miercuri 28 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

2334 articole
Internațional

Trădarea lui Trump: oferă garanții de securitate Kievului numai dacă Ucraina cedează Donbasul Rusiei

Statele Unite ar fi transmis Ucrainei că eventualele garanții de securitate americane ar putea fi oferite doar în cazul în care Kievul acceptă cedarea regiunii Donbas către Rusia, în cadrul unui acord de pace cu Moscova, relatează Financial Times. Informația se bazează pe opt surse apropiate negocierilor, însă nu a fost confirmată independent, iar Casa Albă nu a oferit inițial un răspuns oficial. Retragere din est și sprijin militar suplimentar Potrivit publicației, Washingtonul s-ar fi arătat dispus să furnizeze mai multe arme Ucrainei pentru consolidarea apărării pe timp de pace, cu condiția retragerii forțelor ucrainene din unele zone din estul țării aflate încă sub controlul Kievului. Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar Această abordare ar indica o posibilă schimbare de strategie în negocierile pentru încetarea conflictului. Kievul cere garanții înainte de concesii Președintele ucrainean Volodimir Zelenski declara recent că garanțiile de securitate americane sunt „100% gata”, lipsind doar stabilirea datei și locului semnării. Totuși, un oficial ucrainean de rang înalt a afirmat că există tot mai multe îndoieli la Kiev privind angajamentul SUA, acuzând că Washingtonul ezită de fiecare dată când se ajunge în punctul semnării unor astfel de garanții. Poziții divergente între SUA și Ucraina Ucraina insistă ca garanțiile de securitate să fie confirmate înainte de orice concesii teritoriale, în timp ce SUA ar considera cedarea Donbasului drept o condiție necesară pentru pace, fără a exercita presiuni similare asupra președintelui rus Vladimir Putin. Kremlinul a reiterat, la rândul său, că problema teritorială rămâne fundamentală pentru orice acord. Reacția Casei Albe Anna Kelly, adjunctă a secretarului de presă al Casei Albe, a respins informațiile publicate de Financial Times, calificându-le drept „complet false”. Potrivit poziției oficiale americane, rolul Washingtonului este exclusiv acela de a aduce cele două părți la masa negocierilor, iar Statele Unite nu încearcă să forțeze Ucraina să accepte concesii teritoriale.

SUA și Ucraina, tensiuni privind Donbas (sursa: kremlin.ru)
Zelensky, ironie dură către premierul Orban Foto: Facebook Viktor Orban
Internațional

Zelenski, ironie dură către premierul Orban: ce merită „Viktor” care vinde interesele europenilor

Zelenski, ironie dură către premierul Orban: într-un discurs ținut la Davos, președintele Ucrainei a spus ce merită „fiecare Viktor” care vinde interesele europenilor. „Fiecare Viktor care trăiește din banii europeni în timp ce încearcă să vândă interesele europene merită o palmă peste cap”, a afirmat Zelenski. Citește și: Bolojan amână asumarea răspunderii pe tăierile din administrație fiindcă PSD vrea să-l dea jos, votând o moțiune de cenzură - surse Discursul său, în care a criticat lipsa de unitate a Europei, a fost primit cu aplauze puternice. Zelenski, ironie dură către premierul Orban: ce merită „Viktor” care vinde interesele europenilor „Vedem, de asemenea, că forțele care încearcă să distrugă Europa nu pierd nici măcar o zi. Acestea acționează liber, chiar și în interiorul Europei. Fiecare «Viktor» care trăiește din banii europeni în timp ce încearcă să vândă interesele europene merită o palmă peste cap”, a declarat președintele Ucrainei.  Ce alte declarații a mai făcut Zelenski la Davos, după ce s-a întâlnit cu președintele Trump: „Belarusul din 2020 este cel mai frapant exemplu. Nimeni nu a ajutat poporul său. Iar acum racheta rusă Oreshnik, cu o rază de acțiune care acoperă majoritatea capitalelor europene, este staționată acolo. Acest lucru nu s-ar fi întâmplat niciodată dacă poporul belarus ar fi câștigat în 2020”. „Europa nu spune nimic, America nu spune nimic, iar Putin continuă să construiască rachete” „Europa are nevoie de forțe armate unificate. NATO există datorită convingerii că Statele Unite vor veni să ajute. Și dacă nu o vor face?” „De ce Trump poate opri tancurile flotei fantomă și confisca petrolul, iar Europa nu? „Cine va răspunde (N.Red: unei agresiuni) dacă Putin va ataca Lituania sau Polonia?” „Europa trimite 30 de soldați în Groenlanda. Pentru ce? Ce mesaj transmite acest lucru?” „Anul trecut, aici, la Davos, mi-am încheiat discursul cu cuvintele: «Europa trebuie să știe să se apere». A trecut un an și nimic nu s-a schimbat.” Tot în acest discurs, el a anunțat o trilaterală Rusia-SUA-Ucraina, în Emiratele Arabe Unite, pentru vineri 23 ianuarie: „Documentele privind încheierea războiului sunt aproape gata, dar Rusia trebuie să fie și ea pregătită pentru acest lucru”.   

Finanțarea pro-rușilor din Ucraina, arestări în Germania (sursa: Polizei Berlin)
Internațional

Germania destructurează rețele pro-ruse din estul Ucrainei: arestări lângă Berlin

Un cetățean rus și unul german au fost arestați miercuri în apropiere de Berlin, fiind suspectați că au organizat transferuri de fonduri și bunuri către zonele separatiste pro-ruse din estul Ucrainei, a anunțat Parchetul Federal german. Suspecți acuzați de sprijinirea „organizațiilor teroriste străine” Potrivit autorităților germane, cetățeanul rus Suren A. și cetățeanul german Falko H. sunt acuzați de sprijinirea unor „organizații teroriste străine”, respectiv așa-numitele „republici populare Donețk și Lugansk”. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme Aceste teritorii ucrainene au fost anexate ilegal de Rusia în septembrie 2022, după declanșarea invaziei la scară largă asupra Ucrainei și în urma a opt ani de conflict separatist susținut de Moscova. Arestări în regiunea Brandenburg, lângă Berlin Cei doi suspecți au fost reținuți în districte din Brandenburg, regiunea care înconjoară capitala Germaniei. Arestările fac parte dintr-o anchetă mai amplă privind sprijinirea rețelelor pro-ruse active în estul Ucrainei. Transporturi de provizii, echipamente medicale și drone către Donbas Parchetul federal precizează că, încă din 2016, Suren A. și Falko H. au deținut funcții de responsabilitate în cadrul unei asociații care organiza transporturi de provizii de bază, produse medicale și drone către regiunea Donbas, în beneficiul separatiștilor pro-ruși. Conform anchetatorilor, Suren A. ar fi finanțat transportul bunurilor și ar fi contribuit cu peste 14.000 de euro pentru susținerea acestor activități. La rândul său, Falko H. ar fi călătorit de mai multe ori în Donbas, participând în mod regulat la distribuirea mărfurilor în zonele controlate de separatiști. Germania, țintă a „războiului hibrid” atribuit Kremlinului De la invazia rusă la scară largă din februarie 2022, Germania a devenit principalul susținător european al Ucrainei, dar și una dintre țintele majore ale campaniilor de dezinformare, sabotaj, intimidare și spionaj, un așa-numit „război hibrid” atribuit Kremlinului. Germania a primit un număr semnificativ de refugiați ucraineni, precum și disidenți ruși fugiți din calea represiunii. Totodată, autoritățile se confruntă cu existența unui segment al populației mai favorabil Moscovei, în special în estul țării, precum și cu o comunitate germano-rusă numeroasă, context care complică eforturile de securitate internă.

Putin și emisarul Casei Albe, întâlnire la Moscova (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin se întâlnește cu emisarul Casei Albe pentru planul de pace privind Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin urmează să se întâlnească joi cu emisarul Casei Albe, Steve Witkoff, pentru discuții legate de planul de pace propus de Statele Unite în vederea soluționării conflictului din Ucraina, a anunțat miercuri Kremlinul. Kremlinul confirmă întâlnirea Putin–Witkoff „Așteptăm aceste contacte mâine (joi). Ele figurează în agenda președintelui”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, confirmând oficial întâlnirea. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme Steve Witkoff a confirmat, la rândul său, într-o declarație pentru CNBC, că va pleca joi la Moscova, însoțit de Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump. Potrivit emisarului SUA, inițiativa întâlnirii a venit din partea Rusiei. Problema teritorială, principalul blocaj în negocieri Witkoff a subliniat că disputa privind teritoriile rămâne cel mai important obstacol în calea unui acord de pace. Cu toate acestea, el a precizat că Ucraina și Statele Unite au ajuns la un acord în proporție de aproximativ 90% asupra planului de pace american. Progrese în discuțiile SUA–Ucraina Emisarul Casei Albe a confirmat declarații anterioare ale Kievului, potrivit cărora, în weekend, au fost înregistrate noi progrese în urma consultărilor cu delegația ucraineană, desfășurate în Florida. Ultima întrevedere dintre Steve Witkoff și Vladimir Putin a avut loc pe 2 decembrie 2025, la Kremlin. Atunci, cele două părți nu au reușit să ajungă la un consens, fapt recunoscut ulterior și de oficialii ruși. Traseul diplomatic: Moscova, Davos și Oman Delegația americană urma să aibă miercuri consultări cu reprezentanții Ucrainei în marja Forumului Economic Mondial de la Davos. După oprirea de la Moscova, emisarul SUA este așteptat să se deplaseze și în Oman. Discuții la Davos și „progrese majore” în ultimele săptămâni Marți după-amiază, la Davos, Witkoff s-a întâlnit cu Kirill Dmitriev, emisarul Kremlinului. Cei doi conveniseră încă din noiembrie 2025 asupra planului de pace american, document care a fost ulterior modificat de Ucraina și aliații săi europeni. În declarații pentru Bloomberg TV, Witkoff a afirmat că, în ultimele trei-patru săptămâni, s-au înregistrat „progrese majore” în negocieri. Declarațiile controversate ale președintelui SUA Recent, președintele Statelor Unite a susținut că liderul ucrainean Volodimir Zelenski ar reprezenta principalul obstacol în calea unei soluții pașnice pentru conflictul din Ucraina. Declarația a stârnit reacții și controverse pe scena internațională.

Trump blochează planul economic pentru Ucraina (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump a scos Ucraina de pe agendă cu șantajul său pe Groenlanda și cu Consiliul pentru Pace

Opoziția Europei față de intenția președintelui american Donald Trump de a dobândi Groenlanda și față de inițiativa sa privind un „Consiliu pentru Pace” a blocat aprobarea unui amplu pachet de sprijin economic destinat Ucrainei după război, potrivit Financial Times. Plan de prosperitate de 800 de miliarde, amânat Anunțul unui plan de prosperitate în valoare de 800 de miliarde de dolari, care urma să fie convenit între Ucraina, Uniunea Europeană și Statele Unite la Forumul Economic Mondial de la Davos, a fost amânat, conform publicației FT, care citează șase oficiali sub protecția anonimatului. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme Surse diplomatice au declarat că tensiunile legate de Groenlanda au deviat atenția de la sprijinul pentru Ucraina și au afectat negocierile asupra textului final al acordului, SUA lipsind inclusiv de la o reuniune-cheie organizată luni seara. „Nimeni nu vrea, în acest moment, să construiască un mare spectacol politic în jurul unui acord cu Trump”, a declarat un oficial pentru Financial Times. Acordul nu este abandonat definitiv Planul de prosperitate pentru Ucraina nu a fost abandonat și ar putea fi semnat la o dată ulterioară, mai notează publicația. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis că va participa la Forumul de la Davos doar dacă documentele privind garanțiile de securitate oferite de SUA și planul economic vor fi pregătite pentru semnare.

Centrala de la Cernobîl, fără alimentare electrică externă (sursa: Pexels/Wendelin Jacober)
Internațional

Atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei: centrala de la Cernobîl, fără curent electric extern

Centrala atomo-electrică de la Cernobîl, aflată la aproximativ 130 de kilometri nord de Kiev și cunoscută drept locul celei mai grave catastrofe nucleare civile din istorie, a pierdut complet alimentarea cu energie electrică din surse externe. Informația a fost confirmată de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, într-un mesaj publicat pe platforma X, în contextul intensificării acțiunilor militare din dimineața zilei de marți. AIEA avertizează asupra riscurilor pentru siguranța nucleară Potrivit AIEA, mai multe substații ucrainene esențiale pentru menținerea siguranței nucleare au fost afectate de operațiunile militare. Citește și: DOCUMENTE Vodafone a distrus sistemul informatic al Registrului Comerțului după ce a încasat 138 de milioane de lei în parteneriat cu alte două firme De asemenea, liniile electrice care asigură alimentarea altor centrale nucleare din Ucraina au suferit avarii, ceea ce ridică îngrijorări suplimentare privind stabilitatea infrastructurii energetice a țării. Atac masiv al Rusiei Marți dimineață, Rusia a lansat un atac aerian combinat, folosind drone și rachete, care a vizat mai multe obiective din Ucraina. Consecințele au fost resimțite puternic în capitala Kiev, unde alimentarea cu energie electrică și căldură a fost întreruptă pentru mii de clădiri rezidențiale, în plină perioadă de ger extrem. Zelenski: rachete fabricate în 2026, folosite în atac Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-un mesaj transmis pe Telegram după o reuniune de urgență cu responsabilii din sectorul energetic, că cel puțin o parte dintre rachetele utilizate în atacul de marți au fost fabricate în cursul acestui an. Afirmația subliniază capacitatea Rusiei de a-și menține ritmul producției de armament, în ciuda sancțiunilor internaționale. Kievul, paralizat de frig: mii de clădiri fără căldură Atacul aerian nocturn a lăsat fără încălzire peste 5.600 de imobile rezidențiale din Kiev, adică aproape jumătate din capitala ucraineană. Situația este cu atât mai gravă cu cât temperaturile au coborât până la minus 14 grade Celsius, punând în pericol sănătatea populației și accentuând presiunea asupra autorităților locale și a sistemului energetic deja fragil.

Spitalele din Ucraina funcționau, după bombardamente, mai bine decât cele din România Foto: Captură Pro TV
Eveniment

Spitalele din Ucraina funcționau, după bombardamente, mai bine decât cele din România - Bubenek

Spitalele din Ucraina funcționau, după bombardamente, mai bine decât cele din România, a arătat, într-o intervenție la B1 TV, medicul Șerban Bubenek. El a acuzat guvernările Ciucă și Ciolacu pentru că au ratat fondurile PNRR pentru renovarea spitalelor. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Spitalele din Ucraina funcționau, după bombardamente, mai bine decât cele din România „Eu vă spun că în octombrie 2024 am fost la Kiev cu o misiune umanitară cu Voluntari Fără Frontiere, eu și cu șoferul acestei asociații și cu un camion plin de ajutoare la cel mai mare spital de copii din Kiev. La Ohmadit, la două-trei săptămâni după ce acest spital fusese barbar bombardat de către aviația sovietică și fusese parțial distrus, cam 25% cu bombe și rachete.  Vreau să vă spun că la spitalul Ohmadit, ce rămăsese acolo, totul funcționa: apă caldă, căldură, internet, săli de operație, aer condiționat, totul funcționa și era la locul lui. Iar în aceeași curte aproape este și Universitatea Bogomolets (Universitatea Medicală din Kiev, n.red), unde continuă activitatea de instruire a rezidenților, a studenților, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.   Ei bine, asta înseamnă reziliență și nu faptul că noi am avut, de exemplu, la conducerea celui mai mare serviciu de logistică al armatei, pe un general în „peștera” căruia acum trebuie să căutăm să vedem dacă a mai rămas ceva, pentru ca  eventual să cumpărăm o jumătate de centrală electrică sau vreo câteva calorifere cu ulei”, a spus Bubenek, potrivit transcrierii de pe site-ul Podul. El a arătat că, la un cutremur mai puternic, spitalul CC Iliescu se va face „praf”. „Ce facem cu Institutul CC Iliescu? Așteptați să vină un cutremur să-l facă praf, să avem numeroase victime din rândul personalului medical, a pacienților, a aparținătorilor? Sau un efort al noului guvern, un efort gândit, inteligent, bazat pe dialogul cu specialiștii, cu oamenii care au dovedit în viața lor că pot să facă ceva, să facem în așa fel încât să avem un plan pentru a ridica această platformă Fundeni să o aducem exact acolo unde este locul, pentru că altfel o să avem mari probleme”, a spus medicul.   

Kazahstan, petroliere distruse de drone ucrainene (sursa: X/Jack Prandelli)
Internațional

Kazahstan începe să simtă colaborarea cu rușii: petrolierele, distruse de drone ucrainene

Ministerul Afacerilor Externe al Kazahstanului a transmis miercuri o declarație oficială privind incidentul de la terminalul maritim CPC din Marea Neagră, după ce mai multe petroliere aflate în tranzit au fost vizate de atacuri cu drone.  Atacuri cu drone asupra petrolierelelor care se îndreptau spre terminalul CPC Potrivit reprezentantului oficial al MAE kazah, Yerlan Zhetybayev, ministerul își exprimă „îngrijorarea profundă” în legătură cu atacurile din 13 ianuarie asupra a trei petroliere care se îndreptau către terminalul maritim CPC din Marea Neagră. Citește și: Un fost director de pușcărie, îmbuibat cu sinecuri, numit director interimar la Tarom Ministerul Afacerilor Externe a precizat că a organizat întâlniri de urgență cu ambasadori din mai multe state europene, precum și cu reprezentanți ai Statelor Unite și alți parteneri internaționali. În cadrul acestor discuții, oficialii au subliniat necesitatea adoptării unor măsuri eficiente pentru garantarea siguranței transportului de hidrocarburi, inclusiv pe rutele maritime, în strictă conformitate cu dreptul internațional. Kazahstanul subliniază statutul său de stat neimplicat în conflicte armate Yerlan Zhetybayev a reamintit că Republica Kazahstan nu este parte la niciun conflict armat și joacă un rol important în consolidarea securității energetice globale și europene. Oficialul a subliniat că statul kazah asigură livrarea neîntreruptă de energie, în deplină conformitate cu standardele internaționale. Totodată, acesta a precizat că petrolierele implicate în incidente dețineau toate autorizațiile necesare și erau dotate cu echipamentele de identificare cerute de legislația internațională. Creșterea riscurilor pentru infrastructura energetică internațională Ministerul Afacerilor Externe a atras atenția asupra faptului că numărul tot mai mare de incidente similare indică riscuri crescute pentru funcționarea infrastructurii energetice internaționale. În acest context, autoritățile de la Astana au făcut apel la partenerii internaționali pentru o cooperare mai strânsă, în vederea prevenirii unor situații similare în viitor. Petrolierul Matilda, atacat de o dronă pe 13 ianuarie În data de 13 ianuarie, petrolierul Matilda, aflat sub pavilion maltez și închiriat de o filială a companiei KazMunayGas, a fost atacat de o dronă. La bordul navei a fost detectată o explozie, fără izbucnirea unui incendiu ulterior. Potrivit autorităților, nu au existat victime sau răniți în rândul echipajului. Evaluările preliminare ale serviciilor tehnice arată că nava rămâne navigabilă, iar până în prezent nu au fost identificate avarii critice ale corpului navei. Incident și pe petrolierul Delta Harmony, sub pavilion liberian Un alt incident a vizat petrolierul Delta Harmony, sub pavilion liberian, care a fost atacat de o dronă în timp ce aștepta încărcarea. Atacul a provocat un incendiu, care a fost stins rapid, fără a exista victime în rândul echipajului. Potrivit grupului de lucru, nava nu fusese încărcată cu petrol la momentul incidentului, iar rezervoarele de marfă erau goale. În consecință, autoritățile kazahstaneze au precizat că nu au existat pagube asupra resurselor de export ale Kazahstanului.

Iulia Timoșenko, vizată de o anchetă anticorupție (sursa: NABU)
Internațional

VIDEO Iulia Timoșenko, percheziționată de DNA-ul ucrainean. Teancuri de dolari pentru voturi

Iulia Timoșenko, fost premier al Ucrainei și una dintre cele mai cunoscute figuri ale politicii ucrainene, a anunțat miercuri că biroul partidului său din Kiev a fost percheziționat. Agențiile anticorupție susțin că aceasta este suspectată într-un dosar privind cumpărarea voturilor unor deputați. Suspiciuni de cumpărare de voturi în Parlamentul ucrainean Anterior, Agenția Națională Anticorupție a Ucrainei (NABU) și Parchetul Specializat Anticorupție (SAP) au transmis că o „șefă” a unuia dintre grupurile parlamentare este suspectată că ar fi propus mai multor deputați bani în schimbul voturilor lor. Citește și: Un fost director de pușcărie, îmbuibat cu sinecuri, numit director interimar la Tarom Fapta este pedepsită de lege cu până la 10 ani de închisoare. Deși NABU și SAP nu au menționat numele Iuliei Timoșenko, aceasta este ușor de recunoscut într-o înregistrare video publicată de anchetatori, în care apar perchezițiile desfășurate la biroul său. În imagini pot fi observați anchetatori care așază teancuri de dolari pe biroul deputatei, în prezența acesteia, cu fața blurată. Timoșenko confirmă perchezițiile și respinge acuzațiile Iulia Timoșenko a confirmat că perchezițiile au avut loc pe parcursul nopții la sediul partidului său din Kiev. Într-un mesaj publicat pe Facebook, ea a respins categoric acuzațiile, pe care le-a calificat drept „absurde”. Fostul premier a susținut că anchetatorii „nu au găsit nimic” ilegal și a afirmat că este victima unui „contract de eliminare politică”. O figură centrală a politicii ucrainene de aproape 30 de ani În vârstă de 65 de ani, Iulia Timoșenko este una dintre cele mai influente personalități politice ale Ucrainei din ultimele trei decenii. Ea s-a remarcat în special în timpul Revoluției Portocalii din 2004, care a adus la putere forțele prooccidentale de la Kiev. Timoșenko a condus guvernul ucrainean în 2005, iar apoi în perioada 2007–2010. Înfrângerea în alegerile prezidențiale și închisoarea În 2010, Iulia Timoșenko a pierdut alegerile prezidențiale în fața lui Viktor Ianukovici, lider prorus care a fost destituit patru ani mai târziu în urma unei revolte populare prooccidentale. Între 2011 și 2014, Timoșenko a fost încarcerată în urma unor dosare considerate de opoziția ucraineană și de Occident drept represalii politice orchestrate de regimul Ianukovici. „Prințesa gazului” și trecutul din sectorul energetic În anii 1990, Iulia Timoșenko a fost supranumită „prințesa gazului”, după ce a condus o companie prosperă de distribuție de hidrocarburi, în special din Rusia, devenind una dintre cele mai influente femei de afaceri din Ucraina. Ancheta în care este vizată Timoșenko apare într-un context mai amplu al luptei anticorupție din Ucraina. În toamna acestui an, NABU și SAP au dezvăluit un scandal major privind presupusa deturnare a aproape 100 de milioane de dolari din sectorul energetic, dosar în care este implicat un apropiat al președintelui Volodimir Zelenski. Ulterior, șeful statului a declanșat o amplă remaniere a echipei guvernamentale. La finalul lunii decembrie, NABU a anunțat, de asemenea, că mai mulți deputați sunt acuzați că au acceptat mită în schimbul voturilor exprimate în Parlament.

Zăcământul Dobra, miză strategică SUA–Ucraina (sursa: Facebook/Юлія Свириденко)
Internațional

Ucraina cedează o parte din zăcămintele de litiu unui grup de companii americane

Un grup de investiții cu legături directe cu Statele Unite a obținut drepturile de a dezvolta zăcământul de litiu Dobra din Ucraina, într-un demers considerat un test-cheie pentru capacitatea Kievului de a atrage capital occidental într-o economie grav afectată de război. Acord de partajare a producției pentru zăcământul Dobra Premierul ucrainean Iulia Sviridenko a transmis că Ucraina a încredințat drepturile de dezvoltare pentru zăcământul Dobra, situat în regiunea centrală a țării, grupului Dobra Lithium Holdings. Citește și: Ciucu explică dezastrul financiar din București: „Vor urma restructurări, comasări, tăieri”. Apel la Nicușor Dan Proiectul va fi derulat în baza unui acord de partajare a producției cu statul ucrainean. Investiții de cel puțin 179 de milioane de dolari Potrivit premierului, proiectul ar urma să atragă investiții de capital de minimum 179 de milioane de dolari. Din această sumă, aproximativ 12 milioane de dolari vor fi alocați pentru explorare și pentru realizarea unui audit al resurselor de litiu existente. Acționarii Dobra Lithium Holdings sunt companiile TechMet și Rock Holdings. TechMet, companie susținută de guvernul SUA TechMet este sprijinită de guvernul Statelor Unite, prin U.S. International Development Finance Corporation (DFC). Instituția americană a precizat că susține investiții de capital destinate consolidării lanțului de aprovizionare cu minerale esențiale, considerate strategice pentru industrii precum cea a bateriilor și a tehnologiilor verzi. Investitori cu legături politice la Washington Săptămâna trecută, publicația The New York Times a relatat că printre investitorii implicați în proiect s-ar afla și Ronald S. Lauder, miliardar american și apropiat al președintelui SUA, Donald Trump, fapt care subliniază dimensiunea politică și strategică a investiției. Conform acordului, Dobra Lithium Holdings va dezvolta unul dintre cele mai mari zăcăminte de litiu din Ucraina, urmând să împartă veniturile obținute cu statul ucrainean. Litiul este un metal esențial pentru producția de baterii auto, dispozitive electronice și alte tehnologii-cheie ale tranziției energetice. Economia Ucrainei, afectată sever de război Economia ucraineană rămâne profund afectată de invazia pe scară largă lansată de Rusia în urmă cu patru ani. Infrastructura a suferit distrugeri masive, iar sistemele energetice și logistice sunt constant vizate de atacurile forțelor ruse. Proiect strategic în cadrul cooperării Ucraina–SUA În luna august, Kievul a lansat licitația pentru proiectul Dobra, acesta fiind primul din cadrul unui mecanism de finanțare comună între Ucraina și Statele Unite. Scopul acordului este consolidarea parteneriatului strategic cu Washingtonul în contextul războiului, dar și sprijinirea reconstrucției economice a Ucrainei. Acordul mai amplu, promovat de președintele Donald Trump, oferă Statelor Unite acces preferențial la noile proiecte privind mineralele critice ale Ucrainei și direcționează investiții financiare către refacerea țării.

Maia Sandu și Zelenski au izolat Transnistria: nimic nu intră, nimic nu iese, fără control Foto: Facebook Maia Sandu
Politică

Maia Sandu și Zelenski ar fi izolat Transnistria: nimic nu intră, nimic nu iese, fără control

UPDATE: Euromaidan Press a retras articolul, afirmând că a fost o exagerare, dar știrea de la care pleca - o cooperare extinsă între grănicerii moldoveni și ucraineni este corectă. „Am eliminat acest articol după ce am constatat că exagera în mod semnificativ ceea ce s-a întâmplat în realitate. Ce susținea articolul: că Ucraina și Moldova au instituit un „blocaj total” împotriva Transnistriei începând cu miezul nopții de 1 ianuarie 2026, „marcând o schimbare clară de politică” care a închis „toate liniile de aprovizionare” către regiune. Ce s-a întâmplat de fapt: tranzitul gazelor rusești prin Ucraina s-a încheiat la 1 ianuarie, când a expirat contractul de tranzit – o evoluție care fusese anticipată public cu luni în urmă. Granița Ucrainei cu Transnistria este închisă din februarie 2022. Taxele vamale aplicate de Moldova asupra mărfurilor din Transnistria sunt în vigoare din 2024. Niciunul dintre cele două guverne nu a anunțat sau instituit o nouă „blocadă coordonată”. Știrea de bază – un protocol de cooperare consolidată între polițiștii de frontieră ucraineni și moldoveni – era corectă, dar articolul a interpretat această evoluție de rutină ca o schimbare strategică dramatică, ceea ce nu este susținut de fapte”, a scris Euromaidan Press.  ARTICOL INIȚIAL Maia Sandu și Zelenski au izolat Transnistria: nimic nu intră, nimic nu iese, fără control la așa-zisele frontiere cu Ucraina și Republica Moldova, arată Euromaidan Press. Decizia de a impune un control strict la în jurul acestei regiuni separatiste, de facto sub ocupație rusă, a fost pousă în aplicare de la 1 ianuarie.  Citește și: Ministrul Justiției și-a plagiat teza de doctorat: peste jumătate din lucrare e copiată grosolan „Ucraina și Moldova prind în capcană armata ascunsă a Rusiei cu o mișcare de Anul Nou, la miezul nopții Începând cu 1 ianuarie, toate liniile de aprovizionare către Transnistria controlată de Rusia în Moldova au fost închise, lăsând Moscova fără opțiuni”, titrează Euromaidan Press.  Maia Sandu și Zelenski au izolat Transnistria: nimic nu intră, nimic nu iese, fără control „Ucraina și Moldova au adoptat în comun o blocadă totală împotriva Transnistriei, marcând o schimbare clară de politică, prin închiderea tuturor punctelor de trecere și aplicarea controalelor vamale și de securitate asupra tuturor bunurilor care intră sau ies din regiune. La miezul nopții, pe 1 ianuarie, Ucraina a început să aplice controale stricte de-a lungul frontierei de aproximativ 450 de kilometri cu Transnistria, impunând inspecții pentru orice mișcare permisă de mărfuri sau persoane. În același timp, autoritățile moldovene au întărit punctele de control și au extins aplicarea legii la frontieră, utilizând unități mobile pentru a sprijini controalele dincolo de punctele de trecere fixe. Împreună, aceste măsuri transformă Transnistria dintr-o zonă gri pe care Rusia o putea gestiona în liniște într-un spațiu controlat în care sprijinul extern devine foarte vizibil”, scrie Euromaidan. Publicația ucraineană de limba engleză arată că scopul acestei mișcări este de „a elimina influența Rusiei în Transnistria fără a declanșa un război”.  „Blocada funcționează prin controale de bază la frontieră, în spațiul aerian și vamale, pe care ambele țări au dreptul legal să le aplice, fără a recurge la forță sau a provoca ciocniri. Moldova și Ucraina își coordonează acum sistemele de frontieră, astfel încât persoanele sau mărfurile se pot deplasa numai dacă ambele părți permit acest lucru, eliminând lacunele care existau odinioară. Controlul moldovean al spațiului aerian blochează orice livrări aeriene către Transnistria, iar traficul feroviar și rutier este oprit, cu excepția cazului în care respectă reguli vamale stricte. În termeni simpli, Transnistria nu mai este o zonă de liberă trecere, ci o zonă strict controlată, în care sprijinul din exterior este dificil și vizibil”, mai arată Euromaidan. 

Ucraina atacă un depozit petrolier rusesc (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Depozit petrolier rusesc din Volgograd, incendiat de o dronă ucraineană

Un atac ucrainean cu dronă a provocat un incendiu la un depozit petrolier din districtul Oktiabrski, situat în sudul regiunii ruse Volgograd, au anunțat sâmbătă dimineață autoritățile regionale. Incidentul se înscrie în seria loviturilor asupra infrastructurii energetice rusești din ultimele luni. Autoritățile: nu sunt victime, dar sunt posibile evacuări Guvernatorul regiunii Volgograd, Andrei Boșarov, a transmis într-un mesaj publicat pe Telegram că nu au fost raportate victime în urma incendiului. Citește și: Datoriile mai vechi de 90 de zile ale statului au crescut masiv la finalul lui 2025 Totuși, acesta a precizat că autoritățile iau în calcul evacuarea locuitorilor din zonele apropiate depozitului afectat, ca măsură de precauție. Strategia Kievului: lovirea infrastructurii energetice ruse În ultimele luni, forțele ucrainene au intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice din Rusia, într-o strategie menită să reducă capacitatea Moscovei de a-și finanța campania militară împotriva Ucrainei. Depozitele de combustibil și instalațiile petroliere au devenit ținte frecvente ale acestor operațiuni. Ministerul Apărării de la Moscova a declarat sâmbătă că, pe parcursul nopții, până la ora 06:00 GMT, sistemele de apărare antiaeriană ale armatei ruse au doborât 67 de drone ucrainene.

Petrolier din flota-fantomă rusă, atacat de Ucraina (sursa: ntv.com.tr)
Internațional

Un nou petrolier din flota-fantomă rusă a fost lovit de Ucraina în ape turcești

Un petrolier care arborează pavilionul insulelor Palau și care ar putea fi implicat în exportul de petrol rusesc a fost lovit miercuri de o dronă în Marea Neagră, în apropierea coastelor Turciei, au transmis surse media turcești. Incidentul a avut loc în largul provinciei Kastamonu Petrolierul „Elbus” se afla la aproximativ 30 de mile nautice (circa 55 km) de țărm, în largul provinciei turce Kastamonu, în momentul atacului. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat Membrii echipajului nu au fost răniți, însă nava a suferit avarii în partea superioară. Nava a fost remorcată către portul Inebolu, cu sprijinul Gărzii de Coastă a Turciei. Atacuri anterioare asupra flotei-fantomă La sfârșitul lunii noiembrie, două petroliere din așa-numita „flotă din umbră”, folosită de Rusia pentru a ocoli sancțiunile occidentale, au fost lovite de drone maritime ucrainene în Marea Neagră, tot în apropierea coastelor Turciei, dar în afara apelor sale teritoriale. Ambele nave se deplasau fără încărcătură spre portul rusesc Novorossiisk. Ucraina a revendicat atacurile, iar Turcia a protestat ferm, cerând Kyivului și Moscovei să evite acțiuni care pun în pericol siguranța navigației și comerțul în Marea Neagră. Cine deține petrolierul „Elbus” Petrolierul lovit miercuri este înregistrat pe numele unei companii din Hong Kong și navighează sub pavilionul statului Palau, considerat un „pavilion de complezență” și inclus pe mai multe liste negre internaționale. Datele de monitorizare a traficului maritim arată că „Elbus” a plecat din Singapore și a traversat strâmtoarea Bosfor cu câteva zile înainte de incident. După intrarea în Marea Neagră, nava și-a schimbat direcția către nord-est, părând să se îndrepte spre Rusia. Același petrolier a mai acostat în iulie anul trecut în portul Novorossiisk, hub major pentru exporturile de petrol rusesc, de unde pleacă aproximativ o cincime din cantitatea totală exportată de Rusia.

Rusia atacă o fabrică americană din Ucraina (sursa: X/Andrii Sybiha)
Internațional

Rusia a bombardat o fabrică americană din Ucraina, cu intenție, acuză MAE de la Kiev

Ministrul de externe al Ucrainei a declarat luni că forțele ruse vizează în mod deliberat afacerile americane din Ucraina, după un atac asupra companiei agricole americane Bunge din orașul Dnipro, în sud-estul țării. Atac asupra Bunge, la Dnipro Compania Bunge, unul dintre cei mai importanți producători și procesatori agricoli americani, a fost lovită într-un atac rusesc repetat. Citește și: ANALIZĂ România închide ochii la cocaina intermediată de Venezuela, deși drogul inundă toată Europa Potrivit Kievului, ținta a fost clară și constantă. „Acest atac nu a fost o greșeală, ci a fost deliberat, deoarece rușii au încercat să lovească această facilitate de mai multe ori”, a scris ministrul Andrii Sîbiha pe platforma X. „Rusia vizează sistematic afacerile americane din Ucraina” Șeful diplomației ucrainene a subliniat că nu este un incident izolat, ci parte a unei strategii: „Rusia vizează sistematic afacerile americane din Ucraina”, a afirmat Andrii Sîbiha. Ministrul de externe al Ucrainei a adăugat că acest atac demonstrează lipsa totală de respect a președintelui rus Vladimir Putin față de eforturile de pace conduse de Statele Unite în conflictul din Ucraina.

Ucraina atacă în valuri principala sursă de finanțare a Rusiei: instalațiile petroliere Foto: X/Twitter
Internațional

Ucraina atacă în valuri principala sursă de finanțare a Rusiei: instalațiile petroliere

Ucraina atacă în valuri principala sursă de finanțare a Rusiei: instalațiile petroliere. Doar în perioada Anului Nou au fost atacate cinci astfel de instalații, printre care rafinăria Ilsky sau depozitul de carburanți din Rovenko. Citește și: Cum îl trolează un pilot taiwanez pe cel al Chinei comuniste: „Ești sclavul Partidului Comunist” Ucraina atacă în valuri principala sursă de finanțare a Rusiei: instalațiile petroliere Ucraina are o strategie deliberată care vizează producția de petrol a Rusiei și infrastructura aferentă. Această abordare s-a intensificat în 2024 și a continuat în perioada 2025-2026, folosind drone, rachete și atacuri coordonate pentru a perturba veniturile Rusiei din energie, venituri care finanțează invazia din Ucraina. Până la sfârșitul anului 2025, lovitorile au afectat peste 50% din cele 38 de rafinării majore ale Rusiei, deteriorând aproximativ 15-20% din capacitatea de rafinare. Ucraina selectează instalații care nu dispun de sisteme de apărare aeriană, cu materiale inflamabile care amplifică daunele provocate de drone, evitând în același timp terminalele de export de țiței pentru a limita creșterile globale ale prețurilor. New York Times scrie că informațiile furnizate de CIA au ajutat la identificarea unor așa numite „dispozitive de cuplare” esențiale pentru operațiunile rafinăriilor. Distrugerea lor a făcut ca unele fabrici să fie scoase din producție pentru luni întregi.  Aceste dispozitive de cuplare permit transferul sigur al fluidelor între etapele de rafinare, cum ar fi turnurile de distilare, instalațiile de cracare și depozitare, permițând în același timp deconectarea rapidă pentru întreținere sau situații de urgență. Avariile perturbă întregi linii de producție, forțând opriri ale rafinăriilor.  Bloomberg a numărat 24 de atacuri ucrainene asupra infrastructurii energetice rusești în decembrie – 10 rafinării, 11 porturi, 2 tancuri petroliere, 1 conductă – depășind cele 23 din noiembrie. Acest val de atacuri costăRusia  75 de milioane de dolari pe zi, potrivit CIA, reducând veniturile pe măsură ce oboseala de război se accentuează. Ce atacuri au avut loc doar în prima zi din 2026: ▪️ Terminalul petrolier/gazeier Tamanneftegaz▪️ Rafinăria de petrol Tuapse▪️ Depozitul petrolier Temp▪️ Rafinăria de petrol Ilsky▪️ Baza petrolieră/aerodromul Rovenki▪️ Radarul KASTA-2E2 + radarul aerodromului Guards, Crimeea▪️ Aerodromul Balashivka▪️ Depozitul de combustibil, Belgorod▪️ Baza fluvială, Crimeea

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră