-cheie pentru viitoarele fluxuri comerciale și investiții. Citește și: Ce avantaje economice rusești importante pierde Ungaria după victoria lui Magyar Paul Butnariu avertizează însă asupra întârzierilor și a riscului ca România să piardă acest avantaj strategic. Oficialul subliniază că sunt necesare măsuri rapide și investiții coerente pentru ca Iașiul să rămână relevant și să valorifice această oportunitate economică majoră. Continuarea, în Ziarul de Iași

Ucraina și Rusia acuză încălcarea armistițiului (sursa: Telegram/Vadym Filashkin)
Internațional

Armistițiul de Paște, încălcat pe scară largă de Rusia: Ucraina raportează 2.299 de incidente

Armata ucraineană a acuzat duminică forțele ruse că au încălcat armistițiul de Paște, intrat în vigoare cu o zi înainte, de nu mai puțin de 2.299 de ori de-a lungul liniei frontului, care se întinde pe peste 1.200 de kilometri. Potrivit autorităților de la Kiev, bilanțul încălcărilor a fost înregistrat până la ora 07:00 și indică o intensitate ridicată a confruntărilor, în ciuda acordului de încetare temporară a focului. Mii de atacuri raportate: drone, artilerie și ofensivă continuă Statul Major General ucrainean a detaliat amploarea incidentelor într-un raport publicat pe Facebook. Citește și: VIDEO Călin Georgescu spune ce „ascunde” numele România, dar nu explică cine l-a ascuns Conform datelor oficiale, cele 2.299 de încălcări includ: 28 de atacuri directe ale forțelor ruse 479 de bombardamente de artilerie 747 de atacuri cu drone de atac 1.045 de atacuri cu drone de tip FPV Totuși, autoritățile ucrainene au precizat că nu au fost înregistrate atacuri cu rachete, bombe ghidate sau drone de tip Shahed, ceea ce ar putea indica o anumită limitare a escaladării. Rusia acuză la rândul său Ucraina de încălcarea armistițiului În paralel, și partea rusă a lansat acuzații similare. Ministerul rus al Apărării susține că forțele ucrainene ar fi încălcat armistițiul de 1.971 de ori în același interval. Potrivit declarațiilor făcute pentru agenția de presă TASS, încălcările ar fi avut loc între orele 16:00 (11 aprilie) și 08:00 (12 aprilie).  

Armistițiu de Paște în războiul Rusia–Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Paște fără război în Ucraina: armistițiu de 32 de ore, până la miezul nopții de duminică spre luni

Pentru prima dată în ultimul an, luptele dintre Rusia și Ucraina au fost suspendate temporar, în urma unui armistițiu de Paște. Încetarea focului, însă, este una limitată și fără perspective reale de prelungire. Acordul are o durată de doar 32 de ore și expiră în noaptea de duminică spre luni, la ora 00:00, pe fondul blocajului negocierilor de pace mediate de Statele Unite. Al patrulea armistițiu de la începutul războiului Acesta este al patrulea armistițiu de scurtă durată de la începutul invaziei ruse din februarie 2022. Citește și: Un sat de pescari bretoni îi ajută pe ucraineni să captureze dronele rusești Încetarea focului a fost anunțată unilateral de Moscova, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acceptat-o la scurt timp. Totuși, ambele părți au transmis avertismente clare: orice încălcare a armistițiului va fi urmată de reacții imediate. Divergențe majore între Kiev și Moscova Zelenski a cerut inițial o încetare a focului pentru întregul weekend pascal. În schimb, președintele rus Vladimir Putin a acceptat doar o pauză limitată de o zi și jumătate. Potrivit Moscovei, un armistițiu mai lung ar favoriza armata ucraineană, oferindu-i timp pentru reorganizare, consolidarea pozițiilor și refacerea capacității militare. Speranțe de pace respinse de Kremlin Președintele ucrainean a propus extinderea armistițiului dincolo de Paște, argumentând că acesta ar putea reprezenta „un prim pas real către pace”. Kremlinul a respins însă ideea, subliniind că încetarea focului are un caracter strict umanitar și este legată exclusiv de sărbătoarea Paștelui ortodox. Schimb de prizonieri: un gest rar de cooperare În paralel cu armistițiul, cele două tabere au realizat un schimb de prizonieri: 350 de persoane au fost eliberate, câte 175 din fiecare parte. Operațiunea a fost mediată de Emiratele Arabe Unite, reprezentând unul dintre puținele semne de cooperare între părți. Negocierile de pace, blocate de contextul internațional Procesul diplomatic rămâne blocat de aproximativ două luni, inclusiv din cauza tensiunilor generate de conflictul din Iran. Cu toate acestea, Zelenski își menține speranța că emisarii fostului președinte american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, vor ajunge la Kiev pentru a relansa negocierile. Negocieri tensionate și fără progrese reale Ultima rundă de negocieri, desfășurată pe 17-18 februarie la Geneva, s-a încheiat fără rezultate semnificative. Singurele progrese au vizat schimburi de prizonieri și discuții tehnice privind verificarea unui eventual armistițiu viitor. Surse diplomatice indică faptul că discuțiile au fost extrem de tensionate, iar Rusia nu a renunțat la cerințele sale principale. Disputa asupra Donbasului rămâne blocajul major Unul dintre cele mai sensibile puncte este regiunea Donbas. Moscova cere controlul complet asupra acestui teritoriu strategic, inclusiv asupra zonelor din regiunile Donețk și Lugansk aflate încă sub control ucrainean. Zelenski refuză categoric o astfel de concesie și susține că orice decizie privind cedarea teritorială trebuie validată prin referendum. Potrivit acestuia, populația ucraineană ar respinge o astfel de măsură.

Ucraina distruge feribotul rusesc Slavianin (sursa: HUR)
Internațional

Ucraina distruge ultimul feribot feroviar rusesc care aproviziona Crimeea: „Slavianin”, eliminat

Serviciile de informații militare din Ucraina au anunțat că au neutralizat ultimul feribot feroviar utilizat de Rusia pentru aprovizionarea Crimeei ocupate. Nava „Slavianin” a fost scoasă din funcțiune în urma unui atac cu drone, desfășurat pe timpul nopții. Atac nocturn coordonat de serviciile de informații ucrainene Potrivit Direcției de Informații a Apărării din Ucraina (HUR), operațiunea a fost realizată pe 6 aprilie de unități speciale din cadrul Departamentului de Operațiuni Active. Citește și: EXCLUSIV Șeful Armatei, generalul Vlad, a descoperit peste noapte că are 330.000 de lei nedeclarați, imediat ce a devenit șef al Statului Major Ținta a fost feribotul feroviar „Slavianin”, care opera în strâmtoarea Kerci. În urma atacului, nava a fost „pusă în afara funcțiunii”, conform comunicatului oficial. Un nod logistic esențial pentru armata rusă, eliminat HUR a precizat că „Slavianin” era ultimul feribot feroviar utilizat de forțele ruse în zona Kerci pentru transportul de combustibil, muniție, echipamente militare și armament. Distrugerea acestei nave reprezintă o lovitură importantă pentru lanțurile de aprovizionare ale armatei ruse în Crimeea. Atacuri repetate asupra infrastructurii logistice ruse Feribotul „Slavianin” nu era la prima țintire. Potrivit surselor ucrainene, nava fusese deja atacată în luna martie. În aceeași perioadă, forțele ucrainene au lovit și un alt feribot feroviar rusesc, „Avangard”, care a fost, de asemenea, scos din funcțiune. Strâmtoarea Kerci, punct strategic pentru Rusia Strâmtoarea Kerci reprezintă un coridor logistic vital pentru Rusia, fiind utilizată pentru aprovizionarea trupelor din Crimeea, în special în contextul presiunii asupra rutelor terestre. Feriboturile feroviare erau folosite pentru transportul de încărcături grele, inclusiv vehicule blindate și combustibil în cantități mari. Eliminarea acestora complică semnificativ capacitatea Rusiei de a susține operațiunile militare în regiune. Lovituri suplimentare asupra flotei ruse din Marea Neagră În paralel, Ucraina a vizat și alte obiective strategice. Pe 6 aprilie, drone ucrainene au lovit fregata „Admiral Essen” a flotei ruse din Marea Neagră, aflată în portul Novorossiisk. Analizele bazate pe imagini și date satelitare indică faptul că atacul a afectat partea frontală a navei, în apropierea tunului naval și a sistemului sonar, ceea ce ar putea reduce capacitățile antisubmarin ale acesteia. Sistemele de lansare a rachetelor Kalibr ar fi rămas, însă, intacte. Presiune tot mai mare asupra infrastructurii militare ruse Operațiunile recente arată o strategie clară a Ucrainei de a viza infrastructura logistică și navală a Rusiei. Neutralizarea feribotului „Slavianin” marchează eliminarea unui element-cheie din rețeaua de aprovizionare a trupelor ruse din Crimeea, crescând presiunea asupra Moscovei într-un punct strategic al conflictului.

Ucraina recucerește teritorii, 480 de kilometri (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina a recuperat 480 de km pătrați de teren de la ruși în est și sud-est

Ucraina anunță progrese pe front, după ce a recucerit 480 de kilometri pătrați în estul și sud-estul țării, în urma unor contraatacuri susținute. În același timp, Rusia își continuă ofensiva de primăvară, menținând presiunea și transformând câștigurile Kievului într-un echilibru fragil. Ucraina recucerește teritorii Armata ucraineană a recâștigat controlul asupra a 480 de kilometri pătrați de teritoriu în estul și sud-estul țării, începând de la finalul lunii ianuarie, a anunțat șeful Statului Major al Ucrainei, Oleksandr Sîrski. Citește și: Două foste consiliere ale lui Ciolacu sprijină abandonarea parteneriatului cu SUA. Una dintre ele este senatoare PSD Cu toate acestea, oficialul avertizează că ofensiva rusă de primăvară continuă. Localități recucerite în Dnipropetrovsk și Zaporojie După o vizită în zona frontului, Sîrski a precizat că trupele ucrainene au reușit să recupereze opt localități din regiunea Dnipropetrovsk și patru localități din regiunea Zaporojie. Aceste câștiguri teritoriale vin într-un context militar dificil, marcat de confruntări intense. Rusia își continuă ofensiva În ciuda acestor progrese, Rusia își menține presiunea pe front. Oleksandr Sîrski a transmis pe Telegram: „Trupele ruse nu renunţă la planul lor privind continuarea operaţiunilor ofensive şi îşi regrupează forţele şi echipamentul disponibile. În pofida pierderilor substanţiale de personal şi de echipament militar, invadatorii au ca scop să cucerească teritoriu ucrainean suplimentar şi să creeze o zonă-tampon în regiunea Dnipropetrovsk”. Ucraina își menține liniile de apărare Șeful armatei ucrainene a subliniat că, în ciuda presiunii constante, trupele Kievului continuă să reziste și să mențină pozițiile defensive. La rândul său, președintele Volodimir Zelenski a declarat recent că situația de pe front este cea mai favorabilă din ultimele luni. Contraatacurile ucrainene creează probleme armatei ruse Analiștii militari consideră că ofensiva ucraineană din sud-est afectează planurile Rusiei, în special în zona orașului Pokrovsk. Potrivit Institutul pentru Studiul Războiului din Washington: „Contraatacurile ucrainene în direcţiile Huliaipol şi Oleksandrivka continuă să provoace conducerii armatei ruse dileme a căror rezolvare pare să fie o provocare pentru forţele ruse”. Atacuri asupra infrastructurii ruse În ultimele două săptămâni, Ucraina și-a extins acțiunile militare dincolo de linia frontului. Operațiunile au vizat porturi ruse de la Marea Baltică și infrastructura petrolieră din regiunea Leningrad.

Terminalul petrolier din Novorosiisk, lovit dur de Ucraina Foto: X Komersant Ukraina
Economie

Terminalul petrolier din Novorosiisk, lovit dur de Ucraina. România importă pe aici petrol azer

Terminalul petrolier din Novorosiisk a fost lovit dur de Ucraina, noaptea trecută: atacul pare să fi provocat pagube semnificative, dar încă necuantificate pe deplin, terminalului petrolier Sheskharis și infrastructurii portuare în ansamblu. Citește și: Metrorex, companie controlată de clientela PSD, scumpește masiv biletele. A doua majorare în 17 luni România importă pe aici petrol azer: țițeiul din Azerbaidjaneste adus prin conducte până la Novorossiisk (prin conducta Baku-Novorossiisk), unde este încărcat în petroliere și apoi vândut cumpărătorilor din mai multe țări, inclusiv România, Italia sau Bulgaria.  Terminalul petrolier din Novorosiisk, lovit dur de Ucraina Prin terminalul din Novorosiisk treceau circa 2% din exporturile rusești de petrol.  Noaptea trecută pare să fi fost lovit complexul terminalului petrolier Sheskharis, inclusiv camera de control și nodurile de automatizare de la terminal, ceea ce ar perturba operațiunile de monitorizare și încărcare de la distanță, chiar dacă unele rezervoare ar rămâne intacte din punct de vedere structural. În martie 2026, Kievul a atacat Ust-Luga și Primorsk, pe coasta baltică a Rusiei, declanșând incendii de amploare și avariind rezervoarele și infrastructura de încărcare. Aceste două centre gestionează împreună o mare parte din exporturile maritime ale Rusiei, aproximativ 40% din capacitatea de export de petrol a acestei țări, respectiv două milioane de barili pe zi. Acesta atac ucrainean a produs cea mai mare perturbare din istoria modernă a Rusiei. Forțele ucrainene au atacat, de asemenea, mai multe rafinării de petrol din Rusia în acest an, inclusiv Saratov și Kirishi, reducând capacitatea țării de a converti țițeiul în produse rafinate și forțând-o să impună o interdicție la exportul de benzină. Rapoartele open-source în limba ucraineană enumeră aproximativ 15 instalații strategice atacate numai în martie 2026, din zona Mării Negre până în interiorul Rusiei. 

Ucraina așteaptă emisarii lui Trump (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Emisarii din cercul apropiat de Trump, așteptați la Kiev: negocieri reluate pentru pacea cu Rusia

Ucraina se pregătește pentru o vizită importantă a emisarilor președintelui american Donald Trump, în contextul reluării eforturilor diplomatice pentru un posibil acord de pace cu Rusia. Șeful serviciilor militare ucrainene, Kiril Budanov, a anunțat că delegația americană ar urma să ajungă la Kiev după Sărbătorile Pascale. Cine sunt emisarii SUA așteptați la Kiev Potrivit informațiilor publicate de Ukrinform și Ukrainska Pravda, delegația americană ar putea include figuri influente din cercul apropiat al lui Trump precum Steve Witkoff, Jared Kushner și Lindsey Graham. Citește și: Probabil cea mai îndrăzneață misiune de salvare a unui pilot american: adânc în teritoriul inamic, căutat de civili stimulați de recompensa uriașă. SUA au improvizat un aeroport „Kushner, Witkoff, Lindsey Graham, aceştia sunt cei aşteptaţi să vină. Cine va mai fi acolo, vom vedea”, a spus Budanov. Senatorul Lindsey Graham este cunoscut pentru pozițiile sale ferme împotriva Rusiei și pentru sprijinul constant acordat Ucrainei. Declarațiile controversate ale lui Lindsey Graham Într-o discuție cu Volodimir Zelenski în 2023, senatorul american a afirmat că sprijinul militar acordat de SUA Kievului este o investiție bună adăugând:„Ruşii mor”. Declarația a fost catalogată de Rusia drept o „ruşine” pentru SUA, alimentând tensiunile diplomatice. Kievul vizează garanții de securitate mai puternice Vizita delegației americane este văzută ca o oportunitate pentru Ucraina de a obține angajamente ferme din partea Washingtonului în eventualitatea unui acord de pace. „Am definit cu mult timp în urmă ceea ce dorim. Cred că va fi implementat în curând. Ceea ce va urma este o altă problemă. Dar în ceea ce priveşte garanţiile de securitate, am făcut cu siguranţă progrese”, a declarat Budanov. Posibilă deplasare la Moscova Potrivit Ukrinform, delegația americană ar putea continua discuțiile și la Moscova, într-o încercare de a relansa dialogul direct între părți. Vizita vine după întâlnirea din 23 martie, desfășurată în Florida, între oficiali ucraineni și emisarii americani, fără participarea reprezentanților ruși. Negocieri înghețate pe fondul tensiunilor internaționale Procesul de pace dintre Ucraina și Rusia, mediat de SUA, este în prezent blocat. Contextul geopolitic tensionat, inclusiv conflictul din Orientul Mijlociu, a contribuit la stagnarea discuțiilor. Ultima rundă de negocieri, desfășurată pe 17-18 februarie la Geneva, nu a produs progrese semnificative, în afara unor schimburi de prizonieri și discuții privind mecanismele de verificare a unui eventual armistițiu. Puncte de blocaj: Donbasul și refuzul Kievului Una dintre principalele divergențe rămâne statutul regiunii Donbas. Rusia insistă ca Ucraina să cedeze integral acest teritoriu, inclusiv zone aflate încă sub control ucrainean. Președintele Volodimir Zelenski respinge această condiție și susține că o eventuală decizie de cedare ar trebui validată prin referendum. Însă Zelenski consideră că populația ar respinge o astfel de măsură.

Elena Udrea, mesaj suveranist anti-ucrainean în care critică „vânzarea” unei fabrici de țevi Foto: Facebook Elena Udrea
Politică

Elena Udrea, mesaj suveranist anti-ucrainean în care critică „vânzarea” unei fabrici de țevi

Elena Udrea, mesaj suveranist anti-ucrainean în care critică „vânzarea” unei fabrici de țevi: ea scrie pe Facebook că este „trădare națională” faptul că Petrotub Roman a fost achiziționată de către un oligarh ucrainean. Grupul ucrainean Interpipe, producător global de top de țevi din oțel și produse feroviare, controlat de miliardarul Victor Pinchuk, a cumpărat facilitatea ArcelorMittal Tubular Products (AMTP) din Roman. Uzina era deținută de conglomeratul Arcelor Mittal, nu de statul român.  Citește și: Probabil cea mai îndrăzneață misiune de salvare a unui pilot american: adânc în teritoriul inamic, căutat de civili stimulați de recompensa uriașă. SUA au improvizat un aeroport Fostul ministru al Dezvoltării Elena Udrea a fost eliberată condiționat pe 17 iulie 2025, după ce a executat aproximativ trei ani și zece luni din pedeapsa de șase ani de închisoare cu executare primită în dosarul "Gala Bute". Aceasta a fost încarcerată la Penitenciarul Târgșor, fiind eliberată după ce a îndeplinit fracția necesară de două treimi din pedeapsă. În aprilie 2022 ea a fost condamnată la șase ani de închisoare pentru luare de mită și abuz în serviciu.  Elena Udrea, mesaj suveranist anti-ucrainean în care critică „vânzarea” unei fabrici de țevi „Un oligarh din Ucraina (cum, și Ucraina are oligarhi??? Eu credeam ca doar Rusia!!!) a cumpărat fabrica Petrotub de la Roman. Asta nu e doar o vânzare, nu doar încă o dovada ca statul român nu are nicio viziune economică, nicio strategie industrială, ca nu își sprijină propriile companii, nu investește, nu reconstruiește. Este trădare națională!   Pentru ca oligarhii ucrainieni prosperă și pe banii românilor, care contribuie la “pachetele de ajutor pentru Ucraina”, cum ar fi ultimul aprobat de UE, de 45 de miliarde de euro pentru 2026! Pe lângă un împrumut de 90 miliarde de euro!!! (presupun ca știți cu cât se împrumută o companie românească, DACĂ se poate împrumuta!!).   În timp ce “pachetele” pentru români sunt doar cu taxe și impozite mărite, cu măsuri fiscale de împovărare grea a companiilor românești, pe care le duce la faliment!   Dacă un român ar fi fost sprijinit să cumpere Petrotub (sau fabrica de țevi de la Iași luată de alt oligarh ucrainean, Ahmetov) era corupție, dacă o ia un oligarh din Ucraina, e solidaritate cu “poporul ucrainean”!   Se repetă prostia, lașitatea si slugărnicia de la supra achiziția vaccinurilor din perioada Covid. Doar ca la o scara mult mai mare. Si din nou unii câștigă, bani, poziție strategica și influență economica și politică, în timp ce România există doar ca să execute ordine și să plătească.   Si, in timp ce românul, tot mai amărât, trebuie să aibă “solidaritate”, oligarhii lor prospera și ne cumpără la bucată economia.   Uite cum nu mai e o problemă cu oligarhii, dacă vin de unde trebuie!   Europa ia de la oligarhii lui Puțin și da oligarhilor lui Zelenski!”, a scris Udrea, pe Facebook. 

Drone ucrainene avariază conductă petrolieră rusă (sursa: radiomolodva.md)
Internațional

Atac ucrainean în nordul Rusiei: conductă petrolieră avariată în apropiere de Primorsk

O conductă petrolieră situată în apropierea portului Primorsk, aflat în vecinătatea graniței cu Finlanda, a fost avariată în urma unui atac cu drone ucrainene. Anunțul a fost făcut duminică dimineață de autoritățile ruse. Declarația oficială: pagube confirmate, dar fără detalii Guvernatorul Aleksandr Drozdenko a anunțat atacul pe Telegram, fără a da detalii despre amploarea sau natura pagubelor. Citește și: Suveraniștii sponsorizați de PSD își acuză colegii de ideologie că vor să trădeze la Bolojan „Resturi (de la dronele doborâte) au avariat o secţiune a unei conducte petroliere din apropierea portului Primorsk.” Sistemele anti-aeriene ruse, în alertă Potrivit autorităților ruse, apărarea anti-aeriană a reușit să distrugă 19 drone implicate în atac. Oficialii au precizat că nu au fost înregistrate victime în urma incidentului. O zonă strategică: între Finlanda și Sankt Petersburg Portul Primorsk este situat într-o zonă strategică, între granița cu Finlanda și importantul centru urban Sankt Petersburg. Nu este primul incident de acest tip. În luna martie, un alt atac cu drone a provocat un incendiu într-un rezervor de combustibil din zonă, iar Kievul a susținut atunci că a vizat un terminal petrolier. Deși regiunea Leningrad a fost vizată în repetate rânduri de atacuri ucrainene, aceasta nu reprezintă un front major în conflictul dintre Rusia și Ucraina, început în februarie 2022.

Ucraina atacă acum nave rusești folosind baze din Libia Foto: X/Twitter
Internațional

Ucraina atacă acum nave rusești folosind baze din Libia - investigație RFI

Ucraina atacă acum nave rusești folosind baze din Libia, arată o investigație Radio France International, RFI. Rusia s-a plâns încă din 4 martie că vasele sale din așa-numita flotă fantomă sunt atacate în Mediterana de către dronele ucrainene. Citește și: Noi petarde PSD: Grindeanu, gata să renunțe la rotativă, PNL conduce Guvernul până în 2028, dar nu cu Bolojan Ucraina atacă acum nave rusești folosind baze din Libia  „Două surse libiene foarte bine informate, au vorbit, sub protecția anonimatului, despre cei peste 200 de ofițeri și experți ai armatei ucrainene desfășurați în Libia, cu acordul guvernului de la Tripoli condus de Abdelhamid Dbeibah.  Acești militari ucraineni sunt prezenți în trei locații. În primul rând, potrivit surselor RFI, ei sunt bazați la academia forțelor aeriene din Misrata. Aici coabitează forțe turce, italiene și Comandamentul Statelor Unite pentru Africa (Africom). Un centru de informații britanic este, de asemenea, instalat acolo. Tot potrivit surselor, ucrainenii beneficiază de o a doua bază complet echipată pentru lansarea de drone aeriene și navale, în orașul Zawiya, la aproximativ 50 de kilometri nord de capitală, foarte aproape de complexul petrolier Mellitah, unul dintre cele mai mari aflate în funcțiune în Libia. Experții ucraineni ocupă un teren cu acces direct la mare, care le-a fost acordat de guvernul de la Tripoli. Au fost efectuate aici lucrări de fortificare dar și pentru echiparea cu piste și radare speciale. A treia locație, afirmă sursele noastre, este utilizată pentru reuniuni de coordonare între ucraineni și armata libiană și este la sediul Brigăzii 111 a armatei, pe drumul către aeroportul din Tripoli”, arată RFI.  În schimbul acestor baze, guvernul de la Tripoli este instruit de ucraineni în utilizarea dronelor.  Ucraina ar urma să vândă și arme în Libia. 

Ucraina, companii private în apărarea antiaeriană (sursa: mod.gov.ua)
Internațional

Ucraina își regândește apărarea: drone rusești doborâte cu ajutorul companiilor private

Ucraina accelerează dezvoltarea capacităților de apărare antiaeriană prin implicarea directă a companiilor private. Prima unitate formată în cadrul acestui program a intrat deja în misiuni de luptă, potrivit anunțului făcut de ministrul apărării, Mihailo Fedorov. Alte 13 companii sunt în proces de formare a unor unități similare, într-un efort de extindere rapidă a sistemului de apărare împotriva atacurilor aeriene ruse. Drone rusești Shahed și Zala, doborâte în regiunea Harkov Potrivit oficialului ucrainean, noile unități au început deja să producă rezultate pe teren. În regiunea Harkov, mai multe drone rusești au fost interceptate, inclusiv modele Shahed și Zala. Anunțul a fost făcut prin intermediul platformei Telegram, unde ministrul a subliniat eficiența noilor structuri. Companiile private, integrate în sistemul de apărare Programul a fost lansat anul trecut, când autoritățile ucrainene au permis companiilor din sectoare strategice — energie, transport și comunicații — să achiziționeze și să utilizeze echipamente de apărare antiaeriană. Scopul este creșterea capacității de reacție în fața atacurilor aeriene frecvente ale Rusiei, fără a suprasolicita unitățile militare aflate pe linia frontului. Unități în diferite stadii: de la instruire la luptă Potrivit lui Mihailo Fedorov, unitățile implicate în program se află în diverse etape. Unele participă deja la misiuni de luptă, altele sunt încă în faza de instruire. Autoritățile nu au făcut publice numele companiilor implicate. O soluție „sistemică” pentru extinderea apărării antiaeriene Ministrul ucrainean a descris inițiativa drept o soluție strategică: „Aceasta este o soluție la nivel sistemic ce permite expansiunea rapidă a capacităților de apărare antiaeriană fără a plasa o povară suplimentară asupra unităților de pe linia frontului.” Modelul propus ar putea deveni un precedent pentru integrarea sectorului privat în arhitectura de securitate națională. Atacuri masive cu drone: sute lansate zilnic Rusia continuă să folosească intens drone de luptă pentru a viza infrastructura energetică și industrială a Ucrainei. Potrivit datelor furnizate de armata ucraineană: 164 de drone au fost lansate într-o singură noapte (duminică) 150 dintre acestea au fost interceptate de apărarea antiaeriană Majoritatea atacurilor sunt realizate cu drone de tip Shahed, utilizate frecvent în raiduri asupra orașelor și infrastructurii critice.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră