vineri 21 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ucraina

1968 articole
Internațional

Militari ucraineni atacați de civili ucraineni

Militari ucraineni atacați de civili ucraineni. Mîhailo Drapatîi, comandantul forțelor terestre ale Ucrainei, a condamnat ferm violențele tot mai frecvente asupra personalului militar, subliniind că „uciderea personalului aflat mult în spatele frontului este o linie roșie care nu trebuie depășită”. Militari ucraineni atacați de civili ucraineni „Nu avem dreptul să urmărim în tăcere valul tot mai mare de desconsiderare față de apărătorii Ucrainei”, a scris Drapatîi duminică pe Facebook. Citește și: ANALIZĂ Călin Georgescu, legături strânse cu membri ai rețelei Caraman de spionaj ceaușist anti-NATO. SIE continuă să păstreze tăcerea pe acest subiect Declarația sa vine în urma a două incidente grave care au avut loc sâmbătă. Este vorba despre o explozie la un birou districtual de recrutare militară din regiunea Rivne a provocat un mort și șase răniți. De asemenea, în regiunea Poltava, un soldat a fost împușcat mortal în aceeași zi. Drapatîi a cerut autorităților să ia măsuri ferme împotriva celor responsabili și să ofere un răspuns clar la aceste atacuri. Lipsa de reacție a societății Șeful forțelor terestre ucrainene a criticat lipsa de indignare publică în fața acestor agresiuni, considerând că astfel de acte de violență împotriva soldaților nu pot fi tolerate. „Au existat deja cazuri de umilire și agresiune împotriva militarilor. Iar acum avem atacuri armate directe”, a avertizat Drapatîi. Avertizări asupra unor noi incidente Generalul ucrainean a subliniat că, fără o reacție rapidă și decisivă, astfel de incidente s-ar putea intensifica. „Suntem obligați să arătăm apreciere față de cei care au pus mâna pe arme și, cu prețul vieții lor, ne apără casa”, a concluzionat el.

Militari ucraineni atacați de civili ucraineni (sursa: Facebook/Михайло Драпатий - Командувач Сухопутних військ Збройних Сил України)
Rusia și Moscova trebuie să negocieze (sursa: Fox News)
Internațional

Rusia și Moscova trebuie să negocieze

Rusia și Moscova trebuie să negocieze. Trimisul special al SUA pentru războiul din Ucraina, fostul general Keith Kellogg, consideră că singura soluție pentru încheierea conflictului este ca atât Kievul, cât și Moscova să accepte concesii. Rusia și Moscova trebuie să negocieze „Așa funcționează negocierile și cred că ambele părți vor face concesii”, a declarat duminică emisarul desemnat de fostul președinte american Donald Trump, într-un interviu pentru Fox News. Citește și: ANALIZĂ Călin Georgescu, legături strânse cu membri ai rețelei Caraman de spionaj ceaușist anti-NATO. SIE continuă să păstreze tăcerea pe acest subiect Generalul este convins că Donald Trump este „singura persoană” capabilă să pună capăt conflictului, susținând că președintele rus Vladimir Putin ar fi dispus să poarte negocieri doar cu fostul lider de la Casa Albă. „Este în interesul nostru, atât aici, în Statele Unite, cât și la nivel internațional, să ne asigurăm că punem capăt acestui conflict care durează de aproape trei ani”, a spus Kellogg. Impactul venirii lui Trump la putere Scenariul unor negocieri între Rusia și Ucraina este tot mai des invocat în contextul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, considerată de unii analiști drept un potențial punct de cotitură în război. Deși Trump a criticat ajutorul financiar oferit de SUA Ucrainei, el a adoptat și un ton dur față de Moscova, amenințând Rusia cu sancțiuni suplimentare. Putin refuză dialogul cu Zelenski Președintele rus Vladimir Putin a declarat luna trecută că este pregătit pentru discuții privind încetarea războiului, dar nu și cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski, pe care l-a catalogat drept „ilegitim”. În replică, emisarul SUA a subliniat că nu este de competența Kremlinului să decidă cine trebuie să reprezinte Ucraina în cadrul unor eventuale negocieri.

Atacuri Kursk, acuzații reciproce, Kiev, Moscova (sursa: gazeta.ru)
Internațional

Atacuri Kursk, acuzații reciproce, Kiev, Moscova

Atacuri Kursk, acuzații reciproce, Kiev, Moscova. Tensiunile dintre Ucraina și Rusia continuă să escaladeze, ambele părți acuzându-se reciproc pentru un atac asupra unei foste școli din orașul Sudja, aflat în regiunea Kursk. În același timp, atacurile rusești asupra Ucrainei au făcut cel puțin 18 victime în ultimele zile, potrivit autorităților de la Kiev. Atacuri Kursk, acuzații reciproce, Kiev, Moscova Forțele ucrainene susțin că Rusia a lansat un atac cu „bombă aeriană ghidată” asupra unei foste școli din Sudja, unde se adăposteau civili. Citește și: Pentru că guvernul Ciolacu a politizat Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz, ni se vor tăia 300 de milioane de euro din PNRR Potrivit surselor, citate de presa din Ucraina, patru persoane au fost ucise, iar alte patru grav rănite. În plus, 80 de persoane au fost salvate de sub dărâmături. „Lovirea civililor cu bombe este un stil caracteristic criminalilor ruși! Chiar și atunci când victimele sunt rezidenți locali, ruși”, au declarat oficialii ucraineni. De cealaltă parte, Moscova susține că atacul a fost orchestrat de forțele ucrainene și îl cataloghează drept „o crimă de neiertat”. Ministerul rus al Apărării a anunțat deschiderea unei anchete penale împotriva unui comandant ucrainean, despre care afirmă că a fost responsabil pentru atac. Kursk, un punct fierbinte Regiunea Kursk a devenit un punct fierbinte al conflictului după ce Ucraina a lansat o ofensivă surpriză în august 2024, preluând controlul asupra zeci de localități, inclusiv asupra orașului Sudja. De atunci, forțele ruse au recapturat mare parte din teritoriile pierdute, dar luptele continuă, iar sute de civili rămân prinși în zonele controlate de Kiev, provocând îngrijorare și proteste din partea rudelor lor. Președintele Volodimir Zelenski a reacționat prompt, afirmând pe rețeaua X (fostul Twitter) că „rușii au distrus clădirea, deși erau zeci de civili acolo”. Atacuri rusești devastatoare în Ucraina În ultimele zile, Rusia a intensificat atacurile asupra Ucrainei, utilizând rachete și drone pentru a lovi zonele civile din centrul și estul țării. Potrivit autorităților de la Kiev, 14 persoane, inclusiv doi copii, au fost ucise și 17 rănite în Poltava, după ce o rachetă rusească a lovit o clădire rezidențială. 3 persoane au fost ucise în regiunea Sumî, iar o persoană a murit în Harkov, unul dintre cele mai mari orașe din nord-estul Ucrainei. În replică, Moscova a declarat că două persoane au fost ucise în atacurile cu drone ucrainene asupra regiunii Belgorod, aflată la granița cu Ucraina. Ucraina, în dificultate pe frontul de est În timp ce atacurile rusești asupra orașelor ucrainene continuă, trupele ucrainene se confruntă cu probleme majore în estul țării. Armata rusă avansează treptat, în ciuda pierderilor grele suferite în materie de efective și echipamente. Situația devine din ce în ce mai tensionată, iar lipsa sprijinului militar suplimentar complică strategia de apărare a Kievului. Negocieri posibile Posibilitatea unor negocieri de pace între Rusia și Ucraina a devenit un subiect tot mai discutat, mai ales în contextul unei posibile reveniri a lui Donald Trump la Casa Albă. Trump a criticat sumele uriașe cheltuite de SUA pentru sprijinirea Ucrainei, dar, în același timp, a adoptat un ton dur față de Rusia, amenințând cu sancțiuni suplimentare. Președintele Vladimir Putin a declarat recent că este „pregătit pentru negocieri”, dar a exclus orice discuție cu Volodimir Zelenski, pe care l-a numit „ilegitim”.

SUA presează Ucraina să organizeze alegeri (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

SUA presează Ucraina să organizeze alegeri

SUA presează Ucraina să organizeze alegeri. Statele Unite doresc ca Ucraina să organizeze alegeri până la sfârșitul anului, în special dacă se ajunge la un acord de armistițiu cu Rusia, potrivit declarațiilor lui Keith Kellogg, trimisul special al lui Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, citat de Reuters. SUA presează Ucraina să organizeze alegeri Kellogg a subliniat că alegerile prezidențiale și parlamentare suspendate din cauza războiului trebuie să aibă loc, afirmând că democrațiile puternice își mențin procesele electorale chiar și în vremuri de conflict. Citește și: România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului Atât Trump, cât și Kellogg lucrează la un plan de mediere a unui acord de pace în primele luni ale unei eventuale administrații Trump. Însă detaliile acestui plan sunt încă în lucru, iar momentul în care va fi prezentat oficial rămâne incert. Potrivit unor surse apropiate administrației Trump, s-a discutat despre posibilitatea ca Ucraina să organizeze alegeri ca parte a unui armistițiu inițial cu Rusia. Totuși, oficialii americani nu au ajuns la un consens dacă ar trebui să se încerce mai întâi un armistițiu temporar, înainte de un acord mai amplu. Dacă Ucraina ar organiza alegeri prezidențiale, câștigătorul ar fi responsabil de negocierea unui acord de pace pe termen lung cu Rusia. Reacția Ucrainei Președintele Volodimir Zelenski a declarat anterior că Ucraina ar putea organiza alegeri doar în anumite condiții. Prima: războiul se se termine. Să existe garanții de securitate solide pentru a preveni reluarea ostilităților de către Rusia. Mandatul de cinci ani al lui Zelenski ar fi trebuit să se încheie în 2024, însă legislația ucraineană interzice organizarea alegerilor în timpul legii marțiale, impuse în februarie 2022. Poziția Rusiei: o capcană strategică? Liderul rus Vladimir Putin a afirmat că Zelenski nu este un lider legitim în lipsa unui nou mandat electoral și, prin urmare, nu ar avea dreptul legal de a semna un acord de pace. Totuși, Putin a menționat că Zelenski poate participa la negocieri, dar trebuie mai întâi să anuleze decretul din 2022 care interzice orice discuții cu Rusia atâta timp cât Putin este la putere. Un oficial ucrainean a sugerat că Putin folosește alegerile ca o strategie de destabilizare, încercând să discrediteze guvernul ucrainean și să creeze o justificare pentru a ignora viitoare acorduri. Impactul alegerilor: riscuri și instabilitate Fostul ambasador american în Ucraina, William Taylor, a exprimat îndoieli cu privire la un posibil acord de pace în viitorul apropiat, subliniind că Putin nu pare pregătit pentru negocieri serioase. De asemenea, experți occidentali avertizează că ridicarea legii marțiale pentru a permite organizarea alegerilor ar putea duce la un exod de tineri apți pentru recrutare spre granițe. Ar urma retragerea soldaților mobilizați din armată și divizarea politică a liderilor ucraineni. De asemenea sunt de așteptat campanii de dezinformare orchestrate de Rusia pentru influențarea scrutinului. Dacă Trump ar insista ca Ucraina să organizeze alegeri, ar valida poziția Rusiei, care pune sub semnul întrebării legitimitatea lui Zelenski.

Calin Georgescu prezintă planul de pace al Rusiei Foto: Kremlin.ru
Politică

Georgescu prezintă planul de pace al Rusiei

„Călin Georgescu prezintă planul de pace al Rusiei. Este un pericol real”, acuză un profesor universitar, Radu Carp, care demontează propunerile lui Georgescu ca România să ia de la Ucraina Maramureșul de Nord, Bucovina de Nord și Bugeacul. „Se vor schimba frontiere. Mai mult de atât – dacă se schimbă frontiere, unde suntem noi? Avem Bucovina de Nord – interes. Avem Bugeacul, avem Maramureșul de Nord – corect? Din fosta Transcarpatia mai rămâne și pe la unguri, Lvovul care o să rămână la polonezi, și Malorusia”, a spus, acum două zile, fostul candidat independent. Acum, Carp explică de ce Georgescu nu face decât să prezinte planul de pace al Rusiei și să-i dea credibilitate. Georgescu prezintă planul de pace al Rusiei „Am impresia ca nu luam in serios declaratiile domnului Calin Georgescu, ne rezumam sa il declaram "pro-rus" si gata, nu vrem sa intelegem cu ce ne confruntam. In realitate, domnul Georgescu este calculat pana la ultima consecinta posibila. Rece, calculat si pragmatic. Am enuntat la inceputul lunii ianuarIe teoria "oglinzilor paralele" pentru a descrie relatia dintre CG si propaganda rusa, am declarat ca este simultan emitator si receptor. Iata ca si in chestiunea legata de partajarea Ucrainei a aparut la suprafata acelasi mecanism. In Rusia problema istoriei este politica 100%. Putin actioneaza potrivit divide et impera: Ministerul Apararii controleaza Societatea de Istorie Militara (SIM), SVR Societatea de Istorie Rusa (SIR). Dupa ce Putin a afirmat ca negocieri de pace vor avea loc daca va mai exista Ucraina pana atunci, Nariskin, seful SVR dar si al SIR a tinut un discurs in fata istoricilor: sa invitam istorici unguri, polonezi si slovaci sa discutam despre impartirea Ucrainei. In noiembrie 2024 Ministerul Apararii rus elabora o viziune strategica pana in 2045: o Ucraina inclusa in Rusia, o Ucraina cu capitala la Kyiv, cu un regim pro-rus si "teritorii disputate" in Ucraina de Vest. Putin incurajeaza competitia intre SIM si SIR de multi ani. Acum miza este cine vine cu un plan mai bun de partajare a Ucrainei. Sa observam ca Nariskin nu a vorbit despre "invitarea istoricilor romani" la dezbaterile SIR. Motivul? A doua zi CG a prezentat propria varianta de divizare a vestului Ucrainei. Un dialog la distanta. Imediat, este preluat de propaganda rusa. Se insinueaza ideea: CG a prezentat pozitia OFICIALA a Romaniei. Corect, nu este el prezentat zilnic drept "presedintele ales al Romaniei"? Reactia la noi a dovedit ca nu s-a inteles nimic din acest joc de comunicare strategica. Singura reactie, sah-mat: CG nu vorbeste in numele Romaniei. Eventual, in plus, afirmat ca istoricii romani nu vor participa niciodata la vreo dezbatere SIR care este un instrument de propaganda, condusa de un sef al unui serviciu de spionaj. Ce am avut in schimb? Reactii de tipul "Romania recunoaste suveranitatea si integritatea teritoriala a Ucrainei"...etc, etc., etc. Am cazut in capcana Kremlinului. Intrebarea fundamentala este: ce i-a apucat pe Putin si pe Nariskin sa reancalzeasca supa eterna a partajarii Ucrainei? Putin mizeaza pe mentalitatea tranzactionala a lui Trump. Planul "de pace" rus este: lasati-ne noua teritoriile ocupate, Ucraina de azi devine una mai mica, cu un regim pro-rus 100%, iar partea de vest...aici incepe partea interesanta. Partea de vest a Ucrainei ar putea, in viziunea Moscovei sa intre in NATO dar intr-o singura ipoteza: alipirea ei la tari NATO, Polonia, Slovacia, Ungaria, Romania. Se va spune: ce plan simplu si idiot! Asta inseamna a recunoaste ca rapturile teritoriale in baza Pactului Ribbentrop - Molotov sunt nule! Nu, nu asta e planul Moscovei! Partea de sud a Ucrainei ar urma sa ramana in Ucraina pro-rusa, de exemplu. De ce sa renunte Rusia la obiectivul de a controla Gurile Dunarii?! Iar acum vine partea cea mai interesanta. CG a afirmat ca Romania ar trebui sa ia de la Ucraina si Maramuresul istoric, la nord de Tisa. O regiune care nu a apartinut niciodata Romaniei! De ce? Deoarece in planul "de pace" rus Ucraina de Vest urmeaza a fi scoasa la mezat dupa dorintele statelor NATO invecinate. Vreti Maramuresul de Nord? E al vostru. Vreti si Ivano-Frankivsk? E al vostru. CG ne prezinta exact, foarte exact planul "de pace" rus. Noi insa nu il auzim, nu il vedem, nu il luam in serios, aruncam dupa el un "buzdugan" verbal, doua - trei expresii din vocabularul limba de lemn. Nu vrem sa stim ca exista. Din pacate, CG exista si este un pericol real”, a scris Carp. Citește și: Judecătoare de la Tribunalul București apără poziția „suveraniștilor” și cere demisia CCR

Ucraina a atacat două rafinării rusești (sursa: X/POPULAR FRONT)
Internațional

Ucraina a atacat două rafinării rusești

Ucraina a atacat două rafinării rusești. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și forțele de operațiuni speciale ale armatei ucrainene au atacat în cursul nopții de marți spre miercuri o rafinărie și un arsenal de rachete rusești situate în regiunea Tver, în nord-vestul Rusiei. Informația a fost confirmată de o sursă ucraineană pentru Ukrinform. Ucraina a atacat două rafinării rusești Potrivit SBU, una dintre rafinăriile vizate este o componentă importantă a conductei Baltic-2. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Atacul cu drone a avariat un sistem de pompare și mai multe rezervoare de aditivi pentru combustibil, provocând scurgeri de produse petroliere și un incendiu major. Incidentul a determinat autoritățile ruse să închidă temporar conducta principală, prin care combustibilul este transportat către terminalul Ust-Luga, din regiunea Leningrad. Tot noaptea trecută, armata ucraineană a revendicat un alt atac, care a vizat o rafinărie din orașul Kstovo, în regiunea rusă Nijni Novgorod. Acest obiectiv este una dintre cele mai mari rafinării din Federația Rusă, iar atacul a fost confirmat de Statul Major al armatei ucrainene. Atac asupra unui arsenal de rachete În cadrul aceleiași operațiuni, SBU și forțele speciale ucrainene au atacat un depozit de rachete aparținând Ministerului rus al Apărării, situat tot în regiunea Tver. Potrivit relatărilor locuitorilor din zonă, pe rețelele de socializare au fost semnalate peste 20 de explozii în timpul atacului.

Ajutor american blocat, Ucraina caută soluții (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ajutor american blocat, Ucraina caută soluții

Ajutor american blocat, Ucraina caută soluții. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că numeroase proiecte umanitare din Ucraina sunt afectate de oprirea finanțării americane, decisă de administrația Trump. Printre cele mai afectate se numără programele de sprijin pentru veterani, media locale și protecția infrastructurii. Ajutor american blocat, Ucraina caută soluții Zelenski a declarat că guvernul ucrainean va identifica proiectele critice și va încerca să asigure finanțare din resurse interne. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga O parte din sprijinul necesar ar putea fi acoperit prin bugetul public al Ucrainei, însă rămân incertitudini privind sustenabilitatea acestor măsuri. Impactul deciziei administrației Trump Săptămâna trecută, noua administrație a președintelui Donald Trump a decis suspendarea aproape completă a ajutorului extern, reducând drastic fondurile destinate Ucrainei. Această măsură afectează grav proiectele umanitare care depindeau de sprijinul american de la începutul invaziei ruse în 2022. Ucraina, dependentă de ajutorul extern De la începutul conflictului cu Rusia, Ucraina a primit miliarde de dolari în ajutor umanitar și militar din partea SUA. Înghețarea bruscă a acestor fonduri pune o presiune suplimentară asupra guvernului de la Kiev, forțându-l să găsească soluții alternative pentru protejarea populației și infrastructurii esențiale.

Ucraina, impactul înghețării ajutorului extern american (sursa: Facebook/USAID Ukraine)
Internațional

Ucraina, impactul înghețării ajutorului extern american

Ucraina, impactul înghețării ajutorului extern american. În plin război cu Rusia, Ucraina se confruntă cu o lovitură neașteptată: suspendarea mai multor proiecte de asistență din cauza înghețării temporare a ajutorului extern oferit de Statele Unite. Această decizie afectează direct sprijinul acordat veteranilor, mass-mediei locale și sectorului medical. Decizia lui Trump Noul președinte american Donald Trump, prin intermediul secretarului de stat Marco Rubio, a emis o circulară care suspendă timp de 90 de zile ajutorul extern, cu excepția celui destinat Egiptului și Israelului. Citește și: FOTO EXCLUSIV Arheolog român care a vizitat tezaurul dacic de la muzeul Drents acum zece zile: Am fost șocată de lipsa de personal de pază, nu am văzut așa ceva la nici un mare muzeu În această perioadă, toate programele de asistență externă vor fi reexaminate. Acest anunț a determinat suspendarea finanțărilor gestionate de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), care oferă fonduri umanitare și de dezvoltare în străinătate. Ucraina, impactul înghețării ajutorului extern american Potrivit suspilne.media, mai multe organizații neguvernamentale și inițiative locale din Ucraina au fost nevoite să-și oprească activitatea. Veteran Hub, filiala din Viniția, care oferea consultații juridice și psihologice soldaților ucraineni și familiilor acestora, și-a suspendat operațiunile. Reprezentanta organizației, Olga Koutcher, a declarat că viitorul proiectelor este incert și a lansat un apel pentru sprijin din partea companiilor ucrainene. Mai multe redacții din Ucraina, dependente de fonduri USAID, au fost afectate de întreruperea finanțării. Proiecte recente, cu finanțări de milioane de dolari pentru susținerea ONG-urilor ucrainene, au fost puse „pe pauză” fără a se ști dacă vor fi anulate sau reduse. Dependența Ucrainei de ajutorul extern De la începutul invaziei ruse din februarie 2022, USAID a oferit Ucrainei 2,6 miliarde de dolari în ajutor umanitar, 5 miliarde de dolari pentru dezvoltare, peste 30 de miliarde de dolari în ajutor bugetar direct. Aceste sume subliniază importanța sprijinului extern pentru Ucraina, o țară devastată de conflictul care durează de aproape trei ani. Reacțiile celor afectați Suspendarea finanțării a generat îngrijorare și nesiguranță în rândul beneficiarilor. Soția unui soldat ucrainean a descris situația drept „o lovitură foarte grea” pentru cei care depind de sprijinul oferit de organizații precum Veteran Hub. Lucrătorii umanitari din ONG-uri americane au declarat că decizia creează incertitudini în ceea ce privește viitorul proiectelor lor. Ajutorul militar rămâne intact Deși ajutorul umanitar și de dezvoltare a fost suspendat, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că sprijinul militar american nu a fost afectat. Acesta rămâne esențial pentru eforturile Ucrainei în războiul cu Rusia.

Ucraina oferă cărbune gratuit pentru Transnistria (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Ucraina oferă cărbune gratuit pentru Transnistria

Ucraina oferă cărbune gratuit pentru Transnistria. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a propus sâmbătă să furnizeze cărbune "gratuit" către Transnistria, regiunea separatistă prorusă, pentru a ajuta la rezolvarea crizei energetice cauzate de întreruperile de curent și penuria de gaz. Propunerea a fost făcută în cadrul unei întâlniri cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Ucraina oferă cărbune gratuit pentru Transnistria În timpul întrevederii de la Kiev, Volodimir Zelenski a declarat: Citește și: Campania lui Ciolacu și deficitul lăsat în urmă îngroapă România: S&P a schimbat perspectiva de rating a României de la stabil la negativ. Urmează treapta „Junk” „Avem cărbune pe care îl putem furniza Republicii Moldova, la Tiraspol. Suntem gata să discutăm un preț mic sau chiar gratuit, dacă vor ca oamenii să aibă electricitate”. Această ofertă are ca scop sprijinirea centralei electrice de la Cuciurgan, care furniza anterior 70% din energia electrică a Republicii Moldova înainte de oprirea livrărilor de gaz rusesc. Maia Sandu: „Depinde de Tiraspol să accepte ajutorul” Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a subliniat că responsabilitatea revine autorităților separatiste de la Tiraspol: „Acum este de latitudinea regimului de la Tiraspol să accepte acest ajutor și să se asigure că oamenii au căldură și electricitate cât mai curând posibil”. Criza energetică în Transnistria Transnistria, o regiune cu aproximativ o jumătate de milion de locuitori, se confruntă cu o criză energetică severă, marcată de întreruperi de curent și lipsa apei calde și a termoficării. Au avut loc demonstrații publice, în care locuitorii cer Chișinăului să faciliteze livrarea de gaz rusesc. Această situație a apărut după ce contractul dintre Kiev și Moscova, care permitea tranzitul gazului rusesc prin Ucraina, a expirat la 1 ianuarie. Posibilă destabilizare În timp ce Ucraina continuă să reziste invaziei ruse, Republica Moldova se teme de o posibilă extindere a conflictului prin destabilizarea Transnistriei. Regiunea separatistă este văzută ca un punct vulnerabil care ar putea fi exploatat de Rusia pentru a destabiliza Chișinăul. Cooperare energetică între Ucraina și Transnistria? Volodimir Zelenski a menționat și o posibilă reciprocitate: Transnistria ar putea furniza energie electrică Ucrainei, ale cărei infrastructuri energetice au fost grav afectate de bombardamentele rusești. Această cooperare ar putea contribui la atenuarea efectelor crizei energetice din ambele părți.

Donald Trump avertizează Rusia cu sancțiuni (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump avertizează Rusia cu sancțiuni

Donald Trump avertizează Rusia cu sancțiuni. Președintele american Donald Trump a lansat miercuri un avertisment dur adresat Rusiei și „altor țări participante” la conflictul din Ucraina. Trump a declarat că Statele Unite ar putea impune taxe vamale, tarife și sancțiuni extinse asupra tuturor produselor importate, dacă nu se ajunge rapid la un acord de încetare a războiului. Donald Trump avertizează Rusia cu sancțiuni Trump a postat pe rețeaua sa Truth Social un mesaj în care subliniază că, în absența unui acord, este pregătit să ia măsuri drastice. Citește și: Cine îl huiduie pe Bolojan pentru că vrea să-i mai dea afară: funcționarii Senatului au dreptul la pensie specială, media fiind de peste 6.100 de lei pe lună „Nu am altă opțiune decât să aplic niveluri ridicate de taxe, tarife și sancțiuni asupra oricărui produs vândut Statelor Unite de către Rusia și alte țări participante”, a declarat liderul american. Deși Trump nu a specificat numele celorlalte țări implicate, mesajul său transmite clar că este timpul pentru negocieri de pace. În același timp,Trump a încercat să transmită și un mesaj conciliant către poporul rus. „Eu nu caut să fac rău Rusiei. Eu iubesc poporul rus și am avut întotdeauna o bună relație cu președintele Putin”, a adăugat acesta. Un semnal pentru Rusia și Ucraina Întrebat în prima sa conferință de presă, despre posibile sancțiuni suplimentare, Trump a răspuns că acestea rămân „posibile” dacă Moscova refuză să negocieze încetarea războiului. În plus, el a subliniat că acest conflict „nu ar fi avut loc niciodată dacă aș fi fost președinte” la momentul invaziei din februarie 2022. Trump a insistat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski dorește un acord de pace, deși liderul american a afirmat că numărul victimelor conflictului a fost „subestimat” în mod semnificativ. Statele Unite au alocat deja zeci de miliarde de dolari pentru sprijinirea Ucrainei, iar Trump a confirmat că acest ajutor ar putea continua. Totuși, liderul american a evitat să ofere detalii clare despre intențiile sale în această privință. Rusia, avertizată cu „dezastrul economic” Cu o zi înainte, Trump a declarat că Rusia se îndreaptă spre un „dezastru” economic dacă nu negociază un acord de pace sau de încetare a focului cu Ucraina. În prezent, importurile din Rusia către SUA s-au redus semnificativ, de la 4,3 miliarde de dolari în 2023 la 2,9 miliarde în 2024. Principalele produsele importate sunt îngrășăminte și metale.

Pacea în Ucraina, prioritară administrației Trump (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Pacea în Ucraina, prioritară administrației Trump

Pacea în Ucraina, prioritară administrației Trump. Noul secretar de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat marți că politica oficială a administrației Donald Trump va fi orientată către încetarea războiului din Ucraina. Rubio a afirmat că obiectivul principal al administrației este promovarea păcii. Pacea în Ucraina, prioritară administrației Trump În cadrul unei apariții televizate la emisiunea Today a postului NBC, Rubio a subliniat că diplomația va juca un rol esențial în soluționarea acestui conflict devastator. Citește și: Bolojan se pregătește să dea afară aproape 200 de angajați ai Senatului și să reducă consumul de carburanți ai instituției La audierile de confirmare, Rubio a afirmat că atât Ucraina, cât și Rusia vor trebui să facă concesii pentru a pune capăt conflictului. El a sugerat că Ucraina ar trebui să renunțe la obiectivul de recâștigare a teritoriilor ocupate de Rusia în ultimii zece ani, punctând importanța compromisului pentru o soluție sustenabilă. „Singura cale prin care astfel de conflicte se încheie nu este prin declarații publice, ci printr-o diplomație dură și vibrantă,” a declarat Rubio. Pace, securitate și valori americane După depunerea jurământului la Casa Albă, Rubio a promis că va implementa politica externă a administrației Trump, axată pe urmărirea interesului național. El a reiterat angajamentul de a sprijini securitatea Ucrainei și a aliaților SUA din regiune, oprind în același timp suferințele cauzate de război. „Promovarea păcii este un alt obiectiv major al președintelui Trump. Pacea, însă, trebuie obținută prin forță și fără a ne compromite valorile,” a subliniat secretarul de stat. Experiența politică a lui Rubio În vârstă de 53 de ani, Marco Rubio, fiu al unor imigranți cubanezi, are o vastă experiență politică. De-a lungul carierei sale în Senatul SUA, Rubio a fost membru al Comisiei pentru relații externe și al celei pentru servicii de informații, construindu-și reputația de politician ferm și implicat. Rubio este cunoscut ca un „uliu” anti-China și un susținător al Israelului, iar numirea sa marchează un pas important în conturarea politicii externe a administrației Trump.

Trupe germane, între ruși și ucraineni (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Trupe germane, între ruși și ucraineni

Trupe germane, între ruși și ucraineni. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat că Germania ar putea lua în considerare trimiterea de soldați în Ucraina, în contextul instituirii unei zone demilitarizate care să sprijine respectarea unei posibile încetări a focului cu Rusia. Trupe germane, între ruși și ucraineni Pistorius a subliniat pentru Süddeutsche Zeitung că Germania, fiind cel mai mare partener al NATO din Europa, are o responsabilitate majoră în asigurarea securității continentului. Citește și: Călin Georgescu îl plagiază pe Stalin și face lobby pentru Moscova: canalul Marea Neagră – Marea Caspică, un proiect grandoman susținut de Rusia Ministrul a recunoscut posibilitatea unui rol german în garantarea unei zone-tampon între Ucraina și Rusia, însă a precizat că „problema va fi discutată la momentul potrivit”. Creșterea bugetului pentru apărare Pistorius a afirmat că Germania ar trebui să ia în calcul creșterea cheltuielilor de apărare la 3% din PIB, depășind actualul obiectiv de 2% al NATO. Acest prag este văzut ca necesar pentru a răspunde provocărilor de securitate din regiune. Negocierile dificile Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat că Ucraina nu se află în poziția necesară pentru a începe negocieri de pace cu Rusia. Boris Pistorius a remarcat că, deși Rusia controlează aproximativ 18-19% din teritoriul ucrainean, aceasta a înregistrat pierderi semnificative în aproape trei ani de război. SUA estimează pierderi masive pentru Rusia Conform datelor prezentate la o reuniune recentă a țărilor care sprijină Ucraina, Moscova ar fi pierdut aproximativ 1.500 de soldați pe zi în noiembrie. Aceste cifre reflectă costurile umane ridicate ale conflictului pentru armata rusă. Propunerea controversată a lui Donald Trump Președintele ales al SUA, Donald Trump, a cerut membrilor NATO să majoreze cheltuielile de apărare la 5% din PIB. Cancelarul german Olaf Scholz a respins propunerea, subliniind că ar necesita cheltuieli anuale de 200 de miliarde de euro, o sumă dificil de gestionat pentru bugetul federal.

Drona rusească a căzut la 150 de metri de case Foto: X/Twitter
Politică

Drona rusească a căzut la 150 de metri de case

Primarul din Ceatalchioi, Tudor Cernega (PSD), spune că drona rusească care a ajuns pe teritoriul românesc în noaptea de joi spre vineri a căzut la 150 de metri de case și la doar 15 metri de drumul județean. El contrazice astfel afirmația premierului Marcel Ciolacu, care a spus, azi, după acest nou incident că „Nu a fost nici o problemă în ceea ce priveşte siguranţa românilor (...) România nu a fost pusă în pericol niciun moment”. Citește și: Propaganda lui Georgescu, care vrea să mențină dependența României de Gazprom, demontată: „Un capitol din manualul rusesc de propagandă” Drona rusească a căzut la 150 de metri de case „O dronă rusească a căzut la aproximativ 15 metri de drumul județean din Ceatalchioi și la 150 de metri de o zonă locuită, potrivit primarului din localitate, Tudor Cernega. La fața locului se află reprezentanți ai structurilor de forță și fac cercetări”, a arătat, azi, TVR Info. „O dronă rusească a căzut din nou în România, în localitatea Plauru. Potrivit Armatei, la ora 1:35, 2 avioane F-16 au decolat și au survolat zona preț de vreo 2 ore. Din nefericire, am avut multe cazuri de genul acesta, însă se pare că acum am trecut milimetric pe lângă o catastrofă. Potrivit primarului din Ceatalchioi, cu care am vorbit la telefon, drona ?? a căzut la doar 15 metri de un drum județean și la 150 de metri de câteva case…”, a postat, pe X/Twitter, jurnalistul TVR Adelin Petrișor, specializat în chestiuni militare. O dronă rusească a căzut din nou în România, în localitatea Plauru. Potrivit Armatei, la ora 1:35, 2 avioane F-16 au decolat și au survolat zona preț de vreo 2 ore. Din nefericire, am avut multe cazuri de genul acesta, însă se pare că acum am trecut milimetric pe lângă o…— Adelin Petrișor (@Ade_linPetrisor) January 17, 2025 „Sistemele Ministerului Apărării au semnalat încălcări ale spațiului aerian” „Forțele ruse au reluat seria de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și infrastructură portuară din Ucraina, în dimineața zilei de 17 ianuarie, în proximitatea frontierei cu România, în județul Tulcea. ?Sistemele de monitorizare și supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au semnalat încălcări ale spațiului aerian românesc și, urmare a acestei situații, începând cu ora 1.35, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană, au decolat din Baza 86 Aeriană de la Borcea pentru monitorizarea situației aeriene. Aeronavele au revenit în bază în jurul orei 3.48. ?Totodată, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din județul Tulcea. ➡️Echipe ale Ministerului Apărării Naționale au executat cercetări în teren și au descoperit, în afara localității Plauru (între Ceatalchioi și Tudor Vladimirescu), în apropierea frontierei, urme ale unui posibil impact al unei drone”, a anunțat, azi, ministerul Apărării pe pagina sa de Facebook.

Declarații alarmante despre Ucraina și Moldova (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Declarații alarmante despre Ucraina și Moldova

Declarații alarmante despre Ucraina și Moldova. Nikolai Patrușev, consilierul președintelui rus Vladimir Putin, a făcut declarații alarmante despre viitorul Ucrainei și Republicii Moldova. Patrușev a sugerat că aceste state ar putea să își piardă independența, invocând factori precum criza energetică și politicile antiruse. Declarații alarmante despre Ucraina și Moldova Într-un interviu pentru Komsomolskaia Pravda, Patrușev a declarat că există posibilitatea ca Ucraina să înceteze să existe ca stat independent în 2024. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție El a subliniat că Rusia urmărește atingerea obiectivelor stabilite de Vladimir Putin, inclusiv recunoașterea internațională a alipirii regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie, Herson și Crimeea la Federația Rusă. Potrivit consilierului rus, naționalismul și rusofobia ar fi contribuit la destabilizarea Ucrainei înainte de invazia rusă. Viitor incert pentru Republica Moldova În ceea ce privește Republica Moldova, Patrușev a afirmat că politica sa „antirusă agresivă” ar putea duce fie la integrarea în alt stat, fie la dispariția sa ca entitate independentă. El a acuzat conducerea de la Chișinău de discriminarea populației rusofone și a asociat criza energetică din Moldova cu directivele primite de la Bruxelles pentru reducerea dependenței de gazul rusesc. Negocieri Rusia-SUA, fără UE Patrușev a evidențiat că negocierile de pace asupra Ucrainei ar trebui să aibă loc exclusiv între Rusia și SUA, fără implicarea altor țări occidentale. El a criticat Uniunea Europeană, susținând că nu mai are autoritatea de a reprezenta interesele tuturor statelor membre, menționând țări precum Ungaria, Slovacia și România ca exemple de state cu poziții „echilibrate” față de Rusia. Cine este Nikolai Patrușev? În vârstă de 73 de ani, Nikolai Patrușev este considerat un apropiat al lui Vladimir Putin și un posibil succesor al acestuia. Fost director al Serviciului Federal de Securitate (FSB) și secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei, Patrușev a jucat un rol esențial în anexarea Crimeei în 2014 și în decizia de a invada Ucraina în 2022. Comentariile sale recente reflectă o viziune radicală asupra geopoliticii și a relațiilor internaționale.

Soldați nord-coreeni capturați de armata ucraineană
Internațional

Soldați nord-coreeni capturați de armata ucraineană

Soldați nord-coreeni capturați de armata ucraineană. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă că trupele sale au capturat doi soldați nord-coreeni în regiunea rusă Kursk. Aceștia au fost transferați la Kiev, unde sunt interogați de Serviciile de Securitate ale Ucrainei (SBU). Soldați nord-coreeni capturați de armata ucraineană „Sunt doi soldați care, deși răniți, au supraviețuit și au fost duși la Kiev pentru anchetă”, a declarat Zelenski pe Telegram, subliniind dificultatea operațiunii. Citește și: Aberațiile pensiilor speciale: un polițist pensionat, reangajat în MAI, are pensie mai mare decât salariul șefului Poliției, Bogdan Despescu Zelenski a acuzat Rusia și Coreea de Nord de încercări deliberate de a ascunde implicarea soldaților nord-coreeni în războiul din Ucraina. „Rușii și alți soldați nord-coreeni își ucid răniții pentru a șterge dovezile prezenței Coreei de Nord în conflict”, a afirmat liderul ucrainean. Aceasta nu este prima dată când Ucraina aduce acuzații similare. În decembrie 2024, Zelenski declarase că soldați nord-coreeni grav răniți au murit după ce au fost capturați. Dovezi vizuale și tratament umanitar Zelenski a publicat fotografii cu cei doi soldați capturați, evidențiind că aceștia primesc „toată asistența medicală necesară”. Unul dintre soldați apare cu bandaje pe mâini, iar celălalt cu bandaje în jurul bărbiei. De asemenea, președintele ucrainean a cerut SBU să ofere presei acces la cei doi prizonieri, afirmând: „Lumea trebuie să știe ce se întâmplă”. Numărul soldaților nord-coreeni din regiunea Kursk Potrivit autorităților ucrainene, aproximativ 12.000 de soldați nord-coreeni, inclusiv 500 de ofițeri, sunt prezenți în regiunea Kursk. Această zonă a fost scena unor câștiguri teritoriale semnificative pentru armata ucraineană, care a recucerit sute de kilometri pătrați din august 2024. Reacția Rusiei și a Coreei de Nord Până în prezent, nici Rusia, nici Coreea de Nord nu au confirmat prezența soldaților nord-coreeni în conflict. Tăcerea celor două state ridică semne de întrebare, iar implicarea Coreei de Nord este percepută ca o escaladare semnificativă a războiului. Implicațiile internaționale ale capturării Capturarea acestor soldați ar putea amplifica presiunea internațională asupra Coreei de Nord și Rusiei, aducând în prim-plan acuzații de complicitate și escaladare a conflictului. Situația evidențiază complexitatea războiului din Ucraina și implicarea tot mai multor actori internaționali, transformând acest conflict într-un punct de interes major pe scena geopolitică.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră